Clauza de apărare reciprocă

Tratatul de la Lisabona consolidează solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene (UE) în ceea ce privește reacția față de amenințările externe prin introducerea unei clauze de apărare reciprocă [articolul 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)]. Această clauză prevede că, în cazul în care un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre au obligația de a-l asista și a-l apăra prin toate mijloacele de care dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite.

Această obligație de apărare reciprocă are caracter obligatoriu pentru toate statele membre. Ea nu afectează însă neutralitatea anumitor state membre și este consecventă cu angajamentele țărilor care sunt membre ale NATO.

Această clauză este completată de clauza de solidaritate [articolul 222 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)], care prevede că statele membre au obligația de a acționa în comun atunci când unul dintre ele este victima unui atac terorist sau a unei catastrofe naturale sau provocate de om.

A SE VEDEA, DE ASEMENEA:

• Apărarea colectivă;
• Politica de securitate și apărare comună (PSAC);
• Uniunea Europeană;
• Statele membre;
• NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord);
• Clauza de solidaritate;
• Tratatul de la Lisabona (sinteză);
• Politica de securitate și apărare comună (Uniunea Europeană).