INT/933

Țintele digitale pentru 2030

AVIZ

Comitetul Economic și Social European

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, 
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor –
Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital

[COM(2021) 118 final]

Raportor: Gonçalo LOBO XAVIER

1.Concluzii și recomandări

1.1Planul Comisiei Europene privind Busola pentru dimensiunea digitală 2030 sosește într-un moment critic pentru Uniune și pentru întreaga lume. CESE salută inițiativa și obiectivul de a utiliza tehnologiile digitale pentru a îmbunătăți viața cetățenilor, a crea mai multe locuri de muncă și a facilita progresul și a spori competitivitatea europeană. Pandemia a scos în evidență importanța evoluțiilor în domeniul digital și oportunitățile pe care acestea le oferă, a subliniat necesitatea unor ajustări și a schimbat modul în care socializăm și lucrăm. UE trebuie să abordeze aceste provocări în mod corespunzător. Pentru a transforma intențiile în rezultate, este esențial să existe o strategie, un plan cu obiective specifice și o metodă de măsurare a progreselor.

1.2CESE consideră că inovarea digitală trebuie întotdeauna să protejeze drepturile fundamentale, garantând sănătatea, siguranța și protecția vieții private (protecția datelor cu caracter personal) a fiecărui cetățean. Este esențial ca cetățenii să perceapă evoluțiile și creșterea economică ca având un impact pozitiv asupra calității vieții lor. Efectele noilor tehnologii care sprijină viața noastră de zi cu zi trebuie să fie pozitive și distribuite în mod echitabil, pentru a aduce beneficii reale societății, iar dreptul la sănătate trebuie să prevaleze întotdeauna și să fie recunoscut pe lista drepturilor fundamentale ce decurg din cetățenia digitală.

1.3CESE consideră că este necesar să se restabilească încrederea publicului și să se îmbunătățească securitatea și reziliența cibernetică prin aplicarea principiului „securitate de la stadiul conceperii” de-a lungul întregului lanț valoric digital, să se ofere oamenilor o gamă mai bună de opțiuni și un mai mare control asupra datelor lor („etica datelor”) și să se stabilească responsabilitatea intermediarilor de a combate conținuturile ilegale și dăunătoare.

1.4Accesibilitatea online a tuturor serviciilor publice esențiale europene și naționale este un obiectiv justificat. Cu toate acestea, CESE avertizează că nimeni nu ar trebui lăsat în urmă și că este esențial să fie sprijiniți cei care nu se pot bucura imediat de avantajele digitalizării. Există încă un grup semnificativ de cetățeni care nu dispun de cunoștințele și competențele necesare și nici măcar de echipamentele hardware și software indispensabile pentru a beneficia de aceste facilități. CESE invită Comisia să îi sprijine pe cei care se află într-un proces de tranziție.

1.5CESE subliniază riscul enorm al dezavantajelor în materie de învățare care pot rezulta din investițiile dezechilibrate. De la copii la persoanele în vârstă, trebuie avute în vedere efectele sărăciei digitale și, prin urmare, trebuie acordată cu prioritate o atenție deosebită riscurilor reale. Investițiile în infrastructură trebuie realizate în același timp cu investițiile în formare, pentru a reduce decalajele.

1.6CESE subliniază necesitatea de a-i ajuta pe oameni să își perfecționeze competențele și să se recalifice. Acest lucru ar trebui realizat prin crearea egalității de șanse, stimulând parteneriatele public-privat pentru perfecționare și recalificare (atât a forței de muncă actuale, cât și a cursanților adulți) și promovând pe scară largă o atitudine de învățare pe tot parcursul vieții.

1.7CESE consideră că pentru a construi o societate digitală este necesară modernizarea învățământului. Este esențial să se promoveze digitalizarea sistemelor de învățământ prin actualizarea conținutului educațional în conformitate cu realitățile erei digitale și să se creeze ecosisteme public-private pentru punerea în aplicare de noi metodologii în învățământ, care să fie deschise și accesibile, pentru a oferi aceleași oportunități tuturor.

1.8Evoluțiile digitale includ riscuri precum frauda, încălcarea dreptului la viața privată și lipsa de transparență, fenomene care ar putea submina obiectivele stabilite în document. CESE consideră că trebuie create condițiile necesare pentru a preveni astfel de riscuri și pentru a reglementa responsabilitățile la nivelul UE.

1.9CESE subliniază necesitatea de a lua în considerare strategii de abordare a posibilelor desființări de locuri de muncă, ca urmare a schimbărilor tehnologice. După cum se menționează în avizele anterioare, este recunoscut faptul că IA și robotica vor duce la desființări și transformări ale locurilor de muncă, vor elimina unele dintre ele și vor crea altele. În orice caz, UE trebuie să garanteze că toți lucrătorii, indiferent dacă sunt angajați, lucrători independenți sau persoane care desfășoară o activitate independentă fictivă, au acces la protecție socială, în conformitate cu setul european de drepturi sociale. Dialogul social cu privire la aceste aspecte, la toate nivelurile, trebuie promovat, iar alinierea obligațiilor și drepturilor la economia actuală, digitală și bazată pe platforme, trebuie să constituie o prioritate.

1.10CESE consideră că, pentru ca tranziția digitală să fie gestionată într-un mod favorabil incluziunii și responsabil din punct de vedere social și pentru a face față pierderii de locuri de muncă, în special în perioada post-COVID, una dintre priorități trebuie să fie crearea unui fond european, sprijinit în principal prin impozitarea celor mai mari întreprinderi din domeniul tehnologiei, cu scopul de a-i ajuta pe lucrătorii care își pierd locul de muncă sau activitatea din cauza digitalizării economiei, prin formare adecvată, perfecționare și recalificare.

1.11De asemenea, CESE solicită o politică coordonată care să corespundă punctului de plecare în care se află Europa și să răspundă în mod eficient transformărilor tehnologice și societale la care am fost martori în ultimii ani și care s-au accelerat în contextul pandemiei: este esențială o strategie industrială – inclusiv o politică în domeniul concurenței și reglementări sectoriale, care să vizeze o conectivitate în condiții de siguranță.

2.Observații generale

2.1CESE sprijină planul Comisiei Europene referitor la „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, acesta făcând parte dintr-un plan de acțiune mai amplu de promovare a economiei și redresării sociale a Europei.

2.2Criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat că există un grad ridicat de dependență externă în ceea ce privește tehnologia și procesele de date – o problemă care trebuie abordată în mod eficient și rapid. Atuurile Europei în aceste domenii trebuie să fie mai bine valorificate, iar cetățenii europeni trebuie să fie implicați într-o măsură mai mare în acest proces.

2.3CESE subliniază ideea că niciun cetățean nu ar trebui lăsat în urmă. Rata de analfabetism digital este încă mare în Europa – 35 %, potrivit Comisiei – iar lipsa accesului la resursele digitale trebuie atenuată. Cu toate acestea, trebuie garantat contactul uman în relațiile economice și administrative. De asemenea, este important să se garanteze că roadele digitalizării nu sunt culese doar de câteva persoane. Deceniul digital trebuie să aducă beneficii tuturor.

2.4Întreprinderile europene, în special IMM-urile, trebuie să fie sprijinite în eforturile lor în materie de digitalizare și să fie capacitate să concureze la scară mondială. În cazul în care UE deține sau finanțează resurse de calcul, cum ar fi calculatoarele cu accelerare cuantică, accesul la aceste resurse trebuie să fie distribuit în mod echitabil, pe baza unor criterii obiective.

2.5Cu toate acestea, ambițiile și fondurile publice nu sunt de ajuns pentru a produce rezultatele pe care le dorim. Avem nevoie, de asemenea, de o politică coordonată care să corespundă punctului de plecare în care se află Europa și să răspundă în mod eficient transformărilor tehnologice și societale la care am fost martori în ultimii ani și care s-au accelerat ca urmare a pandemiei: este esențială o strategie industrială – inclusiv o politică în domeniul concurenței și reglementări sectoriale, care să vizeze o conectivitate în condiții de siguranță.

2.6CESE salută viziunea privind dezvoltarea unui ecosistem în materie de învățământ digital și inovare digitală și subliniază necesitatea de a mobiliza instituțiile științifice și academice europene de elită pentru atingerea acestui obiectiv.

2.7Este necesar să se stimuleze cooperarea existentă între sectorul public și cel privat și să se creeze mai multe sinergii pentru a asigura un nou pact digital bazat pe un model de guvernanță care să combine aspectele sociale, de mediu și economice, pentru a realiza o tranziție digitală durabilă, echitabilă și favorabilă incluziunii pe termen lung.

2.8CESE subliniază necesitatea de a lua în considerare strategii de abordare a posibilelor desființări de locuri de muncă, ca urmare a schimbărilor tehnologice. Astfel cum se menționează în avizele anterioare 1 , este recunoscut faptul că IA și robotica vor duce la desființări și transformări ale locurilor de muncă, vor elimina unele dintre ele și le vor crea altele. În orice caz, UE trebuie să garanteze că toți lucrătorii, indiferent dacă sunt angajați, lucrători independenți sau persoane care desfășoară o activitate independentă fictivă, au acces la protecție socială, în conformitate cu setul european de drepturi sociale. Dialogul social cu privire la aceste aspecte trebuie promovat la toate nivelurile. Ar trebui adoptate în mod coordonat măsuri de sprijinire a persoanelor disponibilizate, eventual finanțate printr-un impozit european aplicat întreprinderilor care obțin cel mai mare profit în economia digitală.

2.9Rolul capitalului de risc, al piețelor bursiere și al investițiilor private, în general, nu trebuie ignorat. Dezvoltarea tehnologică în Europa va fi impulsionată de întreprinderi private, iar UE va putea fi competitivă la scară mondială numai dacă va rămâne un loc favorabil acestor investiții, unde să fie respectate, în același timp, standardele sociale.

2.10Obiectivele ambițioase în materie de conectivitate ar trebui să fie însoțite de un angajament față de un cadru de reglementare mai favorabil, care să sprijine investițiile private în infrastructura de rețea. Va fi extrem de important ca strategia industrială a UE și viziunea privind poziția de lider a Europei în domeniul conectivității digitale să se alinieze cu politica în domeniul concurenței și cu practica în materie de reglementare din sectorul telecomunicațiilor.

2.11Foaia de parcurs privind deceniul digital stabilește planuri de dezvoltare a „propriei infrastructuri și capacități de cloud” europene pentru a evita ca datele produse în Europa să fie deplasate în străinătate, ceea ce se întâmplă în prezent cu peste 90 % din datele europene. Europa nu trebuie să fie naivă și trebuie să continue lupta pentru a deveni mai independentă și pentru a păstra datele cetățenilor săi, în special datele sensibile, în interiorul granițelor sale. În această privință, obiectivul urmărit în planul privind deceniul digital – de a avea 10 000 de noduri de procesare de date la marginea rețelei și în cloud foarte sigure și neutre din punct de vedere climatic, reprezintă un pas în direcția cea bună. Proiectul GAIA X trebuie să fie accelerat și să devină rapid operațional.

2.12CESE sprijină ideea promovării unui sector european al tehnologiei pentru a reduce dependența de giganții tehnologici americani și chinezi și pentru a recupera decalajul în domenii precum implementarea tehnologiei 5G, producția de cipuri și gestionarea datelor, dar avertizează cu privire la riscurile unei economii protecționiste a datelor în Europa. Ar trebui promovate parteneriatele internaționale și cooperarea.

2.13Pentru a atinge aceste obiective, în domeniile relevante de activitate vor trebui să fie angajați 20 de milioane de experți în tehnologie până în 2030, față de 7,8 milioane existenți în prezent. În 2019, doar 18 % dintre cei 7,8 milioane de lucrători în domeniul TIC erau femei. Diversitatea în sectoarele digitale este esențială și va contribui la conturarea viziunii despre lume și provocările ei, în special prin reducerea riscurilor de prejudecăți implicite. Obiectivul unei prezențe mai echilibrate a femeilor și bărbaților trebuie monitorizat îndeaproape și trebuie încurajat accesul femeilor la disciplinele STIM. Dialogul social ar trebui promovat la toate nivelurile (întreprinderi, sector de activitate și nivelul național), deoarece poate contribui la realizarea acestui obiectiv. Ar trebui promovate campanii intense în statele membre, începând cu școlile primare, pentru a încuraja tinerele fete să aleagă discipline științifice și tehnologice. Decalajul digital reprezintă o provocare majoră. În multe zone rurale, nici măcar tehnologia 3G nu este încă disponibilă. Europa și statele membre ar trebui să ofere stimulente pentru a încuraja investițiile în zonele rurale, astfel încât să se garanteze că niciun cetățean nu este lăsat în urmă.

2.14Aceste investiții ar putea promova coeziunea teritorială și dezvoltarea regională și le-ar putea permite oamenilor, dacă doresc acest lucru, să trăiască mai bine în afara marilor centre urbane (în comunicare sunt menționate „satele inteligente”). Munca de la distanță trebuie dezvoltată prin dialog social și negocieri colective la toate nivelurile, pentru a proteja sănătatea și bunăstarea lucrătorilor.

2.15CESE încurajează Comisia Europeană să creeze stimulente pentru ca oamenii să se deplaseze în afara marilor zone urbane, promovând dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale, ceea ce se poate realiza numai dacă se construiește infrastructura adecvată, în special în domeniul telecomunicațiilor și transportului.

2.16Există provocări majore în materie de mediu care trebuie abordate în următorul deceniu și toate acțiunile întreprinse în acest context ar trebui să țină seama și de aspectul de mediu. În plus, Busola pentru dimensiunea digitală ar trebui să fie utilizată ca instrument suplimentar pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european și la reducerea impactului asupra mediului.

2.17De asemenea, tehnologiile digitale trebuie să fie transparente, favorabile incluziunii, nediscriminatorii, echitabile și imparțiale. Acest lucru este cu atât mai important cu cât serviciile publice capătă un caracter din ce în ce mai digital. În prezent, potrivit Comisiei, 65 % dintre cetățenii europeni dețin competențe digitale de bază. Obiectivul este ca acest procent să ajungă la 80 % până în 2030. Includerea și sprijinirea restului de 20 % din populație (aproximativ 90 de milioane de cetățeni din UE) este esențială pentru reducerea sărăciei și a excluziunii. Acești cetățeni se numără, de obicei, printre cei mai săraci, cei mai în vârstă și cei care locuiesc în zonele rurale. Ei ar putea deveni și mai vulnerabili în ceea ce privește serviciile publice și private, care devin din ce în ce mai digitalizate. CESE subliniază că trebuie garantat contactul uman în relațiile economice și administrative.

2.18CESE sprijină pe deplin obiectivul de a pune la dispoziție online toate serviciile publice europene esențiale, iar dosarele medicale ale cetățenilor europeni vor trebui, de asemenea, să fie în totalitate digitale, deoarece se preconizează că 80 % dintre cetățeni vor utiliza o identitate digitală. Pentru aceasta vor fi însă necesare, de asemenea, eforturi coordonate și voință politică din partea tuturor statelor membre. CESE solicită implicarea organizațiilor societății civile în vederea atingerii acestui obiectiv. Echipamentele digitale de bază pentru serviciile publice ar trebui, în principiu, să fie gratuite. În orice caz, digitalizarea serviciilor publice nu trebuie să ducă la creșterea barierelor financiare pentru utilizatori.

3.Observații specifice

3.1Digitalizarea sporită a vieții necesită o atenție deosebită din punctul de vedere al securității cibernetice și al vulnerabilității la fraudă și este esențial ca cetățenii să fie educați în acest sens. Reglementarea tehnologiei portabile ridică probleme îngrijorătoare și ar trebui să beneficieze de o atenție specială.

3.2Legislația europeană referitoare la economia digitală evoluează rapid. Cetățenii și întreprinderile trebuie informați cu privire la drepturile și obligațiile lor în domeniul digital. Ar trebui depuse eforturi continue pentru a consolida inițiativele legislative și pentru a face legislația mai ușor de înțeles și de aplicat pentru cetățeni și întreprinderi.

3.3CESE salută monitorizarea periodică a obiectivelor și sistemul de guvernanță prezentat în comunicare; proiectele multinaționale sunt esențiale pentru ca această viziune să devină realitate.

3.4CESE propune elaborarea unor studii de caz în anumite sectoare din statele membre și din țările terțe, cu scopul de a adopta sau promova cele mai bune practici la nivel european. Ar trebui promovate spațiile de testare în materie de reglementare, care oferă un cadru sigur pentru testarea unor noi modele și idei de afaceri. O economie digitală ambițioasă trebuie să creeze spații de testare flexibile și permisive.

4.O populație cu competențe digitale și profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital

4.1CESE sprijină obiectivul de a se ajunge la 20 de milioane de specialiști angajați în domeniul TIC, urmărindu-se o convergență între femei și bărbați 2 (nivelul de referință, în 2019: 7,8 milioane). Realizarea acestui obiectiv va necesita, bineînțeles, investiții în sisteme de învățământ adecvate, care să-l poată sprijini.

4.2Digitalizarea serviciilor prestate de profesiile liberale de interes public în domenii precum sănătatea, siguranța, dreptul și nivelul de trai are un impact major asupra societății și necesită noi abordări profesionale și etice 3 . Succesul său depinde atât de profesioniștii cu înaltă calificare, cât și de competențele digitale și de capacitatea de înțelegere a utilizatorilor, a pacienților, a clienților și a consumatorilor.

4.3CESE subliniază necesitatea din ce în ce mai mare de a perfecționa și recalifica oamenii, promovând o atitudine favorabilă învățării pe tot parcursul vieții, în beneficiul tuturor.

4.4Pandemia a făcut să evolueze învățarea la distanță. În același timp, a devenit clar că acest tip de învățare implică un risc mare de întârzieri în învățare pentru copiii din categoriile sociale mai puțin favorizate. La realizarea planului de acțiune privind obiectivele digitale pentru 2030 trebuie acordată o atenție deosebită sărăciei digitale.

5.Rolul global al UE în deceniul digital și condiții de concurență echitabile pentru IMM-uri

5.1În ceea ce privește IMM-urile, este, desigur, esențial ca eforturile lor de digitalizare să fie sprijinite prin diferite abordări, dar este, de asemenea, important să se sublinieze rolul lor ca vectori ai inovării în domeniul tehnologiilor digitale.

5.2Dezvoltarea de software este un subsector în creștere rapidă în procesul digital. Sprijinul pentru IMM-urile inovatoare merită o atenție specifică. CESE este de acord cu mecanismele financiare care pot asigura un sprijin adecvat IMM-urilor pentru a garanta o tranziție lină. În același timp, trebuie asigurată continuitatea, ceea ce înseamnă actualizarea versiunilor mai recente, astfel încât utilizatorii să nu fie nevoiți să investească în mod constant în noi programe.

5.3Toate întreprinderile, indiferent dacă sunt IMM-uri, întreprinderi nou-înființate sau în curs de extindere, au nevoie de capital. Obiectivele stabilite în document evidențiază necesitatea urgentă a realizării unei uniuni a piețelor de capital, care să ia în considerare soluțiile de piață și să reducă dependența de finanțarea bancară și de sprijinul financiar anticipat, care să favorizeze transferul economiilor între diferite state membre pentru a obține cel mai mare randament, precum și necesitatea de a elimina favorizarea îndatorării în cadrul sistemului de impozitare. Întreprinderile inovatoare au nevoie de capital propriu și de un sistem fiscal care să nu penalizeze excesiv antreprenorii care beneficiază de cote marginale de impozitare aplicate creșterilor lor de capital.

6.Riscuri și garanții

6.1Nevoia de siguranță, de previzibilitate și sănătatea fizică și mintală trebuie să fie, de asemenea, priorități în cadrul acestei agende. Este important ca oamenii să fie informați despre tehnologie, dar și despre securitate, pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții și a locurilor de muncă. Conform acestui principiu, CESE consideră că Comisia Europeană ar trebui să se folosească de ocazia oferită de exercițiul anual de monitorizare planificat, prin care se reflectă punctele de vedere ale europenilor cu privire la respectarea drepturilor și valorilor lor, pentru a se asigura că dreptul la sănătate este garantat în mod corespunzător.

6.2În mod similar, CESE recomandă ca UE să elaboreze o strategie specifică de monitorizare care să acopere toate tipurile de poluare electromagnetică generate de diferitele tehnologii disponibile în prezent pentru a însoți noua revoluție industrială. Astfel s-ar putea monitoriza efectele electromagnetice în întreaga Europă în vederea elaborării unor studii pe această temă, pentru a evalua starea de sănătate a oamenilor pe baza datelor interconectate care vor fi disponibile după ce dosarele electronice europene de sănătate vor deveni, în sfârșit, o realitate. Fiecare stat membru ar trebui să monitorizeze acest aspect, iar constatările ar trebui să fie integrate într-o bază de date europeană unică. Ar trebui elaborată o politică europeană care să sporească încrederea cetățenilor în acest domeniu.

6.3Tehnologiile digitale ar trebui să fie puse în serviciul cetățenilor europeni, care nu ar trebui să fie tratați niciodată ca obiecte sau simple surse de date. Ar trebui să se țină seama de orientările etice și tehnice existente, cum ar fi Orientările în materie de etică pentru o inteligență artificială (IA) demnă de încredere, elaborate de Grupul de experți la nivel înalt privind inteligența artificială.

6.4CESE recomandă ca, având în vedere riscurile pe care le prezintă prelucrarea datelor, să se ia măsuri pentru a se garanta că nu se păstrează mai multe date decât este de fapt necesar pentru o întreprindere și că datele nu sunt păstrate mai mult timp decât este necesar. În același timp, inovarea bazată pe date este un factor-cheie al competitivității în mediul digital, iar autoritățile ar trebui să promoveze un cadru de reglementare transsectorial privind schimbul de date, care să permită schimbul de date centrat pe utilizator. Cadrul aplicabil trebuie să promoveze accesul la date și să se concentreze asupra interoperabilității.

6.520 % din fondurile Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) sunt alocate conectivității digitale, iar 37 % tranziției verzi. Este nevoie de o viziune ambițioasă și coerentă privind industria europeană a telecomunicațiilor și de un angajament în sensul unui cadru de reglementare mai favorabil, care să sprijine investițiile private în infrastructura de rețea, precum și dezvoltarea unor servicii de telecomunicații integrate suverane, care să folosească tehnologii cloud, de procesare la margine, în domeniul datelor și al IA.

6.6CESE consideră că tranziția digitală trebuie să fie aliniată la tranziția către o economie mai ecologică și să țină seama de impactul asupra mediului. Utilizarea resurselor (inclusiv a resurselor limitate) și consumul de energie în cadrul acestei duble tranziții trebuie să se situeze în limite rezonabile. Transparența privind amprenta de carbon a serviciilor de cloud ar trebui să fie o cerință impusă la nivel european, pentru a permite oricărei organizații să își calculeze amprenta de carbon digitală și să elaboreze planuri de reducere a acesteia.

6.7CESE subliniază necesitatea de a ține pasul cu evoluția rapidă a tehnologiei și a modelelor de afaceri, urmărind eliminarea oricăror lacune în materie de reglementare, în special a celor care pot aduce prejudicii consumatorilor și celor mai vulnerabili cetățeni.

Bruxelles, 7 iulie 2021

Christa SCHWENG

Președinta Comitetului Economic și Social European

____________

(1)       JO C 440, 6.12.2018, p. 1 .

(2)      Indicele economiei și societății digitale – DESI „2b1”. În prezent, procentul femeilor în rândul specialiștilor TIC angajați este de numai 18 %.

(3)       JO C 286, 16.7.2021, p. 8 .