4.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 238/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 954/2006 (2), Consiliul, în urma unei anchete (denumită în continuare „ancheta inițială”), a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația, Rusia și Ucraina. Măsurile constau într-o taxă antidumping ad valorem cuprinsă între 12,3 % și 25,7 %, aplicată importurilor provenind de la producători-exportatori desemnați individual din Ucraina, cu un nivel al taxei reziduale de 25,7 % aplicabil importurilor de la toate celelalte societăți din Ucraina. Taxa antidumping definitivă impusă exportatorului care face obiectul actualei anchete de reexaminare, CJSC Nikopolsky Seamless Tubes Plant Niko Tube și OJSC Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant, denumit în prezent LLC Interpipe Niko Tube și OJSC Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant (denumit în continuare „solicitantul” sau „Interpipe”), a fost de 25,1 %.

(2)

Ca urmare a unei cereri din partea Interpipe de anulare a Regulamentului (CE) nr. 954/2006 al Consiliului, Tribunalul de Primă Instanță al Comunităților Europene, pe 10 martie 2009, a anulat articolul 1 din regulamentul respectiv în măsura în care taxa antidumping stabilită pentru Interpipe depășea nivelul care ar fi fost aplicabil dacă prețul de export nu ar fi fost ajustat cu un comision când vânzările au avut loc prin intermediul comerciantului afiliat, Sepco SA (3). La 16 februarie 2012, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat sentința Tribunalului de Primă Instanță (4).

(3)

În urma acestor hotărâri, Consiliul a modificat Regulamentul (CE) nr. 954/2006 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2012 (5) pentru a corecta taxa antidumping aplicată Interpipe în măsura în care aceasta fusese instituită în mod eronat. În consecință, taxa antidumping în vigoare în prezent pentru Interpipe este de 17,7 %.

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 (6), Consiliul, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, a menținut măsurile instituite prin Regulamentul (CE) nr. 954/2006 la importurile de tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau oțel, originare din Rusia și Ucraina (denumită în continuare „ancheta de reexaminare în temeiul expirării măsurilor”).

(5)

În consecință, măsurile aflate în prezent în vigoare sunt cele stabilite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012, și anume între 24,1 și 35,8 % pentru importurile din Rusia și între 12,3 % și 25,7 % pentru importurile din Ucraina, Interpipe având o taxă antidumping de 17,7 %.

(6)

La 29 iulie 2011, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (7), deschiderea unei reexaminări parțiale, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Ucraina.

(7)

Această reexaminare, care se limitează la examinarea dumpingului, a fost inițiată în urma unei cereri justificate depuse de Interpipe. În cerere, Interpipe a furnizat elemente de probă prima facie conform cărora menținerea măsurilor la nivelul lor actual nu mai este necesară pentru a contrabalansa dumpingul prejudiciabil.

(8)

Ancheta cu privire la nivelul de dumping a cuprins perioada dintre 1 aprilie 2010 și 31 martie 2011 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(9)

Comisia a informat oficial solicitantul, autoritățile din țara exportatoare și industria Uniunii cu privire la deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de deschidere.

(10)

Pentru a obține informațiile considerate necesare pentru anchetă, Comisia a trimis un chestionar solicitantului, care a răspuns în termenul fixat.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili nivelul dumpingului. S-au efectuat vizite de verificare la sediul solicitantului și la societățile comerciale conexe Interpipe Ucraina LLC și Interpipe Europe SA.

(12)

Produsul în cauză este același cu cel definit în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 care a instituit măsurile în prezent în vigoare, și anume tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel (denumite în continuare „tuburi și țevi obținute fără sudură”), având o secțiune circulară, diametrul extern de maximum 406,4 mm și o valoare de echivalent carbon (CEV) mai mică sau egală cu 0,86, în conformitate cu formula și analizele chimice (8) ale Institutului Internațional de Sudură (IIS), încadrate în prezent la codurile NC ex 7304 11 00, ex 7304 19 10, ex 7304 19 30, ex 7304 22 00, ex 7304 23 00, ex 7304 24 00, ex 7304 29 10, ex 7304 29 30, ex 7304 31 80, ex 7304 39 58, ex 7304 39 92, ex 7304 39 93, ex 7304 51 89, ex 7304 59 92 și ex 7304 59 93 și originare din Ucraina (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(13)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, cât și în ancheta de reexaminare în temeiul expirării măsurilor, ancheta actuală a confirmat că produsul fabricat în Ucraina și exportat către Uniune, produsul fabricat și vândut pe piața internă din Ucraina și produsul fabricat și vândut în Uniune de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și utilizări finale. Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(14)

Interpipe are doi producători-exportatori, care aparțin în totalitate și sunt controlați de ea, LLC Interpipe Niko Tube (Niko Tube) și OJSC Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant (Interpipe NTRP). În conformitate cu practica obișnuită a instituțiilor Uniunii, o marjă comună de dumping a fost calculată pentru cei doi producători-exportatori. Marja de dumping a fost calculată pentru fiecare producător exportator înainte de a determina o singură rată medie ponderată de dumping pentru ambele societăți.

(15)

Această metodologie, cu toate acestea, este diferită de metodologia utilizată în ancheta inițială, în care calcularea dumpingului a fost efectuată prin reunirea tuturor datelor relevante cu privire la producție, rentabilitate și vânzările în Uniune realizate de cele două entități producătoare. Modificarea circumstanțelor care justifică această modificare a metodologiei se datorează unei schimbări în structura corporativă a grupului care permite identificarea producătorului în cadrul grupului în ceea ce privește vânzările și producția, ceea ce nu era posibil în ancheta inițială.

(16)

Mai mult, în cadrul anchetei inițiale, a fost efectuată o ajustare în privința costurilor energiei ale Interpipe în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, astfel încât să reflecte în mod rezonabil costurile asociate producerii și vânzării energiei electrice și a gazului în Ucraina. Această ajustare a fost considerată necesară din cauza faptului că prețurile gazului și electricității din Ucraina, la momentul respectiv, erau semnificativ mai mici decât prețul mediu plătit în Uniune și nu reflectau prețurile pieței internaționale. Ajustarea s-a bazat pe prețurile medii observate în România, care la momentul respectiv a făcut parte din anchetă.

(17)

Cu toate acestea, spre deosebire de ancheta inițială, s-a considerat că o ajustare a energiei nu este considerată necesară în scopul actualei reexaminări intermediare. Ancheta a arătat că, în medie, prețurile energiei din Ucraina au crescut constant începând cu ancheta inițială, la o rată mult mai ridicată decât prețurile medii în Uniunea Europeană, reducând în mod treptat diferențele dintre acestea. Prin urmare, nu mai există în prezent diferența semnificativă de preț între costurile energiei constatată pe parcursul anchetei inițiale și care justifica o ajustare.

(18)

Pe baza celor de mai sus, nu este considerat adecvat să se facă o ajustare în costurile energiei în această reexaminare intermediară.

(19)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat mai întâi pentru fiecare producător-exportator dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienți independenți a fost reprezentativ în comparație cu volumul său total al vânzărilor la export către Uniune, adică dacă volumul total al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. Examinarea a stabilit că vânzările interne erau reprezentative pentru ambii producători-exportatori.

(20)

Comisia a examinat dacă fiecare tip de produs din produsul similar vândut de producătorii-exportatori pe piața sa internă a fost suficient de reprezentativ în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când, în cursul PAR, volumul total al vânzărilor interne ale acestui tip de produs realizate de către solicitantul în cauză către clienții independenți a reprezentat cel puțin 5 % din volumul său total de vânzări ale tipului de produs comparabil exportat către Uniune.

(21)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, s-a examinat ulterior dacă vânzările pe piața internă din fiecare tip de produs care fusese vândut în cantități reprezentative ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cauză exportat pe durata PAR.

(22)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă a tipului de produs respectiv s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri care erau superioare costului și al căror preț de vânzare mediu ponderat pentru acel tip a fost mai mare sau egal cu costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(23)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip, în cursul PAR.

(24)

Valoarea normală pentru tipurile nereprezentative (și anume cele pentru care vânzările pe piața internă au constituit mai puțin de 5 % din vânzările la export în Uniune sau care nu au fost vândute deloc pe piața internă) a fost calculată pe baza costului de producție pe tip de produs plus o sumă pentru costurile de vânzare, generale și administrative și pentru profit. În cazul vânzărilor existente pe piața internă, s-a utilizat profitul tuturor tranzacțiilor de pe piața internă pe tip de produs pentru tipurile de produs în cauză în cadrul operațiunilor comerciale normale. În cazul în care nu au existat vânzări pe piața internă, s-a utilizat un profit mediu. Această schimbare de metodologie s-a datorat faptului că, după ancheta inițială, un grup special al OMC a emis, iar Organismul de soluționare a litigiilor al OMC a adoptat raportul în litigiul Comunitățile Europene – Măsuri antidumping privind somonul de crescătorie din Norvegia  (9), care prevede că nu poate fi ignorată marja reală de profit stabilită pentru tranzacțiile din cadrul unor operațiuni comerciale normale pentru tipurile de produs relevante pentru care valoarea normală trebuie să fie construită.

(25)

După notificarea constatărilor finale, cei doi producători-exportatori au susținut că costurile de inactivitate nu ar fi trebuit să fie incluse în costul total de producție al produsului în cauză pe durata PAR, pentru că aceasta ar încălca articolul 2 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază, precum și că ar fi în contradicție cu principiile contabile stabilite în baza standardelor internaționale de contabilitate (IAS) și, în special, IAS 2. În ceea ce privește articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, ar trebui remarcat că, în conformitate cu articolul respectiv, în cazul în care costurile aferente producției produsului care face obiectul unei anchete nu se reflectă în mod rezonabil în registrele contabile ale părții în cauză, acestea trebuie ajustate. Faptul că societatea nu a produs la capacitatea sa maximă nu exclude totuși suportarea anumitor costuri. Într-adevăr, astfel de costuri au fost înregistrate ca atare în declarația de venituri ale celor două societăți exportatoare și au putut fi legate direct de produsul similar. În plus, trimiterea la IAS 2 s-a dovedit a fi irelevantă, deoarece obiectivul IAS 2 este acela de a prescrie un tratament contabil pentru stocuri, și nu de a defini costul de producție. Cererea a fost, prin urmare, respinsă.

(26)

Aceiași producători-exportatori au susținut, de asemenea, că anumite cheltuieli financiare aferente împrumuturilor au fost incluse în costurile de vânzare, generale și administrative atunci când, de fapt, ar fi trebuit să fie excluse. Ei au susținut că aceste împrumuturi au fost contractate pentru a răspunde nevoilor de lichidități și de finanțare pe termen scurt ale societății și că ele nu erau legate de producția produsului în cauză. În fapt, în cursul vizitei de verificare, s-a constatat că cheltuielile cu dobânzile au fost în principal legate de finanțarea capitalului circulant. Prin urmare, aceste costuri au fost repartizate tuturor produselor. Producătorii-exportatori nu au putut demonstra că cheltuielile cu dobânzile au avut o finalitate specifică, alta decât aceea de finanțare a capitalului circulant. Cei doi producători-exportatori nu au putut furniza alte dovezi suplimentare pentru a-și susține cererea, prin urmare această cerere a fost respinsă.

(27)

Toate exporturile produsului în cauză efectuate de cei doi producători-exportatori către Uniune s-au realizat prin intermediul unei societăți comerciale afiliate cu sediul în Elveția direct către clienți independenți din Uniune. Prin urmare, prețul de export s-a bazat pe prețurile de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(28)

Se reamintește faptul că, în ancheta inițială, a fost efectuată o ajustare a prețului de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, în cazurile în care vânzările au fost efectuate prin intermediul unor comercianți de legătură. Cu toate acestea, în conformitate cu hotărârea Curții de Justiție menționată în considerentul 2, care a susținut că ajustarea nu era justificată, nu a fost efectuată nicio astfel de ajustare în această reexaminare intermediară.

(29)

Valoarea normală și prețul de export al celor doi producători-exportatori au fost comparate pe o bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au operat ajustări în ceea ce privește costurile de transport, rabaturile și reducerile de prețuri, comisioanele și costurile de credit.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat pe tip de produs, pe o bază franco fabrică, separat pentru fiecare dintre cei doi producători-exportatori. Astfel cum s-a menționat în considerentul 14, o marjă comună de dumping este ulterior stabilită pentru Interpipe prin calcularea unei singure rate medii ponderate de dumping pentru ambii producători-exportatori din cadrul Interpipe.

(31)

Pe această bază, marja de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se ridică la 13,8 %.

(32)

În cererea sa de reexaminare intermediară parțială, solicitantul a susținut că schimbările în structura corporativă și în organizarea producției, precum și o restructurare a organizării vânzărilor efectuate pe piața internă și la export avuseseră un impact asupra structurii costurilor sale și că, prin urmare, nivelul existent al taxei antidumping nu mai era necesar pentru compensarea dumpingului prejudiciabil.

(33)

În consecință, s-a analizat dacă modificarea circumstanțelor care au condus la inițierea prezentei reexaminări intermediare și rezultatul acesteia pot fi considerate, în mod rezonabil, a fi de natură durabilă.

(34)

Ancheta a stabilit că principalii factori care conduc la nivelul celei mai reduse marje de dumping constatate în prezenta anchetă de reexaminare sunt variații în ceea ce privește organizarea întreprinderilor, care include o fuziune între două societăți de producție și o restructurare a organizării vânzărilor efectuate, care a fost raționalizată. Aceste schimbări, care au afectat structura costurilor solicitantului pentru producția și vânzarea produsului în cauză, sunt de natură structurală și probabil nu se vor schimba în viitorul apropiat. În afară de aceasta, nu există niciun indiciu de volatilitate semnificativă a prețurilor solicitantului.

(35)

În consecință, s-a constatat că schimbările sunt de natură durabilă și că aplicarea măsurilor existente la nivelul lor actual nu mai este justificată,

4.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 238/5

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1136/2006 (2) („regulamentul inițial”), Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă de 27,1 % și de 47,4 % la importurile de mecanisme cu levier originare din Republica Populară Chineză („RPC”).

(2)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3) a măsurilor antidumping definitive în vigoare, Comisia a primit, la 26 aprilie 2011, o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă de către LAMMA (Asociația producătorilor de mecanisme cu levier) („solicitantul”) în numele a trei producători din Uniune, care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 50 %, din totalul producției de mecanisme cu levier din Uniune.

(3)

Cererea a oferit suficiente dovezi potrivit cărora expirarea măsurilor instituite asupra importurilor de mecanisme cu levier originare din RPC ar conduce probabil la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(4)

Constatând, după consultarea Comitetului consultativ, existența unor dovezi suficiente pentru deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 23 iulie 2011, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4) („avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2010 și 30 iunie 2011 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada luată în considerare”).

(6)

Comisia a anunțat oficial solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din țara în cauză, importatorii neafiliați, utilizatorii din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, precum și reprezentanții țării în cauză despre deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(7)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale care justifică audierea.

(8)

Ținând cont de numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, de importatori neafiliați și de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a avut în vedere recurgerea la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(9)

În ceea ce privește producătorii-exportatori din RPC și importatorii neafiliați, pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea ar fi necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion reprezentativ, părțile respective au fost invitate să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminării și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. Având în vedere faptul că niciun producător-exportator din RPC nu s-a făcut cunoscut și nu a furnizat Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere și că doar un importator neafiliat s-a făcut cunoscut, dar nu a furnizat Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere, eșantionarea nu a fost considerată necesară în niciunul dintre cele două cazuri.

(10)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selecționat provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Eșantionul era constituit din două societăți, dintre cei șase producători din Uniune care erau cunoscuți înainte de deschiderea anchetei, alese pe baza volumului lor de producție și de vânzări ale produsului în cauză în 2010, precum și pe baza localizării geografice în cadrul Uniunii. Eșantionul reprezenta peste 50 % din producția și vânzările totale estimate la nivelul Uniunii în cursul PAR. Părțile interesate au fost invitate să consulte dosarul și să prezinte observații privind oportunitatea acestei alegeri în termen de 15 de zile de la data publicării avizului de deschidere. Niciuna dintre părțile interesate nu a contestat eșantionul propus.

(11)

Comisia a trimis chestionare celor doi producători din Uniune incluși în eșantion, importatorului care s-a făcut cunoscut și tuturor utilizatorilor cunoscuți ca fiind interesați.

(12)

Au fost primite răspunsuri la chestionare de la doi producători din Uniune incluși în eșantion și de la doi utilizatori. Importatorul neafiliat care s-a făcut cunoscut, menționat la considerentul 9, nu a răspuns nici la întrebările privind eșantionarea, nici la chestionar.

(13)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului subsecvent și, pe de altă parte, interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare în spațiile de lucru ale următoarelor părți interesate:

(14)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel definit în regulamentul inițial, și anume mecanismele cu levier folosite în general pentru arhivarea foilor sau a altor documente în mecanisme pentru legarea foilor volante sau bibliorafturi care se încadrează în prezent la codul NC ex 8305 10 00 (cod TARIC 8305100050) („produsul în cauză”) și originare din Republica Populară Chineză. Respectivele mecanisme sunt compuse din arcuri metalice rezistente (în mod normal două) fixate pe un suport și prevăzute cu cel puțin un dispozitiv de deschidere care permite inserarea și îndosarierea foilor și a altor documente. Mecanismele pentru legarea foilor volante cu inele încadrate la același cod NC nu sunt incluse în definiția produsului în cauză în sensul prezentei anchete.

(15)

Prezenta anchetă de reexaminare a confirmat faptul că, la fel ca în ancheta inițială, produsul în cauză și produsul fabricat în Uniune de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări. Prin urmare, aceste produse au fost considerate produse similare, în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(16)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă este probabil ca expirarea măsurilor existente să determine continuarea sau reapariția dumpingului.

(17)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 9, niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi cunoscuți contactați la deschiderea anchetei nu a cooperat la anchetă. Autoritățile chineze au fost înștiințate cu privire la acest fapt. Acestea au fost, de asemenea, informate în ceea ce privește eventuala aplicare a articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și au avut posibilitatea de a formula observații. Nu au fost primite observații cu privire la acest aspect.

(18)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului formulate în continuare au trebuit să se bazeze pe datele disponibile, în special pe informațiile accesibile publicului, cum ar fi cele de pe site-urile internet oficiale ale societăților și datele despre produse obținute cu ajutorul motoarelor de căutare a produselor pe internet, informațiile din cererea de reexaminare și informațiile obținute de la părțile care au cooperat în cursul anchetei de reexaminare (și anume solicitanții și producătorii din Uniune incluși în eșantion).

(19)

Pentru stabilirea valorii normale, în avizul de deschidere s-a sugerat utilizarea unei țări analoage.

(20)

În ceea ce privește prețul de export, din cauza lipsei de cooperare atât din partea producătorilor-exportatori din RPC, cât și a importatorilor neafiliați de pe piața Uniunii, Comisia nu a fost în măsură să stabilească volumul vânzărilor la export sau prețurile de vânzare la export pe o bază comercială. În această privință, Comisia a avut în vedere mijloace alternative pentru a determina prețul de export.

(21)

În primul rând, s-a examinat dacă datele Eurostat, confruntate cu alte date disponibile, ar putea fi utilizate ca un mijloc alternativ de a stabili prețurile de export. Datele respective au fost considerate inadecvate în măsura în care una dintre surse acoperea, pe lângă produsul în cauză, și alte importuri, iar celelalte surse nu permiteau efectuarea unei comparații în funcție de tip a prețurilor de export cu prețurile practicate de industria din Uniune.

(22)

În al doilea rând, Comisia a avut în vedere, de asemenea, posibilitatea de a utiliza prețurile de export conținute în cererea de reexaminare. Se reamintește faptul că această metodologie a fost utilizată în ancheta inițială și că ea permite realizarea unei comparații în funcție de tip. Cu toate acestea, facturile conținute în cererea de reexaminare se referă la prețurile de export către alte țări terțe.

(23)

În consecință, calcularea dumpingului nu a putut fi realizată pe baza prețurilor de export către Uniune și nu s-a putut stabili, în urma unei examinări pozitive, existența unui dumping. Prin urmare, ancheta s-a concentrat pe probabilitatea reapariției dumpingului.

(24)

În ceea ce privește ancheta referitoare la probabilitatea reapariției dumpingului, au fost analizate următoarele elemente: relația dintre valoarea normală și prețurile de export către țările terțe; capacitatea de producție, producția și capacitatea de rezervă în RPC; și atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește importurile din RPC.

(25)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC, valoarea normală a fost comparată cu prețurile de export din RPC în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(26)

Întrucât RPC este o economie în tranziție, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite dintr-o țară terță cu economie de piață adecvată („țara analoagă”) sau pe baza prețului practicat la exportul din țara analoagă către alte țări, inclusiv către Uniune sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, în orice alt mod rezonabil, inclusiv pe baza prețului plătit efectiv sau plătibil în Uniune pentru produsul similar, ajustat în mod corespunzător, dacă este necesar, pentru ca acesta să includă o marjă de profit rezonabilă.

(27)

Cererea de reexaminare depusă de industria din Uniune a enumerat o serie de producători din țări cu economie de piață din afara Uniunii (și anume India, Iran și Thailanda). La deschiderea anchetei, Comisia a contactat în mod corespunzător acești producători, precum și alți producători potențiali din țările respective care au putut fi identificați din surse disponibile în mod public.

(28)

Avizul de deschidere prevedea că, în cazul în care nu se obține cooperarea producătorilor din țările cu economie de piață din afara Uniunii, Comisia are în vedere utilizarea prețurilor plătite efectiv sau plătibile în Uniune ca bază pentru determinarea valorii normale. Într-adevăr, prețurile plătite efectiv sau plătibile în Uniune au constituit baza utilizată pentru determinarea valorii normale în cursul anchetei inițiale.

(29)

Nicio parte interesată nu a formulat observații privind oportunitatea alegerii bazei menționate anterior pentru determinarea valorii normale.

(30)

Niciunul dintre producătorii din țările cu economie de piață din afara Uniunii, care au fost contactați de către Comisie, nu a hotărât să coopereze la prezenta reexaminare.

(31)

În contextul descris anterior, Comisia nu a avut altă soluție decât să se bazeze pe prețurile plătite efectiv sau plătibile în Uniune pentru a determina valoarea normală.

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază și astfel cum se precizează la considerentele 26-31, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului plătit efectiv sau plătibil în Uniune pentru produsul similar în cursul operațiunilor comerciale obișnuite.

(33)

Prin urmare, valoarea normală a fost stabilită ca fiind prețul de vânzare mediu ponderat de pe piața internă practicat de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții independenți.

(34)

Mai întâi, s-a stabilit dacă vânzările de produs similar efectuate pe piața internă de către producătorii din Uniune incluși în eșantion către clienți independenți au fost reprezentative în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, adică dacă volumul total al acestor vânzări reprezintă cel puțin 5 % din volumul total de vânzări ale produsului în cauză exportat către Uniune. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC, volumul total al vânzărilor la export în Uniune a trebuit să fie determinat pe baza datelor disponibile. Astfel cum s-a menționat la considerentul 21, datele Eurostat și alte statistici au fost considerate inadecvate pentru stabilirea continuării dumpingului. Cu toate acestea, datele respective pot fi folosite pentru a indica nivelul importurilor în Uniune (necesar pentru determinarea volumului total de exporturi din RPC). Pe această bază, vânzările realizate pe piața internă de către producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost considerate ca fiind, în general, suficient de reprezentative în cursul PAR. Din cauza lipsei de cooperare din partea exportatorilor din RPC, nu a fost posibil să se analizeze reprezentativitatea în funcție de tip.

(35)

Ulterior, Comisia a analizat dacă vânzările interne ale fiecărui producător din Uniune inclus în eșantion ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cursul operațiunilor comerciale normale, adică dacă pentru fiecare producător din Uniune inclus în eșantion prețurile de vânzare medii sunt egale sau mai mari decât costurile medii de producție și, prin urmare, rentabile.

(36)

Pe această bază s-a stabilit că vânzările producătorilor din Uniune au fost în medie rentabile, iar valoarea normală a fost, prin urmare, determinată pe baza prețurilor de vânzare medii ponderate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(37)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, s-a considerat că cea mai adecvată bază ar fi informațiile privind prețurile de export din RPC către țările terțe conținute în cererea de reexaminare.

(38)

Comparația dintre valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat a fost efectuată la nivelul franco fabrică. Această comparație a demonstrat că prețul de export către țările terțe conținut în cererea de reexaminare era în mod semnificativ mai scăzut decât valoarea normală (cu peste 30 %). Aceasta indică faptul că este foarte probabil ca prețurile exporturilor către Uniune să facă obiectul unui dumping în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(39)

Având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, concluziile următoare se bazează în principal pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare, care au fost confruntate, de fiecare dată când a fost posibil, cu informațiile disponibile în mod public.

(40)

Pe această bază, s-a constatat că, în RPC, capacitatea de producție de mecanisme cu levier se estimează a fi situată, conform informațiilor furnizate de industria din Uniune, cel puțin între 600 de milioane și 700 de milioane de bucăți.

(41)

În plus, informațiile obținute în cursul anchetei arată că în RPC capacitatea de producție de mecanisme cu levier poate fi sporită cu ușurință în cazul în care se înregistrează o creștere la nivelul cererii, inter alia, prin angajarea de mână de lucru suplimentară și prin investiții limitate în utilaje.

(42)

Nicio parte interesată nu a prezentat alte observații și/sau informații în ceea ce privește capacitatea de producție în RPC.

(43)

Pe această bază, s-a constatat că în RPC capacitatea de producție este cu aproximativ 170 %-350 % mai mare decât consumul din Uniune și semnificativ mai mare față de producția din Uniune.

(44)

Având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, informațiile cu privire la producția reală și capacitatea de rezervă s-au bazat în principal pe datele cuprinse în cererea de reexaminare, confruntate, de fiecare dată când a fost posibil, cu informațiile disponibile în mod public.

(45)

În cererea de reexaminare, producția de mecanisme cu levier a fost estimată la 200-400 de milioane de bucăți, iar capacitatea de rezervă la 200-500 de milioane de bucăți. Această capacitate de rezervă corespunde în linii mari consumului din Uniune.

(46)

Estimările prezentate au fost considerate rezonabile după ce au fost confruntate, de fiecare dată când a fost posibil, cu sursele de informații disponibile în mod public.

(47)

În ceea ce privește capacitatea de rezervă, astfel cum se menționează la considerentul 41, informațiile obținute în cursul anchetei arată că în RPC capacitatea de producție de mecanisme cu levier poate fi sporită cu ușurință în cazul în care se înregistrează o creștere la nivelul cererii, printre altele, prin angajarea de mână de lucru suplimentară și prin investiții limitate în utilaje.

(48)

Pe baza celor de mai sus, se poate concluziona în mod rezonabil că există o capacitate de rezervă semnificativă în RPC. Astfel cum se precizează la considerentele 49-55, există o probabilitate mare ca, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, o astfel de capacitate de rezervă să fie direcționată către piața Uniunii.

(49)

Informațiile colectate în cursul prezentei reexaminări arată că piața Uniunii ar fi atractivă pentru importurile de mecanisme cu levier din RPC, în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Se reamintește faptul că înainte de instituirea măsurilor în vigoare, consumul în Uniune a fost substanțial, apropiindu-se de 400 de milioane de bucăți. În același timp, importurile din RPC au depășit 200 de milioane de bucăți, reprezentând peste 50 % din totalul consumului la nivelul Uniunii.

(50)

Ancheta a demonstrat că cererea de mecanisme cu levier în Uniune a rămas semnificativă. Consumul din Uniune a înregistrat o ușoară scădere în cursul perioadei luate în considerare, astfel cum s-a constatat la considerentele 63, 64 și 98, iar piața Uniunii rămâne cea mai importantă piață din lume pentru mecanismele cu levier, reprezentând peste 50 % din piața mondială.

(51)

În plus, mai există alte câteva piețe pentru mecanismele cu levier, care nu vor putea, probabil, să absoarbă capacitatea excedentară a RPC.

(52)

Mai mult, astfel cum s-a constatat la considerentul 38, o comparație a prețurilor de export ale produselor din RPC destinate țărilor terțe cu prețurile practicate pe piața Uniunii arată că, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, piața Uniunii ar fi atractivă pentru astfel de importuri la preț redus. Această situație se explică și prin faptul că prețurile practicate sunt, în general, mai ridicate pe piața Uniunii decât pe celelalte piețe de export.

(53)

Având în vedere considerentele de mai sus, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, este probabil ca exporturile din RPC să fie direcționate către piața Uniunii.

(54)

Informațiile disponibile în mod public în legătură cu producătorii din RPC arată că, deseori, aceste întreprinderi își direcționează în principal sau în mod exclusiv vânzările către piața de export.

(55)

În cele din urmă, ar trebui să se constate faptul că, de la instituirea măsurilor definitive, au fost observate o serie de cazuri de clasificare eronată a importurilor de mecanisme cu levier, volume considerabile de mecanisme cu levier și de coperți importate separat fiind declarate ca bibliorafturi complete. Prin urmare, nu a fost plătită nicio taxă pentru aceste importuri. Aceste erori de clasificare au determinat Comitetul Codului vamal (în noiembrie 2010) să precizeze într-o declarație faptul că mecanismele cu levier importate în astfel de circumstanțe trebuie să fie declarate separat. Este prea devreme pentru a stabili dacă respectiva declarație a avut efectul necesar și Comisia intenționează să monitorizeze îndeaproape situația. Cu toate acestea, în practică, există dovezi suplimentare potrivit cărora, în pofida măsurilor luate, piața Uniunii continuă să fie atractivă pentru producătorii-exportatori din RPC.

(56)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 38, o comparație între prețurile de export către alte țări terțe, conținute în cererea de reexaminare, și prețurile practicate pe piața Uniunii indică faptul că este foarte probabil ca dumpingul să reapară.

(57)

În plus, având în vedere capacitatea de producție semnificativă disponibilă în RPC, capacitatea producătorilor chinezi de a-și mări rapid volumele de producție și de a le direcționa către export, probabilitatea ca aceste produse să fie exportate la prețuri mici și atractivitatea pieței Uniunii pentru astfel de exporturi, este rezonabil să se presupună că abrogarea măsurilor ar duce la o creștere a exporturilor la prețuri de dumping de mecanisme cu levier din RPC către Uniune.

(58)

În cursul PAR, mecanismele cu levier au fost fabricate în Uniune de șase producători cunoscuți, trei dintre aceștia fiind solicitanții din cazul de față. Nicio altă societate nu s-a făcut cunoscută ca fiind producător din Uniune în cursul acestei anchete. Prin urmare, se consideră că acești șase producători reprezintă industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază („industria din Uniune”).

(59)

În scopul analizei prejudiciului au fost obținute date pornind de la statisticile Eurostat și de la alte surse statistice aflate la dispoziția Comisiei, de la cererea de reexaminare, de la răspunsurile la chestionar și de la informațiile culese în cursul vizitelor de verificare.

(60)

Indicatorii macroeconomici, și anume producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, vânzările în Uniune și către piețele țărilor terțe, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă și productivitatea, amploarea marjei de dumping reale și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare se bazează pe datele prezentate de către industria din Uniune. În acest context, răspunsurile la chestionar obținute de la doi producători din Uniune incluși în eșantion au fost completate de informațiile furnizate de toți ceilalți producători din Uniune.

(61)

Indicatorii microeconomici, și anume stocurile, salariile, prețurile de vânzare, rentabilitatea, investițiile, randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și capacitatea de a mobiliza capitaluri se bazează pe datele furnizate de doi producători din Uniune incluși în eșantion. Având în vedere faptul că societățile incluse în eșantion reprezintă peste 50 % din producția și vânzările totale estimate ale Uniunii, producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost considerați ca fiind reprezentativi pentru industria din Uniune în sensul prezentei reexaminări. Datele referitoare la cele două societăți incluse în eșantion nu pot fi furnizate decât sub formă de indici, astfel încât să se păstreze confidențialitatea informațiilor comerciale sensibile, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(62)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi și a importatorilor independenți, evoluția prețurilor de import și a subcotării se bazează pe alte surse, cum ar fi cererea de reexaminare, datele Eurostat și alte statistici confidențiale aflate la dispoziția Comisiei, precum și pe informațiile culese în timpul vizitelor de verificare. Datele privind importurile s-au bazat pe cererea de reexaminare care a avut la bază, la rândul ei, datele Eurostat. Dat fiind faptul că aceste date se referă, de asemenea, la alte importuri decât cele privind produsul în cauză, ele au fost confruntate cu alte surse statistice confidențiale aflate la dispoziția Comisiei și ajustate în funcție de acestea. Prin urmare, unele cifre de mai jos sunt prezentate sub formă de indici sau intervale pentru a proteja statisticile confidențiale.

(63)

Consumul din Uniune a fost stabilit pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii și pe baza importurilor. S-a stabilit că în timpul PAR consumul s-a situat între 200 și 350 de milioane de bucăți.

(64)

Consumul de mecanisme cu levier din Uniune a scăzut cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare. Această scădere ar putea fi parțial cauzată de criza economică, precum și de schimbarea modelelor de consum (de exemplu, promovarea „biroului ecologic” și a utilizării unor clasoare în format electronic, reducerea generală a locurilor de muncă din sectorul administrativ).

Tabelul 1

Consumul

(65)

Conform descrierii din tabelul 2 de mai jos, cota de piață a scăzut cu 54 % în cursul perioadei luate în considerare.

(66)

În plus, după instituirea taxelor antidumping în 2006, importurile din China au scăzut considerabil de la o cotă de piață de 51 % în cursul perioadei de anchetă inițială la una situată între 7 % și 15 % în cursul PAR. În ceea ce privește volumul importurilor din RPC, acesta a rămas scăzut în decursul perioadei luate în considerare, datorită măsurilor antidumping în vigoare. Cu toate acestea, importurile chineze au continuat să reprezinte o parte importantă (între 85 % și 95 % în PAR) din totalul importurilor în Uniune, exporturile de mecanisme cu levier din alte țări terțe fiind limitate. În perioada luată în considerare, importurile au scăzut cu 59 %.

Tabelul 2

Importurile din RPC

(67)

Din cauza lipsei de cooperare a producătorilor-exportatori chinezi și a lipsei surselor alternative, nu a fost posibil să se stabilească un preț de import precis. Astfel, după cum s-a precizat la considerentul 21, aceasta se datorează faptului că statisticile au fost considerate inadecvate în măsura în care una dintre surse acoperea, pe lângă produsul în cauză, și alte importuri, iar celelalte surse nu permiteau efectuarea unei comparații în funcție de tip a prețurilor de export cu prețurile practicate de industria din Uniune.

(68)

Cu toate acestea, se consideră că celelalte surse statistice confidențiale aflate la dispoziția Comisiei au fost adecvate pentru a indica evoluția generală a prețurilor importurilor din RPC. Evoluția prețurilor de import indică o creștere a prețurilor în cursul perioadei luate în considerare.

Tabelul 3

Prețurile importurilor produsului în cauză

(69)

Din cauza lipsei de cooperare a producătorilor-exportatori chinezi și a lipsei surselor alternative, calcularea subcotării s-a bazat, din motivele menționate la considerentul 37, pe prețurile de export către țările terțe conținute în cererea de reexaminare. Nivelul subcotării, stabilit cu titlu indicativ, este de aproximativ 20 %.

(70)

Principalii producători de mecanisme cu levier din lume se află în Uniune și în RPC. Importurile din alte țări terțe, precum India, au fost considerate neglijabile, fiind de sub 1 %.

(71)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune.

(72)

Volumul de producție din Uniune a rămas la același nivel în cursul perioadei luate în considerare, cu excepția anului 2009. Scăderea înregistrată în 2009 ca urmare, într-o oarecare măsură, a crizei economice globale a fost compensată de o creștere în 2010.

(73)

În ciuda tendinței de scădere a vânzărilor în Uniune, astfel cum se precizează la considerentele 75-77, producătorii din Uniune au putut menține nivelurile de producție în cursul perioadei luate în considerare, deoarece au reușit să crească exporturile către piețele terțe după cum se explică la considerentul 78.

Tabelul 4

Producția totală a Uniunii

(74)

Capacitatea de producție a crescut ușor datorită investițiilor în capacități suplimentare și modernizării efectuate de către producătorii din Uniune în cursul perioadei luate în considerare. Gradul de utilizare a capacității de producție a rămas relativ stabil, înregistrând o ușoară scădere în anul 2009. Această scădere ușoară este cauzată în primul rând de efectele crizei economice globale din cursul anului respectiv.

Tabelul 5

Capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(75)

Cifrele de mai jos reprezintă volumul vânzărilor industriei din Uniune către clienți independenți de pe piața Uniunii.

Tabelul 6

Vânzări către clienți independenți

(76)

Vânzările în Uniune au scăzut cu 4 % în perioada luată în considerare.

(77)

În 2009, vânzările au scăzut cu 11 %. Această scădere este atribuită efectelor crizei economice globale. În anii următori, vânzările s-au redresat și s-au apropiat de cifrele înregistrate în 2008 în cursul PAR.

(78)

Cifrele de mai jos reprezintă volumul vânzărilor industriei din Uniune către piețe din țări terțe și arată o creștere puternică a acestor vânzări în cursul perioadei luate în considerare.

Tabelul 7

Vânzări către țări terțe

(79)

În pofida scăderii înregistrate la nivelul vânzărilor în Uniune, cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu 9 % în cursul perioadei luate în considerare, pentru a ajunge la un interval de 80 %-93 % în cursul PAR. Creșterea cotei de piață a Uniunii a fost rezultatul reducerii consumului în Uniune, precum și al scăderii cotei de piață a importurilor din RPC.

Tabelul 8

Cota de piață a Uniunii

(80)

Între 2008 și PAR, consumul din Uniune a scăzut cu 12 %. Volumul vânzărilor efectuate de producătorii din Uniune pe piața Uniunii a scăzut cu 4 %. Cota de piață a producătorilor din Uniune a crescut cu 9 %.

(81)

Ocuparea forței de muncă în cadrul sectorului a scăzut în Uniune în cursul perioadei luate în considerare. Această scădere a fost legată de modernizarea și mecanizarea procesului de producție de către industria din Uniune.

Tabelul 9

Ocuparea forței de muncă în Uniune

(82)

Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în producție pe persoană angajată pe an, s-a dezvoltat în mod pozitiv în perioada luată în considerare și a rămas stabilă în 2010 și PAR.

(83)

Această creștere a productivității a fost legată de procesul de modernizare întreprins, care este descris la considerentul 93.

Tabelul 10

Productivitatea

(84)

Se reamintește faptul că din cauza circumstanțelor descrise la considerentele 19-23, nu a putut fi efectuat niciun calcul al dumpingului. Cu toate acestea, probabilitatea reapariției dumpingului a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală stabilită pe baza prețurilor medii de vânzare ale industriei din Uniune și prețul de export stabilit pe baza prețurilor practicate față de țările terțe.

(85)

Analiza arată că industria din Uniune s-a redresat în mare măsură datorită instituirii de măsuri împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping, iar măsurile în vigoare se dovedesc a fi eficiente.

(86)

Cifrele de mai jos reprezintă volumul stocurilor la sfârșitul fiecărei perioade.

Tabelul 11

Stocuri la închiderea exercițiului financiar

(87)

Ancheta a arătat că stocurile deținute de industria din Uniune nu constituie un indicator pertinent pentru evaluarea situației economice a industriei din Uniune, deoarece nivelul stocurilor variază în funcție de sezon.

(88)

În cursul perioadei luate în considerare, salariul mediu pe angajat a crescut cu 33 %.

Tabelul 12

Salarii (cost pe angajat)

(89)

Prețurile unitare medii ale mecanismelor cu levier în Uniune au crescut ușor în perioada 2008-PAR. Scăderea relativă înregistrată în 2010, în comparație cu 2009, este legată de fluctuația prețurilor materiilor prime.

Tabelul 13

Prețul unitar pe piața Uniunii

(90)

Marjele de rentabilitate indicate mai jos sunt stabilite prin exprimarea rezultatului financiar realizat de industria din Uniune în procentaj din cifra de afaceri obținută pe piața Uniunii.

Tabelul 14

Rentabilitatea

(91)

Înainte de instituirea unor măsuri definitive în 2006, industria din Uniune a înregistrat pierderi deosebite. De atunci, situația economică a sectorului mecanismelor cu levier s-a îmbunătățit în cursul perioadei luate în considerare, rămânând totuși cu mult sub ținta de profit de 5 % stabilită în cadrul anchetei inițiale, în cursul PAR.

(92)

Tabelul următor prezintă evoluția investițiilor, a randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități.

Tabelul 15

Investițiile, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități

(93)

În urma redresării, după impunerea de măsuri în 2006, industria a efectuat investiții semnificative în modernizarea și extinderea unităților de producție, în special în 2008 și 2009. Îmbunătățirea rentabilității se reflectă, de asemenea, în îmbunătățirea fluxului de lichidități.

(94)

Ancheta nu a scos în evidență nicio problemă deosebită în ceea ce privește capacitatea industriei din Uniune de a mobiliza capitaluri.

(95)

Pe baza analizei menționate anterior, situația economică a industriei din Uniune s-a îmbunătățit, industria dovedindu-se a fi viabilă după impunerea unor măsuri în 2006. Cu toate acestea, ținând seama de faptul că evoluțiile pozitive menționate anterior au avut loc doar după instituirea măsurilor, că ocuparea forței de muncă este în scădere, iar rentabilitatea se situează sub obiectivul fixat, se consideră că situația economică a industriei rămâne fragilă și vulnerabilă. Se poate concluziona, prin urmare, că, potrivit dovezilor, eliminarea prejudiciului se datorează, total sau parțial, existenței măsurilor.

(96)

De când au fost instituite măsurile în vigoare, situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit în mod considerabil. Cu toate acestea, constatările prezentei analize arată că industria din Uniune rămâne în continuare fragilă și vulnerabilă.

(97)

În aceste împrejurări, este oportun să se efectueze o analiză a probabilității de reapariție a prejudiciului material, pentru a examina dacă – în ipoteza abrogării măsurilor – evoluțiile preconizate ale importurilor originare din RPC, în materie de volume și de prețuri, ar agrava situația din prezent, astfel cum se explică în continuare la considerentele 98-106.

(98)

Există doi mari producători de mecanisme cu levier în lume – RPC și Uniunea. Uniunea reprezintă cea mai mare piață pentru mecanismele cu levier la nivel mondial, urmată de America de Sud și Rusia. În alte țări, precum India, există producători mici, însă aceștia se concentrează pe piețele lor interne. SUA și Canada folosesc sisteme de îndosariere diferite.

(99)

Se reamintește faptul că în RPC există capacități de rezervă semnificative și că producția de mecanisme cu levier în RPC ar putea crește cu ușurință, după cum s-a precizat la considerentele 45-48.

(100)

Se reamintește, de asemenea, că în RPC capacitatea de rezervă disponibilă corespunde, în linii mari, consumului din Uniune (a se vedea considerentul 45).

(101)

S-a stabilit, de asemenea, că, dacă măsurile ar fi abrogate, este probabil ca orice creștere a producției de mecanisme cu levier în RPC să fie exportată în Uniune (a se vedea considerentul 53). Această observație se bazează pe faptul că piața Uniunii rămâne cea mai mare piață de desfacere din lume pentru mecanismele cu levier, cu un consum relativ stabil, dar și pe faptul că prețurile practicate sunt, în general, mai ridicate pe piața Uniunii decât pe alte piețe de export (a se vedea considerentul 52). De asemenea, ar trebui să se țină seama de faptul că, în afară de Uniune și RPC, nu există alte țări exportatoare semnificative care să producă mecanisme cu levier.

(102)

În plus, astfel cum s-a menționat la considerentul 41, capacitatea de producție în RPC poate crește cu ușurință prin simpla punere la dispoziție a unei forțe de muncă suplimentare. Prin urmare, exporturile din RPC ar putea să se adapteze unei eventuale creșteri a consumului din Uniune. Având în vedere prețul potențial scăzut al importurilor din RPC, astfel cum rezultă din comparația cu prețurile lor pentru piețele țărilor terțe, și capacitatea aparent nelimitată de a aproviziona la prețuri scăzute, ar fi foarte probabil ca industria din Uniune să nu poată profita de o creștere a cererii, ceea ce ar conduce la pierderi importante la nivelul cotei de piață în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(103)

Pe această bază, se preconizează că, în condițiile oricărei creșteri semnificative pe viitor a importurilor de mecanisme cu levier din RPC către Uniune, ar exista consecințe negative grave asupra situației industriei din Uniune. Astfel cum s-a menționat mai sus, în ipoteza abrogării măsurilor, se preconizează că volumul importurilor de mecanisme cu levier din RPC va fi semnificativ. În plus, importurile respective ar exercita, foarte probabil, o presiune puternică asupra prețurilor de pe piața Uniunii și, astfel, asupra industriei din Uniune, după cum arată datele referitoare la nivelul prețurilor practicate pe piețele țărilor terțe. Într-adevăr, potrivit datelor disponibile, se estimează că prețurile actuale practicate de RPC sunt cu aproximativ 20 % mai mici decât prețurile practicate de Uniune, astfel cum se descrie în considerentul 69, ceea ce indică o probabilitate mare ca importurile chineze să se efectueze la prețuri în mod semnificativ mai mici decât prețurile Uniunii, dacă măsurile ar fi abrogate.

(104)

Atractivitatea pieței Uniunii pentru exportatorii chinezi este, de asemenea, accentuată de tentativele de clasificare eronată în vederea evitării măsurilor antidumping în vigoare (a se vedea considerentul 55).

(105)

Pe baza celor menționate anterior, este probabil ca expirarea măsurilor antidumping aplicate importurilor de mecanisme cu levier originare din RPC să atragă după sine o creștere accentuată a volumului de importuri în Uniune la prețuri foarte mici și net inferioare prețurilor de vânzare din Uniune. Această situație ar cauza un prejudiciu material și ar anula investițiile și eforturile de redresare depuse de industrie în ultimii ani.

(106)

Pe această bază, s-a concluzionat că abrogarea măsurilor în vigoare aplicabile importurilor de mecanisme cu levier originare din RPC ar determina, cel mai probabil, reapariția prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(107)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu.

(108)

Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor diferite implicate, și anume ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(109)

În cadrul anchetei inițiale, adoptarea de măsuri a fost considerată ca nefiind contrară interesului Uniunii. De asemenea, ancheta actuală constituie o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și analizează o situație în care măsurile antidumping sunt deja în vigoare.

(110)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în pofida concluziei conform căreia este probabil ca dumpingul și prejudiciul să reapară, există motive imperioase care ar conduce la concluzia că, în acest caz specific, nu este în interesul Uniunii să se mențină măsurile.

(111)

Menținerea măsurilor antidumping pentru importurile din țara în cauză ar accentua posibilitatea ca industria din Uniune să atingă un nivel rezonabil de rentabilitate, întrucât, cu ajutorul lor, s-ar evita ca industria din Uniune să fie eliminată de pe piață ca urmare a volumului important al importurilor din RPC.

(112)

Într-adevăr, există, în mod clar, probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil în cantități substanțiale, la care industria din Uniune nu ar putea face față. Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping actuale ar continua să fie avantajoasă pentru industria din Uniune.

(113)

Prin urmare, se concluzionează că menținerea unor măsuri antidumping împotriva RPC ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune.

(114)

Astfel cum s-a menționat anterior, niciunul dintre importatorii neafiliați identificați nu a răspuns la chestionar. Importatorii de mecanisme cu levier sunt în mod normal, de asemenea, utilizatori ai produsului în cauză, deoarece îl utilizează pentru producerea de bibliorafturi.

(115)

Mai mulți utilizatori, și anume producătorii de bibliorafturi, s-au manifestat în cursul anchetei. Numai un utilizator a transmis un răspuns la chestionar care, având în vedere calitatea datelor transmise, nu s-a putut verifica decât într-o oarecare măsură în cursul vizitei de verificare.

(116)

Utilizatorul care a fost verificat a afirmat că măsurile antidumping ar trebui, de asemenea, să fie impuse asupra importurilor de bibliorafturi din RPC. Cu toate acestea, afirmațiile respective nu au fost susținute de dovezi.

(117)

Doi utilizatori și-au exprimat opoziția față de menținerea măsurilor. Totuși, afirmațiile lor nu au fost justificate.

(118)

Pe de altă parte, analiza a arătat, de asemenea, că, în cazul în care producătorii chinezi ar deveni singurii furnizori de mecanisme cu levier, ca urmare a abrogării măsurilor, poziția producătorilor de bibliorafturi ar fi, de asemenea, pusă în pericol din cauza dispariției concurenței pe piața mondială a mecanismelor cu levier. Prin urmare, s-a considerat că măsurile existente contribuie la varietatea ofertei și la existența unei concurențe pe piața mondială a mecanismelor cu levier, ceea ce, în cele din urmă, este în interesul utilizatorilor.

(119)

Alți trei utilizatori care utilizează doar mecanisme cu levier fabricate în Uniune au rămas neutri, iar unul dintre ei și-a manifestat sprijinul față de menținerea măsurilor.

(120)

Având în vedere faptul că costul mecanismelor cu levier reprezintă un procentaj minim din prețul de vânzare cu amănuntul al bibliorafturilor, măsurile nu au practic vreun efect, chiar niciunul, asupra prețului produsului final (bibliorafturile) și, prin urmare, niciun impact asupra consumatorilor finali.

(121)

Luând în considerare toți factorii de mai sus, se concluzionează că nu există motive convingătoare împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(122)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen în care să poată formula observații în urma acestei comunicări. Observațiile și argumentele au fost analizate, dar nu au condus la modificarea faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora s-a hotărât menținerea măsurilor antidumping actuale.

(123)

Din cele de mai sus rezultă că, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de mecanisme cu levier originare din RPC ar trebui menținute,

4.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 238/16

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,