07/Volumul 13

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

176

L 129/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 (3) s-a înființat Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă („Agenția”), în vederea asigurării unui nivel ridicat, uniform și eficient de siguranță maritimă și a prevenirii poluării de către nave.

(2)

La 12 decembrie 2002, conferința diplomatică a Organizației Maritime Internaționale (OMI) a adoptat unele modificări ale Convenției internaționale privind siguranța vieții pe mare (SOLAS), precum și un Cod internațional pentru securitatea navelor și a instalațiilor portuare (ISPS), care asigură un set de măsuri privind securitatea maritimă. Este oportun, prin urmare, să se precizeze rolul Agenției în domeniul securității maritime.

(3)

Este important să se ia măsuri de securitate adecvate pentru a asigura siguranța transportului naval comunitar și a porturilor comunitare, precum și siguranța pasagerilor, a echipajelor și a personalului portuar, împotriva amenințărilor de acte ilegale premeditate.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 725/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind consolidarea securității navelor și a instalațiilor portuare (4) atribuie Comisiei anumite sarcini de inspecție cu privire la verificarea aplicării de către statele membre a măsurilor de securitate, în realizarea cărora Agenția poate oferi asistență tehnică utilă. Aceste sarcini includ inspectarea navelor și a companiilor aferente, precum și organizațiile de securitate recunoscute, autorizate să desfășoare anumite activități legate de securitate în acest context.

(5)

Recentele accidente din apele comunitare, în special cele ale petrolierelor „Erika” și „Prestige”, au demonstrat necesitatea unei acțiuni comunitare suplimentare, nu numai în domeniul prevenirii poluării, ci și al răspunsului la poluare.

(6)

Decizia 2850/2000/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2000 (5) a stabilit un cadru de cooperare comunitar în domeniul poluării maritime accidentale sau deliberate pentru perioada 1 ianuarie 2000-31 decembrie 2006.

(7)

Decizia 2001/792/CE, Euratom a Consiliului din 23 octombrie 2001 (6) a creat un mecanism comunitar care vizează facilitarea unei cooperări sporite în intervențiile de asistență din domeniul protecției civile, inclusiv privind poluarea maritimă accidentală. Acest mecanism implică instituirea de către Comisie a unui centru de control și de informare utilizat în toate cazurile de intervenții de asigurare a asistenței din domeniul protecției civile.

(8)

Agenției ar trebui să i se pună la dispoziție mijloacele adecvate pentru a susține la cerere mecanismele de răspuns la poluare ale statelor membre. Activitățile Agenției în acest domeniu nu ar trebui să degreveze statele costiere de responsabilitatea de a institui mecanisme de răspuns la poluare și ar trebui să respecte acordurile de cooperare existente între statele membre sau între grupuri de state membre în acest domeniu. În cazul unui incident de poluare, Agenția asistă statul membru afectat sub autoritatea căruia se desfășoară operațiunile de curățire. Agenția ar trebuie să acționeze în sprijinul mecanismelor comunitare din domeniul protecției civile.

(9)

Directiva 2003/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 de modificare a Directivei 2001/25/CE privind nivelul minim de formare a navigatorilor (7) introduce noi proceduri cu privire la recunoașterea certificatelor de competență ale navigatorilor emise de țări terțe. Agenția ar trebui să asiste Comisia în evaluarea respectării de către țările în cauză a cerințelor Convenției internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart din 1978 (Convenția STCW).

(10)

Consiliul de administrație al Agenției ar trebui să aibă competența de a defini, de comun acord cu Comisia, un plan de politică cu privire la gradul de pregătire al Agenției și la activitățile de răspuns în situații de poluare. La elaborarea planului, consiliul de administrație ar trebui să ia în considerare valoarea adăugată pe care activitățile de răspuns la poluare ale Agenției o creează pentru statele membre, precum și asigurarea unui raport optim între cost și eficiență.

(11)

Este necesar să se acorde atenție acordurilor existente privind poluarea accidentală, precum Acordul de cooperare în cazul poluării Mării Nordului cu petrol și alte substanțe nocive din 1983 (Acordul de cooperare de la Bonn), care facilitează asistența și cooperarea reciprocă între statele membre în acest domeniu, precum și convențiilor și acordurilor internaționale cu relevanță pentru protejarea zonelor maritime ale Europei împotriva incidentelor de poluare, precum Convenția internațională privind pregătirea, răspunsul și cooperarea în caz de poluare cu petrol din 1990 (Convenția OPRC) elaborată sub auspiciile OMI, Convenția pentru protejarea mediului marin al Atlanticului de nord-est din 22 septembrie 1992 (Convenția OSPAR), Convenția de la Barcelona, Convenția de la Helsinki și Acordul de la Lisabona.

(12)

Pentru viitoarele numiri în structura administrativă a Agenției (consiliu de administrație, director executiv), ar trebui să se țină cont în mod corespunzător de experiența și expertiza în noile domenii de competență ale Agenției: răspunsul la poluarea de către nave și securitatea maritimă.

(13)

Țările terțe care doresc să participe la funcționarea Agenției ar trebui să adopte și să aplice legislația comunitară în toate domeniile de competență ale Agenției, inclusiv în privința răspunsului la poluarea de către nave și a securității maritime.

(14)

Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 ar trebui, prin urmare, modificat în consecință,

1.

Articolul 1 se modifică după cum urmează:

2.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

Pentru a se asigura că obiectivele prevăzute la articolul 1 sunt atinse în mod adecvat, Agenția îndeplinește următoarele sarcini:

3.

Articolul 10 alineatul (2) se modifică după cum urmează:

4.

La articolul 11 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Membrii Consiliului de administrație sunt numiți pe baza experienței și a cunoștințelor pertinente în domeniul siguranței maritime, al securității maritime, al prevenirii poluării și al răspunsului la poluarea de către nave.”

5.

La articolul 15 alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

6.

La articolul 16 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Directorul executiv al Agenției este numit de către Consiliul de administrație pe baza meritelor sale, a capacităților sale în materie de administrație și gestiune, precum și a competenței și experienței dovedite și relevante pentru siguranța maritimă, securitatea maritimă, prevenirea poluării și răspunsul la poluarea de către nave. Consiliul de administrație adoptă decizia cu o majoritate de patru cincimi a membrilor cu drept de vot. Comisia poate propune unul sau mai mulți candidați.”

7.

La articolul 17, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Agenția este deschisă participării țărilor terțe care au încheiat acorduri cu Comunitatea Europeană care prevăd adoptarea și aplicarea de către acestea a legislației comunitare în domeniul siguranței maritime, al securității maritime, al prevenirii poluării și al răspunsului la poluarea de către nave.”

8.

La articolul 22, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Această evaluare analizează impactul pe care îl au prezentul regulament, Agenția și metodele de lucru ale acesteia. Consiliul de administrație emite, în acest sens, un mandat specific, de comun acord cu Comisia, după consultarea părților implicate.”