Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației”

[COM(2021) 219 final]

(2021/C 517/06)

Raportor:

Heiko WILLEMS

Sesizare	Scrisoarea Comisiei Europene, 1.7.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	2.9.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	22.9.2021
Sesiunea plenară nr.	563
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	231/0/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută faptul că, pentru noua Comisie, o mai bună legiferare rămâne o prioritate. Comitetul solicită Comisiei și organelor legislative ale UE să aprofundeze și să avanseze în mod constant sistemul UE privind o mai bună legiferare în toate aspectele sale și să utilizeze în mod sistematic instrumentele și orientările necesare pentru o mai bună legiferare în activitatea lor.

1.2.

CESE subliniază că o mai bună legiferare este o componentă esențială a bunei guvernanțe și a legiferării. Aceasta poate contribui la asigurarea unor procese transparente, responsabile și participative de elaborare a politicilor care să permită redactarea unor norme bazate pe dovezi, monitorizate în mod independent, simple, clare, coerente, eficiente, durabile, adecvate scopului, proporționale, rezistente în timp și ușor de pus în aplicare. Ea reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru asigurarea legitimității democratice a UE, a instituțiilor sale și a încrederii publicului în acestea.

1.3.

CESE subliniază faptul că instrumentele pentru o mai bună legiferare trebuie să rămână neutre din punctul de vedere al politicilor și să fie separate în mod clar de procesul de luare a deciziilor politice, care trebuie lăsat la latitudinea organismelor politice desemnate și legitime. Aspectele economice, de mediu și sociale ale legislației Uniunii ar trebui avute în vedere întotdeauna de pe poziții de egalitate, bazându-se totodată pe analize atât cantitative, cât și calitative pentru evaluarea impactului acestora.

1.4.

CESE atrage atenția asupra faptului că pandemia de COVID-19 reprezintă o criză sanitară, socială și economică fără precedent în Europa de după 1945. Prin urmare, solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită efectelor multiple ale acțiunilor sale propuse asupra acestor dimensiuni în circumstanțele extraordinare actuale, pentru a sprijini o redresare rapidă și completă.

2.   Observații generale

2.1.

CESE remarcă întârzierea considerabilă în punerea în aplicare a comunicării. Comitetul îndeamnă Comisia să recupereze timpul pierdut, să-și clarifice propunerile pe baza observațiilor de mai jos și să pună cât mai repede în aplicare propriile acțiuni propuse.

2.2.

CESE subliniază faptul că o mai bună legiferare poate contribui la crearea celor mai bune cadre de reglementare posibile pentru cetățeni, lucrători, întreprinderi și administrațiile publice. Comitetul subliniază că o mai bună legiferare ar trebui să contribuie la completarea pieței unice în toate domeniile, la îmbunătățirea funcționării sale și la consolidarea rezilienței și a competitivității sale, la facilitarea cercetării și a inovării, la stimularea creșterii durabile și a creării de locuri de muncă de înaltă calitate, la sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale, precum și la consolidarea dimensiunii sale sociale și a economiei sociale de piață astfel cum se prevede la articolul 3 din TFUE.

2.3.

CESE încurajează Comisia să continue să promoveze principiile și instrumentele necesare unei mai bune legiferări la nivelul tuturor serviciilor sale, printre altele, prin instruirea periodică a personalului de la toate nivelurile pentru a asigura sensibilizarea privind aceste principii și instrumente și conformitatea cu ele.

2.4.

Referindu-se la avizele sale anterioare (1), CESE reamintește faptul că o mai bună legiferare „nu ar trebui să echivaleze cu «mai multă» sau «mai puțină» reglementare și nici cu dereglementarea anumitor domenii de politică sau tratarea secundară a acestora în raport cu alte priorități, fapt care ar pune în discuție valorile promovate de UE, și anume protecția socială, protecția mediului și drepturile fundamentale” (2). În plus, Comitetul subliniază că o mai bună legiferare nu trebuie să ducă la birocratizarea excesivă a procesului de elaborare a politicilor UE, nici să înlocuiască deciziile politice cu proceduri tehnice.

3.   Observații specifice

3.1.

CESE este vocea instituțională a societății civile organizate din UE și acționează ca intermediar între organele legislative ale UE, organizațiile societății civile și partenerii sociali. CESE a acumulat o experiență considerabilă și expertiză în toate aspectele legate de o mai bună legiferare. În continuare, Comitetul își prezintă evaluarea efectuată privind aspectele specifice acoperite de comunicare, precum și alte aspecte care nu sunt acoperite de comunicare, dar pe care Comitetul consideră că este necesar să le evidențieze.

3.2.   Subsidiaritatea și proporționalitatea

3.2.1.

CESE reamintește recomandările formulate în avizele sale anterioare cu privire la subsidiaritate și proporționalitate (3). Acesta reiterează faptul că Uniunea ar trebui să acționeze numai atunci când aceste principii sunt pe deplin respectate și când acțiunea comună aduce valoare adăugată pentru toți. Pentru a asigura acest lucru, Comitetul încurajează Comisia să pună în aplicare pe deplin sugestiile formulate de Grupul operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient” (4).

3.3.   Colectarea de dovezi și consultările publice

3.3.1.

CESE salută anunțul Comisiei privind raționalizarea și facilitarea colectării de dovezi. Comitetul salută, de asemenea, obiectivul de a îmbunătăți implicarea părților interesate relevante și a comunității științifice în procesul de elaborare a politicilor și de a facilita accesul public la dovezile care stau la baza propunerilor.

3.3.2.

În ceea ce privește consultarea părților interesate, CESE face trimitere la avizul său (5) și la avizul Platformei Refit (6), la elaborarea căruia a contribuit. Comitetul subliniază faptul că consultările publice sunt o parte esențială a procesului de colectare a dovezilor și nu trebuie să fie realizat niciodată pro forma pe baza rezultatelor predeterminate. Comisia ar trebui să urmărească întotdeauna consultarea celor care sunt cel mai direct afectați de măsurile propuse și să asigure reprezentativitatea. În plus, consultările publice nu ar trebui să afecteze rolul consultativ al CESE sau autonomia ori prerogativele partenerilor sociali prevăzute în tratate, în special în ceea ce privește chestiunile sociale și de muncă (dialogul social).

3.3.3.

CESE încurajează Comisia să respecte cu strictețe orientările din capitolul VII ale setului de instrumente pentru o mai bună legiferare privind consultările cu părțile interesate (7) în momentul planificării și al punerii în aplicare a consultărilor. Comitetul subliniază în special că respectivele chestionare ar trebui să fie întotdeauna clare, simple și ușor de utilizat, să fie furnizate în format editabil, să permită răspunsuri și observații deschise, să permită încărcarea unor documente suplimentare și să evite întrebările cu răspuns implicit.

3.3.4.

CESE reamintește Comisiei că, având în vedere funcția sa reprezentativă, Comisia este potrivită pentru a contribui la identificarea părților interesate care sunt cel mai afectate de măsurile de politică propuse. Acesta solicită Comisiei să se consulte cu Comitetul mai îndeaproape în momentul elaborării de strategii de consultare și al identificării grupurilor-țintă relevante.

3.3.5.

CESE salută intenția Comisiei de a asigura o mai bună informare a părților interesate cu privire la modul în care au fost utilizate contribuțiile lor. Un feedback corespunzător privind modul în care contribuțiile au influențat procesul de luare a deciziilor este esențial pentru a asigura încrederea și participarea continuă a publicului la procesul de elaborare a politicilor.

3.3.6.

CESE solicită Comisiei să răspundă solicitărilor formulate de Comitet de mult timp de a explica, cu detalii practice, modul în care ponderează contribuțiile primite pe durata consultărilor publice în funcție de reprezentativitatea lor. Într-o epocă a dezinformării, a campaniilor în masă (de exemplu, prin platformele de comunicare socială) și a utilizării boților, o astfel de ponderare să devină tot mai importantă.

3.4.   Evaluări ale impactului (EI)

3.4.1.

CESE reamintește avizul său (8) referitor la modul de îmbunătățire a ecosistemului european al evaluărilor impactului.

3.4.2.

CESE subliniază faptul că, în mod implicit, Comisia ar trebui să fundamenteze fiecare propunere legislativă cu o evaluare completă a impactului. În cazul în care Comisia nu reușește să facă acest lucru, trebuie să explice în detaliu motivele deciziei sale și trebuie să pună la dispoziție toate informațiile și datele care stau la baza propunerii și/sau o sprijină.

3.4.3.

CESE solicită Parlamentului European și Consiliului să-și onoreze angajamentele prevăzute în Acordul lor interinstituțional privind o mai bună legiferare (9) și să efectueze propriile evaluări ale impactului în cazul modificărilor substanțiale pe durata procesului legislativ, inclusiv în cazul modificărilor efectuate pe durata negocierilor din cadrul trilogurilor. Comitetul sugerează elaborarea de către Comisie și de către organele legislative, împreună cu Comitetul de control normativ (CCN), a unui set comun de criterii pentru a contribui la definirea termenului „substanțial” și pentru a determina mai bine momentul în care modificările impun o analiză suplimentară a impactului.

3.4.4.

CESE reamintește invitația sa (10) adresată Comisiei de a crea o matrice de evaluare inteligentă care să permită modelarea dinamică a impactului modificărilor substanțiale ale colegiuitorilor, prin obiectivarea impactului anumitor parametri, dar și a datelor calitative. În acest sens, CESE solicită crearea unui proiect-pilot privind modelarea inteligentă.

3.4.5.

CESE ia act cu îngrijorare de constatările raportului anual pe 2020 (11) al CCN privind calitatea evaluărilor impactului ale Comisiei care indică faptul că „în 2020, Comitetul a emis mult mai puține avize pozitive (12 % dintre avize) și mai multe avize negative (46 % dintre avize)”. În continuare, acesta menționează că: „media punctajului de calitate a observațiilor inițiale a fost, de asemenea, net inferioară în raport cu anii anteriori. […] În multe cazuri, calitatea mai scăzută a fost cauzată de lipsa timpului suficient necesar pentru a pregăti evaluările impactului, date fiind termenele politice ambițioase stabilite pentru realizarea noilor priorități ale Comisiei”. Prin urmare, CESE încurajează Comisia să stabilească termene realiste pentru a permite întotdeauna serviciilor sale să realizeze evaluări de impact complete.

3.4.6.

CESE remarcă cu îngrijorare constatarea raportului CCN privind raportarea de către Comisie a opțiunilor despre care menționează că: „setul de opțiuni a fost deseori incomplet. Opțiunile au avut tendința de a se axa doar pe alegerea (politică) preferată, fără a include alternative sprijinite de principalele grupuri de părți interesate. Alte evaluări ale impactului au omis alegerile-cheie, întrucât departamentele au considerat că acestea trebuie să beneficieze mai întâi de orientare politică”. CESE subliniază faptul că scopul evaluărilor impactului este de a prezenta dovezi și o analiză pentru a face alegeri politice și nu pentru a justifica alegerea preferată a Comisiei. Acesta încurajează Comisia să se abțină la raportări părtinitoare.

3.4.7.

CESE salută intenția Comisiei de a „raționaliza obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU”, fapt ce corespunde cu solicitarea anterioară (12) a Comitetului, și de a alinia evaluările impactului la sprijinirea „dublei tranziții”. În aceeași ordine de idei, CESE subliniază faptul că evaluările impactului trebuie să rămână un exercițiu factual, bazat pe dovezi și neutru din punct de vedere al politicilor și că procesul de evaluare a impactului nu trebuie orientat către justificarea unui rezultat preferat din perspectivă politică și nu trebuie să înlocuiască procesul de luare a deciziilor politice al organismelor competente. Impactul relevant nu trebuie clasificat în funcție de preferințele politice, ci trebuie analizat întotdeauna de pe poziții de egalitate. CESE va continua să fie deosebit de vigilent în ceea ce privește punerea în aplicare practică a acestei raționalizări în cursul revizuirii setului de instrumente pentru o mai bună legiferare, care va face obiectul unei examinări din partea Comitetului într-un aviz complementar, dacă este necesar.

3.4.8.

CESE subliniază nevoia de a „gândi mai întâi la scară mică” în mod sistematic și de a aplica „testul IMM-urilor” în mod exhaustiv evaluărilor sale de impact. Comitetul reamintește Comisiei cele zece principii de orientare a elaborării de politici pentru IMM-uri, astfel cum sunt prevăzute în inițiativa în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”, SBA). Comitetul subliniază pentru IMM-uri și, special, pentru microîntreprinderi, legislația Uniunii trebuie să fie eficientă și ușor de aplicat. Comitetul salută anunțul comunicării de a realiza consultări cu reprezentantul UE pentru IMM-uri în timpul deliberărilor sale pe tema evaluării impactului și solicită reprezentantului pentru IMM-uri să mențină un dialog și o colaborare structurate cu organizațiile naționale preocupate de interesele IMM-urilor. În cele din urmă, CESE solicită Comisiei să limiteze sarcinile impuse IMM-urilor, inclusiv microîntreprinderilor, și să evalueze în mod mai sistematic posibilitatea unor regimuri mai flexibile, pe baza unei evaluări de la caz la caz, pentru a stabili dacă sunt vizate toate IMM-urile sau numai microîntreprinderile, astfel cum se prevede în instrumentul 22 din setul de instrumente pentru o mai bună legiferare, fără a submina realizarea obiectivelor definite de legislație sau de normele și standardele stabilite.

3.4.9.

CESE reamintește avizul său anterior (13) în care menționează că evaluările impactului pot și trebuie să fie realizate sistematic în cazul actelor delegate și al celor de punere în aplicare. Comitetul reamintește Comisiei că „[f]aptul că a fost efectuată o evaluare a impactului privind textul legislativ din care provin actele delegate și de punere în aplicare nu poate fi suficient pentru a justifica neefectuarea unei evaluări a impactului privind actele derivate. Fiecare act individual trebui evaluat pe baza meritelor proprii […].”

3.4.10.

CESE salută intenția Comisiei de a integra analiza prospectivă strategică în procesul de elaborare a politicilor UE și face trimitere la avizul său pe această temă (14). În calitate de reprezentant al unei mari varietăți de voci din toate statele membre și de membru observator al Sistemului european de evaluare a strategiei și a politicilor (ESPAS), CESE este dispus să furnizeze contribuții și informații importante pentru procesul de analiză prospectivă.

3.5.   Comitetul de control normativ

3.5.1.

CESE salută activitatea Comitetului de control normativ de asigurare a supravegherii reglementare. Pentru a asigura faptul că Comitetul își poate onora pe deplin mandatul, CESE solicită Comisiei să se asigure că acesta are la dispoziție suficiente resurse și capacități.

3.5.2.

CESE subliniază că Comitetul nu este independent din punct de vedere formal. Patru dintre cei șapte membri ai săi sunt membri ai Comisiei. Pentru a asigura un mai bun echilibru, CESE propune extinderea Comitetului pentru a include un membru extern suplimentar.

3.6.   Reducerea sarcinilor și abordarea bazată pe principiul numărului constant (one in, one out)

3.6.1.

CESE remarcă intenția Comisiei de a limita fluxul costurilor și sarcinile de reglementare ce decurg din noile reglementări și de a reduce costurile existente și a sarcinilor inutile pentru cetățeni, întreprinderi și administrațiile publice. În aceeași ordine de idei, Comitetul își reiterează apelul în favoarea unei abordări calitative care să se aplice în aceeași măsură ca analiza cantitativă, ținând seama și de beneficiile preconizate ale legislației (15). Astfel cum a menționat Comitetul în avizul său (16), „costurile de reglementare trebuie să fie proporționale cu beneficiile pe care le generează”. Prin urmare, subliniază că principiul proporționalității rămâne de o importanță capitală în momentul introducerii noii legislații. În plus, Comisia ar trebui să evalueze întotdeauna costul lipsei de acțiune, de exemplu, în ceea ce privește aprofundarea pieței unice, precum și provocările sociale și de mediu.

3.6.2.

În aceeași ordine de idei, CESE subliniază că reducerea sarcinilor nu trebuie să conducă la dezarmonizarea pieței unice sau să creeze o presiune de dereglementare. Reducerea sarcinilor nu trebuie să submineze obiectivele de politică, să scadă standardele economice, sociale și de mediu ridicate ale UE sau să împiedice adoptarea unor noi inițiative atunci când acestea aduc o valoare adăugată clară. Cu toate acestea, sarcinile trebuie reduse atunci când se dovedesc a nu fi necesare pentru atingerea obiectivului de politică.

3.6.3.

În ceea ce privește abordarea bazată pe principiul numărului constant (one in, one out), conform căreia fiecare propunere legislativă care creează noi sarcini ar trebui să degreveze cetățenii și întreprinderile de o sarcină existentă echivalentă la nivelul UE în același domeniu de politică, CESE constată cu îngrijorare că, contrar celor anunțate de Comisie, comunicarea nu prezintă detaliile operaționale și metodologice corespunzătoare. Acest aspect complică capacitatea CESE de a analiza posibilele beneficii și provocări legate de aplicarea abordării bazate pe principiul numărului constant. Prin urmare, Comitetul solicită Comisiei să furnizeze aceste detalii fără întârziere și își rezervă dreptul de a oferi o evaluare suplimentară privind metodologia referitoare la abordarea bazată pe principiul numărului constant odată publicată.

3.6.4.

CESE subliniază că, deși abordarea bazată pe principiul numărului constant poate fi un instrument pentru o mai bună legiferare, aceasta nu trebuie considerată un instrument „autonom” de reducere a sarcinilor. În schimb, ea trebuie să funcționeze ca instrument complementar instrumentelor existente ale UE pentru o mai bună legiferare, incluzând evaluările impactului, consultările publice, evaluările și controlul normativ, și trebuie să fie în sinergie cu acestea. CESE salută asigurarea oferită de Comisie cu privire la faptul că abordarea bazată pe principiul numărului constant nu va fi aplicată mecanic sau pe baza unor obiective numerice ex ante, ci pe baza unei evaluări de la caz la caz, care va determina în mod specific ceea ce poate fi simplificat, raționalizat sau eliminat, ținând seama, în același timp, de beneficiile legislației. Comitetul va continua să fie deosebit de vigilent cu privire la transpunerea în practică de către Comisie a acestei asigurări. În plus, Comitetul subliniază rolul platformei „Pregătiți pentru viitor”, al cărei membru este, în consilierea Comisiei cu privire la simplificarea legislației Uniunii și la reducerea sarcinilor inutile, asigurându-se totodată că politicile Uniunii sunt orientate spre viitor și relevante și contextul noilor provocări, inclusiv al evoluțiilor sociale, de mediu, geopolitice, tehnologice și digitale.

3.6.5.

CESE subliniază că punerea în aplicare a abordării bazate pe principiul numărului constant trebuie privită ca un efort instituțional comun care necesită o strânsă cooperare între toate instituțiile UE pe durata întregului ciclu legislativ. În conformitate cu punctul 3.4.3 din prezentul aviz, CESE solicită Parlamentului European și Consiliului să se asigure că legislația Uniunii își îndeplinește obiectivele în modul cel mai eficient cu putință din punctul de vedere al costurilor. Acest lucru necesită o strânsă cooperare între organele legislative și Comisie de-a lungul tuturor etapelor procesului politic, precum și partajarea cu Comisia de către statele membre a informațiilor privind costurile și beneficiile ce rezultă din legislația UE odată pusă în aplicare.

3.6.6.

CESE salută intenția Comisiei de a furniza, cu fiecare evaluare a impactului, o estimare atât a costurilor administrative, cât și a costurilor de ajustare care rezultă din intervenția sa propusă. Cu toate acestea, Consiliul remarcă faptul că doar costurile administrative vor fi compensate de instrumentul bazat pe principiul numărului constant, în timp ce costurile de ajustare urmează să fie compensate de alte instrumente precum Mecanismul de redresare și reziliență, politica de coeziune și fondurile agricole și Mecanismul pentru o tranziție justă. Având în vedere faptul că costurile de ajustare pot impune o sarcină semnificativă întreprinderilor, în special IMM-urilor și microîntreprinderilor, Comitetul invită Comisia să includă, pe lângă estimarea costurilor, propuneri concrete de măsuri pentru sprijinirea întreprinderilor în ceea ce privește adaptarea la noile cadre de reglementare și respectarea acestora, să mențină stabilitatea ocupării forței de muncă și să asigure formarea și reconversia profesională a lucrătorilor.

3.6.7.

CESE ia notă de intenția Comisiei de a lua în considerare în mod automat ca „out” înlocuirea a 27 de regulamente naționale cu un cadru armonizat. Aceasta reprezintă o abordare mecanică de la care Comisia pretinde că se abține. Armonizarea nu duce în mod implicit la câștiguri de eficiență; efectele sale trebuie evaluate de la caz la caz. Prin urmare, Comitetul solicită Comisiei să definească termenul de „out” întotdeauna pe baza unei analize a eficienței din punctul de vedere al costurilor.

3.6.8.

În ceea ce privește mecanismele de flexibilitate pentru abordarea bazată pe principiul numărului constant, CESE solicită Comisiei să clarifice criteriile pe baza cărora va decide asupra scutirilor, precum și asupra „circumstanțelor excepționale” pentru tranzacționare.

3.6.9.

CESE constată că abordarea bazată pe principiul numărului constant va fi aplicată numai în cazul inițiativelor incluse în programul de lucru anual pentru 2022 al Comisiei, excluzând astfel principalele inițiative politice prezentate pe parcursul primei jumătăți a mandatului Comisiei. Prin urmare, Comisia nu dă curs angajamentului președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, din metodele sale de lucru (17) și din scrisorile sale de misiune către comisari, conform căruia „Colegiul va aplica principiul one in, one out […] pentru fiecare propunere legislativă care creează noi sarcini”.

3.6.10.

CESE solicită Comisiei să instituie un cadru de raportare adecvat privind punerea în aplicare a abordării bazate pe principiul numărului constant pentru a asigura o evaluare corespunzătoare în anii următori.

3.7.   Platforma „Pregătiți pentru viitor”

3.7.1.

CESE salută crearea Platformei „Pregătiți pentru viitor” (denumită în continuare „platforma”). Comitetul reamintește că mandatul platformei vizează evaluarea ex post și nu propunerea unei noi legislații. Comitetul va participa activ la activitatea platformei.

3.7.2.

CESE subliniază că observațiile formulate prin intermediul site-ului „Have your say: Simplify!” trebuie să contribuie în continuare la programul de lucru anual al platformei, chiar dacă acestea nu sunt acoperite de anexa II la programul de lucru al Comisiei. În plus, platforma ar trebui să aibă în continuare capacitatea de a consilia Comisia cu privire la fluxurile de lucru orizontale ale unei mai bune legiferări.

3.7.3.

CESE sugerează că persoana sau organizația care formulează o observație pe platformă ar trebui să primească un feedback motivat de monitorizare din partea Comisiei privind modul în care a fost gestionat cazul.

3.8.   Monitorizare și evaluări ex post

3.8.1.

CESE sprijină cu fermitate principiul „evaluării înainte de acțiune” și încurajează Comisia să asigure aplicarea sistematică a acestuia.

3.8.2.

Comitetul salută cooperarea reușită și stabilă cu Comisia în activitatea de evaluare ex post, în cadrul căreia, contribuția sa poate fi considerată utilă în stimularea evaluărilor Comisiei cu contribuții din partea societății civile organizate. Comitetul solicită consolidarea continuă a acestei cooperări. În plus, încurajează includerea evaluărilor CESE în registrul comun de dovezi avut în vedere – Portalul legislativ comun.

3.8.3.

În ceea ce privește monitorizarea legislației Uniunii puse în aplicare, CESE atrage atenția că obligațiile de monitorizare și de raportare pentru a colecta informațiile și datele necesare trebuie să fie întotdeauna proporționale și nu trebuie să constituie o sarcină nejustificată pentru cetățeni, întreprinderi sau administrațiile publice.

3.8.4.

CESE remarcă cu îngrijorare constările raportului CCN privind evaluările Comisiei. Astfel cum se indică în raport: „concluziile evaluării nu reflectă în mod adecvat constatările. Comitetul și-a exprimat în mod regulat îngrijorarea că respectivele concluzii au constat în lecturi selective ale dovezilor sau nu au fost suficient de clare cu privire la punctele slabe ale dovezilor colectate. Aceasta este o lacună esențială, întrucât împiedică evaluarea să-și îndeplinească principala funcție ca exercițiu de învățare”. CESE îndeamnă Comisia să raporteze în mod nepărtinitor performanța legislației Uniunii.

3.8.5.

CESE remarcă cu îngrijorare că serviciile Comisiei nu au obligația de a retransmite rapoartele de evaluare în cazul unui aviz negativ din partea Comitetului de control normativ. CESE sugerează aplicarea aceluiași regim pentru evaluările impactului și obligă serviciile Comisiei să revizuiască rapoartele în cazul unui prim aviz negativ și să obțină în mod formal un aviz pozitiv din partea CCN.

3.9.   Punerea în aplicare și controlul aplicării

3.9.1.

CESE face trimitere la recomandările formulate în avizul său (18) cu privire la punerea în aplicare și controlul aplicării.

3.9.2.

CESE salută planul de acțiune pe termen lung privind o mai bună legiferare al Comisiei și controlul aplicării normelor privind piața unică (19) și încurajează Comisia să pună în aplicare rapid propriile acțiuni propuse.

3.9.3.

CESE reiterează faptul că cea mai mare sarcină de reglementare pentru cetățeni și întreprinderi este generată în continuare la nivel național din cauza procedurii și a metodei de transpunere și a aplicării necorespunzătoare a dreptului Uniunii de către autoritățile naționale. În cazul în care organele legislative – utilizându-și marja de apreciere – decid să adauge cerințe la nivel național, ele ar trebui să facă acest lucru în mod transparent, să notifice Comisia și alte autorități naționale și să le explice motivele, în acord cu angajamentele asumate în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. Statele membre ar trebui, de asemenea, să țină seama de posibilele efecte ale adăugirilor lor asupra integrității și bunei funcționări a pieței unice și, dacă este posibil, să evite măsuri care ar putea provoca denaturări și fragmentări semnificative.

3.9.4.

În plus, astfel cum se menționează în avizele sale (20), CESE pledează pentru a se acorda prioritate în special regulamentelor mai degrabă decât directivelor pentru a evita cadrele de reglementare necoerente la nivelul UE și pentru a sprijini integrarea pieței unice. Cu toate acestea, CESE remarcă că nivelurile existente ale protecției cetățenilor, a consumatorilor, a lucrătorilor și a mediului nu trebuie diminuate.

---

(1)  JO C 13, 15.1.2016, p. 192; JO C 262, 25.7.2018, p. 22.

(2)  COM(2015) 215 final.

(3)  JO C 487, 28.12.2016, p. 51 și JO C 262, 25.7.2018, p. 22.

(4)  C(2017) 7810.

(5)  JO C 383, 17.11. 2015, p. 57.

(6)  Avizul platformei REFIT privind observațiile XXII.4.a transmise de către Asociația Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK) și XXII.4.b transmise de către un cetățean privind mecanismele de consultare a părților interesate. Data adoptării: 7.6.2017.

(7)  O mai bună legiferare – Orientări și instrumente, Comisia Europeană (europa.eu).

(8)  JO C 434, 15.12. 2017, p. 11.

(9)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1 (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016Q0512(01)&from=EN).

(10)  JO C 14, 15.1.2020, p. 72.

(11)  https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/rsb_report_2020_en_0.pdf.

(12)  JO C 14, 15.1.2020, p. 72.

(13)  JO C 262, 25.7.2018, p. 22.

(14)  JO C 220, 9.6.2021, p. 67.

(15)  JO C 434, 15.12.2017, p. 11.

(16)  JO C 487, 28.12.2016, p. 51.

(17)  P(2019) 2.

(18)  JO C 262, 25.7.2018, p. 22.

(19)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020DC0094&qid=1637142442596&from=RO.

(20)  JO C 18, 19.1.2011, p. 95.