1.Concluzii și recomandări

1.1CESE salută propunerile Strategiei europene privind serviciile de îngrijire referitoare la acțiunile de la nivel european și național de consolidare a infrastructurii de îngrijire în Europa pe baza unei abordări la nivelul întregii societăți și salută apelul lansat de strategie, prin intermediul propunerilor de recomandări ale Consiliului, la îmbunătățirea calității serviciilor pe tot parcursul vieții.

1.2CESE își reînnoiește propunerea de a se lansa o garanție europeană privind îngrijirea, pentru a asigura accesul pe tot parcursul vieții la servicii de sănătate și de îngrijire de calitate și la prețuri abordabile pentru toți cei care trăiesc în UE. Acest instrument ar contribui, în cazul unei puneri în aplicare reușite, la abordarea situațiilor deficitare în materie de îngrijire și ar promova condiții de muncă decente pentru îngrijitori, inclusiv pentru persoanele care asigură servicii informale de îngrijire.

1.3CESE subliniază importanța sprijinului acordat familiilor, în rolul lor fundamental. Aceasta include realizarea de investiții dincolo de cadrul politicilor sociale și la nivelul comunităților. Familiile sprijinite în mod corespunzător, în pofida diferențelor dintre ele, acționează ca o plasă de siguranță și constituie elemente esențiale pentru un sistem de îngrijire durabil, bazat pe solidaritate. Este esențial să se sublinieze că este important să se acorde prioritate accesibilității și continuității serviciilor de îngrijire ca răspuns la șocuri.

1.4CESE joacă un rol esențial în creșterea gradului de sensibilizare, prin colectarea și diseminarea principalelor elemente ale bunelor practici în rândul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile (OSC) în ceea ce privește instrumentele și infrastructura, precum și prin împărtășirea noilor forme de servicii de îngrijire. Aceasta impune alocarea unor bugete specifice pentru a cartografia nevoile beneficiarilor și furnizorilor de servicii de îngrijire și ale îngrijitorilor la domiciliu.

1.5Egalitatea de gen ar trebui să rămână esențială pentru punerea în aplicare a strategiei, inclusiv prin acțiuni de combatere a stereotipurilor de gen dăunătoare care afectează sectoarele de îngrijire formală și informală. CESE reiterează faptul că ar trebui depuse eforturi pentru a încuraja mai mulți bărbați să se alăture forței de muncă din domeniul îngrijirii și pentru a se asigura o mai bună repartizare a sarcinilor de îngrijire în cadrul gospodăriilor.

1.6CESE subliniază necesitatea unei abordări din perspectiva ciclului de viață, promovând îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, prevenind totodată discriminarea pe motive de vârstă și alte forme de discriminare, abuzul, relele tratamente și stereotipurile legate de persoanele în vârstă și oferind persoanelor respective protecție împotriva acestora. CESE solicită elaborarea unei strategii europene pentru persoanele în vârstă.

1.7CESE solicită mobilizarea tuturor resurselor pentru a răspunde cererii tot mai mari și diverse de îngrijire: pentru a consolida creșterea economică și ocuparea forței de muncă, trebuie alocată o finanțare adecvată infrastructurii de îngrijire și persoanelor care asigură servicii de îngrijire. Trebuie mobilizată întreaga gamă de furnizori de servicii de îngrijire, în baza unor cadre solide de asigurare a calității. Statele membre trebuie să încurajeze crearea de locuri de muncă de calitate și să se asigure că locurile de muncă din domeniul asistenței sociale sunt atractive, remunerate corespunzător și valorificate și oferă perspective bune de carieră.

1.8CESE încurajează îmbunătățirea furnizării de date privind participarea copiilor la educația și îngrijirea timpurie, astfel încât să se asigure comparabilitatea și disponibilitatea unor informații mai cuprinzătoare, care să permită conceperea și punerea în aplicare a reformelor.

1.9CESE solicită instituțiilor UE să înființeze un grup de experți la nivel înalt privind îngrijirea pe termen lung, cu o componență echilibrată din punctul de vedere al genului, care să formalizeze cooperarea, reunind toți actorii și organizațiile acestora, pentru a crea împreună serviciile de îngrijire de mâine 1 . Se recomandă, de asemenea, participarea semnificativă a beneficiarilor serviciilor de îngrijire și a furnizorilor de servicii de îngrijire, precum și a organizațiilor lor, pe parcursul întregului ciclu de elaborare a politicilor.

1.10CESE subliniază că trebuie avute în vedere mobilitatea profesioniștilor din domeniul îngrijirii și migrația forței de muncă din țări din afara UE, combinându-le cu instrumente de corelare a cererii și ofertei, precum și cu recunoașterea calificărilor, și constată că strategia nu ia suficient în considerare numărul mare de lucrători fără forme legale care oferă deja îngrijire în Europa.

1.11CESE solicită o evaluare la jumătatea perioadei a recomandărilor, pe baza monitorizării obiectivelor de la Barcelona și a obiectivelor generale ale reformelor în domeniul îngrijirii pe termen lung, urmând ciclul de finanțare al UE.

2.Obiectivele și domeniul de aplicare ale avizului

2.1CESE salută propunerile Strategiei europene privind serviciile de îngrijire („strategia”) referitoare la acțiunile de la nivel european și național de consolidare a infrastructurii de îngrijire în Europa, oferind sprijin atât beneficiarilor serviciilor de îngrijire (de la naștere până la vârsta a treia), cât și furnizorilor de astfel de servicii (formale și informale). În egală măsură, Comitetul salută abordarea analitică a comunicării în ceea ce privește identificarea deficiențelor, a blocajelor și a zonelor problematice care afectează furnizarea de servicii integrate de îngrijire de calitate.

2.2Această strategie este în acord cu Planul de acțiune al Comisiei Europene din 2021 privind punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și oferă statelor membre orientări utile cu privire la serviciile de îngrijire accesibile, adecvate și de calitate pentru a răspunde cerințelor în creștere și diverse în materie de îngrijire, împreună cu obiective ambițioase privind educația și îngrijirea timpurie (ECEC) și instrumente solide de guvernanță pentru monitorizarea acțiunilor de îngrijire pe termen lung. Strategia se bazează pe cadrele existente ale UE 2 , ceea ce-i conferă un caracter transversal, și vizează abordarea lacunelor în materie de îngrijire și promovarea drepturilor îngrijitorilor și ale beneficiarilor serviciilor de îngrijire.

2.3Numeroase studii și avize sunt disponibile pentru a ghida punerea în aplicare, oferind informații și date privind mai multe aspecte ale îngrijirii, inclusiv genul 3 4 , costul îngrijirii informale 5 6 , sistemele de îngrijire pe termen lung din Europa 7 , forța de muncă și condițiile de ocupare a forței de muncă 8 9 .

2.4Parlamentul European a subliniat importanța accesibilității și a disponibilității serviciilor de îngrijire publică și faptul că orice persoană ar trebui să aibă dreptul la o alegere reală a serviciilor care sunt potrivite pentru ei și familiile lor (îngrijire familială, îngrijire în comunitate, îngrijire centrată pe pacient, îngrijire personalizată sau alte forme de îngrijire 10 ).

3.Observații generale

3.1CESE salută faptul că strategia recunoaște responsabilitatea societății în ansamblu, și nu doar a familiilor, și salută ambele propuneri de recomandări ale Consiliului, care solicită servicii de o mai bună calitate pe tot parcursul vieții. Comitetul sprijină o schimbare a paradigmei societale privind modul în care îngrijirea este valorificată și furnizată în UE, corelând diferitele aspecte culturale și diferențele naționale.

3.2Strategia își propune să deplaseze dezbaterea europeană privind îngrijirea către un model de îngrijire durabil și bazat pe drepturile omului, care să promoveze egalitatea de gen în îngrijirea formală și informală și să garanteze demnitatea umană, viața independentă și incluziunea în comunitate. Reziliența și caracterul adecvat al sistemelor de îngrijire din întreaga UE au fost testate pe durata pandemiei de COVID-19, care a amplificat problemele structurale, cum ar fi subfinanțarea și deficitul de personal.

3.3O strategie eficientă necesită o abordare transformatoare și ambițioasă, care să pună în centrul său drepturile și nevoile fundamentale ale beneficiarilor serviciilor de îngrijire și ale furnizorilor de astfel de servicii, inclusiv prin participarea lor deplină și semnificativă la consultări și decizii.

3.4CESE subliniază că măsurile de prevenire, de abilitare și de reabilitare ar trebui să facă parte integrantă din punerea în aplicare a strategiei. Acțiunile ar trebui să se concentreze din ce în ce mai mult pe intervenția timpurie, îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, măsurile preventive și sprijinul pentru autonomie care pot reduce la minimum necesitatea de a face apel la îngrijirea pe termen lung și pot spori incluziunea în societate și cetățenia activă, în special prin crearea unei strategii europene cuprinzătoare pentru persoanele în vârstă.

3.5Reamintind experiența austerității în contextul recentelor crize financiare și economice, CESE subliniază necesitatea de a acorda prioritate accesibilității și continuității serviciilor de îngrijire, ca răspuns la șocurile actuale legate de războiul din Ucraina, de criza energetică și de costul actual al vieții.

3.6Integrarea egalității de gen în întreaga strategie este binevenită. Sectorul îngrijirii, formale și informale, este dominat de femei. În UE, 29 % dintre femei afirmă că principalul motiv pentru care nu sunt active pe piața forței de muncă sau pentru care lucrează cu fracțiune de normă rezidă în sarcinile de îngrijire, comparativ cu doar 6 % dintre bărbați 11 . Costul acestei distribuții dezechilibrate a responsabilităților de îngrijire este estimat la 242 de miliarde EUR pe an 12 . Recomandările reprezintă orientări utile pentru statele membre în vederea abordării stereotipurilor de gen și a diferențelor de remunerare, de pensii și de îngrijire între femei și bărbați.

3.7CESE subliniază importanța îngrijirii familiale și informale ca element al unor sisteme de îngrijire durabile și solicită cartografierea rapidă a nevoilor și realităților acestui tip de îngrijire. Este necesar să recunoaștem persoanele care asigură aceste tipuri de îngrijire ca parteneri în asigurarea continuității îngrijirii și să le oferim un sprijin cuprinzător, cum ar fi oportunități de formare cu sisteme de validare a competențelor, și asigurarea participării lor pe piața muncii și în viața socială printr-o combinație de resurse, servicii și modalități de organizare a timpului (în legătură cu Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată), garantând totodată accesul la drepturi sociale, la servicii de tip respiro și la servicii de sănătate mintală 13 .

3.8CESE salută accentul pus pe îmbunătățirea protecției drepturilor lucrătorilor din sistemul serviciilor de îngrijire. Comitetul invită statele membre să abordeze lacunele în ceea ce privește asigurarea respectării legislației UE în domeniul muncii, să ratifice Convenția nr. 189 a OIM care prevede standarde în materie de condiții de muncă decente pentru lucrătorii casnici și să ia măsuri pentru a reglementa situația persoanelor care asigură servicii de îngrijire la domiciliu în regim intern 14 , inclusiv situația migranților și a lucrătorilor mobili. Cu toate acestea, Comitetul constată că strategia nu ia suficient în considerare numărul mare de lucrători fără forme legale care oferă deja servicii de îngrijire în Europa. Comitetul consideră că ea ar trebui să se concentreze asupra tuturor lucrătorilor din sistemul serviciilor de îngrijire care trăiesc în UE, indiferent de statutul lor în materie de migrație și de ședere.

3.9CESE salută angajamentul de a îmbunătăți condițiile de muncă în sectorul îngrijirii, prin asigurarea perfecționării și recalificării profesionale, precum și a validării competențelor, prin creșterea salariilor, prin promovarea drepturilor sociale și de muncă, prin acordarea de atenție riscurilor fizice și psihosociale pentru sănătate și prin abordarea riscurilor de violență și hărțuire la locul de muncă. El invită statele membre să ratifice Convenția nr. 190 a OIM privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii. Partenerii sociali și administrațiile trebuie să colaboreze pentru a pune capăt formelor precare de îngrijire și pentru a construi cadre puternice de reglementare, financiare și de negociere colectivă. Deficitul de personal calificat din aproape toate statele membre pune în pericol standardele în materie de sănătate și de îngrijire, în special în contextul schimbărilor demografice, al mobilității lucrătorilor și al îmbătrânirii.

4.Observații specifice

4.1CESE reiterează necesitatea urgentă de a se elabora o garanție europeană specifică privind îngrijirea 15 , ca element esențial pentru punerea în aplicare cu succes a strategiei, bazată pe o combinație de politici, practici și instrumente de finanțare, pentru a se garanta că acțiunile strategiei sunt pe deplin integrate în cadrele juridice, politice, de finanțare și de servicii de la nivel național. Stabilirea de standarde, precum și monitorizarea acestora, sunt esențiale pentru asigurarea îmbunătățirii sectorului 16 .

4.2Strategia europeană privind serviciile de îngrijire ar trebui completată cu un plan de punere în aplicare structurat, la nivel european și cu scheme de finanțare. Investițiile publice în îngrijire sunt insuficiente în multe state membre. Fondurile structurale și de investiții europene (FSE+, FEDR), precum și Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și instrumentul de sprijin tehnic (IST) trebuie mobilizate pentru a sprijini statele membre în domenii specifice legate de îngrijire (de la elaborarea politicilor la punerea în aplicare a serviciilor și monitorizarea impactului), în special prin achiziții publice responsabile din punct de vedere social.

4.3Evaluarea progreselor și a impactului asupra beneficiarilor serviciilor de îngrijire și a furnizorilor de astfel de servicii va fi fundamentală. Orientările tehnice specifice pentru construirea cadrelor de monitorizare și evaluare ar putea sprijini ministerele naționale prin oferirea unor orientări specifice privind elaborarea unor modele de servicii de îngrijire durabile, măsurarea impactului și indicatori. Monitorizarea de către Comisia Europeană ar trebui să includă rapoarte privind atât politica, cât și finanțarea, precum și o cerere de revizuire la jumătatea perioadei a recomandărilor. Semestrul european trebuie să își direcționeze mai bine recomandările specifice fiecărei țări pentru a ajuta statele membre să acorde prioritate finanțării adecvate a serviciilor de îngrijire, privind-o mai degrabă ca o investiție productivă și durabilă, decât ca o povară economică.

4.4În urma adoptării ambelor recomandări ale Consiliului, măsurile și orientările ar trebui să fie integrate rapid în cadrele politice și juridice de la nivel național. CESE subliniază importanța coordonatorilor naționali ai serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru a asigura coerența serviciilor de îngrijire și a le integra în alte domenii, ministere și niveluri de guvernanță, dincolo de cadrul politicilor sociale și al celor în domeniul sănătății (locuințe, transporturi, energie, economie etc.).

4.5Selectarea riscurilor nedorite, comercializarea și obținerea de venituri și profituri în raport cu îngrijirea și sănătatea pot exacerba inegalitățile în ceea ce privește accesul la îngrijire. Sunt necesare măsuri de control proporționale pentru a preveni practicile nesănătoase și a asigura garanții solide privind serviciile de înaltă calitate și utilizarea corespunzătoare a fondurilor. Îngrijirea pe termen lung și ECEC la nivelul statelor membre necesită sisteme puternice de protecție socială și servicii publice de calitate bazate pe solidaritate, investiții sociale și actori ai economiei sociale – de exemplu, case de ajutor reciproc – care să ofere diferite tipuri de finanțare și sisteme de partajare a costurilor pentru îngrijirea în comunitate și la domiciliu, de către îngrijitori instruiți în mod corespunzător 17 . Pentru a finanța dispozițiile, ar trebui avute în vedere alternative la contribuțiile sociale 18 . Includerea sprijinului voluntar din partea organizațiilor non-profit care beneficiază atât de sistemele de îngrijire, cât și de cele de sănătate trebuie luată în considerare, dar nu ca o măsură de reducere a costurilor.

4.6În ceea ce privește competențele naționale și subsidiaritatea, Comisia Europeană ar trebui să se asigure că serviciile de îngrijire de înaltă calitate dezvoltate de statele membre sunt favorabile incluziunii. Strategia trebuie să garanteze că fiecare persoană care are nevoie de îngrijire are acces deplin și egal la servicii, în special prin cadre de calitate solide și obligatorii. Ar trebui acordată o atenție deosebită grupurilor care sunt în mod obișnuit excluse, cum ar fi persoanele rome, migranții etc., precum și efectului discriminărilor intersecționale și structurale. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că infrastructura de îngrijire trebuie să fie accesibilă în zonele îndepărtate și în zonele cu o densitate scăzută a populației.

4.7Investițiile în infrastructura digitală pot facilita planificarea și furnizarea eficace a serviciilor de îngrijire, precum și stocarea, schimbul și comunicarea de informații între diferiți furnizori de servicii de sănătate și de asistență socială, permițând monitorizarea eficientă a calității și a accesului egal. Dacă sunt pe deplin favorabile incluziunii și accesibile, oportunitățile multiple, cum ar fi tehnologiile de asistare, măsurile de prevenire, robotica, telesănătatea și multe altele, pot sprijini acoperirea, continuitatea, coordonarea și înalta calitate a serviciilor de îngrijire.

4.8Propunerea de recomandare privind îngrijirea pe termen lung menționează că sistemele trebuie să răspundă, de asemenea, nevoilor de sprijin ale persoanelor cu handicap, făcând totodată trimitere în mod clar la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Comisia ar trebui să se asigure că fondurile UE mobilizate în cadrul strategiei respectă obiectivul dezinstituționalizării și sprijină incluziunea prin dezvoltarea de servicii de îngrijire în cadrul comunității, furnizate de o forță de muncă bine pregătită 19 . CESE reiterează necesitatea de a sprijini copiii și părinții cu handicap 20 și salută accentul pus în acest sens în recomandarea privind ECEC.

5.Punerea în aplicare a recomandării privind ECEC

5.1CESE sprijină revizuirea obiectivelor de la Barcelona pentru a îmbunătăți disponibilitatea unor servicii de îngrijire a copiilor accesibile, abordabile financiar, favorabile incluziunii și de calitate. Statele membre care au atins sau au depășit obiectivele ar trebui să se concentreze mai mult pe asigurarea de standarde de calitate și pe elaborarea unor forme diferite de ECEC în funcție de diferitele grupe de vârstă. Obiectivele de creștere a disponibilității ECEC trebuie să fie însoțite de cadre de asigurare a calității și de condiții de muncă decente. Statele membre ar trebui să elaboreze indicatori pentru a monitoriza accesul la modelele de îngrijire în funcție de preferințele și diferențele naționale, îndeplinind totodată obiectivele și asigurând calitatea și alte standarde ale obiectivelor revizuite.

5.2CESE salută solicitarea de a garanta că toți copiii au dreptul legal de a avea acces la servicii de calitate, precum și interacțiunea dintre strategie și Garanția europeană pentru copii, continuându-i abordarea multigenerațională, care este esențială pentru echilibrul dintre viața profesională și cea privată și bunăstarea familiei. Accesul gratuit la ECEC pentru familiile aflate în dificultate trebuie completat de un set de măsuri care să includă mese gratuite, produse de igienă gratuite (de exemplu scutece) și asistență pentru dezvoltarea fizică și mentală (abilități de motricitate fină, terapia tulburărilor de limbaj și vorbire etc.).

5.3CESE salută trimiterile la cadrele UE privind egalitatea și la copiii aflați în situații vulnerabile, pentru a crea sisteme incluzive care să respecte toate formele de familie. Acțiunile care urmează să fie instituite ar trebui să includă informarea și formarea personalului cu privire la drepturile utilizatorilor de servicii și la incluziune și prejudecăți. CESE salută în mod deosebit propunerile privind asigurarea unui raport adecvat între copii și personal, formarea profesională continuă a personalului și includerea unor cerințe de timp în indicatori, care sunt relevante în special pentru copiii cu handicap care adesea pot avea acces doar parțial la ECEC.

5.4Modelele de bune practici în materie de ECEC trebuie să se afle în centrul măsurilor de punere în aplicare a recomandării Consiliului, sprijinite de politici și cadre de finanțare subnaționale, cu alocarea unor bugete specifice pentru a identifica nevoile beneficiarilor serviciilor de îngrijire și ale celor care asigură astfel de servicii, și prin testarea unor noi forme de servicii de îngrijire. Drepturile copiilor ar trebui să rămână în centrul atenției. Copiii au nevoie de un mediu sănătos și propice în primii ani de viață, prin îngrijire familială sau profesională; prin urmare, pentru a se putea face o alegere, trebuie să fie disponibile diferite modele de îngrijire (centre de zi, grădinițe la locul de muncă, îngrijitori, asistenți maternali, grupuri de joacă, îngrijire în afara programului școlar), luând în considerare nevoile de dezvoltare ale copiilor de diferite vârste.

6.Punerea în aplicare a recomandării privind îngrijirea pe termen lung

6.1CESE solicită elaborarea unor planuri de punere în aplicare solide, care să acopere întregul spectru al îngrijirii pe termen lung. Comisia Europeană ar trebui să formalizeze cooperarea prin instituirea unui grup de experți la nivel înalt privind îngrijirea pe termen lung, care să reunească parteneri sociali, organizații ale societății civile, coordonatori naționali, beneficiari ai îngrijirii pe termen lung, în special persoanele în vârstă și persoanele cu handicap, precum și alți experți și practicieni relevanți. Pentru a contribui la activitatea grupului, ar putea fi creată o platformă publică online pentru a colecta date și cercetări și pentru a promova schimbul de bune practici.

6.2CESE a adoptat mai multe avize privind furnizarea de servicii de îngrijire pe termen lung în UE 21 , subliniind necesitatea de a investi în servicii de îngrijire de înaltă calitate, durabile și accesibile pentru toți. CESE subliniază necesitatea de a maximiza complementaritatea și sinergia dintre toți furnizorii de servicii de îngrijire și de sănătate, atât din sectorul public, cât și din cel privat (cu și fără scop lucrativ), pentru a asigura o acoperire pentru toți, ținând seama de bunele practici din statele membre.

6.3CESE salută recunoașterea, în propunerea privind îngrijirea pe termen lung, a importanței actorilor din economia socială ca furnizori de servicii. CESE încurajează Comisia să analizeze în continuare modalitățile de creare a unor canale structurate de comunicare între actorii economiei sociale și instituțiile europene din domeniul de politică al îngrijirii pe termen lung.

6.4CESE remarcă importanța diverselor inițiative din cadrul tranziției verzi și al celei digitale de a utiliza întregul potențial al tehnologiilor pentru a crea, a regândi și a renova fondul de locuințe într-un mod mai incluziv și mai durabil.

6.5Modelele de bune practici în ceea ce privește îngrijirea pe termen lung pot include un sprijin mai structurat și mai eficace la domiciliu, precum și noi alternative de locuințe, cum ar fi locuințe protejate, supravegheate sau bazate pe comunitate, unități de coabitare sau alte alternative, în funcție de nevoile și preferințele beneficiarilor serviciilor de îngrijire și bazate pe cadre de calitate aprobate legal. Ar trebui luate în considerare și alte tipuri de modele de îngrijire pentru a acoperi întregul spectru de îngrijire într-o abordare integrată, cum ar fi sprijinul pentru sănătatea mintală, centrele familiale, grupurile de sprijin parental și sprijinul pentru locuințe pe termen scurt într-un mod care să faciliteze tranziția de la un model la altul, cu variații în intensitatea sau natura serviciilor solicitate, fără a perturba continuitatea îngrijirii.

Bruxelles, 24 ianuarie 2023

Christa SCHWENG

Președinta Comitetului Economic și Social European

______________

(1)    Avizul CESE pe tema „Crearea în comun a serviciilor de interes general ca o contribuție la o democrație mai participativă în UE”, JO C 486, 21.12.2022, p. 76 .

(2)    Strategia europeană pentru drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, Garanția europeană pentru copii, Strategia UE privind drepturile copilului, Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, strategia europeană privind egalitatea de gen și alte inițiative relevante din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale.

(3)    Gender inequalities in care and pay in the EU („Inegalitățile de gen în ceea ce privește îngrijirea și remunerarea în UE”): https://eige.europa.eu/publications/gender-inequalities-care-and-pay-eu .

(4)    Gender Equality Index (Indicele egalității de gen): https://eige.europa.eu/gender-equality-index/2022

(5)    What if care work were recognised as a driver of sustainable growth? (Ce s-ar întâmpla dacă munca de îngrijire ar fi recunoscută ca un motor de creșterii durabile?) : https://epthinktank.eu/2022/09/07/what-if-care-work-were-recognised-as-a-driver-of-sustainable-growth/ .

(6)    Study on exploring the incidence and costs of informal long-term care (Studiu privind explorarea incidenței și a costurilor îngrijirii informale pe termen lung): https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8423&furtherPubs=no

(7)    2021 Long-term care in the EU (Îngrijirea pe termen lung în UE 2021): https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8396

(8)    Long-term care workforce: Employment and working conditions (Forța de muncă din domeniul îngrijirii pe termen lung: ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă): https://www.eurofound.europa.eu/ro/publications/customised-report/2020/long-term-care-workforce-employment-and-working-conditions

(9)    Avizul CESE pe tema „Strategia privind forța de muncă și îngrijirea în domeniul sănătății pentru viitorul Europei”, JO C 486, 21.12.2022, p. 37 .

(10)    Rezoluția Parlamentului European din 22.6.2022, Raport privind acțiunile europene comune în domeniul îngrijirii

(11)    EIGE, idem.

(12)    Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), idem.

(13)    Carta europeană a îngrijitorilor de familie: https://coface-eu.org/european-charter-for-family-carers/

(14)     JO C 487, 28.12.2016, p. 7 .

(15)    Avizul CESE pe tema „Strategia privind forța de muncă și îngrijirea în domeniul sănătății pentru viitorul Europei”, JO C 486, 21.12.2022, p. 37 .

(16)    OCDE. 2019. Improving healthcare quality in Europe – Characteristics, effectiveness and implementation of different strategies („Îmbunătățirea calității asistenței medicale în Europa – caracteristici, eficacitate și punerea în aplicare a diferitelor strategii”)

(17)    Avizul CESE pe tema „Impactul investițiilor sociale asupra ocupării forței de muncă și a bugetelor publice”, JO C 226, 16.7.2014, p. 21 .

(18)    Event report: European Care systems: Solidarity and sustainability – friends or foes? (Raport al evenimentului – Sistemele europene de îngrijire: solidaritatea și durabilitatea – prieteni sau adversari?): https://www.aim-mutual.org/mediaroom/event-report-european-care-systems-solidarity-and-sustainability-friends-or-foes/

(19)    Grupul european de experți în tranziția de la îngrijirea instituțională către cea din cadrul comunității, EU Guidance on independent living and inclusion in the community („Orientări UE privind viața independentă și incluziunea în comunitate”) și EU funds checklist to promote independent living and deinstitutionalisation („Fondurile UE – Listă de verificare pentru promovarea vieții independente și a dezinstituționalizării”).

(20)    Avizul CESE pe tema „Rolul membrilor de familie care îngrijesc persoane cu handicap și persoane în vârstă: explozia fenomenului în timpul pandemiei”, JO C 75, 28.2.2023, p. 75 .

(21)     JO C 129, 11.4.2018, p. 44 ; JO C 87, 28.12.2016, p. 7 ; JO C 204, 9.8.2008, p. 103 ; broșura și avizul CESE pe tema „Mutații economice, tehnologice și sociale ale serviciilor intensive de sănătate pentru persoanele în vârstă”, JO C 240, 16.7.2019, p. 10 ; JO C 194, 12.5.2022, p. 19 .