COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 5.7.2023

COM(2023) 416 final

2023/0232(COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind monitorizarea și reziliența solului (Legea privind monitorizarea solului)

{SEC(2023) 416 final} - {SWD(2023) 416 final} - {SWD(2023) 417 final} - {SWD(2023) 418 final} - {SWD(2023) 423 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Solurile sănătoase sunt esențiale pentru fermieri și pentru ecosistemul agronomic în general. Menținerea sau sporirea fertilității solului pe termen lung contribuie, pe de o parte, la obținerea unei productivități stabile sau chiar crescute a culturilor, a hranei pentru animale și a biomasei necesare pentru sectoarele nealimentare ale bioeconomiei, sprijinind procesul de renunțare la combustibilii fosili în cadrul economiei noastre 3 , iar, pe de altă parte, oferă fermierilor securitate în ceea ce privește producția și perspective economice pe termen lung. Disponibilitatea unor soluri și terenuri sănătoase și fertile este esențială în tranziția către o bioeconomie durabilă și, prin urmare, poate contribui la sporirea și menținerea valorii terenurilor. De asemenea, măsurile de sporire a fertilității solului pot reduce costurile operaționale ale fermelor, cum ar fi costul factorilor de producție sau al utilajelor. Fermierii pot primi sprijin financiar pentru anumite practici, de exemplu, în cadrul politicii agricole comune (PAC) sau al propunerii privind un cadru de certificare al UE pentru eliminările de dioxid de carbon 4 .

Degradarea solului dăunează și sănătății umane. Particulele în suspensie din aer, produse prin erodarea solului de către vânt, cauzează boli respiratorii și cardiovasculare sau le agravează pe cele deja existente. Solurile impermeabilizate prelungesc perioadele cu temperaturi ridicate din timpul valurilor de căldură și au o capacitate mai mică de absorbție a poluanților. Solurile contaminate afectează și siguranța alimentară. De exemplu, aproximativ 21 % din solurile agricole din UE conțin în stratul de suprafață concentrații de cadmiu care depășesc limita pentru apele subterane. De asemenea, solurile sănătoase și gestionate în mod durabil contribuie la valoarea recreativă a mediului și a naturii, care ne influențează sănătatea fizică și psihică. Acest lucru este important atât în mediul rural, cât și, în special, în zonele urbane, în care adoptarea unor practici de gestionare durabilă poate contribui la crearea de spații verzi sănătoase și la reducerea efectului de insulă termică, la îmbunătățirea calității aerului și a condițiilor de locuit. Îmbunătățirea sănătății solului este esențială pentru sporirea rezilienței UE la evenimentele adverse și pentru adaptarea la schimbările climatice. Reziliența Europei la schimbările climatice depinde de nivelul de materie organică din sol și de fertilitatea acestuia, de capacitatea de reținere și filtrare a apei, precum și de rezistența la eroziune. Practicile de agricultură a carbonului contribuie la stocarea CO2 în sol și la atenuarea schimbărilor climatice. Capacitatea solurilor de a reține apa contribuie atât la prevenirea, cât și la contracararea riscurilor de dezastre. Atunci când solurile pot absorbi mai multe precipitații, se reduce intensitatea inundațiilor și se atenuează efectele negative ale perioadelor de secetă. De asemenea, unele bacterii din sol, care contribuie la biodiversitatea solurilor sănătoase, pot ajuta plantele de cultură să tolereze seceta.

Pe măsură ce se intensifică fenomenele meteorologice extreme și pericolele legate de climă, crește și riscul de incendii forestiere în toată Europa. Se preconizează că, odată cu schimbările climatice, vor cunoaște o creștere în intensitate și factorii care favorizează riscurile de incendiu, în special căldura și umiditatea ecosistemelor, inclusiv solurile. Solurile sănătoase, cu o capacitate funcțională de reținere a apei, sunt importante și pentru menținerea unor ecosisteme forestiere sănătoase, mai rezistente la incendiile forestiere. În același timp, incendiile forestiere pot cauza degradarea solului, ducând la creșterea riscurilor de eroziune a solului, de alunecări de teren și de inundații. Consolidarea bazei de cunoștințe privind solurile poate contribui la îmbunătățirea evaluărilor riscurilor de dezastre care recunosc rolul plurivalent al solurilor în atenuarea dezastrelor. Măsurile de consolidare a sănătății solului asigură o mai mare reziliență în fața stresului viitor cauzat de schimbările climatice.

Importanța sănătății solului a fost recunoscută și la nivel mondial. În contextul internațional al celor trei convenții de la Rio, UE și-a asumat angajamentul de a aborda problema solurilor afectate de deșertificare (Convenția ONU pentru combaterea deșertificării), de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice (Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice) și de a constitui un habitat important pentru biodiversitate (Convenția privind diversitatea biologică). Refacerea, menținerea și îmbunătățirea sănătății solului reprezintă un obiectiv al noului Cadru mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal.

De asemenea, sănătatea solului contribuie în mod direct la realizarea mai multor obiective de dezvoltare durabilă 16 (ODD) ale ONU, în special a ODD 15.3. Acest obiectiv vizează combaterea deșertificării, refacerea terenurilor și a solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, de secetă și de inundații, și depunerea de eforturi în vederea asigurării neutralității din punctul de vedere al degradării terenurilor până în 2030.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

–Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care stabilește obiective menite să protejeze și mai mult natura în UE, în special propunerea de regulament privind refacerea naturii 19 [Regulamentul privind refacerea naturii]. Regulamentul privind refacerea naturii propus are obiectivul ca 20 % din suprafața terestră și maritimă a UE să facă obiectul unor măsuri de refacere până în 2030, iar până în 2050 toate ecosistemele care au nevoie de refacere să facă obiectul unor măsuri în acest sens. Între Regulamentul privind refacerea naturii propus și prezenta propunere privind sănătatea solului există numeroase sinergii; prin urmare, Regulamentul privind refacerea naturii propus și prezenta propunere se potențează reciproc;

–Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, care conturează o viziune conform căreia, până în 2050, poluarea aerului, a apei și a solului ar urma să fie redusă la niveluri care să nu mai fie considerate dăunătoare sănătății și ecosistemelor naturale. Prezenta propunere este în concordanță cu propunerile care vizează revizuirea și consolidarea principalelor acte legislative ale UE existente în sectoarele aerului și apei și a legislației privind activitățile industriale;

–Planul de acțiune privind economia circulară, care anunță măsuri de reducere a microplasticelor și o evaluare a Directivei privind nămolurile de epurare, care reglementează calitatea nămolurilor utilizate în agricultură;

–Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice, care recunoaște că substanțele chimice sunt esențiale pentru bunăstarea societății moderne, dar urmărește să asigure o mai bună protecție a cetățenilor și a mediului împotriva posibilelor proprietăți periculoase ale acestora.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

–conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului;

–ocrotirea sănătății persoanelor;

–utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale;

–promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială. în special lupta împotriva schimbărilor climatice.

Propunerea nu conține măsuri de natură să afecteze utilizarea terenurilor.

Având în vedere că acesta este un domeniu de competență partajată între UE și statele membre, acțiunea UE trebuie să respecte principiul subsidiarității.

•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

Acțiunea la nivelul UE este justificată având în vedere amploarea și natura transfrontalieră a problemei, impactul degradării solului în întreaga UE și riscurile pentru mediu, economie și societate.

Degradarea solului este adesea considerată în mod eronat o problemă pur locală, iar impacturile transfrontaliere ale acesteia sunt subestimate. Factorii care influențează problema și impactul acesteia depășesc frontierele naționale și reduc furnizarea de servicii ecosistemice în numeroase țări, dat fiind că solul este transportat de ape sau purtat de vânt. Contaminanții pot circula prin aer, prin apa de suprafață și prin apa subterană, pot traversa frontierele naționale și pot afecta alimentele.

Solurile sănătoase au un rol esențial, în moduri care sunt rar observate sau recunoscute, în a aborda provocările societale cu care ne confruntăm la nivel mondial. Solurile au un rol important în cadrul circuitului nutrienților, al carbonului și al apei în natură, procese care în mod clar nu țin seama de frontierele fizice și politice.

Prin urmare, sunt necesare măsuri coordonate din partea tuturor statelor membre pentru a transforma în realitate obiectivul asigurării unei stări bune de sănătate a tuturor solurilor până în 2050, astfel cum se prevede în Strategia privind solul pentru 2030, și pentru a asigura faptul că solul are capacitatea de a furniza servicii ecosistemice în întreaga UE pe termen lung.

Dacă nu vom opri rapid nivelul actual de degradare a solului și nu vom regenera solul, ajutându-l să revină la o stare bună de sănătate, sistemul nostru alimentar va deveni mai puțin productiv și din ce în ce mai vulnerabil la schimbările climatice și va depinde de factori de producție care utilizează intensiv resursele. Acțiunea individuală a statelor membre s-a dovedit a fi insuficientă pentru remedierea situației, dat fiind că degradarea solului continuă și chiar se înrăutățește.

Având în vedere că unele aspecte ale sănătății solului sunt reglementate doar marginal în legislația UE, sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul UE pentru a completa cerințele actuale și a elimina lacunele în materie de politici.

Propunerea este menită să creeze condiții propice luării de măsuri în vederea gestionării durabile a solurilor și a abordării costurilor legate de degradarea solului. Obiectivele acțiunii propuse pot fi realizate mai bine la nivelul UE datorită amplorii și efectelor pe care le va produce. Pentru a monitoriza și a gestiona în mod durabil solurile, este nevoie de o acțiune coordonată și la o scară suficient de mare, astfel încât să beneficiem de sinergii și de creșteri în eficacitate și în eficiență. De asemenea, sunt necesare acțiuni coordonate pentru a îndeplini angajamentele privind sănătatea solului asumate atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial. Există riscul ca, în cazul în care solul nu va fi protejat corespunzător, UE și statele sale membre să nu își îndeplinească angajamentele internaționale și europene privind mediul, dezvoltarea durabilă și clima asumate prin Pactul verde european. Nu în ultimul rând, acțiunea la nivelul UE este esențială pentru a aborda potențialele denaturări ale pieței interne și concurența neloială între întreprinderi, deoarece în unele state membre există cerințe de mediu mai puțin stricte.

•Proporționalitate

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

•Consultările cu părțile interesate

•Obținerea și utilizarea expertizei

•Evaluarea impactului

În evaluarea impactului, opțiunile de politică au fost descrise prin utilizarea a cinci componente principale:

(1) definirea sănătății solului și înființarea unor districte pedologice;

(2) monitorizarea sănătății solului;

(3) gestionarea durabilă a solului;

(4) identificarea, înregistrarea, investigarea și evaluarea siturilor contaminate;

(5) refacerea (regenerarea) sănătății solului și remedierea siturilor contaminate.

Au fost elaborate opțiuni pentru fiecare dintre cele cinci componente, prin modularea în grade diferite a flexibilității și a armonizării pentru a corespunde soluțiilor care promiteau să fie pertinente. Una dintre opțiuni a fost concepută astfel încât să ofere cel mai înalt grad de flexibilitate statelor membre, o alta - să asigure cel mai înalt grad de armonizare, iar o a treia - să ofere un nivel de armonizare și flexibilitate intermediar. Opțiunea 1 constă într-un scenariu bazat exclusiv pe monitorizare, fără măsuri de gestionare durabilă a solului, de regenerare și de remediere, dar a fost eliminată într-un stadiu incipient, deoarece a fost considerată insuficientă pentru a atinge obiectivele stabilite și a răspunde așteptărilor părților interesate.

Opțiunea preferată a combinat opțiunile de politică cele mai eficace, mai eficiente și mai coerente selectate din fiecare componentă. Pentru toate componentele, cu excepția remedierii siturilor contaminate, a fost aleasă opțiunea 3, care oferă un nivel de flexibilitate și armonizare intermediar (în cazul remedierii fiind aleasă opțiunea 2, considerată foarte flexibilă). Opțiunea preferată rezultată din evaluarea impactului s-a bazat pe o abordare etapizată, care ar oferi statelor membre timpul necesar pentru a institui mecanisme prin care să evalueze mai întâi starea solurilor și apoi să decidă cu privire la măsurile de regenerare necesare după ce vor fi disponibile concluziile.

Opțiunea preferată a fost elaborată astfel încât să abordeze costurile degradării solului, în special pierderea rezultată a serviciilor ecosistemice. S-ar asigura astfel îndeplinirea obiectivelor de politică ale UE, cum sunt cel privind asigurarea stării bune de sănătate a solurilor și obiectivul ambițios de reducere la zero a poluării până în 2050, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Majoritatea beneficiilor decurg din evitarea costurilor prin abordarea problemei degradării solului. Cele mai mari costuri sunt legate de punerea în aplicare a măsurilor de gestionare durabilă și de regenerare a solului. Beneficiile inițiativei au fost estimate la aproximativ 74 de miliarde EUR pe an. Costurile totale ar fi de ordinul a 28-38 de miliarde EUR pe an. În cazul siturilor contaminate, costurile anuale sunt foarte incerte, fiind estimate la 1,9 miliarde EUR pentru identificarea și investigarea siturilor contaminate și la 1 miliard EUR pe an pentru remedierea lor.

Deși nu a fost posibil să se cuantifice și să se monetizeze toate impacturile, raportul dintre beneficiile și costurile opțiunii preferate a fost estimat la valoarea prudentă de 1,7. Acest raport presupune și asigurarea de către statele membre a participării publicului, în special a gestionarilor solului, a fermierilor și a silvicultorilor.

Tranziția către gestionarea durabilă a solului necesită investiții pentru a se putea obține beneficiile pe termen lung pe care le-ar aduce solurile sănătoase mediului, economiei și societății. Punerea în aplicare cu succes a opțiunii preferate necesită mobilizarea a diferite surse de finanțare la nivel european, național, regional și local. Prin urmare, prezenta propunere se publică împreună cu un document de lucru al serviciilor Comisiei (SWD) care oferă o imagine de ansamblu asupra oportunităților de finanțare disponibile în cadrul bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027 pentru protecția, gestionarea durabilă și regenerarea solurilor. De asemenea, statele membre continuă să facă schimb de cunoștințe, experiență și expertiză în cadrul mai multor platforme interconectate ale UE privind sănătatea solului.

Propunerea corespunde opțiunii preferate pentru toate componentele, cu excepția componentei privind refacerea solului. Propunerea este mai puțin exigentă în ceea ce privește regenerarea solului decât opțiunea preferată inclusă în evaluarea impactului, pentru a limita povara asupra statelor membre, a proprietarilor de terenuri și a administratorilor de terenuri. Mai precis, propunerea nu impune statelor membre să creeze noi programe de măsuri sau planuri privind sănătatea solului. Totuși, întrucât această abordare poate implica un risc sporit de a nu se atinge obiectivul referitor la asigurarea stării bune de sănătate a solurilor până în 2050, se propune efectuarea de către Comisie a unei analize a necesității de a stabili cerințe mai specifice pentru refacerea/regenerarea solurilor nesănătoase până în 2050 în contextul unei evaluări timpurii a directivei, programată la 6 ani de la intrarea sa în vigoare. Această analiză se va baza pe schimburile efectuate cu statele membre și cu părțile interesate și va ține seama de concluziile evaluării sănătății solului, de progresele înregistrate în ceea ce privește gestionarea durabilă a solului și de îmbogățirea cunoștințelor privind criteriile aferente descriptorilor sănătății solului.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

•Documente explicative (în cazul directivelor)

•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

2023/0232 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind monitorizarea și reziliența solului (Legea privind monitorizarea solului)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 29 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 30 ,

acționând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Solul este o resursă vitală, limitată, neregenerabilă și de neînlocuit, care este esențială pentru economie, mediu și societate.

(2)Solurile sănătoase sunt soluri care au o stare chimică, biologică și fizică bună, putând astfel să furnizeze servicii ecosistemice vitale pentru oameni și mediu, cum ar fi alimente sigure, nutritive și suficiente, biomasă, apă curată, circuitul nutrienților, stocarea carbonului și un habitat favorabil pentru biodiversitate. Cu toate acestea, între 60 % și 70 % din solurile din Uniune sunt deteriorate și starea acestora continuă să se deterioreze.

(3)Degradarea solului înseamnă pentru Uniune pierderi de zeci de miliarde de euro în fiecare an. Sănătatea solului are un impact asupra furnizării de servicii ecosistemice, care aduc un profit economic important. Prin urmare, gestionarea durabilă a solurilor și regenerarea acestora sunt măsuri care se justifică din punct de vedere economic și care pot spori în mod semnificativ prețul și valoarea terenurilor din Uniune.

(4)Pactul verde european 31 a stabilit o foaie de parcurs ambițioasă pentru a transforma Uniunea într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care urmărește să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor săi. Ca parte a Pactului verde european, Comisia a adoptat Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 32 , Strategia „De la fermă la consumator” 33 , Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării 34 , Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice 35 și Strategia UE privind solul pentru 2030 36 .

(5)Uniunea se angajează să respecte Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD) 37 . Solurile sănătoase contribuie în mod direct la realizarea mai multor ODD, în special a ODD 2 (fără foamete), ODD 3 (sănătate și bunăstare), ODD 6 (apă curată și salubritate), ODD 11 (orașe și comunități durabile), ODD 12 (consum și producție responsabile), ODD 13 (politici climatice) și ODD 15 (viața terestră). ODD 15.3 vizează combaterea deșertificării, refacerea terenurilor și a solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, de secetă și de inundații, și depunerea de eforturi în vederea atingerii neutralității din punctul de vedere al degradării terenurilor până în 2030.

(6)Uniunea și statele sale membre, în calitate de părți la Convenția privind diversitatea biologică, aprobată prin Decizia 93/626/CEE a Consiliului 38 , au adoptat, în cadrul celei de a 15-a Conferințe a părților, „Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal” 39 , care cuprinde mai multe obiective relevante pentru sănătatea solului printre obiectivele mondiale orientate spre acțiune stabilite pentru 2030. Contribuțiile naturii la viața oamenilor, inclusiv la sănătatea solului, ar trebui restabilite, menținute și consolidate.

(7)Uniunea și statele sale membre, în calitate de părți la Convenția ONU pentru combaterea deșertificării (UNCCD), aprobată prin Decizia 98/216/CE a Consiliului 40 , s-au angajat să combată deșertificarea și să atenueze efectele secetei în țările afectate. Treisprezece state membre 41 s-au declarat părți afectate de deșertificare în temeiul UNCCD.

(8)În contextul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), terenurile și solul sunt considerate simultan o sursă și un absorbant de carbon. Uniunea și statele membre, în calitate de părți, s-au angajat să promoveze gestionarea durabilă, conservarea și îmbunătățirea absorbanților și a rezervoarelor de carbon.

(9)Conform Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, este esențial să se intensifice eforturile de protejare a fertilității solului, de reducere a eroziunii solului și de sporire a materiei organice din sol prin adoptarea unor practici durabile de gestionare a solului. Totodată, sunt necesare progrese semnificative în ceea ce privește identificarea siturilor unde solul este contaminat, refacerea solurilor degradate, definirea condițiilor pentru starea ecologică bună a solurilor, introducerea unor obiective de refacere și îmbunătățirea monitorizării sănătății solului.

(10)Strategia UE privind solul pentru 2030 stabilește viziunea pe termen lung ca, până în 2050, toate ecosistemele solului din UE să fie sănătoase și, prin urmare, mai reziliente. Ca soluție esențială, solurile sănătoase contribuie la îndeplinirea obiectivelor UE de atingere a neutralității climatice și reziliență la schimbările climatice, de dezvoltare a unei (bio)economii curate și circulare, de inversare a declinului biodiversității, de protejare a sănătății umane, de stopare a deșertificării și de inversare a procesului de degradare a terenurilor.

(11)Finanțarea este vitală pentru a asigura tranziția către atingerea unei stări bune de sănătate a solurilor. Cadrul financiar multianual oferă mai multe oportunități de finanțare disponibile pentru protejarea, gestionarea durabilă și regenerarea solurilor. „Un pact al solului pentru Europa” este una dintre cele cinci misiuni ale UE din cadrul programului Orizont Europa, având drept scop specific promovarea sănătății solului. Misiunea privind solul este un instrument-cheie pentru punerea în aplicare a prezentei directive. Scopul său este de a conduce tranziția către asigurarea unei stări bune de sănătate a solurilor prin finanțarea unui program ambițios de cercetare și inovare, prin crearea unei rețele de 100 de laboratoare vii și de proiecte-far în zonele rurale și urbane, prin promovarea dezvoltării unui cadru armonizat de monitorizare a solului și prin sporirea gradului de conștientizare cu privire la importanța solului. Alte programe ale Uniunii ale căror obiective contribuie la sănătatea solurilor sunt politica agricolă comună, fondurile politicii de coeziune, Programul pentru mediu și politici climatice, programul de lucru Orizont Europa, Instrumentul de sprijin tehnic, Mecanismul de redresare și reziliență și InvestEU.

(12)Strategia privind solul pentru 2030 a anunțat intenția Comisiei de a prezenta o propunere legislativă privind sănătatea solului pentru a face posibilă realizarea obiectivelor Strategiei privind solul și pentru a asigura o stare bună de sănătate a solului în întreaga UE până în 2050. În rezoluția sa din 28 aprilie 2021 referitoare la protecția solului 42 , Parlamentul European a subliniat importanța protejării solului și a promovării unor soluri sănătoase în Uniune, ținând seama de faptul că degradarea continuă, în pofida acțiunilor limitate și inegale întreprinse în unele state membre. Parlamentul European a invitat Comisia să elaboreze un cadru juridic comun la nivelul Uniunii pentru protecția și utilizarea durabilă a solului, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității, care să abordeze toate amenințările importante pentru sol.

(13)În concluziile sale din 23 octombrie 2020 43 , Consiliul a susținut intensificarea de către Comisie a eforturilor sale de a proteja mai bine solurile și biodiversitatea solului, ca resursă neregenerabilă de o importanță vitală.

(14)Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului 44 stabilește un obiectiv obligatoriu de realizare a neutralității climatice în Uniune până în 2050 și de a avea emisii negative ulterior, precum și de a acorda prioritate reducerii rapide și previzibile a emisiilor și, totodată, sporirii eliminărilor cu ajutorul absorbanților naturali. Gestionarea durabilă a solului duce la creșterea nivelului de sechestrare a carbonului și, în majoritatea cazurilor, la beneficii conexe pentru ecosisteme și biodiversitate. Comunicarea Comisiei privind ciclurile durabile ale carbonului 45 a subliniat necesitatea unei identificări clare și transparente a activităților care elimină fără echivoc dioxidul de carbon din atmosferă, cum ar fi dezvoltarea unui cadru al UE de certificare pentru eliminările de dioxid de carbon din ecosistemele naturale, inclusiv din soluri. În plus, Regulamentul revizuit privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura nu numai că recunoaște rolul central al carbonului din sol în îndeplinirea obiectivelor intermediare pe calea către o Europă neutră din punct de vedere climatic, ci și invită statele membre să pregătească un sistem de monitorizare a stocurilor de carbon conținut în sol, utilizând, printre altele, setul de date al Studiului-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor (LUCAS).

(15)Comunicarea Comisiei privind adaptarea la schimbările climatice 46 a subliniat că utilizarea soluțiilor bazate pe natură în interiorul teritoriului, inclusiv refacerea funcției de absorbție a solurilor, va stimula aprovizionarea cu apă curată și proaspătă, va reduce impactul inundațiilor și va atenua impactul secetelor. Este important să se maximizeze capacitatea solurilor de a reține și purifica apa și de a reduce poluarea.

(16)Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, adoptat de către Comisie, prezintă o viziune pentru 2050 în care poluarea aerului, a apei și a solului ar fi redusă la niveluri care să nu mai fie considerate dăunătoare pentru sănătate și pentru ecosistemele naturale și care să respecte limitele cărora le poate face față planeta noastră, creând astfel un mediu fără substanțe toxice.

(17)Comunicarea Comisiei privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare 47 a subliniat că asigurarea caracterului durabil al sistemelor alimentare este fundamentală pentru securitatea alimentară. Solurile sănătoase permit sistemului alimentar al Uniunii să fie mai rezilient, oferind baza pentru producerea de alimente nutritive și suficiente.

(18)Este necesar să se stabilească măsuri de monitorizare și evaluare a sănătății solului, de gestionare durabilă a solurilor și de remediere a siturilor contaminate pentru a asigura o stare bună de sănătate a solurilor până în 2050, a le menține într-o stare bună de sănătate și a îndeplini obiectivele Uniunii referitoare la climă și biodiversitate, a preveni seceta și dezastrele naturale și a oferi un răspuns la astfel de evenimente, a proteja sănătatea umană și a asigura securitatea și siguranța alimentară.

(19)Peste 25 % din ansamblul formelor de viață care alcătuiesc biodiversitatea trăiesc în sol, care este totodată, ca mărime, al doilea rezervor de carbon al planetei. Datorită capacității lor de captare și stocare a carbonului, solurile sănătoase contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii în domeniul schimbărilor climatice. De asemenea, solurile sănătoase oferă un habitat favorabil în care organismele pot să prospere și sunt esențiale pentru sporirea biodiversității și a stabilității ecosistemelor. Biodiversitatea subterană și cea supraterană sunt strâns interconectate și interacțiunile dintre ele se bazează pe relații mutualiste (un exemplu în acest sens fiind ciupercile micorizice care conectează rădăcinile plantelor).

(20)Inundațiile, incendiile forestiere și fenomenele meteorologice extreme sunt riscurile de dezastre naturale care constituie surse de îngrijorare maximă în toată Europa. Pe tot cuprinsul Uniunii, preocupările legate de secetă și de deficitul de apă sunt tot mai acute. În 2020, 24 de state membre au considerat că seceta și deficitul de apă reprezintă riscuri majore de dezastre emergente sau legate de climă, față de numai 11 state membre în 2015. Solurile sănătoase sunt esențiale pentru reziliența în fața secetei și a dezastrelor naturale. Practicile care îmbunătățesc reținerea apei și disponibilitatea nutrienților în soluri, structura solului, biodiversitatea solului și sechestrarea carbonului sporesc reziliența ecosistemelor, a plantelor și a culturilor, făcându-le capabile să reziste și să își revină în urma secetelor, a dezastrelor naturale, a valurilor de căldură și a fenomenelor meteorologice extreme, care vor deveni mai frecvente în viitor din cauza schimbărilor climatice. Dimpotrivă, fără o gestionare adecvată a solului, seceta și dezastrele naturale cauzează degradarea solului și fac ca solurile să aibă o stare de sănătate proastă. Îmbunătățirea sănătății solului ajută la atenuarea pierderilor economice și a deceselor asociate cu fenomenele climatice extreme, care s-au ridicat în Uniune, între 1980 și 2021, la aproximativ 560 de miliarde EUR și peste 182 000 de victime.

(21)Sănătatea solului contribuie în mod direct la sănătatea și starea de bine a oamenilor. Solurile sănătoase produc alimente sigure și nutritive și au capacitatea de a filtra contaminanții, menținând astfel calitatea apei potabile. Contaminarea solului poate dăuna sănătății umane prin ingestie, inhalare sau contact cutanat. Expunerea umană la comunitatea microbiană sănătoasă din sol este benefică pentru dezvoltarea sistemului imunitar și a rezistenței la anumite boli și alergii. Solurile sănătoase favorizează creșterea arborilor, a florilor și a ierbii și creează infrastructuri verzi care oferă valoare estetică, o stare de bine și calitate a vieții.

(22)Degradarea solului afectează fertilitatea, randamentele recoltelor, rezistența la dăunători și valoarea nutritivă a alimentelor. Întrucât 95 % din alimentele noastre sunt produse direct sau indirect pe soluri, iar populația mondială continuă să crească, este esențial ca această resursă naturală finită să rămână sănătoasă pentru a asigura atât securitatea alimentară pe termen lung, cât și productivitatea și rentabilitatea agriculturii în Uniune. Practicile de gestionare durabilă a solului mențin sau îmbunătățesc sănătatea solului și contribuie la durabilitatea și reziliența sistemului alimentar.

(23)Obiectivul pe termen lung al directivei este de a asigura o stare bună de sănătate a solurilor până în 2050. Ca etapă intermediară, având în vedere cunoștințele limitate cu privire la starea solurilor și la eficacitatea și costurile măsurilor de regenerare a sănătății acestora, directiva adoptă o abordare etapizată. În prima etapă se va pune accentul pe stabilirea cadrului de monitorizare a solului și pe evaluarea situației solurilor din întreaga UE. Aceasta presupune inclusiv cerințe de stabilire a unor măsuri de gestionare durabilă a solurilor și de regenerare a solurilor nesănătoase odată ce se stabilește starea acestora, dar fără a impune obligația de a avea soluri sănătoase până în 2050 și nici obiective intermediare. Această abordare proporțională va permite ca acțiunile de gestionare durabilă a solului și de regenerare a solurilor nesănătoase să poată fi bine pregătite, impulsionate și puse în mișcare. Într-o a doua etapă, de îndată ce vor fi disponibile rezultatele primei evaluări a solurilor și a analizei tendințelor, Comisia va face un bilanț al progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivului stabilit pentru 2050 și al experienței acumulate în acest proces și va propune o revizuire a directivei, dacă va fi necesar, pentru a accelera progresele în perspectiva anului 2050.

(24)Abordarea presiunilor asupra solurilor și identificarea măsurilor potrivite pentru menținerea sau regenerarea sănătății solului necesită luarea în considerare a varietății tipurilor de sol, a condițiilor locale și climatice specifice și a utilizării sau acoperirii terenurilor. Prin urmare, este oportun ca statele membre să înființeze districte pedologice. Districtele pedologice ar trebui să fie unitățile de guvernanță de bază pentru gestionarea solurilor și pentru luarea de măsuri în vederea asigurării respectării cerințelor prevăzute în prezenta directivă, în special în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea sănătății solului. Pentru fiecare stat membru ar trebui stabilite numărul, întinderea geografică și limitele districtelor pedologice, pentru a facilita punerea în aplicare a Regulamentului (UE) …/…. al Parlamentului European și al Consiliului 48 +. În fiecare stat membru ar trebui să existe un număr minim de districte pedologice, în funcție de mărimea statului membru. Acest număr minim de districte pedologice stabilit pentru fiecare stat membru trebuie să corespundă numărului de unități teritoriale NUTS 1 stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului 49 .

(25)Pentru a asigura guvernanța corespunzătoare a solurilor, statele membre ar trebui să aibă obligația de a desemna o autoritate competentă pentru fiecare district pedologic. Statelor membre ar trebui să li se permită să desemneze orice autoritate competentă suplimentară la nivelul corespunzător, inclusiv la nivel național sau regional.

(26)Pentru a avea o definiție comună a stării bune de sănătate a solului, este necesar să se definească un set comun minim de criterii măsurabile care, dacă nu sunt respectate, conduc la o pierdere critică a capacității solului de a funcționa ca un sistem viu esențial și de a furniza servicii ecosistemice. Aceste criterii ar trebui să reflecte nivelul actual de cunoștințe științifice privind solul și să se bazeze pe acestea.

(27)Pentru a descrie degradarea solului, este necesar să se stabilească descriptori ai solului care să poată fi măsurați sau estimați. Chiar dacă există o variabilitate semnificativă între tipurile de sol, condițiile climatice și utilizările terenurilor, cunoștințele științifice actuale permit stabilirea unor criterii la nivelul Uniunii pentru unii dintre acești descriptori ai solului. Pe de altă parte, statele membre ar trebui să fie în măsură să adapteze criteriile aferente unora dintre acești descriptori ai solului pe baza condițiilor naționale sau locale specifice și să definească criteriile aferente altor descriptori ai solului pentru care nu pot fi stabilite criterii comune la nivelul UE în această etapă. În cazul descriptorilor pentru care în prezent nu pot fi identificate criterii clare pe baza cărora să se distingă între starea bună de sănătate și starea proastă de sănătate, nu sunt necesare decât monitorizarea și evaluarea. Acest lucru va facilita elaborarea unor astfel de criterii în viitor.

(28)Pentru a crea stimulente, statele membre ar trebui să instituie mecanisme de recunoaștere a eforturilor depuse de proprietarii și administratorii de terenuri pentru a menține solul într-o stare bună de sănătate, inclusiv sub forma unei certificări a sănătății solului care să completeze cadrul de reglementare al Uniunii privind eliminările de dioxid de carbon, precum și să sprijine punerea în aplicare a criteriilor de durabilitate a energiei din surse regenerabile prevăzute la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului 50 . Comisia ar trebui să faciliteze certificarea sănătății solului, printre altele prin schimburi de informații și promovarea celor mai bune practici, acțiuni de sensibilizare și evaluarea fezabilității dezvoltării unor sisteme de certificare la nivelul Uniunii. Ar trebui exploatate cât mai mult posibil sinergiile dintre diferitele sisteme de certificare pentru a reduce sarcina administrativă suportată de cei care depun cereri pentru a primi certificările respective.

(29)Unele soluri au caracteristici speciale, fie pentru că sunt atipice prin natura lor și constituie habitate rare pentru biodiversitate sau peisaje unice, fie pentru că au fost puternic modificate de oameni. Aceste caracteristici ar trebui luate în considerare în contextul definirii solurilor sănătoase și a cerințelor privind asigurarea unei stări bune de sănătate a solului.

(30)Solul este o resursă limitată, supusă unei concurențe din ce în ce mai mari pentru diferite utilizări. Ocuparea terenurilor este un proces impulsionat adesea de nevoile de dezvoltare economică, care transformă zonele naturale și seminaturale (inclusiv terenurile agricole și forestiere, grădinile și parcurile) în zone de amenajate artificial, utilizând solul ca platformă pentru construcții și infrastructură, ca sursă directă de materii prime sau ca arhivă pentru patrimoniul istoric. Această transformare poate cauza pierderea, adesea ireversibilă, a capacității solurilor de a furniza alte servicii ecosistemice (furnizarea de alimente și biomasă, circuitul apei și al nutrienților, o bază pentru biodiversitate și stocarea carbonului). În special, ocuparea terenurilor afectează adesea cele mai fertile soluri agricole, punând în pericol securitatea alimentară. De asemenea, solul impermeabilizat expune așezările umane la inundații mai severe și la efecte mai intense de insulă termică. Prin urmare, este necesar să se monitorizeze ocuparea terenurilor și impermeabilizarea solului, precum și efectele acestora asupra capacității solului de a furniza servicii ecosistemice. De asemenea, este oportun să se stabilească anumite principii care să atenueze impactul ocupării terenurilor ca parte a gestionării durabile a solului.

(31)Evaluarea sănătății solului pe baza rețelei de monitorizare ar trebui să fie precisă, menținând în același timp costurile de monitorizare la un nivel rezonabil. Prin urmare, este oportun să se stabilească criterii pentru stabilirea punctelor de prelevare care sunt reprezentative pentru starea solului ținând cont de diferitele tipuri de sol, de condițiile climatice și de utilizarea terenurilor. Grila punctelor de prelevare ar trebui să fie stabilită prin utilizarea metodelor geostatistice și să fie suficient de densă încât să ofere o estimare a suprafeței solurilor sănătoase, la nivel național, cu o marjă de incertitudine de cel mult 5 %. În general, se consideră că această valoare oferă o estimare solidă din punct de vedere statistic și o asigurare rezonabilă că obiectivul a fost îndeplinit.

(32)Comisia ar trebui să ofere asistență statelor membre și să sprijine monitorizarea de către acestea a sănătății solului, continuând să efectueze și să îmbunătățească prelevarea la intervale regulate de probe de sol in situ și măsurătorile conexe ale solului (programul LUCAS privind solul) ca parte a programului LUCAS (Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor). În acest scop, programul LUCAS trebuie îmbunătățit și modernizat pentru a-l alinia pe deplin la cerințele de calitate specifice care trebuie îndeplinite în scopul prezentei directive. Pentru a reduce povara asupra statelor membre, acestora ar trebui să li se permită să ia în considerare datele privind sănătatea solului analizate în cadrul versiunii îmbunătățite a programului LUCAS privind solul. Statele membre care beneficiază de sprijin în acest mod ar trebui să ia măsurile juridice necesare pentru a oferi posibilitatea Comisiei de a efectua o astfel de prelevare de probe de sol in situ, inclusiv pe terenurile aflate în proprietate privată, în conformitate cu legislația națională sau a Uniunii aplicabilă.

(33)Comisia dezvoltă în prezent servicii de teledetecție în contextul programului Copernicus ca program orientat către utilizatori, sprijinind astfel și statele membre. Pentru a permite stabilirea unui calendar optim al activității de monitorizare a sănătății solului și a spori eficacitatea acesteia, după caz, statele membre ar trebui să utilizeze datele obținute prin teledetecție, inclusiv datele furnizate de serviciile Copernicus, pentru a monitoriza descriptorii relevanți ai solului și pentru a evalua sănătatea solului. Comisia și Agenția Europeană de Mediu ar trebui să sprijine explorarea de soluții și dezvoltarea de produse de teledetecție a solului pentru a sprijini statele membre în monitorizarea descriptorilor relevanți ai solului. 

(34)Comisia ar trebui să creeze, pe baza versiunii existente a Observatorului UE al solului și în urma modernizării acestuia, un portal digital de date privind sănătatea solului care ar trebui să fie compatibil cu Strategia UE privind datele 51 și cu spațiile de date ale UE și care ar trebui să fie un nod de acces la datele privind solul provenite din diverse surse. Portalul respectiv ar trebui să conțină, în primul rând, toate datele colectate de statele membre și de Comisie în conformitate cu prezenta directivă. De asemenea, ar trebui să fie posibilă integrarea voluntară în portal a altor date relevante privind solul, colectate de statele membre sau de orice altă parte (în special a datelor care rezultă din proiectele din cadrul programului Orizont Europa și al misiunii „Un pact al solului pentru Europa”), cu condiția ca datele respective să îndeplinească anumite cerințe legate de format și de specificații. Aceste cerințe ar trebui precizate de Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare.

(35)De asemenea, este necesar să se îmbunătățească armonizarea sistemelor de monitorizare a solului utilizate în statele membre și să se valorifice sinergiile dintre sistemele de monitorizare ale Uniunii și cele naționale pentru a se obține date mai comparabile la nivelul Uniunii.

(36)Pentru a utiliza cât mai mult posibil datele privind sănătatea solului generate de monitorizarea efectuată în temeiul prezentei directive, statele membre ar trebui să aibă obligația de a facilita accesul părților interesate relevante la astfel de date, de exemplu accesul fermierilor, al silvicultorilor, al proprietarilor de terenuri și al autorităților locale.

(37)Pentru a menține sau a îmbunătăți sănătatea solului, este necesar ca solurile să fie gestionate în mod durabil. Gestionarea durabilă a solului va face posibilă furnizarea pe termen lung a serviciilor furnizate de sol, printre care se numără îmbunătățirea calității aerului și a apei și securitatea alimentară. Prin urmare, este oportun să se stabilească principii de gestionare durabilă a solului care să ghideze practicile de gestionare a solului.

(38)Instrumentele economice, inclusiv cele care oferă sprijin fermierilor în cadrul politicii agricole comune (PAC), au un rol esențial în tranziția către gestionarea durabilă a solurilor agricole și, într-o mai mică măsură, a solurilor forestiere. PAC urmărește să sprijine sănătatea solului prin implementarea unui sistem de condiționalitate, a unor programe ecologice și a unor măsuri de dezvoltare rurală. Poate fi oferit sprijin financiar pentru fermierii și silvicultorii care aplică practici de gestionare durabilă a solului și din partea sectorului privat. De exemplu, introducerea etichetelor voluntare de durabilitate în industria alimentară, a lemnului, a bioproduselor și a energiei de către părțile interesate din sectorul privat poate ține seama de principiile gestionării durabile a solului prevăzute în prezenta directivă. Acest lucru poate permite producătorilor de alimente, de lemn și de biomasă care aplică aceste principii în producția lor să reflecte respectarea acestor principii în valoarea produselor lor. Prin intermediul laboratoarelor vii și al proiectelor-far din cadrul misiunii privind solul se va acorda finanțare suplimentară pentru o rețea de situri reale de încercare, demonstrare și extindere a soluțiilor, inclusiv a celor legate de agricultura carbonului. Fără a aduce atingere principiului „poluatorul plătește”, statele membre ar trebui să ofere sprijin și consiliere proprietarilor și utilizatorilor de terenuri afectați de măsurile luate în temeiul prezentei directive, ținând seama în special de nevoile și capacitățile reduse ale întreprinderilor mici și mijlocii.

(39)În temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului 52 , statele membre trebuie să descrie în planurile lor strategice PAC modul în care arhitectura verde a planurilor respective este menită să contribuie la realizarea obiectivelor naționale pe termen lung prevăzute în actele legislative enumerate în anexa XIII la regulamentul respectiv ori care decurg din acestea și să fie coerentă cu obiectivele menționate.

(40)Pentru a asigura punerea în aplicare a celor mai bune practici de gestionare durabilă a solului, statele membre ar trebui să aibă obligația de a monitoriza îndeaproape impactul practicilor de gestionare a solului și de a adapta practicile și recomandările în funcție de nevoi, ținând seama de noile cunoștințe obținute din cercetare și inovare. Se așteaptă contribuții valoroase în acest sens din partea misiunii Orizont Europa intitulată „Un pact al solului pentru Europa” și, în special, din partea laboratoarelor vii și a activităților sale de sprijinire a monitorizării solului, a educației în domeniul solului și a implicării cetățenilor.

(41)Regenerarea readuce solurile degradate la o stare de sănătate bună. Atunci când definesc măsuri de regenerare a solului, statele membre ar trebui să aibă obligația de a ține cont de rezultatul evaluării stării de sănătate a solului și de a adapta măsurile de regenerare în cauză la caracteristicile specifice ale situației, la tipul, utilizarea și starea solului, precum și la condițiile locale, climatice și de mediu.

(42)Pentru a asigura sinergii între diferitele măsuri adoptate în temeiul altor acte legislative ale Uniunii care ar putea avea un impact asupra sănătății solului și măsurile care urmează să fie puse în aplicare pentru gestionarea durabilă și regenerarea solurilor din Uniune, statele membre ar trebui să se asigure că practicile de gestionare durabilă și de regenerare a solului sunt coerente cu planurile de refacere naționale adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului 53 +, cu planurile strategice care urmează să fie elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2115, cu codurile de bune practici agricole și programele de acțiune pentru zonele vulnerabile desemnate adoptate în conformitate cu Directiva 91/676/CEE a Consiliului 54 , cu măsurile de conservare și cadrul de acțiune prioritară stabilite pentru siturile Natura 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului 55 , cu măsurile pentru atingerea unei stări ecologice și chimice bune a corpurilor de apă incluse în planurile de gestionare a bazinelor hidrografice elaborate în conformitate cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului 56 , cu măsurile de gestionare a riscului de inundații instituite în conformitate cu Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului 57 , cu planurile de gestionare a secetei promovate în Strategia Uniunii privind adaptarea la schimbările climatice 58 , cu programele naționale de acțiune instituite în conformitate cu articolul 10 din Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării, cu obiectivele stabilite în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului 59 și al Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului 60 , cu planurile naționale integrate privind energia și clima instituite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului 61 , cu programele naționale de control al poluării atmosferice elaborate în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului 62 , cu evaluările riscurilor și planificarea gestionării riscurilor de dezastre realizate în conformitate cu Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului 63 , precum și cu planurile naționale de acțiune elaborate în conformitate cu Regulamentul (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului 64 +. În măsura posibilului, practicile de gestionare durabilă și de regenerare a solului ar trebui să fie integrate în aceste programe, planuri și măsuri, în măsura în care contribuie la realizarea obiectivelor aferente. În consecință, indicatorii și datele relevante, cum ar fi indicatorii de rezultat referitori la sol prevăzuți în Regulamentul PAC și datele statistice privind factorii de producție și producția agricolă raportate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2379 al Parlamentului European și al Consiliului 65 , ar trebui să fie accesibile autorităților competente responsabile cu practicile de gestionare durabilă și de regenerare a solului și cu evaluarea sănătății solului, pentru a se realiza legături încrucișate între aceste date și indicatori și a se putea realiza astfel o evaluare cât mai precisă a eficacității măsurilor alese.

(43)Siturile contaminate reprezintă moștenirea mai multor decenii de activitate industrială în UE și pot genera riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu în prezent și în viitor. Prin urmare, este necesar ca mai întâi să se identifice și să se investigheze siturile potențial contaminate, iar apoi, în cazul unei contaminări confirmate, să se evalueze riscurile și să se ia măsuri pentru contracararea riscurilor inacceptabile. Investigarea solului poate duce la concluzia că un sit potențial contaminat este de fapt necontaminat. În acest caz, situl nu ar mai trebui să fie etichetat de statul membru ca fiind potențial contaminat, cu excepția cazului în care se suspectează existența unei contaminări pe baza unor noi dovezi.

(44)Pentru a identifica siturile potențial contaminate, statele membre ar trebui să colecteze dovezi, printre altele, prin cercetări istorice, ale incidentelor și accidentelor industriale din trecut, ale autorizațiilor de mediu și ale notificărilor din partea publicului sau a autorităților.

(45)Pentru a se asigura faptul că investigațiile asupra solului în siturile potențial contaminate sunt efectuate în timp util și în mod eficace, statele membre ar trebui, pe lângă obligația de a stabili termenul până la care trebuie efectuate aceste investigații, să aibă obligația de a stabili și evenimentele specifice care fac necesară o astfel de investigație. Printre aceste evenimente declanșatoare se pot număra solicitarea sau revizuirea unei autorizații de mediu sau de construire ori a unei autorizații necesare în temeiul legislației Uniunii sau al legislației naționale, activitățile de excavare a solului, modificarea destinației terenului sau tranzacțiile funciare ori imobiliare. Investigațiile asupra solului se pot derula în mai multe etape, cum ar fi un studiu documentar, o vizită la fața locului, o investigație preliminară sau exploratorie, o investigație mai detaliată sau mai descriptivă și analize efectuate pe teren sau în laborator. După caz, rapoartele privind situația de referință și măsurile de monitorizare puse în aplicare în conformitate cu Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului 66 s-ar putea califica de asemenea drept investigații asupra solului. 

(46)Pentru a ține seama de costuri, de beneficii și de particularitățile locale, gestionarea siturilor contaminate și potențial contaminate cere o anumită flexibilitate. Prin urmare, statele membre ar trebui cel puțin să adopte o abordare bazată pe riscuri pentru gestionarea siturilor contaminate și potențial contaminate, ținând seama de diferența dintre aceste două categorii, în care să fie posibilă alocarea resurselor în funcție de contextul economic, social și de mediu specific. Deciziile ar trebui luate în funcție de natura și amploarea riscurilor potențiale pentru sănătatea umană și pentru mediu care rezultă din expunerea la contaminanții din sol (de exemplu, expunerea unor populații vulnerabile cum ar fi femeile însărcinate, persoanele cu handicap, persoanele în vârstă și copiii). Analiza costuri-beneficii a întreprinderii unor acțiuni de remediere ar trebui să fie pozitivă. Soluția optimă de remediere ar trebui să fie una durabilă, selectată printr-un proces decizional echilibrat, care să țină seama de impactul economic, social și asupra mediului. Gestionarea siturilor contaminate și potențial contaminate ar trebui să respecte principiul „poluatorul plătește”, principiul precauției și principiul proporționalității. Statele membre ar trebui să stabilească o metodologie specifică pentru a determina riscurile specifice pentru fiecare sit contaminat. De asemenea, statele membre ar trebui să definească ce constituie un risc inacceptabil asociat unui sit contaminat pe baza cunoștințelor științifice, a principiului precauției, a particularităților locale și a utilizării actuale și viitoare a terenului. Pentru a reduce riscurile pe care le prezintă siturile contaminate la un nivel acceptabil pentru sănătatea umană și pentru mediu, statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate de reducere a riscurilor, inclusiv măsuri de remediere. Măsurile luate în temeiul altor acte legislative ale Uniunii ar trebui să poată fi calificate drept măsuri de reducere a riscurilor în sensul prezentei directive atunci când reduc în mod real riscurile asociate siturilor contaminate.

(47)Măsurile luate în temeiul prezentei directive ar trebui să țină seama și de alte obiective de politică ale UE, cum ar fi obiectivele urmărite de [Regulamentul (UE) xxxx/xxxx 67 +], care vizează asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice pentru industria europeană.

(48)Transparența este o componentă esențială a politicii privind solul și asigură responsabilitatea și sensibilizarea publicului, condiții de piață echitabile și monitorizarea progreselor. Prin urmare, statele membre ar trebui să instituie și să mențină un registru național al siturilor contaminate și al siturilor potențial contaminate, care să conțină informații specifice siturilor și care ar trebui să fie pus la dispoziția publicului sub forma unei baze de date spațiale georeferențiate accesibile online. Registrul ar trebui să conțină informațiile necesare pentru a informa publicul cu privire la existența și gestionarea siturilor contaminate și potențial contaminate. Deoarece în cazul siturilor potențial contaminate prezența contaminării solului nu este încă confirmată, ci este doar suspectată, diferența dintre siturile contaminate și siturile potențial contaminate trebuie să fie comunicată și explicată judicios publicului, pentru a nu da naștere unor îngrijorări inutile.

(49)Articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede obligația statelor membre de a stabili căile de atac necesare pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii. În plus, în conformitate cu Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu 68 (Convenția de la Aarhus), reprezentanții publicului interesat ar trebui să aibă acces la justiție pentru a contribui la protejarea dreptului de a trăi într-un mediu adecvat pentru sănătatea și bunăstarea personală.

(50)Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului 69 prevede obligația publicării datelor din sectorul public în formate gratuite și deschise. Obiectivul general este de a consolida în continuare economia datelor în cadrul UE prin asigurarea unui volumul mai mare de date din sectorul public care să fie disponibile în vederea reutilizării, prin asigurarea unei concurențe loiale și a unui acces ușor la informațiile din sectorul public, precum și prin consolidarea inovării transfrontaliere bazate pe date. Principiul de bază este acela că datele guvernamentale ar trebui să fie deschise în mod implicit și din faza de proiectare. Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului 70 vizează garantarea dreptului de acces la informațiile despre mediu în statele membre, în conformitate cu Convenția de la Aarhus. Convenția de la Aarhus și Directiva 2003/4/CE cuprind obligații ample atât în ceea ce privește punerea la dispoziție a informațiilor despre mediu la cerere, cât și diseminarea activă a informațiilor de acest tip. Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului 71 are de asemenea un domeniu de aplicare larg, vizând schimbul de informații spațiale, inclusiv de seturi de date privind diferite aspecte legate de mediu. Este important ca dispozițiile prezentei directive referitoare la accesul la informații și la mecanismele de schimb de date să completeze directivele respective și să nu creeze un regim juridic distinct. Prin urmare, dispozițiile prezentei directive referitoare la informarea publicului și furnizarea de informații privind monitorizarea punerii în aplicare nu ar trebui să aducă atingere Directivelor (UE) 2019/1024, 2003/4/CE și 2007/2/CE.

(51)Pentru a asigura adaptarea necesară a normelor privind monitorizarea sănătății solului, gestionarea durabilă a solului și gestionarea siturilor contaminate, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește modificarea prezentei directive în vederea adaptării la progresele tehnice și științifice a metodologiilor de monitorizare a sănătății solului, a listei de principii privind gestionarea durabilă a solului, a listei orientative de măsuri de reducere a riscurilor, a etapelor și cerințelor pentru evaluarea riscurilor specifice pentru fiecare sit și a conținutului registrului siturilor contaminate și potențial contaminate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 72 . Concret, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții statelor membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu întocmirea actelor delegate.

(52)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare pentru a stabili formatul, structura și modalitățile detaliate de raportare electronică a datelor și a informațiilor către Comisie. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 73 .

(53)Comisia ar trebui să efectueze o evaluare bazată pe dovezi și, după caz, o revizuire a prezentei directive la 6 ani de la intrarea sa în vigoare, pe baza rezultatelor evaluării sănătății solului. Evaluarea ar trebui să analizeze în special necesitatea de a stabili cerințe mai specifice pentru a asigura regenerarea solurilor nesănătoase și atingerea obiectivului de asigurare a unei stări bune de sănătate a solurilor până în 2050. Evaluarea ar trebui să analizeze, de asemenea, necesitatea de a adapta definiția solurilor sănătoase la progresele științifice și tehnice prin adăugarea de dispoziții privind anumiți descriptori sau anumite criterii bazate pe dovezi științifice noi referitoare la protecția solurilor sau pe baza unei probleme specifice unui stat membru care decurge din noi circumstanțe climatice sau de mediu. În temeiul punctului 22 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, evaluarea ar trebui să se bazeze pe criteriile eficienței, eficacității, relevanței, coerenței și valorii adăugate a UE și ar trebui să constituie punctul de pornire pentru evaluarea impactului eventualelor măsuri viitoare.

(54)Sunt necesare măsuri coordonate din partea tuturor statelor membre pentru ca obiectivul asigurării unei stări bune de sănătate a solurilor până în 2050 să devină realitate și pentru a asigura furnizarea de servicii ecosistemice de către solurile din întreaga Uniune pe termen lung. Acțiunile individuale ale statelor membre s-au dovedit a fi insuficiente, degradarea solului continuând și chiar înregistrând o înrăutățire. Întrucât obiectivele prezentei directive nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la același articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(55)În conformitate cu Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative 74 , statele membre s-au angajat ca, în cazuri justificate, să transmită, alături de notificarea măsurilor de transpunere adoptate, și unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că transmiterea unor astfel de documente este justificată,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Scop și obiect

(1)Obiectivul directivei este de a institui un cadru solid și coerent de monitorizare a solului pentru toate solurile din întreaga UE și de a îmbunătăți în permanență sănătatea solului în Uniune în vederea asigurării unei stări bune de sănătate a solurilor până în 2050 și a menținerii solurilor într-o stare de sănătate bună, astfel încât acestea să poată furniza servicii ecosistemice multiple la o scară suficientă pentru a răspunde nevoilor economice, societale și de mediu, să poată preveni și atenua impactul schimbărilor climatice și al declinului biodiversității, să poată spori reziliența în fața dezastrelor naturale și să garanteze securitatea alimentară și astfel încât contaminarea solului să fie redusă la un nivel care să nu mai fie considerat dăunător pentru sănătatea umană și pentru mediu.

(2)Prezenta directivă stabilește norme cu privire la:

(a)monitorizarea și evaluarea sănătății solului;

(b)gestionarea durabilă a solului;

(c)siturile contaminate.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

Prezenta directivă se aplică tuturor solurilor de pe teritoriul statelor membre.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

(1)„sol” înseamnă stratul superior al scoarței terestre, situat între roca de bază și suprafața terestră, care este compus din particule minerale, materii organice, apă, aer și organisme vii;

(2)„ecosistem” înseamnă un complex dinamic de comunități de plante, animale și microorganisme și mediul lor abiotic, care interacționează într-o unitate funcțională;

(3)„servicii ecosistemice” înseamnă contribuțiile indirecte ale ecosistemelor la beneficiile economice, sociale, culturale și de altă natură pe care oamenii le obțin din ecosistemele respective;

(4)„sănătate a solului” înseamnă starea fizică, chimică și biologică a solului care determină capacitatea acestuia de a funcționa ca sistem viu esențial și de a furniza servicii ecosistemice;

(5)„gestionare durabilă a solului” înseamnă practici de gestionare a solului care mențin sau îmbunătățesc serviciile ecosistemice furnizate de sol fără a afecta funcțiile care fac posibile aceste servicii și fără a u dăuna altor proprietăți ale mediului;

(6)„practici de gestionare a solului” înseamnă practici care au un impact asupra calităților fizice, chimice sau biologice ale solului;

(7)„soluri gestionate” înseamnă soluri care fac obiectul unor practici de gestionare a solului;

(8)„district pedologic” înseamnă o parte a teritoriului unui stat membru, astfel cum a fost delimitată de statul membru respectiv în conformitate cu prezenta directivă;

(9)„evaluare a sănătății solului” înseamnă evaluarea sănătății solului pe baza măsurării sau a estimării unor descriptori ai solului;

(10)„sit contaminat” înseamnă o zonă delimitată ce constă în una sau mai multe parcele în care este confirmată prezența unei contaminări a solului cauzate de activități antropice cu sursă punctuală;

(11)„descriptor al solului” înseamnă un parametru care descrie o caracteristică fizică, chimică sau biologică a sănătății solului;

(12)„teren” înseamnă suprafața Pământului care nu este acoperită de apă;

(13)„acoperire a terenului” înseamnă acoperirea fizică și biologică a suprafeței terestre;

(14)„teren natural” înseamnă o zonă în care activitatea umană nu a modificat în mod substanțial funcțiile ecologice primare ale unei zone și nici compoziția speciilor acesteia;

(15)„teren seminatural” înseamnă o zonă în care compoziția, echilibrul sau funcția ansamblurilor ecologice au fost modificate substanțial de către activitățile umane, însă își păstrează o valoare potențial ridicată din punctul de vedere al biodiversității și al serviciilor ecosistemice furnizate;

(16)„teren artificial” înseamnă un teren utilizat ca platformă pentru construcții și infrastructură sau ca sursă directă de materii prime sau ca arhivă pentru patrimoniul istoric, fiind sacrificată astfel capacitatea solurilor de a furniza alte servicii ecosistemice;

(17)„ocupare a terenurilor” înseamnă conversia terenurilor naturale și seminaturale în terenuri artificiale;

(18)„funcție de transfer” înseamnă o regulă matematică care permite conversia rezultatului unei măsurători, efectuată utilizând o metodologie diferită de metodologia de referință, în valoarea care ar fi fost obținută dacă măsurătoarea solului ar fi fost efectuată utilizând metodologia de referință;

(19)„public interesat” înseamnă publicul afectat sau care ar putea fi afectat de degradarea solului sau care este interesat de procedurile decizionale legate de punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute în prezenta directivă, inclusiv proprietarii de terenuri și utilizatorii de terenuri, precum și organizațiile neguvernamentale care promovează protecția sănătății umane sau a mediului și care îndeplinesc toate cerințele prevăzute de legislația națională.

(20)„contaminare a solului” înseamnă prezența în sol a unei substanțe sau a unui produs chimic într-o concentrație care poate fi dăunătoare pentru sănătatea umană sau pentru mediu;

(21)„contaminant” înseamnă o substanță care poate cauza contaminarea solului;

(22)„regenerare” înseamnă o activitate intenționată care vizează readucerea solului de la o stare degradată la o stare bună de sănătate;

(23)„risc” înseamnă posibilitatea apariției unor efecte dăunătoare pentru sănătatea umană sau pentru mediu ca urmare a expunerii la contaminarea solului;

(24)„investigare a solului” înseamnă un proces de evaluare a prezenței contaminanților în sol și a concentrației acestora, care se efectuează de obicei în mai multe etape;

(25)„date explicite din punct de vedere geografic” înseamnă informații care sunt georeferențiate și care sunt stocate într-un mod care permite cartografierea și localizarea lor cu o precizie și exactitate specifice.

(26)„remediere a solului” înseamnă o acțiune de regenerare care reduce, izolează sau imobilizează concentrațiile de contaminanți din sol.

Articolul 4

districte pedologice

(1)Statele membre înființează districte pedologice pe tot cuprinsul teritoriului lor.

Numărul districtelor pedologice din fiecare stat membru corespunde cel puțin numărului de unități teritoriale NUTS 1 stabilite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1059/2003.

(2)La stabilirea întinderii geografice a districtelor pedologice, statele membre pot ține seama de unitățile administrative existente și se străduiesc să asigure omogenitatea fiecărui district pedologic din punctul de vedere al următorilor parametri:

(a)tipul de sol, astfel cum este definit în Baza mondială de referință pentru resursele solului 75 ;

(b)condițiile climatice;

(c)zona ecologică, astfel cum este descrisă în raportul Alterra 2281 76 ;

(d)utilizarea sau acoperirea terenurilor, astfel cum este utilizată în programul LUCAS (Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor).

Articolul 5

Autorități competente

Statele membre desemnează autoritățile competente responsabile la nivelul corespunzător cu îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezenta directivă.

Statele membre desemnează o autoritate competentă pentru fiecare district pedologic înființat în conformitate cu articolul 4.

Capitolul II

Monitorizarea și evaluarea sănătății solului

Articolul 6

Cadrul de monitorizare a sănătății solului și a ocupării terenurilor

(1)Statele membre instituie un cadru de monitorizare bazat pe districtele pedologice înființate în conformitate cu articolul 4 alineatul (1), pentru a se asigura că se efectuează o monitorizare regulată și precisă a sănătății solului în conformitate cu prezentul articol și cu anexele I și II.

(2)Statele membre monitorizează sănătatea solului și ocuparea terenurilor în fiecare district pedologic.

(3)Cadrul de monitorizare se bazează pe următoarele:

(a)descriptorii solului și criteriile de sănătate a solului menționate la articolul 7;

(b)punctele de prelevare a probelor de sol, care se determină în conformitate cu articolul 8 alineatul (2);

(c)măsurătoarea efectuată de Comisie asupra solului în conformitate cu alineatul (4) al prezentului articol, dacă este cazul;

(d)datele și produsele de teledetecție menționate la alineatul (5) din prezentul articol, dacă este cazul;

(e)indicatorii privind ocuparea terenurilor și impermeabilizarea solului menționați la articolul 7 alineatul (1).

(4)Sub rezerva acordului statelor membre vizate, Comisia efectuează la intervale regulate măsurători ale solului pe baza probelor de sol prelevate in situ, utilizând descriptorii și metodologiile relevante menționate la articolele 7 și 8 pentru a sprijini monitorizarea sănătății solului de către statele membre. Atunci când un stat membru își dă acordul în conformitate cu prezentul alineat, acesta se asigură că Comisia poate efectua prelevarea de probe de sol in situ.

(5)Comisia și Agenția Europeană de Mediu (AEM) utilizează datele și produsele spațiale existente furnizate în cadrul componentei Copernicus a programului spațial al UE instituit prin Regulamentul (UE) 2021/696 pentru a explora și a dezvolta produse de teledetecție a solului, cu scopul de a sprijini statele membre în monitorizarea descriptorilor relevanți ai solului.

(6)Pe baza datelor existente și în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive, Comisia și AEM instituie un portal digital de date privind sănătatea solului care va oferi acces în format spațial georeferențiat cel puțin la datele disponibile privind sănătatea solului care rezultă din:

(a)măsurătorile asupra solului menționate la articolul 8 alineatul (2);

(b)măsurătorile asupra solului menționate la alineatul (4) al prezentului articol;

(c)datele și produsele relevante de teledetecție a solului menționate la alineatul (5) al prezentului articol.

(7)Portalul digital de date privind sănătatea solului menționat la alineatul (6) poate oferi acces și la alte date privind sănătatea solului, pe lângă datele menționate la alineatul respectiv, în cazul în care datele respective au fost partajate sau colectate în conformitate cu formatele sau metodele stabilite de Comisie în temeiul alineatului (8).

(8)Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili formate sau metode de partajare sau colectare a datelor menționate la alineatul (7) sau pentru a integra datele respective în portalul digital de date privind sănătatea solului. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21.

Articolul 7

Descriptori ai solului, criterii referitoare la starea bună de sănătate bună a solului și indicatori privind ocuparea terenurilor și impermeabilizarea solului

(1)Atunci când monitorizează și evaluează sănătatea solului, statele membre aplică descriptorii solului și criteriile referitoare la starea bună de sănătate a solului enumerate în anexa I.

Atunci când monitorizează ocuparea terenurilor, statele membre aplică indicatorii privind ocuparea terenurilor și impermeabilizarea solului menționați în anexa I.

(2)Statele membre pot să adapteze descriptorii solului și criteriile referitoare la starea bună de sănătate a solului menționate în partea A din anexa I în conformitate cu specificațiile menționate în a doua și a treia coloană a părții A din anexa I.

(3)Statele membre stabilesc contaminanții organici aferenți descriptorului legat de contaminarea solului menționat în partea B din anexa I.

(4)Statele membre stabilesc criteriile referitoare la starea bună de sănătate a solului pentru descriptorii solului enumerați în partea B din anexa I în conformitate cu dispozițiile stabilite în coloana a treia a părții B din anexa I.

(5)În scopul monitorizării, statele membre pot să stabilească descriptori suplimentari ai solului și indicatori suplimentari privind ocuparea terenurilor, care includ, dar nu se limitează la descriptorii și indicatorii opționali enumerați în părțile C și D din anexa I („descriptori suplimentari ai solului” și „indicatori suplimentari privind ocuparea terenurilor”).

(6)Statele membre informează Comisia atunci când stabilesc sau adaptează descriptori ai solului, indicatori privind ocuparea terenurilor și criterii referitoare la starea bună de sănătate a solului în conformitate cu alineatele (2)-(5) ale prezentului articol.

Articolul 8

Măsurători și metodologii

(1)Statele membre stabilesc punctele de prelevare de probe prin aplicarea metodologiei stabilite în partea A din anexa II.

(2)Statele membre efectuează măsurători ale solului prin prelevarea de probe de sol la punctele de prelevare menționate la alineatul (1) și colectează, prelucrează și analizează date pentru a determina următoarele:

(a)valorile descriptorilor solului stabiliți în anexa I;

(b)dacă este cazul, valorile descriptorilor suplimentari ai solului;

(c)valorile indicatorilor de ocupare a terenurilor și de impermeabilizare a solului enumerați în partea D din anexa I.

(3)Statele membre aplică următoarele:

(a)metodologiile de determinare sau estimare a valorilor descriptorilor solului prevăzute în partea B din anexa II;

(b)criteriile metodologice minime pentru determinarea valorilor indicatorilor privind ocuparea terenurilor și impermeabilizarea solului stabilite în partea C din anexa II;

(c)orice cerințe stabilite de Comisie în conformitate cu alineatul (6).

Statele membre pot să aplice metodologii diferite de cele enumerate la primul paragraf literele (a) și (b) cu condiția să fie disponibile funcții de transfer validate, astfel cum se prevede în coloana a patra a părții B din anexa II.

(4)Statele membre se asigură că primele măsurători ale solului se efectuează cel târziu până la... (OP: a se introduce data = patru ani de la data intrării în vigoare a directivei).

(5)Statele membre se asigură că se efectuează noi măsurători ale solului cel puțin o dată la 5 ani.

Statele membre se asigură că actualizează cel puțin anual valoarea indicatorilor privind ocuparea terenurilor și impermeabilizarea solului.

(6)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20 pentru a modifica anexa II în vederea adaptării metodologiilor de referință menționate în aceasta la progresele științifice și tehnice, în special în cazul în care valorile descriptorilor solului pot fi determinate prin teledetecție, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (5).

Articolul 9

Evaluarea sănătății solului

(1)Statele membre evaluează sănătatea solului în toate districtele lor pedologice pe baza datelor colectate în contextul monitorizării menționate la articolele 6, 7 și 8 pentru fiecare dintre descriptorii solului menționați în părțile A și B din anexa I.

Statele membre iau în considerare, de asemenea, datele colectate în contextul investigațiilor asupra solului menționate la articolul 14.

Statele membre se asigură că se efectuează evaluări ale sănătății solului cel puțin o dată la cinci ani și că prima evaluare a sănătății solului este efectuată până la... (OP: a se introduce data = cinci ani de la data intrării în vigoare a directivei).

(2)Un sol este considerat sănătos în conformitate cu prezenta directivă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

(a)valorile tuturor descriptorilor solului enumerați în partea A din anexa I îndeplinesc criteriile stabilite în anexa respectivă, adaptate după caz în conformitate cu articolul 7;

(b)valorile tuturor descriptorilor solului enumerați în partea B din anexa I îndeplinesc criteriile stabilite în conformitate cu articolul 7 („sol sănătos”).

Prin derogare de la primul paragraf, evaluarea solurilor din cadrul unei suprafețe de teren enumerate în coloana a patra din anexa I nu ia în considerare valorile care figurează în coloana a treia pentru suprafața de teren respectivă.

Solul este considerat nesănătos atunci când cel puțin unul dintre criteriile menționate la primul paragraf nu este îndeplinit („sol nesănătos”).

(3)Statele membre analizează valorile descriptorilor solului enumerați în partea C din anexa I și evaluează dacă există o pierdere critică de servicii ecosistemice, ținând seama de datele relevante și de cunoștințele științifice disponibile.

Statele membre analizează valorile indicatorilor privind ocuparea terenurilor și impermeabilizarea solului enumerați în partea D din anexa I și evaluează impactul acestora asupra pierderii serviciilor ecosistemice și asupra obiectivelor și țintelor stabilite în Regulamentul (UE) 2018/841.

(4)Pe baza evaluării sănătății solului efectuate în conformitate cu prezentul articol, autoritatea competentă identifică, dacă este cazul în coordonare cu autoritățile locale, regionale și naționale, zonele din fiecare district pedologic care prezintă soluri nesănătoase și informează publicul în consecință în conformitate cu articolul 19.

(5)Statele membre instituie un mecanism de certificare voluntară a sănătății solului pentru proprietarii și administratorii de terenuri, în conformitate cu condițiile prevăzute la alineatul (2) al prezentului articol.

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a armoniza formatul certificării privind sănătatea solului. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21.

(6)La cererea proprietarilor de terenuri și a administratorilor de terenuri, statele membre le comunică acestora datele și evaluările privind sănătatea solului menționate la articolele 6-9, în special pentru a sprijini dezvoltarea serviciilor de consiliere menționate la articolul 10 alineatul (3).

Capitolul III

Gestionarea durabilă a solului

Articolul 10

Gestionarea durabilă a solului

(1)De la (OP: a se introduce data = 4 ani de la data intrării în vigoare a directivei), statele membre iau cel puțin următoarele măsuri, ținând seama de tipul, utilizarea și starea solului:

(a)definesc practicile de gestionare durabilă a solului care respectă principiile gestionării durabile a solului enumerate în anexa III cu scopul de a le pune în aplicare treptat pe toate solurile gestionate și, pe baza rezultatelor evaluărilor solului efectuate în conformitate cu articolul 9, definesc practicile de regenerare care să fie puse în aplicare treptat pe solurile nesănătoase din statele membre;

(b)definesc practicile de gestionare a solului și alte practici care afectează negativ sănătatea solului și care trebuie evitate de către gestionarii solurilor.

Atunci când definesc practicile și măsurile menționate la prezentul alineat, statele membre țin seama de programele, planurile, obiectivele și măsurile enumerate în anexa IV, precum și de cele mai recente cunoștințe științifice existente, inclusiv de rezultatele misiunii „Un pact al solului pentru Europa” din cadrul programului Orizont Europa.

Statele membre identifică sinergii cu programele, planurile și măsurile prevăzute în anexa IV. Datele de monitorizare a sănătății solului, rezultatele evaluărilor sănătății solului, analiza menționată la articolul 9 și măsurile de gestionare durabilă a solului sunt avute în vedere la elaborarea programelor, a planurilor și a măsurilor prevăzute în anexa IV.

Statele membre se asigură că procesul de elaborare a practicilor menționate la primul paragraf este deschis, incluziv și eficace și că publicul interesat, în special proprietarii și administratorii de terenuri, este implicat și i se oferă din timp posibilități efective de a participa la elaborarea acestor practici.

(2)Statele membre facilitează accesul gestionarilor solurilor, al proprietarilor de terenuri și al autorităților relevante la consiliere imparțială și independentă privind gestionarea durabilă a solului, precum și la activități de formare și de consolidare a capacităților.

De asemenea, statele membre iau următoarele măsuri:

(a)promovează conștientizarea multiplelor beneficii pe termen mediu și lung ale gestionării durabile a solului și a necesității de a gestiona solurile într-un mod durabil;

(b)promovează cercetarea și punerea în aplicare a unor concepte holistice de gestionare a solului;

(c)pun la dispoziție un inventar actualizat periodic al instrumentelor de finanțare disponibile și al activităților care sprijină punerea în aplicare a gestionării durabile a solului.

(3)Statele membre evaluează la intervale regulate eficacitatea măsurilor luate în conformitate cu prezentul articol și, după caz, reexaminează și revizuiesc măsurile respective, ținând seama de monitorizarea și evaluarea sănătății solului menționate la articolele 6-9.

(4)Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 20, acte delegate de modificare a anexei III în vederea adaptării principiilor de gestionare durabilă a solului pentru a ține seama de progresele științifice și tehnice.

Articolul 11

Principii de atenuare a ocupării terenurilor

Statele membre se asigură că, în cazul ocupării terenurilor, se respectă următoarele principii:

(a)evitarea sau reducerea pe cât posibil din punct de vedere tehnic și economic a pierderii capacității solului de a furniza servicii ecosistemice multiple, inclusiv producția de alimente, prin:

(i)reducerea, în măsura posibilului, a suprafeței afectate de ocuparea terenurilor și

(ii)selectarea unor zone în care pierderea serviciilor ecosistemice să fie redusă la minimum și

(iii)luarea de măsuri astfel încât ocuparea terenurilor să se realizeze într-un mod care să reducă la minimum impactul negativ asupra solului;

(b)compensarea pe cât posibil a pierderii capacității solului de a furniza servicii ecosistemice multiple.

Capitolul IV

Situri contaminate

Articolul 12

Abordare bazată pe riscuri

(1)Statele membre gestionează riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu ale siturilor contaminate și potențial contaminate și le mențin la niveluri acceptabile, ținând seama de impactul social, economic și asupra mediului al contaminării solului și al măsurilor de reducere a riscurilor adoptate în conformitate cu articolul 15 alineatul (4).

(2)Până la... (OP: a se introduce data = 4 ani de la data intrării în vigoare a directivei), statele membre stabilesc o abordare bazată pe riscuri pentru următoarele:

(a)identificarea siturilor potențial contaminate în conformitate cu articolul 13;

(b)investigarea siturilor potențial contaminate în conformitate cu articolul 14;

(c)gestionarea siturilor contaminate în conformitate cu articolul 15.

(3)Cerința prevăzută la alineatul (2) nu aduce atingere cerințelor mai stricte care decurg din legislația Uniunii sau din legislația națională.

(4)Publicului interesat i se oferă din timp oportunități efective:

(a)de a participa la stabilirea și aplicarea concretă a abordării bazate pe riscuri, astfel cum este definită la prezentul articol;

(b)de a furniza informații relevante pentru identificarea siturilor potențial contaminate în conformitate cu articolul 13, pentru investigarea siturilor potențial contaminate în conformitate cu articolul 14 și pentru gestionarea siturilor contaminate în conformitate cu articolul 15;

(c)de a solicita corectarea informațiilor conținute în registrul siturilor contaminate și potențial contaminate prevăzut la articolul 16.

Articolul 13

Identificarea siturilor potențial contaminate

(1)Statele membre identifică în mod sistematic și activ toate siturile în care se suspectează o contaminare a solului pe baza dovezilor colectate prin toate mijloacele disponibile („situri potențial contaminate”).

(2)La identificarea siturilor potențial contaminate, statele membre iau în considerare următoarele criterii:

(a)desfășurarea unei activități active sau inactive cu risc potențial de contaminare;

(b)desfășurarea uneia dintre activitățile menționate în anexa I la Directiva 2010/75/UE;

(c)funcționarea uneia dintre unitățile menționate în Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului 77 ;

(d)desfășurarea uneia dintre activitățile menționate în anexa III la Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului 78 ;

(e)survenirea unui accident, a unei calamități, a unui dezastru, a unui incident sau a unei deversări cu potențial de contaminare;

(f)orice alt eveniment care ar putea cauza contaminarea solului;

(g)orice informație care decurge din monitorizarea sănătății solului efectuată în conformitate cu articolele 6, 7 și 8.

În sensul primului paragraf litera (a), statele membre întocmesc o listă a activităților cu risc potențial de contaminare. Aceste activități pot fi clasificate suplimentar în funcție de riscul lor de a cauza contaminarea solului, pe baza dovezilor științifice.

(3)Statele membre se asigură că toate siturile potențial contaminate sunt identificate până la (OP: a se introduce data = 7 ani de la data intrării în vigoare a directivei) și sunt înscrise în mod corespunzător în registrul menționat la articolul 16 până la data respectivă.

Articolul 14

Investigarea siturilor potențial contaminate

(1)Statele membre se asigură că toate siturile potențial contaminate identificate în conformitate cu articolul 13 fac obiectul unei investigări a solului.

(2)Statele membre stabilesc normele privind termenul, conținutul, forma și ordinea de prioritate a investigațiilor asupra solului. Normele respective se stabilesc în conformitate cu abordarea bazată pe riscuri menționată la articolul 12 și cu lista activităților cu risc potențial de contaminare menționate la articolul 13 alineatul (2) al doilea paragraf.

După caz, statele membre pot considera rapoartele privind situația de referință și măsurile de monitorizare puse în aplicare în conformitate cu Directiva 2010/75/UE drept investigații asupra solului.

(3)De asemenea, înainte de termenul stabilit în conformitate cu alineatul (2), statele membre stabilesc evenimentele specifice care fac necesară realizarea unei investigații.

Articolul 15

Evaluarea riscurilor și gestionarea siturilor contaminate

(1)Statele membre stabilesc metodologia specifică pentru determinarea riscurilor specifice pentru fiecare sit contaminat. Această metodologie se bazează pe etapele și cerințele aplicabile evaluării riscurilor specifice pentru fiecare sit enumerate în anexa VI.

(2)Statele membre definesc ce constituie un risc inacceptabil pentru sănătatea umană și pentru mediu care rezultă din siturile contaminate, ținând seama de cunoștințele științifice existente, de principiul precauției, de particularitățile locale și de utilizarea actuală și viitoare a terenului.

(3)Pentru fiecare sit contaminat identificat în conformitate cu articolul 14 sau prin orice alte mijloace, autoritatea competentă responsabilă efectuează o evaluare specifică pentru fiecare sit pentru a identifica utilizările actuale și planificate ale terenului, cu scopul de a stabili dacă situl contaminat prezintă riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană sau pentru mediu.

(4)Pe baza rezultatelor evaluării menționate la alineatul (3), autoritatea competentă responsabilă ia măsurile corespunzătoare pentru a aduce riscurile la un nivel acceptabil pentru sănătatea umană și pentru mediu („măsuri de reducere a riscurilor”).

(5)Măsurile de reducere a riscurilor pot consta în măsurile menționate în anexa V. Atunci când decide cu privire la măsurile adecvate de reducere a riscurilor, autoritatea competentă ia în considerare costurile, beneficiile, eficacitatea, durabilitatea și fezabilitatea tehnică a măsurilor disponibile de reducere a riscurilor.

(6)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20 pentru a modifica anexele V și VI în vederea adaptării la progresele științifice și tehnice a listei măsurilor de reducere a riscurilor și a cerințelor pentru evaluarea riscurilor specifice pentru fiecare sit.

Articolul 16

Registrul

(1)Până la ... (OP: a se introduce data = 4 ani de la intrarea în vigoare a directivei), statele membre întocmesc, în conformitate cu alineatul (2), un registru al siturilor contaminate și potențial contaminate.

(2)Registrul conține informațiile prevăzute în anexa VII.

(3)Registrul este gestionat de autoritatea competentă responsabilă și este revizuit și actualizat în mod regulat.

(4)Statele membre fac publice registrul și informațiile menționate la alineatele (1) și (2). Divulgarea oricărei informații poate fi refuzată sau restricționată de autoritatea competentă în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 din Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului 79 .

Registrul se pune la dispoziție sub forma unei baze de date spațiale georeferențiate accesibile online.

(5)Comisia adoptă acte de punere în aplicare în care stabilește formatul registrului. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21.

Capitolul V

Finanțarea, informarea publicului și prezentarea de rapoarte de către statele membre

Articolul 17

Finanțarea din partea Uniunii

Având în vedere prioritatea inerentă a instituirii unor măsuri de monitorizare a solului și de gestionare durabilă și regenerare a solurilor, punerea în aplicare a prezentei directive beneficiază de sprijin pus la dispoziție prin intermediul programelor financiare existente ale Uniunii, în conformitate cu normele și condițiile aplicabile ale acestora.

Articolul 18

Prezentarea de rapoarte de către statele membre

(1)Statele membre transmit Comisiei și Agenției Europene de Mediu, o dată la 5 ani, rapoarte care conțin următoarele date și informații în format electronic:

(a)datele și rezultatele monitorizării și evaluării sănătății solului efectuate în conformitate cu articolele 6-9;

(b)o analiză a tendințelor privind sănătatea solului pentru descriptorii enumerați în părțile A, B și C din anexa I și pentru indicatorii privind ocuparea terenurilor și impermeabilizarea solului enumerați în partea D din anexa I, în conformitate cu articolul 9;

(c)un rezumat al progreselor înregistrate în ceea ce privește:

(i)punerea în aplicare a principiilor de gestionare durabilă a solului în conformitate cu articolul 10;

(ii)înregistrarea, identificarea, investigarea și gestionarea siturilor contaminate în conformitate cu articolele 12-16;

(d)datele și informațiile conținute în registrul menționat la articolul 16.

Primele rapoarte se prezintă până la … (OP: a se introduce data = cinci ani și șase luni de la intrarea în vigoare a directivei).

(2)Statele membre asigură accesul permanent al Comisiei și al AEM la informațiile și datele menționate la alineatul (1).

(3)Statele membre oferă Comisiei acces online la următoarele:

(a)o listă actualizată a districtelor pedologice înființate pe teritoriul lor, astfel cum sunt menționate la articolul 4 și a datelor spațiale aferente acestora, până la... (OP: a se introduce data = doi ani și trei luni de la data intrării în vigoare a directivei);

(b)o listă actualizată a autorităților competente menționate la articolul 5 până la... (OP: a se introduce data = doi ani și trei luni de la data intrării în vigoare a directivei);

(c)măsurile și practicile de gestionare durabilă a solului menționate la articolul 10 până la... (OP: a se introduce data = patru ani și trei luni de la data intrării în vigoare a directivei).

(4)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să stabilească formatul și modalitățile de transmitere a informațiilor menționate la alineatul (1) al prezentului articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21.

Articolul 19

Informarea publicului

(1)Statele membre pun la dispoziția publicului datele generate în urma monitorizării efectuate în temeiul articolului 8 și evaluarea efectuată în temeiul articolului 9 din prezenta directivă, în conformitate cu dispozițiile articolului 11 din Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului 80 în cazul datelor explicite din punct de vedere geografic și cu dispozițiile articolului 5 din Directiva (UE) 2019/1024 în cazul altor date.

(2)Comisia se asigură că datele privind sănătatea solului puse la dispoziție prin intermediul portalului digital de date privind sănătatea solului menționat la articolul 6 se pun la dispoziția publicului în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 81 și cu Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 82 .

(3)Statele membre se asigură că informațiile menționate la articolul 18 din prezenta directivă sunt disponibile și accesibile publicului în conformitate cu Directiva 2003/4/CE, Directiva 2007/2/CE și Directiva (UE) 2019/1024 ale Parlamentului European și ale Consiliului 83 .

(4)Divulgarea oricăror informații cerute în temeiul prezentei directive poate fi refuzată sau restricționată în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 din Directiva 2003/4/CE.

Capitolul VI

Delegarea și procedura comitetului

Articolul 20

Exercitarea delegării

(1)Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 8, 10, 15 și 16 se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată, de la data intrării în vigoare a prezentei directive.

(3)Delegarea de competențe menționată la articolele 8, 10, 15 și 16 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 8, 10, 15 și 16 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 21

Comitetul

(1)Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Capitolul VII

Dispoziții finale

Articolul 22

Accesul la justiție

Statele membre se asigură că membrii publicului, în conformitate cu dreptul intern, care au un interes suficient sau care susțin că le-a fost încălcat un drept, au acces la o cale de atac în fața unei instanțe judecătorești sau a unui organism independent și imparțial instituit prin lege pentru a contesta legalitatea de fond sau de procedură a evaluării sănătății solului, măsurile luate în temeiul prezentei directive și orice omisiune de a acționa din partea autorităților competente.

Statele membre stabilesc ceea ce constituie un interes suficient și încălcarea unui drept, în conformitate cu obiectivul de a oferi publicului un acces larg la justiție. În sensul primului paragraf, orice organizație neguvernamentală care promovează protecția mediului și care îndeplinește toate cerințele prevăzute de dreptul intern este considerată ca având drepturi care pot fi încălcate, iar interesul acesteia este considerat suficient.

Procedurile de atac menționate la primul paragraf trebuie să fie corecte, echitabile, rapide și gratuite sau să aibă un cost care nu este prohibitiv și să ofere măsuri reparatorii adecvate și eficace, inclusiv prin măsuri provizorii dacă este necesar.

Statele membre se asigură că se pun la dispoziția publicului informații practice privind accesul la căile de atac administrative și judiciare menționate la prezentul articol.

Articolul 23

Sancțiuni

(1)Fără a aduce atingere obligațiilor care le revin statelor membre în temeiul Directivei 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului, statele membre stabilesc norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării de către persoanele fizice și juridice a dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și se asigură că normele respective sunt puse în aplicare. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporționale și disuasive.

(2)Sancțiunile menționate la alineatul (1) includ amenzi proporționale cu cifra de afaceri a persoanei juridice sau cu veniturile persoanei fizice care a comis încălcarea. Nivelul amenzilor se calculează astfel încât să se asigure că acestea privează efectiv persoana responsabilă de încălcare de beneficiile economice obținute în urma încălcării. În cazul unei încălcări comise de o persoană juridică, aceste amenzi sunt proporționale cu cifra de afaceri anuală a persoanei juridice din statul membru în cauză, ținându-se seama, printre altele, de particularitățile întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

(3)Statele membre se asigură că sancțiunile stabilite în temeiul prezentului articol țin seama în mod corespunzător de următoarele, după caz:

(a)natura, gravitatea și amploarea încălcării;

(b)caracterul – intenționat sau din neglijență – al încălcării;

(c)populația sau mediul afectat de încălcare, ținând seama de impactul încălcării asupra obiectivului asigurării unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului.

(4)Statele membre notifică Comisiei normele și măsurile menționate la alineatul (1) fără întârzieri nejustificate și îi comunică orice modificare ulterioară a acestora.

Articolul 24

Evaluare și reexaminare

(1)Până la (OP: a se introduce data = șase ani de la data intrării în vigoare a directivei), Comisia efectuează o evaluare a prezentei directive pentru a analiza progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor sale și necesitatea de a modifica dispozițiile acesteia în vederea stabilirii unor cerințe mai specifice pentru a asigura regenerarea solurilor nesănătoase și atingerea unei stări de sănătate bune a tuturor solurilor până în 2050. Această evaluare ia în considerare, printre altele, următoarele elemente:

(a)experiența dobândită în cursul punerii în aplicare a prezentei directive;

(b)datele și informațiile menționate la articolul 18;

(c)datele științifice și analitice relevante, inclusiv rezultatele proiectelor de cercetare finanțate de Uniune;

(d)o analiză a etapelor care mai trebuie parcurse pentru a asigura o stare bună de sănătate a solurilor până în 2050;

(e)o analiză a eventualei necesități de a adapta dispozițiile prezentei directive la progresele științifice și tehnice, în special în ceea ce privește următoarele aspecte:

(i)definirea solurilor sănătoase;

(ii)stabilirea criteriilor aferente descriptorilor solului enumerați în partea C din anexa I;

(iii)adăugarea de noi descriptori ai solului în scopul monitorizării.

(2)Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport care cuprinde principalele constatări ale evaluării menționate la alineatul (1).

Articolul 25

Transpunere

(1)Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la … [OP a se introduce data = doi ani de la data intrării în vigoare a directivei]. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 26

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 27

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscului de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 84  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

 durată limitată

–    de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–    Impact financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate corespunzătoare perioadei de transpunere de doi ani,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 

 Gestiune directă asigurată de Comisie

– prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–    prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

– țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

– organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

– BEI și Fondului european de investiții;

–organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

– organismelor de drept public;

– organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

– organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care beneficiază de garanții financiare adecvate;

– organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscului de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noi linii bugetare solicitate: nu este cazul

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

 
Suma raportată mai sus va fi necesară pentru a sprijini diverse sarcini de punere în aplicare legate de dispozițiile legislative, care vor fi îndeplinite de DG ENV și JRC.

Printre activitățile achiziționate se regăsește un contract de asistență generală pentru punerea în aplicare a propunerii.

În plus, în această categorie a(u) fost inclus(e) acordul (acordurile) administrativ(e) cu JRC, în special pentru instituirea unei monitorizări integrate.

În ceea ce privește agenția AEM, impactul asupra agenției și eventualele nevoi de consolidare vor fi detaliate, după caz, într-o fișă financiară legislativă specifică în care vor fi grupate toate inițiativele relevante propuse.

Această secțiune trebuie completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa 5 la Decizia Comisiei privind normele interne de execuție a secțiunii „Comisia” din bugetul general al Uniunii Europene), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

Costul per ENI (AD/AST) se calculează la 171 000 EUR/an, iar în cazul AC – la 91 000 EUR/an. Celelalte cheltuieli administrative cuprind costurile aferente reuniunilor comitetului și ale grupurilor de experți, costurile pentru misiuni și alte costuri legate de acești membri ai personalului.

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.

1.1.1.1.Necesarul estimat de credite administrative în cadrul Comisiei

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Costul per ENI (AD/AST) se calculează la 171 000 EUR/an. „Alte cheltuieli administrative” cuprind costurile aferente reuniunilor comitetului și ale grupurilor de experți, costurile pentru misiuni și alte costuri legate de acești membri ai personalului.

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Propunerea/inițiativa:

–    poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

Costurile prevăzute în cadrul liniei bugetare 09 02 01 vor fi suportate de programul LIFE și vor fi planificate în cadrul exercițiilor planului anual de gestionare al DG ENV. Resursele umane necesare vor fi asigurate de preferință printr-o alocare suplimentară în cadrul procedurii anuale de alocare a resurselor umane

–    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

–    necesită revizuirea CFM.

3.2.5.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

–    nu prevede cofinanțare din partea terților

–    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–    asupra resurselor proprii

–    asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli 

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Veerman, C., Pinto Correia, T., Bastioli, C., et al., Caring for soil is caring for life. Ensure 75 % of soils are healthy by 2030 for food, people, nature and climate : report of the Mission board for Soil health and food (Grija pentru sol înseamnă grijă pentru viață. Să ne asigurăm că 75 % din soluri sunt sănătoase până în 2030 de dragul hranei, al oamenilor, al naturii și al climei: raport al Comitetului de misiune pentru sănătatea solului și alimente), Oficiul pentru Publicații, 2020, https://data.europa.eu/doi/10.2777/821504.

(2)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Drivers of food security” (Factorii care influențează securitatea alimentară), SWD(2023) 4 final.

(3)    A se vedea Strategia UE în domeniul bioeconomiei 2018 și Raportul UE privind progresele înregistrate în domeniul bioeconomiei 2022 .

(4)    COM(2022) 672 final.

(5)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Pactul verde european, COM(2019) 640 final.

(6)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Readucerea naturii în viețile noastre, COM(2020) 380 final.

(7)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Calea către o planetă sănătoasă pentru toți. Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, COM(2021) 400 final.

(8)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, COM(2021) 82 final.

(9)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Strategia UE privind solul pentru 2030. Valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase pentru ființele umane, alimentație, natură și climă, COM(2021) 699 final.

(10)    Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (JO L 114, 12.4.2022, p. 22).

(11)    Rezoluțiile din 28 aprilie 2021 referitoare la protecția solului [2021/2548(RSP)] și din 9 iunie 2021 referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre [2020/2273(INI)].

(12)    Concluziile Consiliului privind biodiversitatea – nevoia urgentă de acțiune, 12210/20.

(13)    Avizele NAT-VII/010 ale CoR din sesiunea plenară din 3, 4 și 5 februarie 2021 privind agroecologia și Avizul ENVE-VII/019 al CoR din sesiunea plenară din 26-27 ianuarie 2022 privind Planul de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”.

(14)    Avizul NAT/838 al CESE privind noua strategie a UE privind solul din 23 martie 2022.

(15)    Curtea de Conturi Europeană (2018), Combaterea deșertificării în UE: o amenințare din ce în ce mai mare, care impune acțiuni suplimentare, inclusă ca obiectiv în noul Cadru mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal.

(16)    https://sdgs.un.org/goals.

(17)    Informațiile din Observatorul european al secetei (a se vedea https://edo.jrc.ec.europa.eu/edov2/php/index.php?id=1000) se bazează pe modelul hidrologic LISFLOOD, care utilizează datele programului LUCAS privind solul.

(18)    De exemplu. Abdalla et al. (2019): A critical review of the impacts of cover crops on nitrogen leaching, net greenhouse gas balance and crop productivity (O analiză critică a impactului culturilor de acoperire asupra eluvionării azotului, asupra echilibrului net al gazelor cu efect de seră și asupra productivității culturilor). DOI: 10.1111/gcb.14644; Kik et al. (2021): The economic value of sustainable soil management in arable farming systems – A conceptual framework (Valoarea economică a gestionării durabile a solului în sistemele de culturi agricole – un cadru conceptual). DOI: https://doi.org/10.1016/j.eja.2021.126334.

(19)    COM(2022) 304 final.

(20)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 (JO L 243, 9.7.2021).

(21)    Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

(22)    Regulamentul (UE) 2023/839 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 aprilie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de raportare și conformitate și stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii (JO L 107, 21.4.2023, p. 1).

(23)    COM(2022) 672 final.

(24)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: O Strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic, COM(2020) 381 final.

(25)    Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

(26)    https://agriculture.ec.europa.eu/cap-my-country/cap-strategic-plans_en.

(27)    Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1217/2009 al Consiliului în ceea ce privește transformarea Rețelei de informații contabile agricole în Rețeaua de date privind durabilitatea agricolă, COM(2022) 296 final 2022/0192 (COD).

(28)    Propunere de regulament al Parlamentului european și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020, COM/2023/160 final.

(29)    JO C , , p. .

(30)    JO C , , p. .

(31)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Pactul verde european, COM(2019) 640 final.

(32)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Readucerea naturii în viețile noastre, COM(2020) 380 final.

(33)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: O Strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic, COM(2020) 381 final.

(34)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Calea către o planetă sănătoasă pentru toți. Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, COM(2021) 400 final.

(35)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, COM(2021) 82 final.

(36)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Strategia UE privind solul pentru 2030. Valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase pentru ființele umane, alimentație, natură și climă, COM(2021) 699 final.

(37)    https://sdgs.un.org/goals.

(38)    Decizia 93/626/CEE a Consiliului din 25 octombrie 1993 privind încheierea Convenției privind diversitatea biologică (JO L 309, 13.12.1993, p. 1).

(39)    Decizie adoptată de Conferința părților la Convenția privind diversitatea biologică la 19 decembrie 2022, 15/4. Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal.

(40)    Decizia Consiliului din 9 martie 1998 privind încheierea în numele Comunității Europene a Convenției Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările grav afectate de secetă și/sau deșertificare, în special în Africa (JO L 83, 19.3.1998, p. 1).

(41)    Bulgaria, Cipru, Croația, Grecia, Italia, Letonia, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria.

(42)    Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2021 referitoare la protecția solului [2021/2548(RSP)].

(43)    Concluziile Consiliului privind biodiversitatea – nevoia urgentă de acțiune, 12210/20.

(44)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(45)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, Cicluri durabile ale carbonului, COM(2021) 800 final.

(46)    Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, COM(2021) 82 final.

(47)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare, COM(2022) 133 final.

(48) +    OP a se introduce în text numărul regulamentului privind cadrul de certificare pentru eliminările de dioxid de carbon conținut în documentul COM(2022) 672 final, iar în nota de subsol – numărul, data, titlul și referința de publicare în JO a regulamentului respectiv.

(49)    Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

(50)    Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(51)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: O strategie europeană privind datele, COM(2020) 66 final.

(52)    Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

(53)    OP : a se introduce în text numărul Regulamentului privind refacerea naturii din documentul COM(2022) 304 final, iar în nota de subsol – numărul, data, titlul și referința de publicare în JO a regulamentului respectiv. Regulamentul (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului privind refacerea naturii.

(54)    Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).

(55)    Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(56)    Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(57)    Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (JO L 288, 6.11.2007, p. 27).

(58)    Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, COM(2021) 82 final.

(59)    Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

(60)    Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

(61)    Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(62)    Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).

(63)    Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, p. 924).

(64)    + OP: a se introduce în text numărul Regulamentului privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115 conținut în documentul COM(2022) 305 final, iar în nota de subsol – numărul, data, titlul și referința de publicare în JO a regulamentului respectiv.

(65)    Regulamentul (UE) 2022/2379 privind statisticile referitoare la factorii de producție și la producția agricolă.

(66)    Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(67)    + OP: a se introduce în text numărul Regulamentului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 conținut în documentul COM(2023) 160 final, iar în nota de subsol – numărul, data, titlul și referința de publicare în JO a regulamentului respectiv.

(68)    Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu – Declarație (JO L 124, 17.5.2005).

(69)    Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).

(70)    Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26).

(71)    Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(72)    Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

(73)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(74)    JO C 369, 17.12.2011, p. 14.

(75)    https://www.fao.org/soils-portal/data-hub/soil-classification/world-reference-base/en/.

(76)    M.J. Metzger, A.D. Shkaruba, R.H.G. Jongman și R.G.H. Bunce, Descriptions of the European Environmental Zones and Strata, Raportul Alterra 2281, ISSN 1566-7197.

(77)    Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (JO L 197, 24.7.2012, p. 1).

(78)    Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).

(79)    Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26).

(80)    Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(81)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(82)    Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO L 264, 25.9.2006, p. 13).

(83)    Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).

(84)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(85)    Dif. = credite diferențiate/Nedif. = credite nediferențiate.

(86)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(87)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(88)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(89)    Până în 2022, studiul LUCAS a fost realizat prin alocare bugetară de la mai multe direcții generale; pe baza celor mai recente contribuții din partea DG ENV, reprezentând 1 100 000 EUR pe an, nu se preconizează să fie necesare sume suplimentară din partea DG ENV; având în vedere că directiva presupune o monitorizare periodică, se vor avea în vedere un pachet bugetar și o linie bugetară specifice în următorul CFM, puse în aplicare de comun acord cu toate direcțiile generale implicate (de exemplu, printr-un memorandum de înțelegere).

(90)    Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(91)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”.

(92)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(93)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(94)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 5.7.2023

COM(2023) 416 final

ANEXE

la propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului

privind monitorizarea și reziliența solului (Legea privind monitorizarea solului)

EMPTY

{SEC(2023) 416 final} - {SWD(2023) 416 final} - {SWD(2023) 417 final} - {SWD(2023) 418 final} - {SWD(2023) 423 final}

ANEXA I

DESCRIPTORI AI SOLULUI, CRITERII REFERITOARE LA STAREA BUNĂ DE SĂNĂTATE A SOLULUI ȘI INDICATORI PRIVIND OCUPAREA TERENURILOR ȘI IMPERMEABILIZAREA SOLULUI

În sensul prezentei anexe se aplică următoarele definiții:

(1)„dezocupare a terenurilor” înseamnă conversia terenurilor artificiale în terenuri naturale sau seminaturale;

(2)„ocupare netă a terenurilor” înseamnă rezultatul ocupării terenurilor minus dezocuparea terenurilor.

ANEXA II 

METODOLOGII

Partea A: Metodologia de stabilire a punctelor de prelevare

Partea B: Metodologia de determinare sau estimare a valorilor descriptorilor solului

Atunci când se stabilește o metodologie de referință, se folosește fie metodologia de referință, fie o altă metodologie, cu condiția ca aceasta să fie disponibilă în literatura științifică sau în domeniul public și să fie disponibilă o funcție de transfer validată.

Partea C: criterii metodologice minime pentru determinarea valorilor indicatorilor privind ocuparea terenurilor și impermeabilizarea solului

- În ceea ce privește ocuparea terenurilor, dezocuparea terenurilor și ocuparea netă a terenurilor, metodologiile utilizate ar trebui să respecte definițiile stabilite la articolul 3 și în anexa I.

- Impermeabilizarea solului se exprimă ca procent al suprafeței impermeabilizate raportată la suprafața totală.

- Metodologiile alese trebuie să fie disponibile fie în literatura științifică, fie în domeniul public.

ANEXA III

PRINCIPII DE GESTIONARE DURABILĂ A SOLULUI

Se aplică următoarele principii:

(a)se evită lăsarea solului fără vegetație prin crearea și menținerea unui înveliș vegetal al solului, în special în perioadele sensibile din punct de vedere ecologic;

(b)se reduc la minimum perturbările fizice ale solului;

(c)se evită introducerea sau eliberarea în sol a unor substanțe care pot dăuna sănătății umane sau mediului sau care pot degrada sănătatea solului;

(d)se asigură că utilizarea utilajelor este adaptată la rezistența solului, iar numărul și frecvența operațiunilor pe soluri sunt limitate, astfel încât să nu se compromită sănătatea solului;

(e)atunci când se recurge la fertilizare, se asigură adaptarea la nevoile plantelor și ale arborilor din locul respectiv și din perioada în cauză, precum și la starea solului, și se acordă prioritate soluțiilor circulare care îmbogățesc conținutul organic;

(f)în cazul irigațiilor, se maximizează eficiența sistemelor de irigații și a gestionării irigațiilor și se asigură că, atunci când se utilizează ape uzate reciclate, calitatea apei îndeplinește cerințele stabilite în anexa I la Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului 15 , iar atunci când se utilizează apă din alte surse, aceasta nu degradează sănătatea solului;

(g)se asigură protecția solului prin crearea și menținerea unor elemente de peisaj adecvate la nivelul peisajului 16 ;

(h)la cultivarea culturilor, a plantelor sau a arborilor se utilizează specii adaptate sitului dacă acest lucru poate preveni degradarea solului sau poate contribui la îmbunătățirea sănătății solului, avându-se în vedere și adaptarea la schimbările climatice;

(i)se asigură niveluri optimizate ale apei în solurile organice, astfel încât structura și compoziția acestor soluri să nu fie afectate 17 ;

(j)în cazul cultivării culturilor, se asigură rotația și diversitatea culturilor, ținând seama de diferitele familii de culturi, de sistemele de rădăcini, de necesarul de apă și de nutrienți, precum și de gestionarea integrată a dăunătorilor;

(k)se adaptează circulația șeptelului și timpul de pășunat, luându-se în considerare tipurile de animale și densitatea șeptelului, astfel încât să nu se compromită sănătatea solului și să nu se diminueze capacitatea solului de a furniza nutreț;

(l)în cazul pierderii disproporționate cunoscute a uneia sau mai multor funcții, care reduce substanțial capacitatea solurilor de a furniza servicii ecosistemice, se aplică măsuri specifice pentru regenerarea funcțiilor respective ale solului.

ANEXA IV

PROGRAMELE, PLANURILE, OBIECTIVELE ȘI MĂSURILE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 10

(1)Planurile naționale de refacere elaborate în conformitate cu Regulamentul …/… 18 +.

(2)Planurile strategice care trebuie să fie elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2115.

(3)Codul de bune practici agricole și programele de acțiune pentru zonele vulnerabile desemnate, adoptate în conformitate cu Directiva 91/676/CEE.

(4)Măsurile de conservare și cadrul de acțiuni prioritare stabilite pentru siturile Natura 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE.

(5)Măsurile pentru atingerea unei stări ecologice și chimice bune a corpurilor de apă de suprafață și a unei stări chimice și cantitative bune a corpurilor de apă subterane incluse în planurile de gestionare a bazinelor hidrografice întocmite în conformitate cu Directiva 2000/60/CE.

(6)Măsurile de gestionare a riscului de inundații incluse în planurile de gestionare a riscului de inundații elaborate în conformitate cu Directiva 2007/60/CE.

(7)Planurile de gestionare a secetei menționate în Strategia Uniunii privind adaptarea la schimbările climatice.

(8)Programele naționale de acțiune instituite în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării.

(9)Obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 2018/841.

(10)Obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 2018/842.

(11)Programele naționale de control al poluării atmosferice elaborate în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 și datele de monitorizare privind impactul poluării atmosferice asupra ecosistemelor, raportate în temeiul directivei respective.

(12)Planul național integrat privind energia și clima instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999.

(13)Evaluările riscurilor și planificarea managementului riscurilor de dezastre în conformitate cu Decizia 1313/2013/UE.

(14)Planurile naționale de acțiune adoptate în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul …/… 19 +.

ANEXA V

LISTĂ ORIENTATIVĂ A MĂSURILOR DE REDUCERE A RISCURILOR

(1)Tehnici de remediere pentru remedierea in situ sau ex situ:

(a)Tehnici de remediere fizică:

(a)extracția vaporilor, barbotare cu aer;

(b)tratament termic, injectare de abur, desorbție termică, vitrificare;

(c)spălarea solului in situ și ex situ;

(d)extracție electrocinetică;

(e)îndepărtarea straturilor lichide;

(f)excavare și evacuare.

(b)Tehnici de remediere biologică:

(a)stimularea degradării aerobe sau anaerobe: bioremediere, biostimulare, bioaugmentare, bioventilare, biobarbotare;

(b)fitoextracție, fitovolatilizare, fitodegradare;

(c)sisteme de compostare, amendare de suprafață, biodegradare în straturi preparate(landfarming) și bioreactoare;

(d)biofiltrare, zone umede de biotratare și albii biologice;

(e)atenuare naturală.

(c)Tehnici de remediere chimică:

(a)oxidare chimică;

(b)reducere chimică și reacții de oxido-reducere (redox);

(c)pomparea și tratarea apelor subterane.

(d)Tehnici de remediere pentru izolare, limitare și monitorizare:

(a)impermeabilizare superficială, bariere reactive, încapsulare;

(b)stabilizare chimică, solidificare și imobilizare;

(c)izolare hidrogeologică;

(d)fitostabilizare;

(e)control și activități de postremediere prin puțuri de monitorizare.

(2)Măsuri de reducere a riscurilor, altele decât remedierea:

(a)restricții privind cultivarea și consumul de culturi și legume;

(b)restricții privind consumul de ouă;

(c)restricționarea accesului animalelor de companie sau domestice;

(d)restricții privind extracția sau utilizarea apelor subterane pentru băut, igienă personală sau scopuri industriale;

(e)restricții privind demolarea, dezimpermeabilizarea sau construirea pe situl respectiv;

(f)restricționarea accesului în cadrul sitului sau în vecinătatea acestuia (de exemplu, prin împrejmuire);

(g)restricții privind utilizarea terenului sau schimbarea destinației terenului;

(h)restricții privind săparea, forarea sau excavarea;

(i)restricții menite să preîntâmpine contactul cu solul, praful sau aerul din interior și aplicarea unor măsuri de precauție pentru a proteja sănătatea umană (de exemplu, aparate de protecție respiratorie, mănuși, curățare umedă etc.).

(3)Cele mai bune tehnici disponibile menționate în Directiva 2010/75/UE.

(4)Măsurile luate de autoritățile competente și de operatorii industriali în urma unui accident major, în conformitate cu Directiva 2012/18/UE.

ANEXA VI

ETAPE ȘI CERINȚE PENTRU EVALUAREA RISCURILOR SPECIFICE PENTRU FIECARE SIT

1.    Caracterizarea contaminării presupune identificarea contaminanților prezenți în cadrul sitului și determinarea sursei, a concentrației, a formei chimice și a distribuției acestora în sol și în apele subterane. Prezența și concentrația contaminanților se determină prin prelevarea de probe de sol și prin investigarea solului.

2.    Evaluarea expunerii permite identificarea căii prin care contaminanții din sol pot să ajungă la receptori. Printre căile de expunere se pot număra inhalarea, ingestia, contactul cu pielea, absorbția de către plante, migrarea către apele subterane sau altele. Această informație se combină cu frecvența și durata expunerii și cu caracteristicile receptorilor, cum ar fi vârsta, sexul și starea de sănătate, pentru a estima gradul de absorbție a contaminanților. Legăturile dintre sursă, cale și receptor se rezumă într-o reprezentare grafică schematică și simplificată: modelul conceptual al sitului.

3.    Evaluarea toxicității sau a pericolelor presupune evaluarea efectelor potențiale ale contaminanților asupra sănătății și asupra mediului, pe baza dozei și a duratei de expunere. Evaluarea toxicologică sau a pericolelor ia în considerare toxicitatea intrinsecă a contaminanților și sensibilitatea diferitelor populații, cum ar fi animalele, microorganismele, plantele, copiii, femeile gravide, vârstnicii etc. Informațiile toxicologice se utilizează pentru a estima dozele sau concentrațiile de referință, care se folosesc pentru caracterizarea riscurilor.

4.    Caracterizarea riscurilor presupune integrarea informațiilor din etapele anterioare pentru a estima amploarea și probabilitatea efectelor adverse ale sitului contaminat asupra sănătății umane și asupra mediului, inclusiv din migrarea contaminării către alte componente ale mediului. Caracterizarea riscurilor contribuie la prioritizarea necesității de a lua măsuri de reducere a riscurilor și de remediere. De asemenea, ea poate contribui la definirea obiectivelor de remediere sau de gestionare a unui sit, de exemplu pentru a determina limitele maxime acceptabile sau valorile folosite pentru analiza gradului de contaminare a solului bazate pe riscurile specifice pentru fiecare sit.

ANEXA VII


CONȚINUTUL REGISTRULUI SITURILOR CONTAMINATE ȘI POTENȚIAL CONTAMINATE

Modul în care sunt structurate și prezentate datele din registru trebuie să dea publicului posibilitatea să urmărească progresele înregistrate în gestionarea siturilor contaminate și potențial contaminate. Registrul trebuie să conțină și să prezinte următoarele informații la nivel de sit pentru siturile cunoscute ca fiind potențial contaminate, siturile contaminate, siturile contaminate care necesită acțiuni suplimentare și siturile contaminate în care s-au luat sau se iau măsuri:

(a)coordonatele, adresa sau parcela (parcelele) cadastrală (cadastrale) ale sitului, în conformitate cu Directivele (UE) 2019/1024 și 2007/2/CE;

(b)data includerii în registru;

(c)activitățile cu risc de contaminare sau activitățile cu risc potențial de contaminare care s-au desfășurat sau se desfășoară în cadrul sitului;

(d)starea de gestionare a sitului;

(e)o concluzie privind prezența sau absența, concentrația, tipul și riscul contaminării (sau a contaminării reziduale după remediere), în cazul în care informațiile privind aceste elemente sunt deja disponibile în urma investigațiilor asupra solului și a evaluării riscurilor menționate la articolele 14 și 15;

(f)acțiunile și etapele de gestionare necesare în continuare, astfel cum sunt menționate la articolele 14 și 15, inclusiv calendarul acestora.

Registrul poate conține, de asemenea, următoarele informații la nivel de sit pentru siturile cunoscute ca fiind potențial contaminate, siturile contaminate, siturile contaminate care necesită acțiuni suplimentare și siturile contaminate în care s-au luat sau se iau măsuri, dacă sunt disponibile:

(a)informații privind autorizațiile de mediu emise pentru sit, inclusiv anul de începere și de încetare a activității;

(b)utilizarea actuală și planificată a terenului;

(c)rezultatele rapoartelor de investigare și remediere a solului, cum ar fi concentrațiile și contururile contaminării, modelul conceptual al sitului, metodologia de evaluare a riscurilor, tehnicile utilizate sau planificate, eficacitatea și costurile estimate ale măsurilor de reducere a riscurilor.

(1) +    OP: a se introduce în text numărul Regulamentului privind refacerea naturii din documentul COM(2022) 304 final.

(2)    Astfel cum sunt definite în Orientările FAO privind descrierea solurilor, capitolul 5 ( https://www.fao.org/3/a0541e/a0541e.pdf ).

(3)    Astfel cum este definită în Arshad, M.A., B. Lowery și B. Grossman, 1996, Physical tests for monitoring soil quality (Teste fizice pentru monitorizarea calității solului), p.123-142. În: J.W. Doran și A.J. Jones (editori), Methods for assessing soil quality (Metode de evaluare a calității solului). Soil Sci. Soc. Am. Spec. Publ. 49. SSSA, Madison, WI.

(4)    Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(5)    Astfel cum este definit în Orientările FAO privind descrierea solurilor, capitolul 5 ( https://www.fao.org/3/a0541e/a0541e.pdf ).

(6)    Bethel, J. 1989. Sample Allocation in Multivariate Surveys (Alocarea eșantioanelor în expertize multiple). Survey Methodology 15: 47-57.

(7)    Metodologiile diferite de metodologia de referință trebuie să fie disponibile fie în literatura științifică, fie în domeniul public.

(8)     https://www.fao.org/3/cb3355en/cb3355en.pdf .

(9)    Astfel cum este definit în Orientările FAO privind descrierea solurilor, capitolul 5 ( https://www.fao.org/3/a0541e/a0541e.pdf ).

(10)    Echivalent conform raportului AEM: Soil monitoring in Europe – Indicators and thresholds for soil health assessments (Monitorizarea solului în Europa – Indicatori și praguri pentru evaluările privind sănătatea solului) – Agenția Europeană de Mediu (europa.eu) .

(11)    Astfel cum este definit în Orientările FAO privind descrierea solurilor, capitolul 5 ( https://www.fao.org/3/a0541e/a0541e.pdf ).

(12)    Secvențierea codurilor de bare ADN pentru măsurarea diversității taxonomice și funcționale a archeobacteriilor, a bacteriilor, a ciupercilor și a altor eucariote, astfel cum s-a realizat pentru studiul LUCAS privind biodiversitatea solului, pe baza https://doi.org/10.1111/ejss.13299 .

(13)     https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0038071797001259 . 

(14)    Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (JO L 177, 5.6.2020, p. 32).

(15)    Acest principiu nu se aplică în cazul solurilor forestiere.

(16)    Acest principiu nu se aplică în cazul solurilor urbane.

(17)    + OP: a se introduce în text numărul Regulamentului privind refacerea naturii din documentul COM(2022) 304 final.

(18)    + OP: a se introduce în text numărul Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115 din documentul COM(2022) 305 final.