EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document C:2008:109:FULL

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 109, 30 aprilie 2008


Display all documents published in this Official Journal
 

ISSN 1830-3668

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 109

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 51
30 aprilie 2008


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

II   Comunicări

 

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE

 

Comisie

2008/C 109/01

Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.4926 — Basell/Raffinerie de Berre L'Étang) ( 1 )

1

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisie

2008/C 109/02

Rata de schimb a monedei euro

2

2008/C 109/03

Comunicarea Comisiei privind estimarea disponibilității resurselor financiare pentru acordarea de ajutoare pentru restructurare pentru anul de comercializare 2008/2009, în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 320/2006 al Consiliului de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană

3

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

2008/C 109/04

Informații comunicate de statele membre privind ajutorul de stat acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul ajutoarelor de stat acordate întreprinderilor mici și mijlocii active în producția de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001

4

2008/C 109/05

Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 94/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind armonizarea legislativă și administrativă a statelor membre referitoare la ambarcațiunile de agrement ( 1 )

8

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI ADMINISTRATIVE

 

Comisie

2008/C 109/06

Cerere de propruneri — EACEA/10/08 — Acțiunea 4.5 — Cerere de propuneri de proiecte destinate sprijinirii acțiunilor de informare, vizând tinerii și formatorii de tineret — Programul Tineretul în acțiune

13

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

 

Comisie

2008/C 109/07

Ajutor de Stat — Danemarca — Ajutor de Stat C 5/08 (ex NN 58/07) — Regim de subvenții ilegale acordate de către Aarhus Lufthavn A/S companiei Ryanair — Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE ( 1 )

15

 

ALTE ACTE

 

Consiliu

2008/C 109/08

Comunicare în atenția persoanelor și a entităților menționate în listele prevăzute la articolele 11 și 15 din Regulamentul (CE) nr. 194/2008 al Consiliului de reînnoire și de întărire a măsurilor restrictive instituite împotriva Birmaniei/Myanmar și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 817/2006, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 385/2008 al Comisiei

23

2008/C 109/09

Comunicare în atenția persoanelor, grupurilor și entităților înscrise pe lista prevăzută la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului privind măsurile restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului

25

 

2008/C 109/10

Anunț

s3

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

 


II Comunicări

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚII ȘI ORGANE ALE UNIUNII EUROPENE

Comisie

30.4.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/1


Non-opoziție la o concentrare notificată

(Cazul COMP/M.4926 — Basell/Raffinerie de Berre L'Étang)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 109/01)

La data 4 februarie 2008 Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața comună. Această decizie se bazează pe articolul 6(1)(b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului. Textul integral al deciziei este disponibil numai în engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

pe paginile DG Concurență de pe site-ul web Europa (http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/cases/). Acest site web oferă diverse facilități care permit localizarea deciziilor de fuziune individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale,

în format electronic, pe site-ul EUR-Lex cu numărul de document 32008M4926. EUR-Lex permite accesul on-line la legislația europeană (http://eur-lex.europa.eu).


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII EUROPENE

Comisie

30.4.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/2


Rata de schimb a monedei euro (1)

29 aprilie 2008

(2008/C 109/02)

1 euro=

 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,5571

JPY

yen japonez

161,73

DKK

coroana daneză

7,4613

GBP

lira sterlină

0,78895

SEK

coroana suedeză

9,3578

CHF

franc elvețian

1,6153

ISK

coroana islandeză

115,20

NOK

coroana norvegiană

7,9800

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

25,250

EEK

coroana estoniană

15,6466

HUF

forint maghiar

252,93

LTL

litas lituanian

3,4528

LVL

lats leton

0,6983

PLN

zlot polonez

3,4564

RON

leu românesc nou

3,6856

SKK

coroana slovacă

32,238

TRY

lira turcească

2,0008

AUD

dolar australian

1,6710

CAD

dolar canadian

1,5782

HKD

dolar Hong Kong

12,1328

NZD

dolar neozeelandez

2,0097

SGD

dolar Singapore

2,1190

KRW

won sud-coreean

1 559,44

ZAR

rand sud-african

11,8167

CNY

yuan renminbi chinezesc

10,8763

HRK

kuna croată

7,2629

IDR

rupia indoneziană

14 356,46

MYR

ringgit Malaiezia

4,9072

PHP

peso Filipine

65,686

RUB

rubla rusească

36,8630

THB

baht thailandez

49,385

BRL

real brazilian

2,6408

MXN

peso mexican

16,3464


(1)  

Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


30.4.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/3


Comunicarea Comisiei privind estimarea disponibilității resurselor financiare pentru acordarea de ajutoare pentru restructurare pentru anul de comercializare 2008/2009, în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 320/2006 al Consiliului de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană

(2008/C 109/03)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 968/2006 al Comisiei din 27 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 320/2006 al Consiliului de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană (1), Comisia informează statele membre că resursele financiare estimate, disponibile în fondul temporar pentru restructurare, sunt suficiente pentru acordarea de ajutoare pentru restructurare pentru toate cererile depuse până la 31 martie 2008 pentru anul de comercializare 2008/2009 și considerate eligibile de către acestea.


(1)  JO L 176, 30.6.2006, p. 32. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1261/2007 (JO L 283, 27.10.2007, p. 8).


INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

30.4.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/4


Informații comunicate de statele membre privind ajutorul de stat acordat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul ajutoarelor de stat acordate întreprinderilor mici și mijlocii active în producția de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001

(2008/C 109/04)

Ajutor nr.: XA 259/07

Stat membru: Republica Federală Germania

Regiunea: Freistaat Bayern

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Richtlinie zur Durchführung des Beihilfeprogramms für die durch die klassische Geflügelpest — Aviäre Influenza — betroffenen landwirtschaftlichen Betriebe

Temeiul juridic: Richtlinie zur Durchführung des Beihilfeprogramms für die durch die klassische Geflügelpest — Aviäre Influenza — betroffenen landwirtschaftlichen Betriebe.

Den Richtlinien liegen die Verwaltungsvorschriften zu Art. 23 und 44 der Haushaltsordnung des Freistaats Bayern (BayHO) zugrunde. Die Zuwendungen werden ohne Rechtspflicht im Rahmen der verfügbaren Haushaltsmittel bewilligt

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: 3,2 milioane EUR pentru perioada 2007-2009

Intensitatea maximă a ajutoarelor: Până la 50 %; maximum 50 000 EUR pe exploatație agricolă pe an calendaristic

Data punerii în aplicare: Acordat în caz de necesitate

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2009

Obiectivul ajutorului: Ajutoarele sunt destinate atenuării pagubelor suferite de exploatațiile de creștere a păsărilor amplasate în zone restricționate și de observație, precum și de către exploatațiile supuse monitorizării. Ajutoarele nu reprezintă o compensație, ci se acordă pentru daune care nu pot fi asigurate (de exemplu, pierderea sau restricționarea producției, daune materiale cauzate de contaminare) și care apar ca o consecință directă a instrucțiunilor date de către autorități.

Temeiul juridic: Articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006

Sectorul (sectoarele) în cauză: Exploatații agricole și forestiere

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul: Alle dem Bayerischen Staatsministerium für Landwirtschaft und Forsten unterstellten Ämter für Landwirtschaft und Forsten in Bayern:

Bayerisches Staatsministerium für Landwirtschaft und Forsten

D-80539 München

Informații suplimentare pot fi obținute la:

Bayerisches Staatsministerium für Landwirtschaft und Forsten

Referat B 1

Ludwigstr. 2

D-80539 München

Tel. (49-89) 21 82 22 22

Adresa web: http://www.stmlf.bayern.de/agrarpolitik/programme/26373/riligefl.pdf

Alte informații: Nu se aplică

Ajutor nr.: XA 301/07

Stat membru: Irlanda

Regiunea: Întregul teritoriu al statului membru

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Scheme of Payment to Private Veterinary Practitioners (PVP's) for testing of animals

Temeiul juridic: The Central Fund (Permanent Provision) Act, 1965

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: Cuantumurile totale ale ajutoarelor acordate în cadrul acestui sistem depind de nivelul de îmbolnăvire care, la rândul său, determină numărul de animale testate pozitiv declarate și numărul exploatațiilor supuse restricțiilor din cauza tuberculozei și brucelozei bovine. Având în vedere acest fapt, nu este posibil să se prevadă nivelul de cheltuieli pentru perioada 2007-2013. În consecință, cifrele din tabelul de mai jos, privind cheltuielile planificate, se fundamentează pe nivelurile de îmbolnăvire actuale și pe cheltuielile preconizate pentru 2007:

Intensitatea maximă a ajutoarelor: Această măsură de sprijin acoperă circa 20 % din costurile testelor

Data punerii în aplicare:

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Implementarea sistemului de plată a medicilor veterinari privați pentru testarea animalelor (Scheme of Payment to Private Veterinary Practitioners (PVP's) for testing of animals) are caracter permanent, deoarece este legată direct de nivelul de incidență al tuberculozei și brucelozei bovine în Irlanda. Acest sistem va rămâne în vigoare până în momentul eradicării acestor două boli

Obiectivul ajutorului: Garantarea existenței unui program cuprinzător de testare prin care să se asigure testarea tuturor animalelor cel puțin odată pe an, în scopul eradicării totale a tuberculozei și brucelozei bovine.

Acest ajutor este acordat în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 — Ajutoare privind bolile animalelor și plantelor și infestările parazitare

Sectorul (sectoarele) în cauză: Bovine

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Department of Agriculture and Food

Maynooth Business Park

Maynooth Co. Kildare

Ireland

Adresa web: http://www.agriculture.gov.ie/animal_health/ERAD/ERAD_comp_scheme07.doc

Ajutor nr.: XA 302/07

Stat membru: Irlanda

Regiunea: Întregul teritoriu al statului membru

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Income Supplement Scheme (Bovine TB and Brucellosis)

Temeiul juridic: Diseases of Animals Act 1966

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: Valorile totale ale ajutoarelor de plătit în cadrul acestui sistem depind de nivelul bolilor, în funcție de care se stabilește numărul de animale la care s-a identificat o reacție pozitivă și numărul exploatațiilor cărora li se aplică restricții determinate de cazurile de tuberculoză (TB) și de bruceloză bovină (BR). Din acest motiv, nivelul cheltuielilor pentru perioada 2007-2013 nu poate fi estimat. În consecință, cifrele indicate mai jos pentru cheltuielile prevăzute se bazează pe nivelurile actuale ale bolilor și pe cheltuielile prevăzute pentru 2007:

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 100 %

Data punerii în aplicare:

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Sistemul de suplimentare a veniturilor este aplicat cu caracter permanent, întrucât este legat direct de nivelul tuberculozei și al brucelozei în Irlanda. Sistemul se va aplica în continuare până la eradicarea acestor două boli

Obiectivul ajutorului: De a acorda o compensație agricultorilor pentru pierderile provocate de identificarea și eliminarea animalelor considerate cu reacție pozitivă la tuberculoză și bruceloză.

De a descuraja cazurile de nedeclarare a bolii.

Acest ajutor este acordat în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 — Ajutoare privind bolile animalelor și plantelor și infestările parazitare

Sectorul (sectoarele) în cauză: Bovine

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Department of Agriculture and Food

Maynooth Business Park

Maynooth Co. Kildare

Ireland

Adresa web: http://www.agriculture.gov.ie/animal_health/ERAD/ERAD_comp_scheme07.doc

Ajutor nr.: XA 305/07

Stat membru: Spania

Regiunea: Región de Murcia

Denumirea sistemului de ajutoare sau a întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Ayudas a entidades representativas del asociacionismo agrario de producción y comercialización de los productos agrarios

Temeiul juridic: Proyecto de Orden de la Consejería de Agricultura y Agua por la que se convocan y se aprueban las bases reguladoras de las ayudas a entidades representativas del asociacionismo agrario de producción y comercialización de los productos agrarios

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii: Cheltuiala anuală prevăzută este de 650 000 EUR, ceea ce conduce la un buget de 3 900 000 EUR pentru o perioadă de șase ani (2008-2013)

Intensitatea maximă a ajutoarelor: 70 % cu o limită maximă de 220 000 EUR pe an și per beneficiar

Data punerii în aplicare: Ianuarie 2008

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până în decembrie 2013

Obiectivul ajutorului: Este vorba de măsuri prevăzute la articolul 15 din regulament în scopul de a se furniza asistență tehnică producătorilor primari. Prin respectivele măsuri se urmărește facilitarea accesului producătorilor la informațiile cu privire la noile tehnologii aplicate în domeniul producției agricole, și urmează să fie puse în aplicare de către federații, uniuni de cooperative agricole și asociații de organizații ale producătorilor agricoli care îndeplinesc condițiile din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii.

Ajutoarele prevăzute a fi acordate nu vor putea depăși 220 000 EUR/an per beneficiar, astfel cum se prevede la articolul 4 din propunerea de ordin anexată, și vor putea consta în:

Ajutoare pentru realizarea de studii sectoriale, statistice și pentru crearea de baze de date, cheltuieli de tipărire, reproducere și legătorie, pe teme privind sectorul agricol din regiunea Murcia [încadrate la articolul 15 alineatul (2) litera (c) din regulament].

Sunt eligibile cheltuielile legate de colectarea de informații, trierea și prelucrarea datelor pentru studiul privind sectorul agricol, precum și costurile de achiziționare de programe informatice pentru crearea bazei de date, de tipărire, reproducere și legătorie. Se poate acorda o subvenție de până la 70 % din cheltuielile eligibile, până la o limită maximă de 60 000 EUR/an.

Servicii de consultanță care nu constituie o activitate continuă sau periodică și nu sunt legate de cheltuielile curente de funcționare ale asociației, precum serviciile obișnuite de consultanță fiscală, serviciile juridice periodice sau publicitatea, destinate entităților asociate și agricultorilor din regiunea Murcia care prezintă solicitări în acest sens [se încadrează la articolul 15 alineatul (2) litera (c) din regulament].

Ajutorul constă într-o subvenție de până la 70 % din cheltuielile eligibile, până la o limită maximă de 30 000 EUR/an.

Participarea la târguri (în calitate de expozant), asistență și vizite tehnice, în cazul cărora o condiție prealabilă este însoțirea solicitării de un program care să includă obiectivele urmărite. Cu privire la participarea la târguri, se vor lua în considerare cheltuielile de deplasare, subzistență și cazare ale personalului care se ocupă de stand, cheltuielile de închiriere a spațiului, cheltuielile de montare și închiriere a standului, costul publicațiilor, remunerația personalului pentru stand etc.; iar în cazul participării la târguri în calitate de vizitatori și al vizitelor — cheltuielile de deplasare și subzistență ale personalului utilizat, ale producătorilor care sunt membri ai entităților și ale agricultorilor din regiune care depun solicitări în acest sens. [se încadrează la articolul 15 alineatul (2) litera (d) din regulament]

Numărul maxim de vizitatori la târguri per entitate beneficiară este de 20 de persoane, cu un maxim de două persoane per entitate membră și trei pentru organizație, în ansamblu. Ajutorul constă într-o subvenție de până la 70 % din cheltuielile eligibile, până la o limită maximă de 130 000 EUR/an

Sectorul (sectoarele) în cauză: Producție agricolă, atât vegetală, cât și creșterea animalelor

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Consejería de Agricultura y Agua

Dirección General de Industrias y Asociacionismo Agrario

Plaza Juan XXIII, s/n

E-30071 Murcia

Adresa web: http://www.carm.es/neweb2/servlet/integra.servlets.ControlPublico?IDCONTENIDO=5089&IDTIPO=100&RASTRO=c428$m

Alte informații: Este vorba de ajutoare care, deși sunt destinate organizațiilor agricole profesionale și altor entități reprezentative din sectorul agricol (deoarece se consideră că, astfel, se asigură, în măsura posibilului, accesul optim al producătorilor la acțiunile de formare și de transfer tehnologic), au drept destinatari finali totalitatea agricultorilor din regiunea Murcia

Ajutor nr.: XA 315/07

Stat membru: Republica Slovenia

Regiunea: Območje občine Ig

Denumirea sistemului de ajutoare sau denumirea întreprinderii care beneficiază de ajutorul individual: Ohranjanje in razvoj kmetijstva in podeželja v občini Ig za programsko obdobje 2007–2013

Temeiul juridic: Pravilnik o dodeljevanju pomoči za ohranjanje in razvoj kmetijstva in podeželja v občini Ig za programsko obdobje 2007–2013

Cheltuielile anuale prevăzute în cadrul sistemului de ajutoare sau valoarea totală a ajutorului individual acordat întreprinderii:

 

2007: 36 304,46 EUR

 

2008: 37 500 EUR

 

2009: 39 000 EUR

 

2010: 40 000 EUR

 

2011: 42 000 EUR

 

2012: 43 000 EUR

 

2013: 43 000 EUR

Intensitatea maximă a ajutoarelor:

1.   Investiții în exploatații agricole pentru producția primară:

până la 50 % în zonele defavorizate și până la 40 % în alte zone.

2.   Conservarea peisajelor și a clădirilor tradiționale:

până la 100 % pentru investiții în elemente neproductive de patrimoniu, până la 75 % pentru investiții în elemente productive de patrimoniu în zonele defavorizate și până la 60 % în alte zone.

3.   Plata primelor de asigurare:

diferența dintre valoarea cofinanțării primelor de asigurare din bugetul național, în limita a 50 % din costurile eligibile pentru asigurarea culturilor și produselor, precum și pentru asigurarea șeptelului împotriva pierderilor cauzate de boli.

4.   Ajutoare pentru comasarea terenurilor:

până la 100 % din costurile eligibile.

5.   Ajutoare destinate încurajării producției de produse agricole de calitate:

până la 100 % din costurile eligibile.

6.   Acordarea de asistență tehnică:

până la 100 % din costurile eligibile.

7.   Transferul clădirilor agricole în interes public:

până la 100 % din costurile reale, cu condiția ca transferul să implice numai demontarea, îndepărtarea și reconstrucția clădirilor existente. În cazul în care transferul are drept rezultat faptul că fermierul beneficiază de instalații mai moderne, acesta trebuie să contribuie cu cel puțin 50 % din creșterea valorii instalațiilor în cauză după transfer, în zonele defavorizate, și cu cel puțin 60 % în alte zone. În cazul în care beneficiarul este un fermier tânăr, această contribuție este de cel puțin 55 %, respectiv 45 %. În cazul în care transferul are drept rezultat creșterea capacității de producție, fermierul trebuie să contribuie cu cel puțin 60 % din costurile legate de această creștere a capacității, respectiv cu cel puțin 50 % în zonele defavorizate. În cazul în care beneficiarul este un fermier tânăr, această contribuție este de cel puțin 55 %, respectiv 45 %

Data punerii în aplicare: Cu începere din octombrie 2007 (ajutoarele nu se acordă înainte de publicarea informațiilor sintetizate pe site-ul web al Comisiei Europene)

Durata sistemului de ajutoare sau a ajutorului individual: Până la 31 decembrie 2013

Obiectivul ajutorului: Sprijinirea IMM-urilor

Normele includ măsuri constituind ajutoare de stat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001 (JO L 358, 16.12.2006, p. 3):

articolul 4: Investiții în exploatațiile agricole,

articolul 5:Conservarea peisajelor și a clădirilor tradiționale,

articolul 6: Transferul clădirilor agricole în interes public,

articolul 12: Ajutoare pentru plata primelor de asigurare,

articolul 13: Ajutoare pentru comasarea terenurilor,

articolul 14: Ajutoare destinate încurajării producției de produse agricole de calitate,

articolul 15: Acordarea de asistență tehnică în sectorul agricol

Sectorul (sectoarele) în cauză: Agricultură

Denumirea și adresa autorității care acordă ajutorul:

Občina Ig

Govekarjeva cesta 6

SLO-1292 Ig

Adresa web: http://www.uradni-list.si/1/ulonline.jsp?urlid=200789&dhid=91694

Alte informații: Măsura privind plata primelor de asigurare a culturilor și produselor acoperă următoarele fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale: înghețul de primăvară, grindina, trăsnetul, incendiile provocate de trăsnet, furtunile și inundațiile.

Normele autorității locale respectă cerințele Regulamentului (CE) nr. 1857/2006 în ceea ce privește măsurile care urmează să fie adoptate de autoritatea locală, precum și dispozițiile generale aplicabile (etape premergătoare acordării ajutoarelor, cumulul ajutoarelor, transparența și monitorizarea acestora)

Janez CIMPERMAN

Primar


30.4.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/8


Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 94/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind armonizarea legislativă și administrativă a statelor membre referitoare la ambarcațiunile de agrement

(Text cu relevanță pentru SEE)

(Publicarea titlurilor și a referințelor standardelor armonizate în temeiul directivei)

(2008/C 109/05)

OES (1)

Referința și titlul standardului armonizat

(și documentul de referință)

Referința standardului înlocuit

Data încetării prezumției de conformitate a standardului înlocuit

(Nota 1)

CEN

EN ISO 6185-1:2001

Bărci gonflabile. Partea 1: Bărci cu puterea maximă a motorului de 4,5 kW (ISO 6185-1:2001)

 

CEN

EN ISO 6185-2:2001

Bărci gonflabile. Partea 2: Bărci cu puterea maximă a motorului de la 4,5 kW până la 15 kW inclusiv (ISO 6185-2:2001)

 

CEN

EN ISO 6185-3:2001

Bărci gonflabile. Partea 3: Bărci cu puterea maximă a motorului egală sau mai mare de 15kW (ISO 6185-3:2001)

 

CEN

EN ISO 7840:2004

Nave mici. Furtunuri flexibile, rezistente la foc, pentru combustibil (ISO 7840:2004)

EN ISO 7840:1995

Dată depășită

(31.8.2004)

CEN

EN ISO 8099:2000

Nave mici. Instalații de reținere a reziduurilor de la instalațiile sanitare (toalete) (ISO 8099:2000)

 

CEN

EN ISO 8469:2006

Nave mici. Furtunuri flexibile care nu rezistă la foc, utilizate pentru combustibil (ISO 8469:2006)

EN ISO 8469:1995

Dată depășită

(31.1.2007)

CEN

EN ISO 8665:2006

Nave mici. Motoare cu ardere internă cu piston pentru propulsie navală. Măsurarea și declararea puterii (ISO 8665:2006)

EN ISO 8665:1995

Dată depășită

(31.12.2006)

CEN

EN ISO 8666:2002

Nave mici. Caracteristici principale (ISO 8666:2002)

 

CEN

EN ISO 8847:2004

Nave mici. Instalații de guvernare. Sisteme cu troță și rolă (ISO 8847:2004)

EN 28847:1989

Dată depășită

(30.11.2004)

EN ISO 8847:2004/AC:2005

 

 

CEN

EN ISO 8849:2003

Nave mici. Pompe de santină acționate electric (ISO 8849:2003)

EN 28849:1993

Dată depășită

(30.4.2004)

CEN

EN ISO 9093-1:1997

Nave mici. Robinete pentru corpul navei și fitinguri de trecere. Partea 1: Construcție metalică (ISO 9093-1:1994)

 

CEN

EN ISO 9093-2:2002

Nave mici. Robinete pentru corpul navei și fitinguri de trecere. Partea 1: Construcție nemetalică (ISO 9093-2:2002)

 

CEN

EN ISO 9094-1:2003

Nave mici. Protecție împotriva incendiului. Partea 1: Nave cu lungimea corpului mai mică sau egală cu 15 m (ISO 9094-1:2003)

 

CEN

EN ISO 9094-2:2002

Nave mici. protecție împotriva incendiului. Partea 2: Nave cu lungimea corpului mai mare de 15 m (ISO 9094-2:2002)

 

CEN

EN ISO 9097:1994

Nave mici. Ventilatoare electrice (ISO 9097:1991)

 

EN ISO 9097:1994/A1:2000

Nota 3

Dată depășită

(31.3.2001)

CEN

EN ISO 10087:2006

Nave mici. Identificarea navelor. Sistem de codificare (ISO 10087:2006)

EN ISO 10087:1996

Dată depășită

(30.9.2006)

CEN

EN ISO 10088:2001

Nave mici. Instalații și tancuri de combustibil, fixate permanent (ISO 10088:2001)

 

CEN

EN ISO 10133:2000

Nave mici. Instalații electrice. Instalații de curent continuu de foarte joasă tensiune (ISO 10133:2000)

 

CEN

EN ISO 10239:2008

Nave mici. Sisteme pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) (ISO 10239:2008)

EN ISO 10239:2000

31.8.2008

CEN

EN ISO 10240:2004

Nave mici. Manualul armatorului (ISO 10240:2004)

EN ISO 10240:1996

Dată depășită

(30.4.2005)

CEN

EN ISO 10592:1995

Nave mici. Instalații hidraulice de guvernare (ISO 10592:1994)

 

EN ISO 10592:1995/A1:2000

Nota 3

Dată depășită

(31.3.2001)

CEN

EN ISO 11105:1997

Nave mici. Ventilația compartimentelor în care se află motoare pe benzină și/sau tancuri de benzină (ISO 11105:1997)

 

CEN

EN ISO 11192:2005

Nave mici. Simboluri grafice (ISO 11192:2005)

 

CEN

EN ISO 11547:1995

Nave mici. Dispozitiv de protecție împotriva pornirii când motorul este cuplat în viteză (ISO 11547:1994)

 

EN ISO 11547:1995/A1:2000

Nota 3

Dată depășită

(31.3.2001)

CEN

EN ISO 11591:2000

Nave mici cu motor. Câmp de vizibilitate la nivelul timonei (ISO 11591:2000)

 

CEN

EN ISO 11592:2001

Nave mici cu lungimea corpului mai mică de 8 m. Determinarea puterii nominale maxime de propulsie (ISO 11592:2001)

 

CEN

EN ISO 11812:2001

Nave mici. Cocpituri etanșe și cocpituri cu drenare rapidă (ISO 11812:2001)

 

CEN

EN ISO 12215-1:2000

Nave mici. Construcția corpului și eșantionaj. Partea 1: Materiale: Rășini termorigide, materiale ranforsate cu fibre de sticlă, stratificate de referință (ISO 12215-1:2000)

 

CEN

EN ISO 12215-2:2002

Nave mici. Construcția corpului și eșantionaj. Partea 2: Materiale: Materiale pentru miezuri, în structuri tip sandwich, materiale pentru inserții (ISO 12215-2:2002)

 

CEN

EN ISO 12215-3:2002

Nave mici. Construcția corpului și eșantionaj. Partea 3: Materiale: Oțeluri, aliaje de aluminiu, lemn, alte materiale (ISO 12215-3:2002)

 

CEN

EN ISO 12215-4:2002

Nave mici. Construcția corpului și eșantionaj. Partea 4: Atelier de construcție și fabricație (ISO 12215-4:2002)

 

CEN

EN ISO 12216:2002

Nave mici. Ferestre, hublouri, capace, iluminatoare fixe și uși. Cerințe referitoare la rezistență și etanșeitate (ISO 12216:2002)

 

CEN

EN ISO 12217-1:2002

Nave mici. Evaluarea stabilităţii și flotabilităţii și încadrarea în categorii. Partea 1: Ambarcaţiuni fără vele cu lungimea corpului mai mare sau egală cu 6 m (ISO 12217-1:2002)

 

CEN

EN ISO 12217-2:2002

Nave mici. Evaluarea stabilităţii și flotabilităţii și încadrarea în categorii. Partea 2: Ambarcaţiuni cu vele cu lungimea corpului mai mare sau egală cu 6 m (ISO 12217-2:2002)

 

CEN

EN ISO 12217-3:2002

Nave mici. Evaluarea stabilităţii și flotabilităţii și încadrarea în categorii. Partea 3: Ambarcaţiuni cu lungimea corpului mai mică de 6 m (ISO 12217-3:2002)

 

CEN

EN ISO 13297:2000

Nave mici. Instalații electrice. Instalații electrice. Instalații de curent alternativ (ISO 13297:2000)

 

CEN

EN ISO 13590:2003

Nave mici. Schi jeturi. Cerințe referitoare la construcție și la montarea instalațiilor (ISO 13590:2003)

 

EN ISO 13590:2003/AC:2004

 

 

CEN

EN ISO 13929:2001

Nave mici. Instalații de guvernare. Sisteme de transmisie cu angrenaje (ISO 13929:2001)

 

CEN

EN ISO 14509:2000

Nave mici. Măsurarea zgomotului aerian emis de ambarcațiunile de agrement motorizate (ISO 14509:2000)

 

EN ISO 14509:2000/A1:2004

Nota 3

Dată depășită

(31.3.2005)

CEN

EN ISO 14509-2:2006

Nave mici. Zgomotul aerian emis de ambarcațiunile de agrement cu motorizate. Determinarea zgomotului cu ajutorul ambarcațiunilor de referință (ISO 14509-2:2006)

 

CEN

EN ISO 14895:2003

Nave mici. Mașini de gătit alimentate cu combustibil lichid, utilizate pentru bucătăria navelor (ISO 14895:2000)

 

CEN

EN ISO 14945:2004

Nave mici. Placa constructorului (ISO 14945:2004)

 

EN ISO 14945:2004/AC:2005

 

 

CEN

EN ISO 14946:2001

Nave mici. Capacitatea maximă de încărcare (ISO 14946:2001)

 

EN ISO 14946:2001/AC:2005

 

 

CEN

EN ISO 15083:2003

Nave mici. Sisteme de pompare pentru santină (ISO 15083:2003)

 

CEN

EN ISO 15084:2003

Nave mici. Ancorare, legare și remorcare. Puncte întărite (ISO 15084:2003)

 

CEN

EN ISO 15085:2003

Nave mici. Prevenirea căderii persoanelor înafara bordului și salvarea acestora (ISO 15085:2003)

 

CEN

EN ISO 15584:2001

Nave mici. Motoare cu benzină fixe la bord. Componente ale instalației de alimentare și ale instalațiilor electrice (ISO 15584:2001)

 

CEN

EN ISO 15652:2005

Nave mici. Sisteme de guvernare cu comandă la distanță pentru ambarcațiuni mici cu propulsie cu jet (ISO 15652:2003)

 

CEN

EN ISO 16147:2002

Nave mici. Motoare diesel, fixe la bord. Componentele instalației de alimentare și ale instalațiilor electrice fixate pe motor (ISO 16147:2002)

 

CEN

EN ISO 21487:2006

Nave mici. Tancuri cu combustibil tip benzină și combustibil diesel, fixate permanent (ISO 21487:2006)

 

CEN

EN 28846:1993

Nave mici. Dispozitive electrice. Protecția împotriva aprinderii gazelor inflamabile din mediul înconjurător

 

EN 28846:1993/A1:2000

Nota 3

Dată depășită

(31.3.2001)

CEN

EN 28848:1993

Nave de agrement. Instalații de guvernare cu comandă la distanță

 

EN 28848:1993/A1:2000

Nota 3

Dată depășită

(31.3.2001)

CEN

EN 29775:1993

Nave mici. Instalații de guvernare cu comandă la distanță cu un singur motor în afara bordului, cu puterea cuprinsă între 15 kW și 40 kW

 

EN 29775:1993/A1:2000

Nota 3

Dată depășită

(31.3.2001)

Nota 1

În general, data încetării prezumției de conformitate va fi data retragerii („dow”) stabilită de către Organismul european de standardizare, însă se atrage atenția utilizatorilor acestor standarde asupra faptului că aceasta poate diferi în anumite cazuri excepționale.

Nota 3

În cazul modificărilor, standardul de referință este EN CCCCC:YYYY, modificările sale anterioare, dacă există, și noua modificare menționată. Prin urmare, standardul înlocuit (coloana 3) se compune din EN CCCCC:YYYY și modificările sale anterioare, dacă există, însă fără noua modificare menționată. La data menționată standardul înlocuit încetează să confere prezumția de conformitate cu cerințele esențiale ale directivei.

Notă:

Informații cu privire la disponibilitatea standardelor se pot obține fie de la organismele europene de standardizare, fie de la organismele naționale de standardizare, a căror listă este anexată la Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și Consiliului (2), modificată prin Directiva 98/48/CE (3).

Publicarea referințelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu implică faptul că standardele sunt disponibile în toate limbile comunitare.

Această listă înlocuiește toate listele anterioare publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia asigură actualizarea acestei liste.

Mai multe informații despre standardele armonizate se găsesc pe internet la:

http://ec.europa.eu/enterprise/newapproach/standardization/harmstds/


(1)  OES: Organismul european de standardizare:

CEN: rue de Stassart 36, B-1050 Brussels, tel. (32-2) 550 08 11; fax (32-2) 550 08 19 (http://www.cen.eu)

CENELEC: rue de Stassart 35, B-1050 Brussels, tel. (32-2) 519 68 71; fax (32-2) 519 69 19 (http://www.cenelec.org)

ETSI: 650, route des Lucioles, F-06921 Sophia Antipolis, tel. (33) 492 94 42 00; fax (33) 493 65 47 16 (http://www.etsi.org).

(2)  JO L 204, 21.7.1998, p. 37.

(3)  JO L 217, 5.8.1998, p. 18.


V Anunțuri

PROCEDURI ADMINISTRATIVE

Comisie

30.4.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/13


CERERE DE PROPRUNERI — EACEA/10/08

Acțiunea 4.5 — Cerere de propuneri de proiecte destinate sprijinirii acțiunilor de informare, vizând tinerii și formatorii de tineret

Programul „Tineretul în acțiune”

(2008/C 109/06)

1.   Obiective și descriere

Prezenta cerere de propuneri are ca scop sprijinirea proiectelor care promovează acțiunile de informare și comunicare care au o dimensiune europeană, vizând tinerii și formatorii de tineret. Proiectele propuse trebuie să permită sporirea difuzării de informații de calitate și consolidarea accesului tinerilor la informații, precum și la diversele canale de comunicare, atât pe plan național, cât și european.

Aceste proiecte vizează în cele din urmă încurajarea participării tinerilor la viața publică, precum și facilitarea realizării potențialului acestora în calitate de cetățeni europeni activi și responsabili.

Vor fi preferate proiectele inovatoare și de amploare care vizează teme de interes și de actualitate pentru tineri și formatorii de tineret, făcând parte, în același timp, din prioritățile programului „Tineretul în acțiune”, și anume:

participarea tinerilor,

diversitatea culturală,

cetățenia europeană,

incluziunea tinerilor cu mai puține posibilități.

Beneficiarii finali ai acestor proiecte sunt tinerii și persoanele care lucrează în sectorul tineretului fie în cadrul unor organizații și structuri de tineret, fie în cadrul autorităților regionale și locale.

Prezentul apel se referă la acțiunea 4.5 din cadrul programului „Tineretul în acțiune”. Este publicată în conformitate cu normele prevăzute în Programul de lucru anual privind subvențiile și achizițiile în domeniul educației și culturii pentru 2008, adoptat de Comisie la 11 martie 2008, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE (1).

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură răspunde de punerea în aplicare a acestei cereri de propuneri.

2.   Candidații eligibili

Propunerile trebuie să fie prezentate de către organizații sau asociații fără scop lucrativ sau de către entități publice locale sau regionale care au personalitate juridică și care la data depunerii candidaturii au fost înființate, conform legii, de cel puțin un an, într-una din țările în care se derulează programul. Țările în care se derulează programul sunt următoarele:

statele membre ale Uniunii Europene (2),

statele Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), care fac parte din acordul privind Spațiul Economic European (SEE); Islanda, Liechtenstein și Norvegia,

statele candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale, condițiile și dispozițiile generale stabilite în cadrul acordurilor cadru încheiate cu aceste țări în vederea participării acestora la programele comunitare (Turcia).

Proiectele trebuie să implice organizații partenere din cel puțin 2 țări diferite (inclusiv ofertantul) dintre care cel puțin una își are sediul social într-un stat membru al Uniunii Europene.

Cererea de propuneri este deschisă participării organizațiilor private care activează în domeniul informațiilor și comunicării, numai în calitate de parteneri, în măsura în care aceste entități participă la proiect fără scop lucrativ.

Cererile de candidatură trebuie să fie transmise Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură („Agenția”) cel mai târziu la 30 iunie 2008, data poștei.

3.   Bugetul și durata proiectelor

Bugetul total alocat pentru cofinanțarea proiectelor în cadrul prezentei cereri de propuneri este estimat la 900 000 EUR.

Sprijinul financiar al agenției nu poate depăși 80 % din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului. Suma subvenției acordate pentru fiecare proiect nu va depăși 100 000 EUR.

Activitățile trebuie neapărat să înceapă între 1 ianuarie 2009 și 31 martie 2009. Proiectele trebuie să aibă o durată minimă de 12 luni și o durată maximă de 18 luni.

4.   Termenul de depunere a candidaturilor

Cererile de candidatură trebuie să fie transmise Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură („Agenția”) cel mai târziu la 30 iunie 2008, data poștei.

5.   Informații suplimentare

Textul integral al prezentei cereri de propuneri, precum și formularele de candidatură sunt disponibile la următoarea adresă de internet:

http://eacea.ec.europa.eu/youth/calls2008/index_en.htm

Candidaturile trebuie să îndeplinească cerințele formulate în textul complet al prezentei cereri de propuneri și să fie depuse prin intermediul unui formular prevăzut în acest scop.


(1)  Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (JO L 184, 17.7.1999, p. 23).

(2)  Persoanele fizice dintr-o țară sau teritoriu de peste mări (TTPM) și, dacă este cazul, organismele și instituțiile publice și/sau private din cadrul TTPM sunt eligibile în cadrul programului Tineretul în acțiune, sub rezerva reglementărilor programului și dispozițiilor aplicabile statelor membre cu care au legături. Lista TTPM în cauză figurează în anexa 1A din Decizia 2001/822/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană (JO L 314, 30.11.2001, p. 1).


PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

Comisie

30.4.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/15


AJUTOR DE STAT — DANEMARCA

Ajutor de Stat C 5/08 (ex NN 58/07) — Regim de subvenții ilegale acordate de către Aarhus Lufthavn A/S companiei Ryanair

Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/C 109/07)

Prin scrisoarea din data de 30 ianuarie 2008, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Comisia a comunicat Danemarcei decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE privind măsurile menționate mai sus.

Părțile interesate își pot prezenta observațiile în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii care urmează acestuia, la următoarea adresă:

Comisia Europeană

Direcția Generală Energie și Transport

Direcția A — Afaceri generale

B-1049 Bruxelles

Fax (32-2) 296 41 04

Aceste observații vor fi comunicate Danemarcei. Tratamentul confidențial al identității părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitat în scris, cu precizarea motivelor solicitării.

REZUMAT

PROCEDURA

În februarie 2005, Comisia a primit o plângere din partea companiei SAS în legătură cu presupuse subvenții ilegale acordate de către Aarhus Lufthavn A/S companiei Ryanair. Presupusele subvenții primite reprezintă taxe de aeroport și de asistență la sol reduse.

Comisia a adresat întrebări autorităților daneze în 2 martie 2005 și 20 mai 2006, la care acestea au răspuns în 18 mai 2005 și 10 iulie 2006.

Comisia a primit informații suplimentare de la Aarhus Lufthavn A/S prin scrisoarea datată 27 aprilie 2005. Aceste informații se referă la scrisoarea Comisiei trimisă autorităților daneze la data de 2 martie 2005.

DESCRIEREA MĂSURILOR

Aarhus Lufthavn A/S, care deține și operează aeroportul Aarhus, este o societate publică cu răspundere limitată.

În 1999, Aarhus Lufthavn A/S a încheiat un acord cu Ryanair prin care îi acorda acestei companii tratament preferențial la operarea pe aeroportul Aarhus. Acordul este prevăzut să rămână în vigoare până la sfârșitul anului 2009.

Conform autorului plângerii, acordul confidențial încheiat între Aarhus Lufthavn A/S și Ryanair privește următoarele aspecte:

reducere cu 50 % a taxelor pentru serviciile pentru pasageri față de tariful publicat,

scutire de la plata taxelor de decolare și aterizare. În locul acestor taxe, Ryanair plătește o taxă forfetară per pasager,

scutire sau reduceri la plățile pentru asistența la sol.

Autorul plângerii estimează că Aarhus Lufthavn A/S a generat pierderi care corespund subvențiilor acordate Ryanair.

EVALUAREA MĂSURILOR

Pe baza informațiilor de care dispune la acest moment, Comisia își exprimă îndoiala în ceea ce privește:

independența operațională și decizională a Aarhus Lufthavn A/S față de acționarii săi — cinci autorități publice,

tratamentul preferențial acordat companiei Ryanair pe aeroportul Aarhus prin reducerea taxelor pentru serviciile pentru pasageri, decolare, aterizare și asistență la sol.

nivelul taxelor de aeroport la aeroportul Aarhus și posibilele avantaje acordate altor operatori aerieni, în situația în care acest nivel nu permite operarea în mod profitabil a aeroportului.

În ceea ce privește avantajele acordate companiei Ryanair și, posibil, și altor operatori aerieni la aeroportul Aarhus în sensul articolului 87 alineatul (1) din tratat, Comisia își exprimă îndoiala în privința posibilității ca un asemenea ajutor să fie compatibil cu piața comună pe baza derogărilor prevăzute la articolul 87 alineatul (3) din tratat.

În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, orice tip de ajutor ilegal poate face obiectul unei recuperări.

TEXTUL SCRISORII

„1.

Kommissionen skal herved meddele Danmark, at den efter at have undersøgt de foreliggende oplysninger, herunder de danske myndigheders oplysninger om ovennævnte sag, har besluttet at indlede proceduren efter EF-traktatens artikel 88, stk. 2.

I.   SAGSFORLØB

2.

I februar 2005 modtog Kommissionen en klage fra SAS med en påstand om, at Aarhus Lufthavn A/S havde ydet ulovlig støtte til Ryanair. Støtten skulle bestå i reducerede lufthavnsafgifter og ground handling-afgifter for Ryanair.

3.

Kommissionen tilsendte de danske myndigheder en række spørgsmål den 2. marts 2005 og den 20. maj 2006, som de danske myndigheder besvarede henholdsvis den 18. maj 2005 og den 10. juli 2006.

4.

Kommissionen modtog supplerende oplysninger fra Aarhus Lufthavn A/S ved brev af 27. april 2005. De pågældende oplysninger vedrørte det brev, som Kommissionen havde tilsendt de danske myndigheder den 2. marts 2005.

5.

Kommissionen har været i kontakt med den klagende part om sagen siden modtagelsen af oplysningerne fra de danske myndigheder og Aarhus Lufthavn A/S.

II.   SAMMENFATNING

2.1.   Aarhus Lufthavn og Aarhus Lufthavn A/S

6.

Aarhus Lufthavn er en af seks regionale lufthavne, der betjener det jyske marked med en befolkning på omkring 2,5 mio. personer. For omkring 25 % af den jyske befolkning er Aarhus Lufthavn den nærmeste lufthavn.

7.

Aarhus Lufthavn A/S ejer og driver Aarhus Lufthavn.

8.

Lufthavnen er 100 % offentlig ejet, og aktierne i Aarhus Lufthavn A/S er fordelt således:

Århus Kommune

64,60 %

Randers Kommune

16,70 %

Grenå Kommune

4,80 %

Ebeltoft Kommune

3,00 %

Århus Amt

10,90 %

9.

Aarhus Lufthavn A/S er registreret som et aktieselskab. I henhold til dansk erhvervsret kan et selskabs aktionærer kun øve indflydelse på selskabets drift via generalforsamlingen og ikke via direkte henvendelser til bestyrelsen eller direktionen. Direktionen er ansvarlig for selskabets daglige drift. I henhold til bestemmelserne på det selskabsretlige og det forvaltningsretlige område har aktionærer ingen beføjelser i forhold til bestyrelsesmedlemmer og direktion, og direktionen bærer et selvstændigt ansvar over for selskabet.

10.

Aarhus Lufthavn A/S understreger, at med hensyn til selskabets forhold til Ryanair har aktionærerne ingenlunde afgivet garantier eller hensigtserklæringer over for Ryanair angående erstatning for eventuelle tab, der måtte opstå i forbindelse med aftalen med Ryanair. Det er direktionen i Aarhus Lufthavn A/S, der har udarbejdet det gældende takstregulativ for Aarhus Lufthavn, og som har forhandlet aftalen på plads med Ryanair.

11.

Den klagende part har forklaret, at skønt det ikke har været muligt at indhente oplysninger om de økonomiske og finansielle forhold i Aarhus Lufthavn A/S, kan det udledes af korrespondancen med Statens Luftfartsvæsen, at Aarhus Lufthavn A/S led et tab på 5-6 mio. DKK (673 000-808 000 EUR) i 2004, og at der i forbindelse med budgetlægningen for 2005 blev kalkuleret med et tab på 3 782 719 DKK (509 000 EUR).

12.

I deres brev af 18. maj 2005 meddelte de danske myndigheder Kommissionen, at Aarhus Lufthavn A/S havde et underskud på omkring 4,7 mio. DKK i 2004, og at der forventedes et underskud på omkring 3,8 mio. DKK i 2005. De danske myndigheder fortalte Kommissionen, at underskuddet i 2004 var blevet overført til kapital og reserver som »tilbageholdt overskud«, hvilket resulterede i en tilsvarende mindskelse af kapital og reserver.

2.2.   Gældende lufthavnsafgifter i Aarhus Lufthavn

13.

I Danmark er det i henhold til luftfartslovens §71 Statens Luftfartsvæsen, der er den regulerende myndigheder, der skal godkende lufthavnsafgifterne i danske lufthavne. Der findes oplysninger om de nugældende takster i Aarhus Lufthavn på Aarhus Lufthavn A/S' hjemmeside (1).

14.

I henhold til den klagende part opkrævede Aarhus Lufthavn A/S i 2005 følgende afgifter (2):

Passagerafgifter:

Indenrigsflyvning — 88,00 DKK (11,40 EUR)

Udenrigsflyvning — 81,00 DKK (10,90 EUR)

Startafgift pr. ton (MTOW) — 37,00 DKK (4,98 EUR)

Ground handling-afgifter — Selskaber med ruteflyvninger til og fra Aarhus Lufthavn indgår en aftale, der varierer alt efter de påkrævede ground handling-tjenesters omfang, pris og kvalitet. SAS betaler følgende for airside handling:

Pr. turnaround (Q400/Dash8) — 1 245 DKK

Pr. turnaround (B737/Dash8) — 1 745 DKK

Omdirigeringer — 500 DKK

2.2.1.   Forskellige lufthavnsafgifter for indenrigsflyvninger og udenrigsflyvninger

15.

Den klagende part hævder, at passagerafgiften i Aarhus Lufthavn er højere for indenrigsflyvninger end for udenrigsflyvninger. Den klagende part finder, at enhver differentiering mellem passagerafgiften for henholdsvis indenrigs- og udenrigsflyvninger skal være objektivt begrundet. I henhold til den klagende part viser historiske analyser af omkostningerne forbundet med de forskellige tjenester og faciliteter, at omkostningerne forbundet med internationale rejser er højere end omkostningerne forbundet med indenlandske rejser, hvorfor der bør opkræves højere passagerafgifter i forbindelse med internationale rejser.

16.

Den klagende part har meddelt Kommissionen, at ifølge deres oplysninger baseres passagerafgifterne i Aarhus Lufthavn ikke på et omkostnings-/indtægtsskøn, men »fastsættes arbitrært«. Det hævdes derfor, at når der opkræves diskriminerende passagerafgifter for indenrigsflyvninger, der ikke er omkostningsbestemte, betyder det, at passagererne på indenrigsruter finansierer udgifterne for passagererne på udenrigsruter.

17.

I deres brev af 10. juli 2006 meddelte de danske myndigheder Kommissionen, at Statens Luftfartsvæsen i 2004 godkendte en forhøjelse af udenrigspassagerafgiften i Aarhus Lufthavn på den betingelse, at passagerafgifterne på henholdsvis udenrigs- og indenrigsruter blev gjort ensartede pr. 1. juli 2005. Ved brev af 19. december 2005 meddelte Aarhus Lufthavn A/S Statens Luftfartsvæsen, at lufthavnen agtede at leve op til den tidligere indgåede aftale om harmonisering af passagerafgifterne ved at hæve udenrigsafgiften fra 81,00 DKK til 85,00 DKK og sænke indenrigsafgiften fra 88,00 DKK til 85,00 DKK. Efterfølgende meddelte de danske myndigheder, at Aarhus Lufthavn senere havde ændret opfattelse og kun ville hæve udenrigsafgiften, mens indenrigsafgiften ville forblive uændret. Ved brev af 23. marts 2006 godkendte Statens Luftfartsvæsen forhøjelsen af udenrigspassagerafgiften til 85,00 DKK pr. afrejsende passager. I sidste ende blev udenrigs- og indenrigspassagerafgiften gjort ensartede, og de blev med virkning fra 1. oktober 2006 sat til 85,00 DKK (3).

2.2.2.   Lufthavnsafgifter for Ryanair

18.

Den klagende part hævder, at Ryanair betaler en passagerafgift på kun 38,00 DKK, der således udgør mindre end halvdelen af den offentliggjorte afgift.

19.

Den klagende part hævder også, at Ryanair ikke betaler startafgift, men en fast totalafgift pr. passager, der ikke svarer til de offentliggjorte startafgifter.

20.

Den klagende part påstår endvidere, at Ryanair potentielt slet ikke betaler for ground handling-tjenester i Aarhus Lufthavn eller kun betaler en kraftigt reduceret afgift.

21.

Den klagende part har meddelt Kommissionen, at Aarhus Lufthavn benyttes af omkring 600 000 passagerer om året, hvoraf 250 000 er udenrigsrejsende. Det skønnes, at Ryanair transporterer 200 000 passagerer om året på to daglige tur/retur-flyvninger (4). Den klagende part er af den opfattelse, at Aarhus Lufthavn A/S har genereret tab svarede til støtten ydet til Ryanair. For at underbygge denne påstand har den klagende part fremlagt følgende beregninger:

Hvis Ryanair betalte passagerafgifter af samme størrelsesorden som SAS, ville de have beløbet sig til 200 000/2 * 88 = 8,8 mio. DKK (1,2 mio. EUR), eller de ville have beløbet sig til 8,1 mio. DKK (1,1 mio. EUR), hvis afgifterne havde ligget på det internationale niveau (i 2005). Afgiften beregnet på grundlag af største tilladte startmasse ville have beløbet sig til 700 * 3040 (5) = 2 mio. DKK (269 000 EUR). Alt i alt skulle Ryanair have betalt 11 mio. DKK (1,5 mio. EUR) om året.

Eftersom Ryanair kun har betalt det halve i passagerafgift, betalte selskabet 200 000/2 * 40,5 = 4 mio. DKK (538 300 EUR). Afhængigt af, om Ryanair overhovedet betaler startafgift, modtager selskabet støtte i størrelsesordenen 5-7 mio. DKK (673 000-940 000 EUR) om året.

22.

Den klagende part gør også gældende, at særbehandlingen af Ryanair i Aarhus Lufthavn ikke kan betragtes som startstøtte, eftersom Ryanair begyndte at benytte Aarhus Lufthavn i november 1999 og siden da har befløjet ruten Århus — London/Stanstead.

23.

De danske myndigheder har meddelt Kommissionen, at Aarhus Lufthavn A/S ikke ønsker at udlevere en kopi af selskabets aftale med Ryanair til Statens Luftfartsvæsen. De danske myndigheder har meddelt Kommissionen, at i henhold til Aarhus Lufthavn A/S indeholder samarbejdsaftalen med Ryanair fortrolige forretningsoplysninger, men at dokumenterne vil blive tilsendt Kommissionen, hvis Kommissionen ønsker det (6).

24.

I deres brev af 10. juli 2006 fortalte de danske myndigheder Kommissionen, at Aarhus Lufthavn havde meddelt Statens Luftfartsvæsen, at lufthavnen havde besluttet at bringe rabatordningen for Ryanair til ophør med virkning fra udgangen af 2009. I samme brev bekræftede de danske myndigheder, at særbehandlingen af Ryanair dermed vil have varet i ti år.

25.

De danske myndigheder meddelte Kommissionen, at særbehandlingen af Ryanair ikke var godkendt af Statens Luftfartsvæsen.

2.3.   Foranstaltning, der skal vurderes

26.

Det følger af beskrivelsen i det foregående, at Kommissionen i den aktuelle sag skal foretage en undersøgelse af lufthavnsafgifterne i Aarhus Lufthavn og af den påståede særbehandling, som Aarhus Lufthavn A/S indrømmer Ryanair i Aarhus Lufthavn.

III.   FORELØBIG VURDERING AF, OM DER FORELIGGER STATSSTØTTE

27.

EF-traktatens artikel 87, stk. 1, fastsætter følgende: »Bortset fra de i denne traktat hjemlede undtagelser er statsstøtte eller støtte, som ydes ved hjælp af statsmidler under enhver tænkelig form, og som fordrejer eller truer med at fordreje konkurrencevilkårene ved at begunstige visse virksomheder eller visse produktioner, uforenelig med fællesmarkedet i det omfang, den påvirker samhandelen mellem medlemsstaterne.«.

28.

Det betyder, at for at blive fanget af traktatens artikel 87 skal en foranstaltning:

ydes ved hjælp af eller i form af statsmidler

medføre, at en virksomhed indrømmes en selektiv fordel, og

påvirke samhandelen mellem medlemsstaterne og fordreje eller true med at fordreje konkurrencevilkårene på fællesmarkedet.

29.

Domstolen fastslog i sagen vedrørende »Aéroports de Paris« (7), at udøvelse af virksomhed med forvaltning og drift af lufthavne, som omfatter levering af lufthavstjenester i lufthavne udgør virksomhed af økonomisk karakter, fordi de består i tilrådighedsstillelse af lufthavnsanlæg for luftfartsselskaber og forskellige tjenesteydere mod betaling af en afgift, som driftsselskabet frit fastsætter, og fordi de nævnte former for virksomhed ikke er afledt af udøvelsen af beføjelser som offentlig myndighed og kan adskilles fra aktiviteter i forbindelse med udøvelsen af disse beføjelser. Lufthavnens driftsselskab udøver således i princippet økonomisk virksomhed efter EF-traktatens artikel 87, stk. 1, som statsstøttereglerne finder anvendelse på. Når en virksomhed udøver økonomisk virksomhed, udgør den, uanset sin juridiske status og finansieringsmåde, en virksomhed efter EF-traktatens artikel 87, stk. 1, og statsstøttereglerne finder derfor anvendelse (8).

3.1.   Overførsel af statsmidler

30.

Kommissionen finder på nuværende stadium, at de foranstaltninger, der er beskrevet i det foregående afsnit, udgør en overførsel af statsmidler. Statsstøttebegrebet omfatter enhver fordel, der indrømmes direkte eller indirekte, finansieres ved hjælp af statsmidler, indrømmes af staten selv eller af et formidlende organ i henhold til de beføjelser, det har fået tillagt. På denne baggrund forekommer særbehandlingen af Ryanair og muligvis andre luftfartsselskaber i Aarhus Lufthavn at udgøre en tildeling af statsmidler.

31.

Det fremgår meget tydeligt af Domstolens retspraksis, at der ikke sondres mellem støtte ydet direkte af staten (i dette tilfælde Århus Kommune, Randers Kommune, Grenå Kommune, Ebeltoft Kommune og Århus Amt) og støtte ydet af offentlige eller private organer, som af staten pålægges at yde støtten (9). Fællesskabsretten giver ikke en stat ret til omgå fællesskabsbestemmelserne om statsstøtte ved blot at oprette private institutioner, der tildeler midlerne på statens vegne. I henhold til Domstolens retspraksis (10) gælder det, at for at kunne betegne midler som statsstøtte i henhold til traktatens artikel 87, stk. 1, skal de direkte eller indirekte stamme fra statsmidler, og de skal kunne tilregnes staten.

a)   Direkte eller indirekte overførsel af statsmidler

32.

Ifølge Domstolens retspraksis er det kun i de tilfælde, hvor offentlige myndigheder ikke har nogen form for kontrol over de midler, der benyttes til finansiering af den pågældende fordel, at det kan formodes, at der ikke er blevet overført statsmidler. Hvis staten imidlertid kan udøve direkte eller indirekte kontrol over midlerne, er der oplagt tale om en overførsel af statsmidler.

33.

Således fastslog Domstolen følgende i Stardust Marine-sagen:

»Artikel 87, stk. 1, EF omfatter alle økonomiske midler, som den offentlige sektor faktisk kan anvende til at støtte virksomheder, uden at det har nogen betydning, om disse midler til stadighed udgør en del af statens formue. Det er ikke nødvendigt, at de beløb, som er anvendt til den pågældende foranstaltning, tilhører statskassen, men det er tilstrækkeligt til at anse dem for statsmidler, at de til stadighed er under de offentlige myndigheders kontrol og dermed står til rådighed for de kompetente nationale myndigheder. […] Når staten udøver en dominerende indflydelse på sådanne virksomheder, er den nemlig fuldt ud i stand til at træffe bestemmelse om anvendelsen af disses midler, herunder om de i givet fald skal anvendes til at finansiere særlige fordele for andre virksomheder. […] en offentlig virksomheds situation [kan] ikke sammenlignes med en privat virksomhed. Staten kan nemlig forfølge andre end rent kommercielle formål med dens offentlige virksomheder, således som det udtales i ellevte betragtning til direktiv 80/723/EØF.« (11).

34.

Aarhus Lufthavn A/S skal betragtes som en offentlig virksomhed i henhold til definitionen i direktiv 2006/111/EF (12). Direktivet definerer offentlige virksomheder som »enhver virksomhed, på hvilke de offentlige myndigheder direkte eller indirekte kan have en dominerende indflydelse som følge af ejerforhold, kapitalindskud eller de regler, der gælder for virksomheden« (13). Aarhus Lufthavn A/S ejes 100 % af offentlige myndigheder. Aktierne i selskabet besiddes af fem offentlige institutioner. Alene det gør selskabet til en offentlig virksomhed i henhold til direktivet.

b)   Tilregning af foranstaltningen til staten

35.

Domstolen fastslog følgende i Stardust Marine-sagen:

»Selv om staten nemlig er i stand til at kontrollere en offentlig virksomhed og udøve en dominerende indflydelse på dennes transaktioner, er der ikke uden videre formodning for, at den faktisk udøver denne kontrol i et konkret tilfælde. En offentlig virksomhed kan handle mere eller mindre uafhængigt alt efter graden af den autonomi, staten giver den. […] Den omstændighed, at en offentlig virksomhed er undergivet statslig kontrol, er derfor ikke i sig selv tilstrækkelig til at tilregne staten de af de trufne foranstaltninger, såsom finansiel støtte. Det er også nødvendigt at undersøge, om de offentlige myndigheder på den ene eller den anden måde må anses for at være impliceret i vedtagelsen af disse foranstaltninger.« (14).

36.

I samme dom udtalte Domstolen, at for at kunne afgøre, om en bestemt støtteforanstaltning kunne tilregnes staten, var det nødvendigt at påvise, at de offentlige myndigheder havde givet den offentlige virksomhed meget præcise instrukser om at træffe de pågældende støtteforanstaltninger (15). Ikke desto mindre fastslog Domstolen også, at tilregningen af en bestemt støtteforanstaltning truffet af en offentlig virksomhed kan udledes af de omstændigheder og den kontekst, hvori foranstaltningen blev truffet (15). Som mulige tegn på, at en foranstaltning kan tilregnes staten, nævner Domstolen administrativ kontrol og tilsyn med virksomheden og virksomhedens eventuelle integration i den offentlige forvaltning (16).

37.

Skønt Aarhus Lufthavn A/S hævder at være uafhængig af sine aktionærer, har Kommissionen ikke modtaget tilstrækkeligt detaljerede oplysninger om selskabets organisatoriske struktur, beslutningsprocedurer, regler for udnævnelse af bestyrelsesmedlemmer og aktionærkontrol med selskabets aktiviteter til at kunne afgøre, om Aarhus Lufthavn A/S reelt er selvstændig i forhold til selskabets aktionærer.

38.

Desuden har Kommissionen som tidligere nævnt ikke modtaget en kopi af den konkrete aftale mellem lufthavnen og Ryanair. Den har heller ikke modtaget kopier af referater af generalforsamlinger, hvor det ikke kan udelukkes, at forholdet mellem lufthavnen og Ryanair er blevet drøftet.

39.

Kommissionen nærer derfor på nuværende stadium tvivl med hensyn til, om Aarhus Lufthavn A/S' handlinger og beslutninger ikke bør tilregnes offentlige institutioner.

3.2.   Anvendelse af det markedsøkonomiske investorprincip

40.

En offentlig investering eller et offentligt kapitalindskud udgør ikke statsstøtte, hvis en privat investor, der handler under normale markedsvilkår, ville have foretaget samme investering eller indskud (17). Dette princip udspringer af neutraliteten mellem offentlig og privat ejerskab, jf. EF-traktatens artikel 295.

41.

Kommissionen må derfor overveje, om den situation, der undersøges i nærværende sag, svarer til en situation med en investor, der opererer i en markedsøkonomi (18), hvorfor den offentlige virksomheds adfærd (i dette tilfælde Aarhus Lufthavn A/S' adfærd) skal sammenlignes med den adfærd, der kan forventes af en privat investor, f.eks. et privat holdingselskab eller en privat koncern, som følger en global eller sektorbestemt strukturpolitik, og som lader sig lede af mere langsigtede rentabilitetsudsigter (19).

42.

Aarhus Lufthavn A/S er af den opfattelse, at ved at indgå aftalen med Ryanair optrådte selskabet på samme måde, som enhver anden fornuftig privat investor ville have gjort under lignende omstændigheder. For at bevise dette gør Aarhus Lufthavn A/S opmærksom på, at da Ryanair begyndte at benytte Aarhus Lufthavn (fire dage efter, at SAS havde opgivet sin London-rute), var det kun 50 % af lufthavnens kapacitet, der blev udnyttet. Takket være Ryanairs trafik benyttes lufthavnen nu af 600 000 passagerer om året. Det betyder, at trods rabatordningen for Ryanair yder dette selskab et nettobidrag til lufthavnens resultat på omkring 5-6 mio. DKK årligt.

43.

De danske myndigheder har imidlertid endnu ikke forsynet Kommissionen med tilstrækkelige oplysninger om denne positive virkning, som støtten angiveligt skulle have for lufthavnens bundlinje. For det første har de danske myndigheder ikke indsendt oplysninger om de reelle betingelser, der knytter sig til særbehandlingen af Ryanair. Rent faktisk har Kommissionen ikke fået forelagt den eller de konkrete aftaler vedrørende rabatordningen.

44.

For det andet har Kommissionen ikke modtaget oplysninger om, hvorfor den angiveligt positive virkning med al rimelighed kunne forventes på det tidspunkt, hvor aftalen blev indgået. I denne henseende kunne der forventes at have foreligget samtidigt bevismateriale, såsom en aktuel forretningsplan, der kunne underbygge Aarhus Lufthavn A/S' påstand. Kommissionen bemærker på dette punkt, at balancen fra Aarhus Lufthavn A/S viser et konstant negativt likviditetsbidrag fra selskabets driftsvirksomhed (i hvert fald i 2003 og 2004).

3.3.   Selektiv fordel

45.

I forbindelse med analysen af, om de her omhandlede foranstaltninger medfører selektive fordele for Ryanair og muligvis andre luftfartsselskaber, skal Kommissionen fastslå, hvilke fordele disse luftfartsselskaber indrømmes sammenlignet med andre luftfartsselskaber i kraft af de reducerede lufthavnsafgifter.

46.

Som beskrevet ovenfor modtager Ryanair øjensynligt rabat på de gældende lufthavnsafgifter i Aarhus Lufthavn. Eftersom Kommissionen ikke har modtaget aftalen mellem Aarhus Lufthavn A/S og Ryanair, er det for nuværende ikke muligt at fastslå de præcise fordele for Ryanair, men det lader til, at for så vidt angår de foranstaltninger, der undersøges i denne sag, optræder der en selektiv fordel for Ryanair.

47.

Hvad andre luftfartsselskaber angår, kan Kommissionen ikke udelukke, at de har modtaget en selektiv fordel, hvis det viser sig, at lufthavnsafgifterne i Aarhus Lufthavn ligger på et niveau, der ikke gør det muligt at sikre en rentabel drift.

3.4.   Fordrejning af konkurrencevilkårene og påvirkning af samhandelen

48.

Såfremt de nævnte foranstaltninger medfører en selektiv fordel for luftfartsselskabet Ryanair, er Kommissionen af den opfattelse, at de kan fordreje konkurrencevilkårene og påvirke samhandelen mellem medlemsstater, og dét af følgende årsager:

49.

Luftfartsselskaber, der benytter Aarhus Lufthavn, udbyder ikke blot indenlandske, men også internationale ruteflyvninger, ligesom det er tilfældet for luftfartsselskaber, der benytter andre jyske lufthavne (f.eks. Billund Lufthavn). Markedsundersøgelser har vist, at rejsende, der benytter lavprisselskaber, er rede til at rejse i to eller endda flere timer for at nå frem til deres afgangslufthavn. Når Aarhus Lufthavn forsøger at tiltrække nye kunder, konkurrerer den med andre lufthavne i regionen, og derfor kan det ikke engang i tilfælde af en lufthavn med et passagertal på 600 000 om året (som f.eks. Aarhus Lufthavn i 2005) udelukkes, at flytrafikken til og fra Aarhus Lufthavn har indflydelse på konkurrencevilkårene og samhandelen mellem medlemsstater.

50.

Ruteflyvningstjenester er markedsmæssige tjenester, og på dette marked optræder der konkurrence mellem selskaber fra forskellige medlemsstater. Det betyder, at de økonomiske fordele for Ryanair og muligvis andre luftfartsselskaber i Aarhus Lufthavn styrker selskabernes stilling i forhold til konkurrenterne på det europæiske lufttransportmarked.

3.5.   Konklusioner

51.

Da de her omhandlede foranstaltninger involverer offentlige midler, er rettet mod en virksomhed, der udøver økonomiske aktiviteter, og har indflydelse på samhandelen mellem medlemsstater, synes de ikke at opfylde det markedsøkonomiske investorprincip, og de kan derfor fordreje eller true med at fordreje konkurrencevilkårene, hvorfor Kommissionen på nuværende tidspunkt mener, at de kan indebære statsstøtte som omhandlet i EF-traktatens artikel 87, stk. 1.

IV.   FORELØBIG VURDERING AF STØTTENS FORENELIGHED MED FÆLLESMARKEDET

52.

Efter at have konkluderet, at de beskrevne foranstaltninger kan udgøre statsstøtte, skal Kommissionen vurdere støtten med udgangspunkt i EF-traktatens artikel 87, stk. 2 og 3, hvori er opregnet en række undtagelser fra den generelle regel om, at statsstøtteforanstaltninger er uforenelige med fællesmarkedet, jf. artikel 87, stk. 1. Kommissionen skal undersøge, om de fordelagtige vilkår i form af reducerede lufthavnsafgifter kan betragtes som forenelige med fællesmarkedet.

53.

I traktatens artikel 87, stk. 3, er opstillet en liste over støtte, der kan betragtes som forenelig med fællesmarkedet.

54.

Undtagelsesbestemmelsen i traktatens artikel 87, stk. 3, litra c), om støtte til fremme af udviklingen af visse erhvervsgrene kan benyttes til vurdering af støttens forenelighed med fællesmarkedet.

55.

På luftfartsområdet konsoliderede Kommissionen i 2005 sin praksis med hensyn til anvendelsen af traktatens artikel 87, stk. 3, litra c), i sine »EF-retningslinjer for finansiering af lufthavne og statslig startstøtte til luftfartsselskab, som opererer fra regionale lufthavne« (20) (herefter benævnt »2005-retningslinjerne«). Eftersom aftalen mellem Aarhus Lufthavn A/S og Ryanair stammer fra april 1999, skal Kommissionen vurdere foranstaltningen på basis af den lovgivning og praksis, der var gældende på det tidspunkt, hvor støttetildelingen blev påbegyndt.

56.

Rammebestemmelserne for statsstøtte til luftfartssektoren fra 1994 (21) kan heller ikke finde anvendelse i denne sag, da de indebærer, at der kun kan ydes driftsstøtte til flyforbindelser i to klart afgrænsede tilfælde:

på den ene side i det tilfælde, hvor en medlemsstat gør brug af bestemmelserne i artikel 4 i forordning (EØF) nr. 2408/92, der vedrører »forpligtelse til offentlig tjeneste«, hvilket ingenlunde er aktuelt i denne sag, og

på den anden side i det tilfælde, hvor der gøres brug af traktatens artikel 87, stk. 2, litra a), hvilket ej heller er aktuelt i denne sag.

57.

I nærværende sag mener Kommissionen, at i betragtning af den komplette liberalisering af markedet for lufttransporttjenester i EU i 1997, kunne undtagelsen i traktatens artikel 87, stk. 3, litra c), tjene direkte som retsgrundlag for tildelingen af startstøtte til nye ruter, der udgår fra regionale lufthavne, når henses til den betydning, som denne form for støtte har for udviklingen af regionale lufthavne.

58.

Der er således fastsat følgende i punkt 356 i Charleroi-beslutningen (22):

»I den forbindelse har Kommissionen konstateret, hvilket har haft betydning for denne beslutning, at en stigende udnyttelse af de sekundære lufthavne er et godt middel til at bekæmpe overbelastningen på lufttransportområdet i de store europæiske hovedlufthavne. At der oprettes flere adgangspunkter til intereuropæiske flyvninger må således ses som en positiv udvikling, men der vil ofte være behov for offentlig støtte i den indledende fase. Såfremt den finansiering, der tilbydes lufthavnene, er gennemskuelig og ikke-diskriminerende og står i rimeligt forhold til målet, og den statsstøtte, der indrømmes luftfartsselskaberne, tilgodeser almenheden, vil det være muligt at sikre udviklingen af lufthavnenes aktiviteter i overensstemmelse med traktatens regler. På baggrund heraf godkendes princippet om, at der kan ydes opstartsstøtte på lufttransportområdet, forudsat at de sædvanlige statsstøtteregler overholdes, for første gang i denne beslutning.«.

59.

Disse kriterier blev bekræftet i 2005-retningslinjerne, der i punkt 79 fastslår, at Kommissionen på basis af traktatens artikel 87, stk. 3, litra c), kan godkende støtte til luftfartsselskaber med en gyldig licens udstedt af en medlemsstat til nye ruter, der forbinder en regional lufthavn i kategori C eller D (eller undtagelsesvis kategori B) med en anden lufthavn i EU, forudsat at støtten hænger nøje sammen med de ekstra startomkostninger, er degressiv og tidsbegrænset, hænger sammen med den faktiske udvikling i passagertallet, tildeles på et ikke-diskriminerende og åbent grundlag og er ledsaget af en sanktionsordning, der kan bringes i anvendelse, hvis luftfartsselskabet ikke overholder sine forpligtelser.

60.

Det er derfor Kommissionens praksis at erklære støtte forenelig med fællesmarkedet, hvis:

den bidrager til realiseringen af et mål af fælles interesse, dvs. bidrager til finansieringen af nye ruter, der forbinder en regional lufthavn i kategori C eller D med en anden lufthavn i EU, og ruten i sidste ende vil være rentabel

den er nødvendig, står i et rimeligt forhold til ekstraomkostningerne forbundet med lanceringen af ruten og har en tilskyndende effekt

den tildeles på gennemsigtig og ikke-diskriminerende vis

der kan pålægges sanktioner i tilfælde af tilsidesættelse af forpligtelser

den ikke fordrejer konkurrencevilkårene til skade for fællesmarkedet.

i)   Bidrag til opfyldelse af en målsætning af fælles interesse (nye og rentable flyruter)

61.

Kommissionen anerkender, at en regional lufthavn kan spille en vigtig rolle for den regionale udvikling, navnlig ved forbedre forbindelserne mellem en given region og andre regioner og dermed bidrage til at tiltrække nye investeringer. Etableringen af nye ruter ved hjælp af startstøtte til luftfartsselskaber kan være en forudsætning for opfyldelsen af disse målsætninger.

62.

Aarhus Lufthavn med omkring 600 000 passagerer om året (i 2005) er i dag en kategori D-lufthavn i henhold til punkt 15 i 2005-retningslinjerne og udgør dermed en lille regional lufthavn. Startstøtte til luftfartsselskaber, der flyver fra Aarhus Lufthavn, kan dermed i princippet bidrage til at opfylde en målsætning af fælles interesse, nemlig udvikling af en regional lufthavn.

63.

På dette stadium af sin undersøgelse er Kommissionen af den opfattelse, at opdyrkningen af dette markedssegment gennem aftaler indeholdende fordelagtige vilkår kan bidrage til realiseringen af en målsætning af fælles interesse.

ii)   Nødvendighed, proportionalitet og tilskyndelseseffekt

64.

Startstøtte skal være tidsbegrænset og degressiv for at opfylde sin målsætning og have en tilskyndende effekt.

65.

Ifølge Kommissionens oplysninger blev aftalen mellem Aarhus Lufthavn A/S og Ryanair oprindeligt indgået for en tidsubegrænset periode. De danske myndigheder har imidlertid meddelt, at Aarhus Lufthavn A/S agter at opsige aftalen ved udgangen af 2009, på hvilket tidspunkt den vil have eksisteret i ti år, hvor Ryanair vil have modtaget rabat på alle de relevante tjenester.

66.

Den påståede støtte synes ikke at være degressiv. Der synes heller ikke at være nogen direkte sammenhæng mellem støtten og ekstraomkostningerne forbundet med etableringen af en ny rute. Da Kommissionen ikke er bekendt med aftalens præcise indhold, kan den imidlertid ikke tage endelig stilling til dette punkt.

67.

Kommissionen mener, at startstøtte af en varighed på ti år ikke umiddelbart forekommer at være nødvendig og proportional, idet de oplysninger, der blev indsamlet i luftfartssektoren med henblik på udarbejdelsen af 2005-retninglinjerne, pegede i retning af, at en periode på maksimalt tre år (eller muligvis fem år i en underudviklet region) burde være tilstrækkelig til, at et luftfartsselskab vil kunne afgøre, om en given rute vil være økonomisk rentabel eller ej.

68.

Kommissionen har ikke kendskab til, om aftalen mellem Aarhus Lufthavn A/S og Ryanair åbner mulighed for rabatter i tilfælde af en forøgelse af antallet af afgange på ruten, og om det forventes, at Ryanair opretter nye ruter. På nuværende tidspunkt og på basis af de foreliggende oplysninger nærer Kommissionen derfor tvivl med hensyn til, om dette kriterium er opfyldt.

69.

Kommissionen har ingen oplysninger om, hvorvidt aftalerne mellem Ryanair og Aarhus Lufthavn A/S indeholder et krav om, at det skal kunne påvises, at de ruter eller tjenester, der modtager rabat, vil blive rentable eller balancere efter et givet tidsrum. På nuværende tidspunkt og på basis af de foreliggende oplysninger nærer Kommissionen derfor tvivl med hensyn til, om disse kriterier er opfyldt.

iii)   Støtten skal tildeles på gennemsigtig og ikke-diskriminerende vis

70.

I denne sag medfører aftalen med Ryanair en særbehandling af selskabet sammenlignet med andre luftfartsselskaber, der flyver fra Aarhus Lufthavn. Det offentliggjorte takstregulativ for Aarhus Lufthavn er ikke blevet overholdt i aftalen med Ryanair, og derfor nærer Kommissionen på nuværende tidspunkt tvivl med hensyn til, om dette kriterium er opfyldt.

iv)   Ordningen skal omfatte en sanktionsmekanisme

71.

Der synes ikke at være indført en sådan mekanisme, der kan bringes i anvendelse i tilfælde af, at Ryanair undlader at respektere sin del af aftalen med Aarhus Lufthavn A/S, hvorfor denne betingelse ikke synes at være opfyldt.

v)   Konkurrencevilkårene må ikke fordrejes i strid med den fælles interesse

72.

Ifølge Kommissionens oplysninger lader det til, at vilkårene i den (kommercielt fortrolige) aftale, der er indgået mellem Aarhus Lufthavn A/S og Ryanair, afviger væsentligt fra de vilkår og priser, der gælder for andre luftfartsselskaber, der udbyder passagerruteflyvninger til/fra Aarhus Lufthavn. Det lader derfor til, at der på dette punkt optræder forskelsbehandling mellem luftfartsselskaber.

73.

Da Ryanair er engageret i lufttransport og opererer på et totalt liberaliseret marked, kan enhver fordel, der indrømmes dette selskab, være til skade for konkurrenterne og fordreje konkurrencevilkårene i et omfang, der strider mod den fælles interesse.

74.

På baggrund af betragtningerne i det foregående konkluderer Kommissionen, at på nuværende stadium af undersøgelsen kan det ikke udelukkes, at den negative effekt af den påståede støtte er større end den positive effekt. Derfor nærer Kommissionen tvivl med hensyn til, om de relevante foranstaltninger, hvis de da udgør statsstøtte i henhold til EF-traktatens artikel 87, stk. 1, kan erklæres forenelige med fællesmarkedet.

BESLUTNING

75.

På baggrund af ovenstående opfordrer Kommissionen efter proceduren i EF-traktatens artikel 88, stk. 2, Danmark til senest en måned efter modtagelsen af dette brev at fremsætte sine bemærkninger og fremsende alle oplysninger, der måtte være nyttige for vurderingen af foranstaltningerne.

Kommissionen pålægger i medfør af artikel 10 i forordning (EF) nr. 659/1999 Danmark til senest en måned efter modtagelsen af dette brev at forelægge den en kopi af den aftale, der blev indgået mellem Aarhus Lufthavn A/S og Ryanair i 1999, sammen med eventuelle efterfølgende ændringer af aftalen.

76.

Kommissionen ønsker at minde Danmark om, at EF-traktatens artikel 88, stk. 3, har opsættende virkning, og der henvises til artikel 14 i forordning (EF) nr. 659/1999, der foreskriver, at i tilfælde af en negativ beslutning skal den pågældende medlemsstat træffe alle nødvendige foranstaltninger til at kræve støtten tilbagebetalt fra støttemodtagerne, herunder indirekte støttemodtagere, medmindre det vil være i modstrid med et generelt princip i fællesskabslovgivningen. I henhold til samme artikel skal den støtte, der skal tilbagebetales i medfør af en beslutning om tilbagebetaling, indeholde renter beregnet fra det tidspunkt, hvor den ulovlige støtte var til støttemodtagerens rådighed, og indtil den tilbagebetales. Renten beregnes i henhold til bestemmelserne i kapitel V i Kommissionens forordning (EF) nr. 794/2004 af 21. april 2004 om gennemførelse af forordning (EF) nr. 659/1999 om fastlæggelse af regler for anvendelsen af EF-traktatens artikel 93.

77.

Kommissionen skal meddele Danmark, at den vil underrette interesserede parter om sagen ved offentliggørelse af dette brev og et fyldestgørende resumé heraf i Den Europæiske Unions Tidende. Kommissionen vil ligeledes informere interesserede parter i de EFTA-lande, der har undertegnet EØS-aftalen, om sagen ved offentliggørelse af en meddelelse i EØS-tillægget til Den Europæiske Unions Tidende samt EFTA-Tilsynsmyndigheden ved fremsendelse af en kopi af dette brev. Alle interesserede parter vil blive opfordret til at fremsætte deres bemærkninger senest en måned efter offentliggørelsen.”


(1)  Aarhus Lufthavn A/S' informationsside:

http://www.aar.dk/default.asp?id=153 under overskriften »Tariff Regulation UK download-pdf«.

(2)  Oplysningerne fra den klagende part er de eneste oplysninger, som Kommissionen p.t. har om afgifterne i 2005, da Aarhus Lufthavns internetside:

http://www.aar.dk/default.asp?id=153 kun giver oplysninger om det nugældende takstregulativ.

(3)  Se fodnote 1.

(4)  Ifølge oplysninger fra den klagende part i 2005.

(5)  Antal årlige bevægelser (700) gange den gennemsnitlige startmasse for B 373/800.

(6)  Skønt Aarhus Lufthavn A/S indsendte sine bemærkninger den 27. april 2005 som respons på Kommissionens brev af 2. marts 2005 til de danske myndigheder, var aftalen mellem Aarhus Lufthavn A/S og Ryanair ikke vedlagt svarskrivelsen.

(7)  Sag T-128/98, Aéroports de Paris mod Kommissionen for De Europæiske Fællesskaber, Sml. 2000 II, s. 3929, stadfæstet ved dom i sag C-82/01, Sml. 2002 I, s. 9297, præmis 75-79.

(8)  Sag C-159/91 og C-160/91, Poucet mod AGF og Pistre mod Cancava, Sml. 1993 I, s. 637.

(9)  Jf. dom af 22. marts 1977 i sag 78/76, Steinike & Weinlig, Sml. 1977, s. 595, præmis 21, dom af 30. januar 1985 i sag 290/83, Kommissionen mod Frankrig, Sml. 1983, s. 439, præmis 14, dom af 2. februar 1988 i sag 67/85, 68/85 og 70/85, Van der Kooy m.fl. mod Kommissionen, Sml. 1988, s. 219, præmis 35, og dom af 21. marts 1991 i sag C-305/89, Italien mod Kommissionen, Sml. 1991 I, s. 1603, præmis 13.

(10)  Se dom af 16. maj 2002 i sag C-482/99, Frankrig mod Kommissionen (Stardust Marine), Sml. 2002 I, s. 4397.

(11)  Se præmis 37, 38 og 39 i den i fodnote 10 nævnte dom.

(12)  Kommissionens direktiv 2006/111/EF af 16. november 2006 om gennemskueligheden af de økonomiske forbindelser mellem medlemsstaterne og de offentlige virksomheder og om den finansielle gennemskuelighed i bestemte virksomheder (EUT L 318 af 17.11.2007, s. 17). Direktivet udgør en kodifikation af Kommissionens direktiv 80/723/EØF af 25. juni 1980 om gennemskueligheden af de økonomiske forbindelser mellem medlemsstaterne og de offentlige virksomheder (EFT L 195 af 29.7.1980, s. 5) som ændret ved Kommissionens direktiver 85/413/EØF (EFT L 229 af 28.8.1985, s. 20), 93/84/EØF (EFT L 254 af 12.10.1993, s. 16), 2000/52/EF (EFT L 193 af 29.7.2000, s. 75) og 2005/81/EF (EUT L 312 af 29.11.2005, s. 47).

(13)  Se artikel 2, litra b), i det i fodnote 12 nævnte direktiv.

(14)  Se præmis 52 i den i fodnote 10 nævnte dom.

(15)  Jf. præmis 53 og 54 i dommen.

(16)  Jf. præmis 52 ff. i den i fodnote 10 nævnte dom.

(17)  Kommissionens meddelelse angående anvendelse af traktatens artikel 92 og 93 på offentlige myndigheders kapitalinteresser i virksomheder, De Europæiske Fællesskabers Bulletin nr. 9-1984. EF-Domstolens dom i de forenede sager 296 og 318/82, Nederlandene og Leeuwarder Papierwarenfabriek Bv mod Kommissionen, Sml. 1985, s. 809, præmis 17. Anvendelse af EF-traktatens artikel 92 og 93 (nu artikel 87 og 88) og EØS-aftalens artikel 61 på statsstøtte i luftfartssektoren (EFT C 350 af 10.12.1994, s. 5), punkt 25 og 26.

(18)  Jf. Stardust Marine-sagen. Se også generaladvokat Geelhoeds forslag til afgørelse i fodnote 18.

(19)  Domstolens dom af 21. marts 1991 i sag C-305/89, Italien mod Kommissionen, Sml. 1991 I, s. 1603, præmis 20.

(20)  EUT C 312 af 9.12.2005, s. 1.

(21)  Anvendelse af EF-traktatens artikel 92 og 93 (nu artikel 87 og 88) og EØS-aftalens artikel 61 på statsstøtte i luftfartssektoren (EFT C 350 af 10.12.1994, s. 5).

(22)  Kommissionens beslutning 2004/393/EF af 12. februar 2004 om de fordele, som regionen Vallonien og Brussels South Charleroi Airport har indrømmet luftfartsselskabet Ryanair ved selskabets etablering i Charleroi (EUT L 137 af 30.4.2004, s. 1).


ALTE ACTE

Consiliu

30.4.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/23


Comunicare în atenția persoanelor și a entităților menționate în listele prevăzute la articolele 11 și 15 din Regulamentul (CE) nr. 194/2008 al Consiliului de reînnoire și de întărire a măsurilor restrictive instituite împotriva Birmaniei/Myanmar și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 817/2006, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 385/2008 al Comisiei

(2008/C 109/08)

În Poziția comună 2008/349/PESC, Consiliul Uniunii Europene a decis să modifice unele anexe la Poziția comună 2006/318/PESC (1), stabilind că:

1.

Persoanele și entitățile enumerate în anexa II la Poziția comună 2006/318/PESC sunt:

(a)

membri ai guvernului din Birmania/Myanmar; sau

(b)

persoane fizice sau juridice, entități sau organisme asociate cu aceștia, după cum se menționează la articolul 4 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (1) din Poziția comună 2006/318/PESC.

2.

Persoanele și entitățile enumerate în anexa III la Poziția comună 2006/318/PESC sunt:

(a)

întreprinderi aflate în proprietatea sau controlate de guvernul Birmaniei/Myanmar sau organismele publice, corporațiile, inclusiv societățile de drept privat în care autoritățile publice sunt acționar majoritar, precum și agenții ale acestui stat;

(b)

întreprinderi aflate în proprietatea sau controlate de membri ai guvernului din Birmania/Myanmar ori de persoane fizice sau juridice, entități sau organisme asociate acestora; sau

(c)

persoane juridice, entități sau organisme aflate în proprietatea sau controlate de sau care acționează pentru ori în numele întreprinderilor menționate la litera (a) sau (b).

Prin urmare, în temeiul împuternicirii menționate la articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 194/2008 al Consiliului (2), Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 385/2008 (3), care modifică anexele VI și VII la Regulamentul (CE) nr. 194/2008.

Regulamentul (CE) nr. 194/2008 prevede:

1.

înghețarea tuturor fondurilor, a altor active financiare și resurse economice care aparțin persoanelor, grupurilor și entităților enumerate în anexa VI și se prevede de asemenea că nu li se pot pune la dispoziție, direct sau indirect, niciun fel de fonduri, active financiare și resurse economice; precum și

2.

interzicerea noilor investiții în întreprinderile, persoanele juridice, entitățile sau organismele enumerate în anexa VII.

Se atrage atenția persoanelor și entităților enumerate în anexa VI asupra posibilității de a adresa o cerere autorităților competente din statul membru (statele membre) relevant(e), astfel cum sunt indicate pe site-urile internet enumerate în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 194/2008, pentru a obține autorizarea de a utiliza fonduri înghețate pentru nevoi de bază sau plăți specifice, în conformitate cu articolul 13 din regulamentul respectiv.

Persoanele și entitățile vizate pot prezenta Consiliului, în orice moment, o cerere însoțită de orice fel de documente justificative, pentru a solicita reanalizarea hotărârii de a le include și menține pe listele menționate mai sus, la următoarea adresă:

Council of the European Union

rue de la Loi 175

B-1048 Brussels

Cererile de acest tip vor fi analizate în momentul primirii. În acest sens, se atrage atenția persoanelor și entităților vizate asupra reexaminării periodice de către Consiliu a listelor, în conformitate cu articolul 9 din Poziția comună 2006/318/PESC.

De asemenea, se atrage atenția persoanelor și entităților vizate asupra posibilității de a contesta Regulamentul (CE) nr. 385/2008 în fața Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene, în conformitate cu dispozițiile articolului 230 alineatele (4) și (5) din Tratatul de instituire a Comunității Europene.


(1)  JO L 116, 29.4.2006, p. 77. Poziție comună, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Poziția comună 2008/349/PESC (JO L 116, 30.4.2008).

(2)  JO L 66, 10.3.2008, p. 1.

(3)  JO L 116, 30.4.2008, p. 5.


30.4.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/25


Comunicare în atenția persoanelor, grupurilor și entităților înscrise pe lista prevăzută la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului privind măsurile restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului

(2008/C 109/09)

Următoarele informații sunt aduse la cunoștința Hofstadgroep, înscris pe lista din Decizia 2007/868/CE a Consiliului.

Consiliul Uniunii Europene a constatat că motivele pentru includerea grupului sus-menționat pe lista persoanelor, grupurilor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului din 27 decembrie 2001 privind măsurile restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului sunt în continuare valabile. În consecință, Consiliul intenționează să mențină acest grup pe listă.

Grupului respectiv i se atrage atenția asupra faptului că, de la adoptarea Deciziei 2007/868/CE, Consiliului i-au fost furnizate noi informații cu privire la această listă. Luând în considerare aceste informații, Consiliul intenționează să mențină grupul respectiv pe lista sus-menționată. Prin urmare, Consiliul a modificat expunerea de motive în consecință.

Grupul respectiv poate înainta Consiliului o cerere pentru a obține expunerea de motive revizuită cu privire la includerea și menținerea sa pe lista sus-menționată, la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

(Attn: CP 931 — designations)

Rue de la Loi 175

B-1048 Brussels

Grupul respectiv poate înainta oricând Consiliului, la adresa sus-menționată, o cerere de revizuire a deciziei de a include și menține acest grup pe listă, împreună cu orice documente justificative. O astfel de cerere va fi analizată după primire. În această privință, se atrage atenția grupului asupra revizuirii listei la intervale regulate, în conformitate cu articolul 1 alineatul (6) din Poziția comună 2001/931/PESC. Pentru ca respectiva cerere să fie luată în considerare în cadrul următoarei revizuiri, aceasta trebuie înaintată în termen de o lună de la data publicării notificării.

În ultimul rând, se atrage atenția grupului asupra posibilității de a înainta o cerere adresată autorităților competente ale statului membru (statelor membre) relevant (relevante) enumerat (enumerate) în anexa la regulamentul respectiv, pentru a obține autorizația de a folosi fondurile înghețate pentru nevoi de bază sau plăți specifice în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din respectivul regulament. O listă actualizată a autorităților competente figurează pe următorul site web:

http://ec.europa.eu/comm/external_relations/cfsp/sanctions/measures.htm


30.4.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/s3


ANUNȚ

La 30 aprilie 2008 va apărea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 109 A „Catalogul comun al soiurilor de legume — al patrulea supliment la a 26-a ediție completă” și „Catalogul comun al soiurilor de plante agricole — al patrulea supliment la a 26-a ediție completă”.

Cei abonați își pot procura gratuit această ediție a Jurnalului Oficial în limita numărului de exemplare și de versiuni lingvistice pentru care sunt abonați. Aceștia sunt rugați să returneze bonul de comandă de mai jos, completat în mod corespunzător, indicând „numărul abonamentului” (cod ce figurează la stânga fiecărei etichete și care începe cu: O/…). Respectivul Jurnal Oficial va rămâne gratuit timp de un an de la data publicării sale.

Cei interesați de această ediție a Jurnalului Oficial, dar care nu sunt abonați, pot să o comande contra cost la unul dintre birourile noastre de vânzare (a se vedea: http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

Acest Jurnal Oficial — precum și ansamblul Jurnalelor Oficiale (L, C, CA, CE) — poate fi consultat gratuit pe site-ul internet: http://eur-lex.europa.eu

Image


Top