COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.3.2021

COM(2021) 137 final

2021/0070(NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

de instituire a unei garanții europene pentru copii

{SWD(2021) 62 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat crearea unei garanții europene pentru copii în vederea asigurării „accesului fiecărui copil din Europa expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială la drepturi elementare, precum asistența medicală și educația” 1 . Sprijinirea copiilor de la o vârstă fragedă și pe tot parcursul copilăriei este de o importanță capitală pentru construirea unei economii bazate pe cunoaștere, sustenabile, echitabile, favorabile incluziunii și competitive și a unei societăți echitabile.

În scopul prevenirii și combaterii excluziunii sociale, prezenta propunere sprijină statele membre în eforturile lor de a garanta accesul copiilor aflați în dificultate la servicii esențiale de calitate: educația și îngrijirea timpurie, educația (inclusiv activități școlare), asistența medicală, alimentația și locuințele. Deși majoritatea copiilor din UE au deja acces la aceste servicii, accesul favorabil incluziunii și cu adevărat universal este esențial pentru a asigura șanse egale pentru toți copiii, în special pentru cei care se confruntă cu excluziunea socială din cauza sărăciei sau a altor forme de defavorizare.

Excluziunea socială este un fenomen complex și multidimensional. Factorii săi determinanți sunt resursele insuficiente și sărăcia, dar și lipsa unui acces egal la bunuri și servicii din cauza diferitelor forme de defavorizare, împiedicând participarea deplină în societate 2 . Propunerea îi vizează pe copiii aflați în dificultate, în special pe copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Având în vedere provocările multidimensionale cu care se confruntă persoanele cu venituri reduse și care au dificultăți în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii sau accesul pe piața forței de muncă, la nivelul UE a fost convenit un indicator compozit care se referă la „rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială”. Indicatorul măsoară: (i) numărul de persoane cu un venit disponibil pe adult-echivalent (după transferurile sociale) mai mic decât pragul riscului de sărăcie 3 ; (ii) deprivarea materială severă care reflectă lipsa unor bunuri de bază necesare pentru a garanta un nivel de trai adecvat într-o societate dată 4 ; și (iii) o intensitate foarte scăzută a muncii 5 . Copiii care trăiesc în astfel de gospodării sunt deosebit de predispuși la excluziune socială și constituie grupul vizat de prezenta recomandare.

În majoritatea țărilor UE-27, rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială este mai mare în cazul copiilor decât în cazul populației totale. În 2019, 22,2 % (aproape 18 milioane) dintre copii trăiau în gospodării expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, comparativ cu 20,9 % (aproximativ 91 de milioane) din populația totală. Reducerea riscului de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor în ultimul deceniu a fost mai lentă decât în rândul populației generale. În plus, deficitul mediu de venituri 6 în UE-27 este mai mare în rândul copiilor (25,4 % în 2019) decât pentru restul populației (24,3 %); același lucru este valabil și în ceea ce privește persistența sărăciei 7 (14,1 % în rândul copiilor în 2018, comparativ cu 10,8 % pentru restul populației).

Există o corelație strânsă între excluziunea socială a copiilor și lipsa accesului la servicii esențiale. Copiii care trăiesc în sărăcie sau care se confruntă cu dezavantaje specifice sunt mai predispuși să întâmpine obstacole în ceea ce privește accesul la servicii esențiale pentru bunăstarea lor și pentru dezvoltarea abilităților sociale, cognitive și emoționale. Cu toate că astfel de servicii sunt în general disponibile în toate statele membre, datele indică un acces inegal la acestea. În aproximativ o treime dintre statele membre, părinții cu venituri medii consideră costurile aferente educației și îngrijirii timpurii ca fiind foarte ridicate. Manualele școlare, serviciile de transport școlar, mesele și activitățile școlare suplimentare reprezintă o povară semnificativă pentru bugetele familiilor în 15 state membre. În câteva state membre, doar anumite servicii de asistență medicală pentru copii sunt în totalitate gratuite. În șase state membre, peste 10 % dintre copii se confruntă cu o privare severă de locuință. Fenomenul lipsei de adăpost a crescut în aproape toate statele membre, afectându-i și pe copii. Factorii determinanți ai accesului inegal la servicii pot fi multipli și pot include: lipsa resurselor financiare pentru acoperirea costurilor serviciilor de către părinți sau tutori, disponibilitatea limitată, în special în zonele rurale 8 , izolate sau defavorizate, neadaptarea serviciilor sau a personalului la copiii cu nevoi speciale, lipsa informațiilor cu privire la serviciile disponibile sau obstacole administrative.

Alături de sărăcie, există și alte forme de defavorizare care creează obstacole în calea incluziunii și a participării în cadrul societății. În prezenta propunerea se recomandă, de asemenea, ca, în momentul elaborării unor măsuri naționale integrate de sprijinire a copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, statele membre să ia în considerare, ori de câte ori este cazul, nevoile specifice ale copiilor fără adăpost sau care se confruntă cu o privare severă de locuință, ale celor care suferă de un handicap, ale celor care provin din familii de migranți, ale celor cu origine rasială sau etnică minoritară (în special romi), ale celor aflați în îngrijire alternativă (în special instituționalizată) și ale copiilor aflați în situații familiale precare.

Copiii care provin din medii defavorizate sunt afectați în mod disproporționat de excluziunea socială care rezultă adesea din sărăcie sau privațiuni. În funcție de statul membru, riscul de sărăcie este de până la trei ori mai mare în rândul copiilor care sunt crescuți de un părinte unic susținător al familiei monoparentale, în familii cu peste trei copii sau familii de migranți sau de romi decât în rândul altor copii 9 . Ratele de participare la educația și îngrijirea timpurie a copiilor care provin din medii defavorizate sunt, de asemenea, considerabil mai reduse. Copiii aflați în îngrijire instituționalizată nu beneficiază, probabil, pe deplin de educația generală și incluzivă. În plus, în cazul copiilor cu handicap, al celor care provin din familii de migranți sau al celor care trăiesc în zone rurale sau izolate, participarea la multe dintre activitățile școlare nu este posibilă. Printre obstacolele întâmpinate se numără accesibilitatea din punct de vedere financiar, lipsa unei infrastructuri corespunzătoare, accesul limitat sau problemele lingvistice. Participarea acestor copii la programe de medicină preventivă este, de asemenea, împiedicată. Veniturile reduse sau situația familială precară au ca rezultat, de cele mai multe ori, o alimentație neregulată sau nesănătoasă. În cele din urmă, lipsa accesului la locuințe adecvate și la prețuri accesibile, inclusiv lipsa accesului la apă potabilă sigură, determină un risc mai mare de privare severă de locuință și afectează bunăstarea generală a copiilor. Toate aceste obstacole legate de acces perpetuează cercul vicios intergenerațional al excluziunii sociale, cu efecte profunde și pe termen lung asupra vieții copiilor.

Prevenirea și combaterea excluziunii sociale a copiilor este esențială pentru progresul social și dezvoltarea durabilă. Excluziunea socială are efecte nefaste asupra oportunităților prezente și viitoare ale copiilor și asupra capacității acestora de a contribui la societatea de astăzi și de mâine. Copiii excluși din punct de vedere social au mai puține șanse decât copiii din medii mai înstărite de a avea rezultate școlare bune și de a se bucura de o stare bună de sănătate. Aceștia sunt expuși unui risc mai mare de abandon școlar, iar atunci când devin adulți, sunt mai predispuși să fie șomeri (de lungă durată) și să se confrunte cu sărăcia din cauza oportunităților de angajare și a câștigurilor reduse. Educația și sănătatea precare au, de asemenea, un important impact economic și pe piața forței de muncă, deoarece împiedică creșterea ocupării forței de muncă și au ca rezultat o forță de muncă de calitate inferioară și mai puțin productivă.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a exacerbat inegalitățile preexistente și prezintă un risc semnificativ de amplificare a sărăciei sau a excluziunii sociale. Această criză a creat riscuri socioeconomice pentru femei și pentru unele grupuri vulnerabile, cum ar fi părinții unici susținători ai familiei monoparentale, copiii și persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, migranții, minoritățile, lucrătorii mai tineri și cu locuri de muncă precare și persoanele care locuiesc în zone și gospodării cu o conectivitate digitală limitată sau inexistentă. Grupurile cu venituri mici și medii prezintă un risc mai mare de pierdere a veniturilor din cauza creșterii numărului de șomeri și a posibilităților mai reduse de muncă la distanță. Se preconizează că impactul asupra venitului disponibil al gospodăriilor va adânci inegalitățile și poate duce la expunerea la riscul de sărăcie sau de excluziune socială a unor categorii noi de gospodării. Ca urmare a închiderii școlilor, copiii au pierdut o sursă de hrană pe care se bazau, mulți dintre ei fiind privați de mesele oferite în școli. Digitalizarea pe scară largă a atenuat într-o anumită măsură pierderea orelor de curs cauzată de închiderea școlilor, însă mulți copii nu au dispus de medii bune de învățare la domiciliu, de exemplu, din cauza lipsei echipamentelor necesare, a unei conexiuni necorespunzătoare la internet sau a lipsei de sprijin pentru activitățile școlare. Pandemia de COVID-19 și măsurile de distanțare fizică au afectat, de asemenea, sistemele de îngrijire formală, educația și serviciile de agrement.

Există un consens la nivelul UE cu privire la importanța garantării accesului efectiv și nediscriminatoriu la servicii esențiale de calitate pentru copiii care se confruntă cu diferite forme de defavorizare. În Rezoluția din 24 noiembrie 2015 10 și după cum a confirmat în Rezoluția din 4 aprilie 2019 privind Fondul social european Plus 11 , Parlamentul European a solicitat instituirea unei garanții europene pentru copii, care să-i vizeze în principal pe copiii afectați de sărăcie și care să se axeze în principal pe anumite servicii esențiale. Parlamentul European a solicitat, de asemenea, Comisiei să analizeze fezabilitatea unei astfel de garanții europene pentru copii printr-o acțiune pregătitoare multianuală. În concluziile sale din 8 iunie 2020, Consiliul a invitat, de asemenea, Comisia să prezinte o propunere de garanție europeană pentru copii. În Raportul său special nr. 20/2020 din 29 septembrie 2020 referitor la combaterea sărăciei în rândul copiilor 12 , Curtea de Conturi Europeană a subliniat că este necesară o mai bună direcționare a sprijinului oferit de Comisie către acțiunile statelor membre pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor. Ca reacție la acest raport, Consiliul a solicitat Comisiei să includă în viitoarele sale inițiative acțiuni și obiective pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor, inclusiv ca parte a procesului de coordonare economică din cadrul semestrului european. La 11 martie 2021, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la drepturile copiilor în perspectiva Strategiei UE privind drepturile copilului 13 , în care invită Comisia să își prezinte propunerea de a institui o garanție europeană pentru copii în primul trimestru al anului 2021 și invită statele membre să accelereze punerea sa în aplicare și să investească toate resursele posibile, inclusiv fonduri din partea UE. Parlamentul European a subliniat, de asemenea, că statele membre ar trebui să stabilească atât strategii naționale multianuale pentru a combate sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor, cât și planuri naționale de acțiune privind garanția pentru copii.

Niciun copil nu trebuie lăsat în urmă. Tendințele demografice și deficitul de personal calificat, subliniate în Raportul Comisiei privind schimbările demografice adoptat la 17 iunie 2020 14 , fac indispensabilă promovarea potențialului tinerelor generații, indiferent de mediul socioeconomic al acestora. UE are cu siguranță unul dintre cele mai înalte niveluri de incluziune socială și coeziune din lume 15 , însă sunt necesare măsuri de politică decisive pentru a sprijini copiii aflați în situații mai dificile și care se pot confrunta cu obstacole din cauza diferitelor forme de defavorizare. Prin urmare, garanția europeană pentru copii pune accentul pe sprijinirea copiilor aflați în dificultate.

Pilonul european al drepturilor sociale oferă cadrul de acțiune la nivelul UE și la nivel național pentru sprijinirea echității și bunei funcționări a piețelor forței de muncă și a sistemelor de protecție socială și incluziune socială 16 . Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale 17 vizează îmbunătățirea în continuare a nivelului de trai, a condițiilor de muncă și a egalității de șanse pentru toți, asigurând astfel echitatea, reziliența și convergența socială ascendentă. Planul de acțiune dă un nou impuls pentru combaterea sărăciei sau a excluziunii sociale în UE. Acesta stabilește obiectivul de a reduce cu cel puțin 15 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar din acestea cel puțin 5 milioane ar trebui să fie copii. Tabloul de bord social va urmări tendințele și rezultatele înregistrate de statele membre, permițând Comisiei să monitorizeze progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, ca parte a cadrului consacrat de coordonare a politicilor în contextul semestrului european.

Obiectivul garanției europene pentru copii este de a preveni și a combate excluziunea socială prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate la un set de servicii esențiale. În acest sens, inițiativa va contribui la încurajarea egalității de șanse pentru copiii aflați în dificultate și la combaterea sărăciei în rândul copiilor.

Pentru a atinge acest obiectiv și pe baza unui amplu proces de consultare, prin prezenta propunere:

–se recomandă statelor membre să direcționeze măsurile de sprijin către copiii aflați în dificultate, și anume persoanele cu vârsta sub 18 ani care sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială;

–în momentul identificării unor copii aflați în dificultate și în cadrul acestui grup, se recomandă statelor membre să ia în considerare, ori de câte ori este cazul, formele specifice de defavorizare, cum ar fi nevoile: (i) copiilor fără adăpost sau ale copiilor care se confruntă cu o privare severă de locuință; (ii) copiilor cu handicap; (iii) copiilor care provin din familii de migranți; (iv) copiilor cu origine rasială sau etnică minoritară (în special romi); (v) copiilor aflați în îngrijire alternativă (în special instituționalizată); și (vi) copiilor aflați în situații familiale precare;

–se solicită statelor membre să garanteze accesul efectiv și gratuit la educație și îngrijire timpurie, la educație (inclusiv activități școlare), la o masă sănătoasă în fiecare zi de școală și la asistență medicală pentru copiii aflați în dificultate; asigurarea gratuității anumitor servicii este una dintre modalitățile de îmbunătățire a eficacității accesului;

–se solicită statelor membre să garanteze accesul efectiv la o alimentație sănătoasă și la o locuință adecvată pentru copiii aflați în dificultate;

–sunt furnizate orientări statelor membre cu privire la modul în care garantarea accesului la aceste servicii ar putea fi susținută prin măsuri corespunzătoare;

–se stabilesc mecanisme de guvernanță și de raportare;

–sunt prevăzute mecanisme de punere în aplicare, de monitorizare și de evaluare.

Propunerea recunoaște faptul că abordarea factorilor determinanți ai excluziunii sociale a copiilor este o provocare multidimensională. Garanția europeană pentru copii în sine va fi eficace numai în cadrul unui set mai vast de măsuri integrate, astfel cum se subliniază în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, și într-un cadru de politică mai larg al Strategiei UE privind drepturile copilului, la care contribuie și prezenta propunere. În acest sens, propunerea recomandă statelor membre să stabilească un cadru de politică favorabil prin: (i) asigurarea coerenței politicilor relevante și îmbunătățirea relevanței acestora pentru sprijinirea copiilor; (ii) investiții în sisteme adecvate de educație, sănătate și protecție socială; (iii) stabilirea de măsuri de integrare pe piața forței de muncă pentru părinți sau tutori și sprijin pentru venit acordat familiilor și copiilor; (iv) abordarea dimensiunii teritoriale a excluziunii sociale, inclusiv în zone urbane, rurale și izolate distincte; (v) consolidarea cooperării și a implicării diferitelor părți interesate; (vi) evitarea discriminării și a stigmatizării copiilor aflați în dificultate; (vii) sprijinirea investițiilor strategice în copii și servicii, inclusiv în infrastructura necesară și în forță de muncă calificată; și (viii) alocarea de resurse adecvate și utilizarea optimă a fondurilor UE.

Sunt disponibile fonduri ale Uniunii pentru a sprijini măsurile de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale în rândul copiilor și punerea în aplicare a garanției europene pentru copii. În cadrul Fondului social european Plus (FSE+), pentru perioada de finanțare 2021-2027, statele membre cu o rată a copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială mai mare decât media UE (în perioada 2017-2019) vor trebui să aloce 5 % din FSE+ pentru combaterea sărăciei sau a excluziunii sociale în rândul copiilor, în timp ce celelalte state membre vor fi obligate să aloce o sumă adecvată. Fondul european de dezvoltare regională va contribui, de asemenea, cu investiții adaptate la exigențele viitorului în infrastructura socială, echipamente și acces la servicii de bază de bună calitate, precum și cu proiecte de cooperare în regiunile de frontieră.

Mecanismul de redresare și reziliență va oferi oportunitatea de a consolida potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică, socială și instituțională a statelor membre, inclusiv prin promovarea politicilor pentru copii și tineret, precum și de a atenua impactul economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, contribuind la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și consolidând coeziunea economică, socială și teritorială. Instrumentul de sprijin tehnic poate oferi sprijin statelor membre pentru elaborarea și punerea în aplicare a propriilor reforme care vizează combaterea inegalităților și a dificultăților educaționale, sociale, economice și juridice care îi afectează pe copii.

De asemenea, statele membre vor beneficia în continuare de programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli pentru perioada 2017-2023 18 . În 2023, Comisia va propune o revizuire a programului pentru a spori disponibilitatea produselor sănătoase pentru copii și a-i ajuta să înțeleagă mai bine beneficiile alimentelor sănătoase și sustenabile.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Recomandarea Comisiei din 2013 intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării″ 19 a stabilit o abordare integrată pentru reducerea sărăciei sau a excluziunii sociale în rândul copiilor și ameliorarea bunăstării copiilor. Recomandarea s-a axat pe trei componente: (i) accesul la resurse adecvate; (ii) asigurarea accesului la servicii accesibile financiar și de calitate; și (iii) susținerea drepturilor copiilor de a participa la activități ludice, recreative, sportive și culturale, precum și la luarea unor decizii care le influențează viața. Prezenta propunere completează politicile existente în domeniul combaterii excluziunii sociale în rândul copiilor, se bazează pe experiența și lecțiile învățate din punerea în aplicare a Recomandării privind investiția în copii și consolidează a doua componentă a acesteia prin acordarea de prioritate accesului la servicii esențiale pentru copiii aflați în dificultate.

Procesul de coordonare a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă din cadrul semestrului european, alimentat de tabloul de bord social 20 , a evidențiat problema sărăciei sau a excluziunii sociale în rândul copiilor, iar mai multe state membre au primit recomandări conexe specifice fiecărei țări 21 . Orientările privind ocuparea forței de muncă 22 subliniază importanța asigurării accesului tuturor persoanelor, inclusiv al copiilor, la anumite servicii, cum ar fi educația și îngrijirea timpurie, educația și asistența medicală, acest acces reprezentând o condiție necesară pentru asigurarea egalității de șanse.

În perioada de finanțare 2014-2020, fondurile europene structurale și de investiții (în special Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane) au sprijinit o serie de domenii politice relevante pentru copii, inclusiv combaterea sărăciei sau a excluziunii sociale în rândul copiilor, serviciile esențiale, de calitate, în materie de educație și de îngrijire, precum și alimentele sănătoase și hrănitoare și asistența materială pentru copiii defavorizați.

În perioada 2017-2020, Programul de sprijin pentru reforme structurale a oferit asistență tehnică pentru punerea în aplicare a reformelor statelor membre, care vizează: (i) îmbunătățirea calității educației și a îngrijirii timpurii și prevenirea părăsirii timpurii a școlii; (ii) transformarea sistemelor de educație în unele mai favorabile incluziunii; (iii) sprijinirea dezinstituționalizării copiilor; (iv) îmbunătățirea accesului la servicii pentru copiii cu handicap; (v) încurajarea integrării sociale a copiilor care provin din familii de migranți sau cu origine etnică minoritară; (vi) adaptarea într-o mai mare măsură a sistemelor judiciare la nevoile copiilor; și (vii) revizuirea legislației privind protecția familiei, pentru a satisface nevoile în evoluție ale tuturor tipurilor de familii.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Prezenta propunere este complementară și coerentă cu o serie de alte inițiative ale UE. Ea constituie un rezultat concret al Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și va contribui la atingerea obiectivului său principal de reducere a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Intensificarea participării pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, inclusiv a femeilor, va contribui, de asemenea, la combaterea sărăciei; Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale stabilește ca obiectiv principal atingerea unei rate de ocupare a forței de muncă de 78 % și propune un obiectiv ambițios complementar de a reduce cel puțin la jumătate disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă până în 2030.

Prezenta propunere completează Strategia UE privind drepturile copilului adoptată în același timp, care reunește toate inițiativele existente și viitoare cu privire la drepturile copiilor într-un singur cadru de politici coerente și formulează recomandări concrete atât pentru acțiunea internă, cât și pentru cea externă a UE. Aceasta descrie activitatea Comisiei în următoarele domenii: (i) participarea copiilor la viața politică și democratică a UE; (ii) incluziunea socioeconomică, educația și sănătatea; (iii) prevenirea și protecția împotriva tuturor formelor de violență și de discriminare; (iv) justiția în interesul copilului; (v) copiii în era digitală; și (vi) dimensiunea globală a drepturilor copilului. Secțiunea privind incluziunea socioeconomică este corelată cu garanția europeană pentru copii.

La 22 mai 2019, Consiliul a adoptat Recomandarea privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor 23 , cu scopul de a sprijini statele membre în eforturile lor de a îmbunătăți accesul la sistemele proprii de educație și de îngrijire timpurie a copiilor, precum și calitatea acestor sisteme. La 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Realizarea Spațiului european al educației până în 2025” 24 , conform căreia incluziunea și egalitatea de gen constituie una dintre cele șase dimensiuni care trebuie consolidate. Pe baza acestei comunicări, la 19 februarie 2021, Consiliul a adoptat Rezoluția privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) 25 și a convenit asupra unui obiectiv la nivelul UE, și anume ca cel puțin 96 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între trei ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară să fie incluși în programele de educație și îngrijire timpurie. Rezoluția prevede, de asemenea, îmbunătățirea calității, echității, incluziunii și succesului tuturor în educație și formare. Statele membre au convenit ca proporția persoanelor care părăsesc timpuriu sistemele de educație și formare să scadă sub 9 % până în 2030.

La 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027: Resetarea educației și formării pentru era digitală” 26 , care prezintă o viziune ambițioasă pentru educația digitală dintr-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții bazată pe includerea tuturor cursanților, de toate vârstele.

La 5 martie 2020, Comisia a adoptat Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 27 . Strategia are ca scop combaterea stereotipurilor de gen care afectează bunăstarea și oportunitățile fetelor și ale băieților, în toată diversitatea lor, de la o vârstă fragedă. Aceasta anunță, de asemenea, astfel cum s-a confirmat prin Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, că în 2022 Comisia va prezenta revizuirea obiectivelor de la Barcelona 28 privind participarea la educația și îngrijirea timpurie a copiilor. Strategia promovează, de asemenea, autonomizarea economică a femeilor și repartizarea egală a activităților de îngrijire neremunerate, inclusiv a activităților de îngrijire a copiilor, între femei și bărbați. Atât timp cât femeile continuă să poarte o responsabilitate disproporționată pentru creșterea copiilor, obiectivele egalității de gen și ale incluziunii sociale a copiilor vor continua să fie strâns interconectate.

La 19 septembrie 2020, Comisia a adoptat Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 29 . Planul de acțiune prevede combaterea rasismului prin politici și programe de finanțare în domeniile ocupării forței de muncă, locuințelor și accesului la asistență medicală și educație. Acesta promovează acțiuni pentru asigurarea accesului egal la educație pentru copiii cu origine rasială sau etnică minoritară, precum și formarea profesorilor pentru a lucra cu toți copiii și pentru a fi atenți la nevoile elevilor din diferite medii. Planul prevede, de asemenea, prezentarea unui raport al Comisiei referitor la punerea în aplicare a Directivei privind egalitatea rasială, care interzice discriminarea bazată pe originea etnică sau rasială, inclusiv discriminarea copiilor romi, în diferite domenii, cum ar fi educația și protecția socială.

La 7 octombrie 2020, Comisia a adoptat Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor 30 . Acesta constă într-o comunicare și o propunere de recomandare a Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor, adoptată de Consiliu la 12 martie 2021 31 . Recomandarea solicită statelor membre să lupte împotriva discriminării multiple și structurale împotriva romilor, în special împotriva copiilor romi, și să ia măsuri mai stricte care să sprijine copiii romi și familiile acestora în domeniile interdependente ale ocupării forței de muncă, serviciilor sociale, învățământului de masă de calitate și favorabil incluziunii și educației și îngrijirii timpurii, sănătății, locuințelor și accesului la servicii esențiale, alimentației și accesului la activități recreative.

La 14 octombrie 2020, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Un val de renovări pentru Europa - ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai” 32 . Inițiativa se bazează pe principiul accesului la prețuri abordabile la locuințe renovate și al accesibilității acestora, contribuind astfel la obiectivul de garantare a unor locuințe adecvate pentru copiii aflați în dificultate, în special prin Recomandarea Comisiei privind sărăcia energetică 33 .

La 1 iulie 2020, Comisia a adoptat un pachet intitulat „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: o punte către locuri de muncă pentru generația viitoare” 34 pentru susținerea tinerilor care intră pe piața forței de muncă. Unul dintre elementele esențiale ale pachetului a fost o propunere de recomandare a Consiliului intitulată „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” 35 , adoptată de Consiliu la 30 octombrie 2020. Recomandarea urmărește ca toți tinerii cu vârste sub 30 de ani să primească o ofertă de muncă, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, care să fie de bună calitate, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea sistemului de educație formală.

La 12 noiembrie 2020, Comisia a adoptat Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 36 , care prezintă măsuri pentru promovarea incluziunii și combaterea discriminării împotriva persoanelor LGBTIQ și a familiilor acestora, inclusiv a copiilor.

La 24 noiembrie 2020, Comisia a adoptat un plan de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 37 , care îi cuprinde atât pe migranți, cât și pe cetățenii UE proveniți dintr-un context de migrație. Planul de acțiune se axează pe factorii determinanți, esențiali pentru o integrare și o incluziune de succes: educația și formarea, ocuparea forței de muncă și competențele, sănătatea și locuințele. Acesta acordă o atenție deosebită copiilor migranților și ai cetățenilor UE care provin din familii de migranți.

La 3 februarie 2021, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Planul european de combatere a cancerului” 38 , care atrage atenția asupra cancerului la copii. Una dintre inițiativele emblematice ale planului este lansarea inițiativei „Ajutorarea copiilor cu cancer” pentru a asigura accesul copiilor la servicii rapide și optime de depistare, diagnosticare, tratament și îngrijire.

Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 39  își propune să îmbunătățească viețile persoanelor cu handicap în următorul deceniu, atât în UE, cât și în afara acesteia. Strategia adoptă, de asemenea, o perspectivă transversală asupra nevoilor copiilor cu handicap.

Mai multe inițiative ale Comisiei au abordat deja contextul politic mai larg și principalii factori ai excluziunii sociale a copiilor, în special participarea părinților și tutorilor pe piața forței de muncă. Aceste inițiative sunt: Recomandarea Comisiei privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii 40 ; Recomandarea Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă 41 ; Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată 42 ; Recomandarea Consiliului privind accesul la protecție socială 43 ; Noua agendă pentru competențe 44 ; Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) 45 și propunerea de directivă a Comisiei privind salariile minime adecvate 46 .

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

În conformitate cu articolul 151 din TFUE, obiectivele Uniunii și ale statelor membre includ promovarea îmbunătățirii condițiilor de trai, o protecție socială adecvată și dezvoltarea resurselor umane, care să permită un nivel ridicat și de durată al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii. Îmbunătățirea egalității de șanse pentru toți copiii care trăiesc în UE contribuie la atingerea acestor obiective. În conformitate cu articolul 153 alineatul (1) litera (j) din TFUE, Uniunea susține și completează acțiunea statelor membre în domeniul luptei împotriva marginalizării sociale, în vederea realizării obiectivelor menționate la articolul 151.

Propunerea se bazează pe articolul 292 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), conform căruia Consiliul adoptă recomandări pe baza unei propuneri a Comisiei, coroborat cu articolul 153 alineatul (1) litera (j) și cu articolul 153 alineatul (2) din TFUE.

Propunerea va contribui la obiectivele Tratatului privind Uniunea Europeană, în special la combaterea excluziunii sociale și a discriminării și la protejarea drepturilor copilului (articolul 3 din tratat).

Propunerea va contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a UE, în special a articolului 24 din aceasta, care recunoaște dreptul copiilor la protecția și îngrijirile necesare pentru asigurarea bunăstării lor, și a articolului 33, care stipulează că familia trebuie să se bucure de protecție juridică, economică și socială.

•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

În timp ce responsabilitatea pentru politicile privind combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor le revine statelor membre, Uniunea are competența de a susține și de a completa acțiunile statelor membre.

Propunerea asigură valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE. Aceasta va susține un angajament politic în favoarea egalității de șanse pentru toți copiii, în special pentru copiii aflați în dificultate, și va sprijini convergența socială ascendentă a statelor membre.

Valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE devine și mai importantă, având în vedere provocările asociate pandemiei de COVID-19, deoarece este posibil ca impactul său socioeconomic să-i afecteze în mod disproporționat pe copiii aflați în dificultate. Garanția europeană pentru copii va contribui la atenuarea unora dintre efectele negative ale pandemiei, prin asigurarea accesului deplin al copiilor aflați în dificultate la serviciile esențiale.

Propunerea conferă un conținut concret acestei ambiții, în special prin valorificarea celor opt ani de punere în aplicare a Recomandării privind investiția în copii, respectând totodată competențele statelor membre. O intervenție specifică a UE pentru reducerea decalajului dintre copiii aflați în dificultate și copiii din medii mai înstărite în ceea ce privește accesul la serviciile esențiale va contribui în cele din urmă la asigurarea egalității de șanse pentru copiii din UE, evitând în același timp costurile economice și societale ridicate asociate combaterii excluziunii sociale în rândul copiilor și transmiterea dezavantajelor de la o generație la alta.

Propunerea va ajuta, de asemenea, statele membre să utilizeze în mod optim fondurile UE și naționale pentru a combate excluziunea socială în rândul copiilor. Comisia încurajează ferm statele membre să combată cu prioritate excluziunea socială în rândul copiilor.

•Proporționalitate

Propunerea completează eforturile statelor membre în domeniul combaterii excluziunii sociale în rândul copiilor și respectă practicile statelor membre și diversitatea sistemelor. Propunerea recunoaște faptul că situațiile diferite de la nivel național, regional sau local ar putea conduce la diferențe în ceea ce privește modul în care este pusă în aplicare recomandarea. Statele membre vor putea să utilizeze recomandarea în funcție de contextul lor național specific.

Proporționalitatea a jucat, de asemenea, un rol esențial în ghidarea alegerii instrumentului.

•Alegerea instrumentului

Instrumentul este o propunere de recomandare a Consiliului, care respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Instrumentul se bazează pe corpusul existent al legislației Uniunii Europene și este în concordanță cu tipul de instrumente disponibile pentru acțiunile Uniunii Europene în domeniul politicii sociale. Ca instrument juridic, propunerea semnalează angajamentul statelor membre față de măsurile prevăzute în prezenta recomandare și oferă o bază politică solidă pentru cooperarea la nivel european în acest domeniu, respectând totodată pe deplin competența statelor membre.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

În 2017, când a prezentat Pilonul european al drepturilor sociale, Comisia a făcut un bilanț al perioadei de patru ani de punere în aplicare a Recomandării privind investiția în copii 47 . Evaluarea a fost completată de un studiu realizat de experți din cadrul Rețelei europene de politici sociale intitulat „Progress across Europe in the implementation of the 2013 EU recommendation on Investing in children: Breaking the cycle of disadvantage. A study of national policies” (Progrese înregistrate la nivelul întregii Europe în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării UE din 2013 intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării”. Un studiu al politicilor naționale) 48 .

Evaluarea Comisiei a analizat progresele înregistrate, atât în ceea ce privește politica generală, cât și pentru fiecare dintre cele trei componente, precum și impactul în ceea ce privește elaborarea politicilor pentru copii și familii, inclusiv o serie de bune practici și exemple practice de acțiuni întreprinse.

Evaluarea a concluzionat că punerea în aplicare integrală a recomandării nu s-a finalizat încă. Cu toate că a beneficiat de un sprijin puternic atât la nivel național, cât și la nivelul UE, inclusiv din partea Parlamentului European și a societății civile, recomandarea nu este încă suficient de cunoscută și nici utilizată în mod corespunzător în statele membre la nivel local, unde trebuie elaborate și puse în aplicare mecanisme concrete în cadrul politicilor. Cu toate acestea, evaluarea a evidențiat totuși faptul că recomandarea a inspirat o serie de proiecte cu impact pozitiv. Aceasta a fost, în diverse grade, utilizată cu succes ca pârghie politică în cadrul semestrului european, contribuind la elaborarea unor recomandări relevante specifice fiecărei țări adresate statelor membre pe teme care variază de la servicii de educație și îngrijire timpurile și sprijin pentru venituri până la educația incluzivă. Aceasta a avut, de asemenea, un impact asupra elaborării și punerii în aplicare a programelor fondurilor structurale și de investiții europene pentru 2014-2020 49 .

Evaluarea a evidențiat faptul că majoritatea statelor membre au fost de acord că numai o abordare integrată cuprinzătoare ar constitui o strategie eficientă pentru a rupe cercul vicios al defavorizării. Statele membre au considerat că această reorientare și necesitatea de a îmbunătăți cooperarea între toate părțile interesate la nivel local reprezintă o provocare. Majoritatea statelor membre au fost de acord că este echitabil din punct de vedere social și viabil din punct de vedere economic să se investească mai mult în educația timpurie a copiilor și că furnizarea de servicii de educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate reprezintă componenta principală.

În cele din urmă, în ceea ce privește realizările, evaluarea a constatat că primele două componente ale recomandării privind accesul la venituri și servicii au fost esențiale pentru generarea unor schimbări concrete de politică și pentru elaborarea de proiecte.

În plus, studiul Rețelei europene de politici sociale a concluzionat că îmbunătățirea în statele membre a accesului la servicii de calitate, la un preț accesibil, a fost insuficientă și inegală. Cele mai puține progrese au fost înregistrate în domeniile accesului la locuințe, asistență medicală și educație.

Lecțiile învățate din punerea în aplicare a Recomandării privind investiția în copii și constatările Curții de Conturi Europene subliniază faptul că combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor necesită efectiv eforturi consolidate pentru o mai bună orientare a ajutorului financiar din partea UE în statele membre.

•Consultări cu părțile interesate

În perioada iulie-noiembrie 2020, Comisia a efectuat o consultare punctuală prin intermediul unor chestionare online, al unor grupuri tematice și al unor dezbateri speciale la care au participat statele membre prin intermediul Comitetului de protecție socială al Consiliului, al Comitetului Economic și Social European, al Comitetului Regiunilor, al partenerilor sociali europeni, organizațiilor societății civile și chiar al copiilor. Prezenta propunere reflectă în mare măsură opiniile părților interesate colectate în timpul consultărilor.

Majoritatea respondenților care au participat la consultarea punctuală au subliniat că UE are un rol decisiv în sprijinirea autorităților naționale, regionale și locale în eforturile coordonate de îmbunătățire a situației copiilor aflați în dificultate. Părțile interesate au salutat inițiativa privind o garanție europeană pentru copii și au subliniat importanța asigurării accesului la educație și îngrijire timpurie gratuită, la învățământ gratuit, la asistență medicală gratuită, la locuințe adecvate și la alimentație sănătoasă, precum și importanța asigurării unor activități ludice și recreative pentru copii. Majoritatea părților interesate consultate s-au pronunțat în favoarea propunerii unei recomandări a Consiliului privind o garanție europeană pentru copii. Părțile interesate au subliniat, de asemenea, importanța includerii unor grupuri specifice de copii în grupul țintă al garanției pentru copii. Acestea au evidențiat importanța elaborării și punerii în aplicare a unor strategii integrate privind combaterea excluziunii sociale și ruperea cercului vicios al defavorizării, care să se axeze nu numai pe nevoile copiilor, ci și pe susținerea unor familii întregi.

Propunerea beneficiază și de procesul amplu de consultare cu copiii la care au participat 10 000 de copii. Concluzia a fost că garanția europeană pentru copii ar trebui să se axeze pe măsuri concrete și eficiente pentru asigurarea unui tratament egal pentru toți copiii, acordând o atenție deosebită copiilor aflați în situații vulnerabile, și a accesului egal la educație de calitate și la prețuri accesibile pentru toți copiii, de la educația și îngrijirea timpurie până la învățământul secundar.

Rezumatul rezultatelor consultărilor cu părțile interesate este anexat la documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta propunere.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Propunerea se bazează pe documentul de lucru al serviciilor Comisiei care face bilanțul punerii în aplicare a Recomandării privind investiția în copii, pe raportul special al Curții de Conturi Europene privind sărăcia în rândul copiilor și pe expertiza obținută prin intermediul unei acțiuni pregătitoare multianuale solicitate de Parlamentul European, în special „Studiul de fezabilitate pentru o garanție pentru copii″ 50 și „Studiul privind cadrul de implementare economică a unei posibile scheme de garanții pentru copii în UE, inclusiv fondul său financiar″ 51 .

Scopul studiului de fezabilitate pentru o garanție pentru copii a fost acela de a clarifica domeniul de aplicare potențial al unei garanții europene pentru copii, de a analiza condițiile de punere în aplicare a acesteia și de a evalua valoarea adăugată a UE. Studiul s-a axat pe patru grupuri specifice de copii vulnerabili din punct de vedere social: copii aflați în instituții de îngrijire rezidențială, copii cu handicap, copii care provin din familii de migranți (inclusiv copii refugiați) și copii aflați într-o situație familială precară. Acesta a analizat fezabilitatea garantării accesului la cinci servicii esențiale: asistență medicală gratuită, învățământ gratuit, educație și îngrijire timpurie gratuită, locuințe adecvate și alimentație sănătoasă.

Studiul a concluzionat că trebuie într-adevăr îmbunătățit accesul categoriilor de copii menționate anterior la cele cinci servicii. Lipsa accesului poate avea consecințe pe termen scurt și lung pentru copiii înșiși, dar și pentru societate. Serviciile de bază trebuie să fie favorabile incluziunii pentru a asigura beneficii maxime pentru copiii aflați în dificultate și pentru a evita stigmatizarea și segregarea. Cu toate că asigurarea accesului la servicii reprezintă o parte importantă a combaterii excluziunii sociale în rândul copiilor, aceasta ar trebui să fie inclusă într-o abordare mai largă, astfel cum se prevede în Recomandarea privind investiția în copii, și într-un cadru de politică socială favorabil. În cele din urmă, fondurile UE au un potențial considerabil de a juca un rol mai eficient și strategic în sprijinirea accesului la servicii.

„Studiul privind cadrul de implementare economică a unei posibile scheme de garanții pentru copii în UE, inclusiv fondul său financiar”, complementar studiului de fezabilitate, a analizat eventualele costuri și beneficii pentru autoritățile competente pentru garantarea accesului nediscriminatoriu al copiilor aflați în dificultate la cele cinci servicii vizate de Garanția europeană pentru copii. Studiul a concluzionat că beneficiile vor avea atât un impact pe termen scurt asupra vieții copiilor, cât și un impact pe termen lung asupra perspectivelor copiilor ca adulți, asupra societății și asupra cheltuielilor publice viitoare. Conform studiului, costurile asociate serviciilor de asigurare a meselor gratuite la școală, cu educația și îngrijirea timpurie gratuită și de calitate și cu eliminarea costurilor școlare pentru copiii aflați în dificultate sunt relativ scăzute și sunt mici îndeosebi în raport cu beneficiile potențial ridicate pe care aceste acțiuni le pot oferi.

În cele din urmă, la solicitarea Parlamentului European și în parteneriat cu UNICEF, Comisia desfășoară proiecte-pilot în Bulgaria, Croația, Grecia și Italia pentru a testa aceste acțiuni pe teren și analizează cadrele de politică din Germania, Lituania și Spania. În acest mod, se va furniza o contribuție valoroasă pentru etapa de punere în aplicare a recomandării propuse.

•Evaluarea impactului

Instrumentul propus – o recomandare a Consiliului – furnizează orientări cu privire la modul de punere în aplicare a garanției europene pentru copii, oferind în același timp statelor membre flexibilitatea de a concepe și de a aplica măsuri, în conformitate cu practicile lor naționale. Prin urmare, nu este necesară o evaluare a impactului.

Impactul recomandării nu va depinde numai de modul în care statele membre pun în aplicare măsurile. Circumstanțele specifice fiecărei țări, precum situația macroeconomică, elaborarea sistemelor de protecție socială și a serviciilor sociale și funcționarea pieței forței de muncă sunt, de asemenea, importante și îngreunează disocierea impactului specific al propunerii de alți factori.

Documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei include o prezentare generală a celor mai importante provocări în ceea ce privește excluziunea socială în rândul copiilor, precum și decalajele care împiedică accesul egal al copiilor aflați în dificultate la serviciile relevante. Acesta include, de asemenea, o analiză preliminară a eficacității și a potențialului impact al recomandării.

Pentru această analiză s-a utilizat o combinație de expertiză internă și externă. Aceasta se bazează, de asemenea, pe numeroase activități de monitorizare și învățare reciprocă și pe feedbackul primit în timpul consultărilor punctuale. Împreună, aceste contribuții s-au concretizat în măsuri detaliate în cadrul propunerii.

În plus, se propune o mai bună colectare a datelor la nivelul UE în vederea îmbunătățirii monitorizării atente a acțiunilor din statele membre. O dispoziție specifică este inclusă în propunerea de revizuire a recomandării după o perioadă inițială de punere în aplicare.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Nu se aplică.

•Drepturile fundamentale

Garanția europeană pentru copii va contribui la protejarea dreptului copiilor la protecția și îngrijirea necesare pentru asigurarea bunăstării lor și la protecția juridică, economică și socială a familiei (articolele 24 și 33 din Carta drepturilor fundamentale a UE).

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Prezenta propunere nu are implicații financiare asupra bugetului Uniunii.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, de evaluare și de raportare

S-a propus monitorizarea de către Comisie a punerii în aplicare a recomandării în contextul semestrului european, pe baza tabloului de bord social revizuit, care include un nou indicator principal privind copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Propunerea recomandă statelor membre să desemneze un coordonator național al garanției pentru copii, care să dispună de resurse adecvate și care să fie autorizat în mod corespunzător pentru a coordona și a monitoriza în mod eficient punerea în aplicare a recomandării și care să acționeze în calitate de persoană de contact pentru Comisie. Comisia va colabora cu coordonatorii garanției pentru copii și Comitetul pentru protecție socială pentru a facilita învățarea reciprocă (de exemplu, prin evaluări inter pares și consiliere reciprocă), va face schimb de experiență și de bune practici și va urmări acțiunile statelor membre întreprinse în vederea punerii în aplicare a garanției europene pentru copii.

Comisia va prezenta periodic Comitetului pentru protecție socială rapoarte cu privire la punerea în aplicare a recomandării pe baza rapoartelor bienale ale statelor membre.

Comisia va colabora, de asemenea, cu Comitetul pentru protecție socială pentru stabilirea unui cadru comun de monitorizare, care să includă indicatori cantitativi și calitativi, în scopul evaluării punerii în aplicare a prezentei recomandări. Comisia și Comitetul pentru protecție socială vor colabora, de asemenea, pentru a îmbunătăți disponibilitatea, domeniul de aplicare și relevanța datelor pertinente la nivelul UE.

În cele din urmă, după o perioadă inițială de punere în aplicare, Comisia va face un bilanț al progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandării și va prezenta Consiliului un raport în termen de cinci ani de la data adoptării recomandării.

•Explicații detaliate referitoare la dispozițiile specifice ale propunerii

Punctele 1-2 definesc obiectivul recomandării și domeniul de aplicare personal (copiii cărora li se adresează prezenta recomandare).

Punctul 3 conține definițiile care se vor aplica în sensul prezentei propuneri.

Punctele 4-5 conțin esența recomandării. Acestea solicită statelor membre să garanteze accesul efectiv și gratuit la educație și îngrijire timpurie, la educație și activități școlare, la cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală și la asistență medicală pentru copiii aflați în dificultate. În plus, se solicită statelor membre să garanteze accesul efectiv la o alimentație sănătoasă și la o locuință adecvată pentru copiii aflați în dificultate. Statele membre ar trebui să identifice copiii aflați în dificultate și, în cadrul acestui grup, să ia în considerare formele specifice de defavorizare cu care se confruntă acești copii.

Punctul 6 se referă la eforturile pe care statele membre ar trebui să le depună pentru a stabili un cadru de politică favorabil pentru combaterea excluziunii sociale și pentru ruperea cercului vicios intergenerațional al sărăciei și defavorizării și recomandă o serie de măsuri politice în acest sens.

Punctele 7-10 recomandă un set de măsuri naționale pe care statele membre ar trebui să le ia pentru a pune în aplicare în mod eficient garanția europeană pentru copii.

Punctul 11 stabilește mecanisme de guvernanță și de raportare. Acestea includ următoarele recomandări pentru statele membre:

·desemnarea unui coordonator național al garanției pentru copii care va coordona și va monitoriza punerea în aplicare a recomandării;

·implicarea părților interesate relevante în procesul de identificare a copiilor aflați în dificultate și a obstacolelor cu care se confruntă aceștia în ceea ce privește accesul la serviciile reglementate de prezenta recomandare și utilizarea acestor servicii, ținând cont de organizarea și circumstanțele naționale, regionale și locale;

·transmiterea către Comisie a unui plan național de acțiune pentru punerea în aplicare a recomandării;

·desfășurarea de activități de informare;

·implicarea părților interesate în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programului de acțiune național;

·prezentarea periodică de rapoarte către Comisie.

Punctul 12 stabilește mecanisme de punere în aplicare, de monitorizare și de evaluare și salută intenția Comisiei:

·de a utiliza semestrul european pentru a monitoriza punerea în aplicare a recomandării;

·de a colabora cu Comitetul pentru protecție socială și cu coordonatorii naționali ai garanției pentru copii;

·de a prezenta periodic Comitetului pentru protecție socială rapoarte cu privire la progresele înregistrate;

·de a colabora cu Comitetul pentru protecție socială pentru stabilirea unui cadru de monitorizare și a unor indicatori relevanți;

·de a revizui punerea în aplicare a recomandării și de a prezenta un raport Consiliului în termen de cinci ani de la data adoptării recomandării;

·de a intensifica activitățile de sensibilizare și de comunicare și diseminarea rezultatelor.

2021/0070 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

de instituire a unei garanții europene pentru copii

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292, coroborat cu articolul 153 alineatul (2) și cu articolul 153 alineatul (1) litera (j),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea combate excluziunea socială și discriminarea și promovează egalitatea între femei și bărbați și protecția drepturilor copilului.

(2)În conformitate cu articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.

(3)În conformitate cu articolul 151 din TFUE, Uniunea și statele membre au ca obiective promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, o protecție socială adecvată, dialogul social, dezvoltarea resurselor umane care să permită un nivel ridicat și durabil al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii. În conformitate cu articolul 153 alineatul (1) litera (j) din TFUE, în vederea realizării obiectivelor menționate, Uniunea susține și completează acțiunea statelor membre în domeniul luptei împotriva marginalizării sociale.

(4)Articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Uniunea recunoaște dreptul copiilor la protecția și îngrijirile necesare pentru asigurarea bunăstării lor și că, în toate acțiunile referitoare la copii, indiferent dacă sunt realizate de autorități publice sau de instituții private, interesul superior al copilului trebuie să fie considerat primordial. Articolul 33 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că familia se bucură de protecție juridică, economică și socială.

(5)Articolul 17 din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, confirmă angajamentul de a asigura copiilor îngrijirile, asistența, educația și pregătirea de care au nevoie.

(6)Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, adoptată la 20 noiembrie 1989 și ratificată de toate statele membre, stipulează la articolele 18, 24, 27, 28 și 31 că statele părți recunosc dreptul copilului la asistență din partea statului, dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate posibilă și de a beneficia de serviciile medicale și de recuperare, dreptul de a beneficia de un nivel de trai adecvat, dreptul la educație, dreptul la odihnă, dreptul de a practica activități recreative și dreptul de a participa pe deplin la viața culturală și artistică.

(7)Articolul 7 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap 52 , ratificată de Uniune și de toate statele sale membre, prevede că statele părți vor lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că minorii cu dizabilități se bucură pe deplin de toate drepturile și libertățile fundamentale ale omului, în condiții de egalitate cu ceilalți copii.

(8)Împreună cu statele sale membre, Uniunea se angajează pe deplin să fie un lider în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv a celor referitoare la eradicarea sărăciei, asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării și asigurarea unei educații de calitate incluzive și echitabile.

(9)În noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale, stabilind 20 de principii pentru a sprijini buna funcționare și echitatea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială. Principiul 11 prevede dreptul copiilor la educație și îngrijire timpurie la prețuri accesibile și de bună calitate, protecția împotriva sărăciei și măsuri specifice de sporire a egalității de șanse pentru copiii proveniți din medii defavorizate.

(10)La 20 februarie 2013, Comisia a adoptat Recomandarea 2013/112/UE 53 „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării″. Această recomandare prevede o abordare integrată pentru reducerea sărăciei sau a excluziunii sociale în rândul copiilor și ameliorarea bunăstării copiilor, bazându-se pe trei piloni: accesul la resurse, accesul la servicii de calitate și dreptul de participare al copiilor.

(11)Parlamentul European, în rezoluția sa din 24 noiembrie 2015 54 , a solicitat Comisiei și statelor membre să introducă o garanție pentru copii, care să se axeze pe copiii afectați de sărăcie și pe accesul acestora la servicii. În rezoluția sa din 11 martie 2021 55 , Parlamentul European a invitat, de asemenea, Comisia să își prezinte propunerea de a institui o Garanție europeană pentru copii în primul trimestru al anului 2021 și a invitat statele membre să investească toate resursele posibile, inclusiv fondurile UE, în lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale în rândul copiilor și să stabilească planuri naționale de acțiune privind Garanția pentru copii.

(12)În declarația comună intitulată „Overcoming poverty and social exclusion – mitigating the impact of COVID-19 on families – working together to develop prospects for strong children” (Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale – atenuarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra familiilor – colaborarea pentru dezvoltarea unor perspective pentru copii puternici), semnată în decembrie 2020 de 24 de miniștri în cadrul Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori, s-a solicitat instituirea unei garanții europene pentru copii, bazată pe principiile comune și abordarea integrată prevăzute în Recomandarea 2013/112/UE și în Pilonul european al drepturilor sociale. Miniștrii au reafirmat faptul că accesul la asistență medicală gratuită, învățământ gratuit, la educație și îngrijire timpurie accesibile din punct de vedere financiar, la locuințe decente și alimentație adecvată este esențial pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

(13)Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale 56 oferă un nou impuls pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în Uniune, în special prin stabilirea obiectivului pentru 2030 de a reduce cu 15 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, incluzând cel puțin 5 milioane de copii.

(14)Strategia cuprinzătoare a Uniunii privind drepturile copilului 57 contribuie la consolidarea participării copiilor în societate, la protejarea copiilor vulnerabili, inclusiv a celor expuși riscului de excludere socioeconomică și de marginalizare, protejarea drepturilor copiilor online, promovarea justiției în interesul copilului și prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor. De asemenea, strategia vizează combaterea discriminării copiilor sau a părinților lor, inclusiv pe motive de gen sau orientare sexuală.

(15)Obiectivul prezentei recomandări este de a preveni și a combate excluziunea socială prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate la un set de servicii esențiale. Copiii aflați în dificultate sunt persoane cu vârsta sub 18 ani care sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială 58 .

(16)Pentru a asigura accesul efectiv și gratuit la servicii esențiale, statele membre - în funcție de circumstanțele și abordările naționale - ar trebui fie să organizeze și să furnizeze astfel de servicii, fie să ofere ajutoare adecvate, astfel încât părinții sau tutorii copiilor aflați în dificultate să fie în măsură să acopere costurile acestor servicii.

(17)În UE există aproape 18 milioane de copii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Unul dintre principalii factori determinanți ai excluziunii sociale în rândul copiilor este accesul inegal la servicii esențiale, care sunt extrem de importante pentru bunăstarea și dezvoltarea abilităților sociale, cognitive și emoționale. Copiii care trăiesc în sărăcie sau care provin din medii defavorizate sunt mai predispuși să se confrunte cu obstacole în ceea ce privește accesul la educația și îngrijirea timpurie, la educație incluzivă, asistență medicală, alimentație sănătoasă și locuințe adecvate. Acești copii își încep viața în dezavantaj, fapt care poate avea implicații pe termen lung pentru dezvoltarea și perspectivele lor viitoare.

(18)Transmiterea între generații a excluziunii sociale pune în pericol coeziunea socială de‑a lungul generațiilor și determină costuri mai mari pentru statele noastre sociale, împiedicând reziliența economică și socială. Îmbunătățirea accesului egal al copiilor aflați în dificultate la serviciile esențiale este un mijloc important de intensificare a eforturilor de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale. Acest lucru contribuie, de asemenea, la încurajarea egalității de șanse pentru copiii aflați în dificultate și la combaterea sărăciei în rândul copiilor.

(19)Combaterea din timp a dezavantajelor este o investiție eficientă din punctul de vedere al costurilor, inclusiv pe termen lung, deoarece contribuie nu numai la incluziunea copiilor și la îmbunătățirea rezultatelor socioeconomice ale acestora atunci când devin adulți, ci și la situația economiei și a societății, printr-o mai bună integrare pe piața muncii și în viața socială. Investiția în oportunități egale pentru copii pune bazele unei creșteri economice durabile și favorabile incluziunii, în sprijinul unor societăți echitabile și reziliente și al convergenței sociale ascendente. Aceasta contribuie totodată la abordarea impactului evoluțiilor demografice nefavorabile prin reducerea deficitului de competențe și de forță de muncă și asigurarea unei acoperiri teritoriale mai bune, valorificând în același timp oportunitățile care decurg din dubla tranziție verde și digitală.

(20)Accesul egal la educație și îngrijire timpurie de calitate și incluzivă este esențial pentru a rupe cercul vicios de transmitere a excluziunii sociale și pentru a asigura șanse egale pentru copiii defavorizați. Cu toate acestea, disponibilitatea limitată și costurile ridicate ale educației și îngrijirii timpurii pot constitui un obstacol pentru copiii care provin din familii cu venituri mici. Ratele de frecventare în cazul acestora sunt considerabil mai mici și conduc mai târziu la rezultate școlare mai slabe și la rate de abandon școlar mai ridicate, în special pentru copiii care provin din familii de migranți sau pentru copiii romi. Segregarea și discriminarea în ceea ce privește accesul la învățământul de masă al copiilor cu handicap sau cu nevoi educaționale speciale rămân o provocare. Alegerea instituției de învățământ trebuie să reflecte interesul superior al copilului. Numărul tot mai mare de copii care provin din familii de migranți în cadrul sistemelor de învățământ necesită o prevenire a segregării mediilor școlare și adaptarea metodelor de predare.

(21)O parte importantă a învățării, inclusiv dobândirea de competențe sociale, se desfășoară prin intermediul activităților sportive, recreative, sau culturale. Astfel de activități s-au dovedit a fi benefice, în special pentru copiii care provin din medii defavorizate. Cu toate acestea, este posibil ca anumite grupuri de copii să nu dispună de mijloacele financiare pentru a participa la astfel de activități sau participarea acestora să fie împiedicată de lipsa unei infrastructuri corespunzătoare, de un acces limitat sau de probleme lingvistice.

(22)Copiii care provin din familii cu venituri mici întâmpină dificultăți în ceea ce privește accesul la anumite servicii de asistență medicală, cum ar fi servicii de îngrijire stomatologică sau la dispozitive medicale, cum ar fi aparate dentare, lentile de corecție sau ochelari. De asemenea, aceștia dispun de mai puține oportunități și resurse pentru a beneficia de programe de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății. Sărăcia monetară și alți factori sociali determinanți afectează în mod semnificativ dezvoltarea generală și sănătatea, inclusiv sănătatea mintală a copiilor și amplifică riscul de apariție a unor probleme de sănătate în anii următori. Intervenția timpurie și prevenția sunt esențiale. Un acces mai bun la programe de prevenire și de promovare a sănătății publice, inclusiv vaccinarea, și sprijinul acordat părinților pot contribui la obținerea unor rezultate mai bune.

(23)Accesul la o alimentație sănătoasă și sustenabilă reprezintă o provocare în special pentru familiile cu venituri mici. Programele de alimentație și de nutriție sănătoase pot ajuta la remedierea unor probleme ca alimentația deficitară, lipsa activităților fizice, obezitatea sau consumul de alcool și de tutun, reducând astfel malnutriția și alimentația deficitară, care sunt mai răspândite în rândul copiilor care provin din medii defavorizate. Experiența dobândită în urma pandemiei de COVID-19 a demonstrat importanța programelor alimentare școlare pentru unii copii, care, în perioada restricțiilor de deplasare a persoanelor, au fost brusc lipsiți de o sursă de alimentație pe care se bazau 59 .

(24)Copiii care provin din familii cu venituri mici, din familii de migranți sau cu origine rasială sau etnică minoritară sunt expuși unui risc mai mare de privare severă de locuință, de supraaglomerare sau de sărăcie energetică și sunt mai expuși riscului lipsei de adăpost. Cheltuielile cu locuința reprezintă o povară grea, în special pentru gospodăriile monoparentale. Asigurarea de locuințe adecvate și a unei cazări adecvate pentru copii și familiile acestora în adăposturile de urgență este un mecanism important pentru combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor și reducerea riscului lipsei de adăpost. În vederea dezinstituționalizării copiilor, plasarea lor în îngrijire instituționalizată ar trebui să fie o soluție de ultimă instanță, ținând cont de interesul superior al copilului. Ar trebui promovată îngrijirea comunitară sau familială de calitate. Acordarea de sprijin copiilor care părăsesc centrele de îngrijire instituționalizată i-ar ajuta să ducă o viață independentă și să se integreze în societate.

(25)Pandemia de COVID-19 poate avea efecte pe termen lung asupra bunăstării economice și sociale a familiilor și a copiilor și este posibil să afecteze în mod disproporționat copiii care provin din medii defavorizate. Grupurile cu venituri mici și medii se confruntă cu un risc mai mare de pierdere a veniturilor, cu un impact potențial semnificativ asupra venitului disponibil al gospodăriilor din cauza creșterii numărului de șomeri și a posibilităților reduse de muncă la distanță. Se preconizează că actuala criză va spori inegalitățile existente și va duce probabil la creșterea numărului de gospodării expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Această situație pune o presiune semnificativă și asupra disponibilității serviciilor. Copiii care se confruntă cu diferite forme de defavorizare sunt printre cei mai afectați de pandemia de COVID-19. Multor copii care trăiesc în gospodării lipsite de sprijin familial, competențe sau echipamente adecvate le-a fost greu să învețe la distanță, în aceeași situație fiind și copiii care locuiesc în zone izolate sau rurale cu infrastructură digitală inadecvată.

(26)Combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor și reducerea impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19 necesită o abordare integrată, axată pe persoană și multidimensională, precum și un cadru de politică favorabil. Consolidarea cooperării și a coordonării între servicii la diferite niveluri garantează o prevenire eficientă și sprijină incluziunea socială a copiilor. Pe lângă asigurarea accesului la serviciile esențiale, în toate regiunile și teritoriile, inclusiv prin investiții în infrastructura serviciilor și în forță de muncă, este, de asemenea, necesar să se îmbunătățească eficacitatea și relevanța politicilor conexe, să se combine măsurile preventive și de remediere și să se valorifice la maximum instrumentele existente ale Uniunii.

(27)Procesul de coordonare a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă din cadrul semestrului european, alimentat de tabloul de bord social, a evidențiat problema sărăciei sau a excluziunii sociale în rândul copiilor, iar mai multe state membre au primit recomandări conexe specifice fiecărei țări. Orientările privind ocuparea forței de muncă subliniază importanța asigurării accesului tuturor persoanelor, inclusiv al copiilor, la anumite servicii, cum ar fi educația și îngrijirea timpurie, educația și asistența medicală, acest acces reprezentând o condiție necesară pentru asigurarea egalității de șanse.

(28)Sunt disponibile fonduri ale Uniunii pentru a sprijini punerea în aplicare a garanției europene pentru copii și a altor măsuri de susținere. În cadrul Fondului social european Plus 60 propus, toate statele membre vor trebuie să aloce o sumă adecvată pentru combaterea sărăciei sau a excluziunii sociale în rândul copiilor. Pentru statele membre în care rata copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială depășește media Uniunii, această sumă trebuie să fie de cel puțin 5 % din alocarea națională provenind din Fondul social european Plus. Fondul european de dezvoltare regională și programul InvestEU vor sprijini în egală măsură investițiile în infrastructurile necesare, cum ar fi locuințele sociale și structurile de educație și îngrijire timpurie, precum și în echipamente și în accesul la servicii de bază de bună calitate. Ca parte a Planului de redresare pentru Europa și a instrumentului „Next Generation EU”, Mecanismul de redresare și reziliență oferă finanțare suplimentară din partea Uniunii pentru reforme, investiții și politici pentru generația următoare, copii și tineri, de exemplu în domeniul educației și al competențelor, care urmează să fie incluse în planurile naționale de redresare și de reziliență 61 . Instrumentul de sprijin tehnic poate susține statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor structurale în domeniile educației, serviciilor sociale, justiției și sănătății, inclusiv a reformelor intersectoriale pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în rândul copiilor.

(29)Statele membre pot beneficia, de asemenea, de programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli pentru perioada 2017-2023 pentru a spori accesul copiilor la produse sănătoase și pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare a beneficiilor unei alimentații sănătoase și sustenabile.

(30)Prezenta recomandare ar trebui pusă în aplicare prin intermediul unor planuri naționale de acțiune adaptate la circumstanțele naționale, regionale și locale. Aceste planuri naționale de acțiune ar trebui să permită identificarea copiilor aflați în dificultate și a obstacolelor cu care se confruntă aceștia în ceea ce privește accesul la serviciile reglementate de prezenta recomandare și utilizarea acestor servicii. În acest scop, statele membre ar trebui să implice părțile interesate relevante, inclusiv organizațiile neguvernamentale care promovează drepturile copiilor. Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentei recomandări ar trebui monitorizate periodic în contextul semestrului european, inclusiv prin elaborarea unor indicatori de monitorizare relevanți.

(31)Prezenta recomandare completează Recomandarea 2013/112/UE, reprezintă un rezultat concret al Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și completează Strategia cuprinzătoare a Uniunii privind drepturile copilului.

(32)Prezenta recomandare respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității. Aceasta nu aduce atingere principiilor dreptului procedural național și tradițiilor juridice ale statelor membre și nu implică o extindere a competențelor Uniunii,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

OBIECTIVUL ȘI DOMENIUL DE APLICARE AL GARANȚIEI EUROPENE PENTRU COPII

(1)Obiectivul prezentei recomandări este de a preveni și de a combate excluziunea socială prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate la un set de servicii esențiale.

(2)Prezenta recomandare se aplică copiilor aflați în dificultate.

DEFINIȚII

(3)În sensul prezentei recomandări, se aplică următoarele definiții:

(a)„copii aflați în dificultate″ înseamnă persoane cu vârsta sub 18 ani care sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială;

(b)„copii care provin din familii de migranți″ înseamnă copii resortisanți ai unor țări terțe, indiferent de statutul lor de migrant, și copii care au cetățenia unui stat membru, dar care provin din familii de migranți dintr-o țară terță și care au cel puțin un părinte născut în altă țară;

(c)„copii aflați în situații familiale precare″ înseamnă copii expuși la diferiți factori de risc care duc la excluziune socială, cum ar fi: copii care trăiesc într-o gospodărie monoparentală, copii care locuiesc cu un părinte cu handicap, copii care trăiesc într-o gospodărie în care există probleme de sănătate mintală sau de boli cronice, copii care trăiesc într-o gospodărie în care există abuz de droguri sau violență domestică, copii ai unor cetățeni ai Uniunii care au rămas în statul membru de origine după ce părinții s-au mutat într-un alt stat membru, copii care au o mamă adolescentă sau care sunt mame adolescente, copii care au un părinte încarcerat;

(d)„acces efectiv″ înseamnă o situație în care serviciile sunt disponibile imediat, la prețuri abordabile, accesibile, de bună calitate, furnizate în timp util și în care potențialii utilizatori au cunoștință de existența serviciilor și de drepturile de a le utiliza;

(e)„acces efectiv și gratuit″ înseamnă o situație în care serviciile sunt gratuite, disponibile imediat, accesibile, de bună calitate, furnizate în timp util și în care potențialii utilizatori au cunoștință de existența serviciilor și de drepturile de a le utiliza;

(f)„activități școlare″ înseamnă învățarea prin intermediul unor activități ludice, recreative, sportive sau culturale, care se desfășoară în cadrul sau în afara orelor de școală obișnuite, este organizată de școală și inclusă în – sau legată de – programa școlară;

(g)„masă sănătoasă″ sau „alimentație sănătoasă″ înseamnă un consum echilibrat de alimente, care oferă copiilor nutrienții necesari pentru dezvoltarea fizică și mentală și pentru activitatea fizică, adaptat nevoilor fiziologice ale copiilor;

(h)„locuință adecvată″ înseamnă o locuință care îndeplinește standardele tehnice naționale actuale, se află într-o stare bună, oferă un grad adecvat de confort termic și este disponibilă la un preț accesibil.

PRINCIPALELE RECOMANDĂRI

(4)Statele membre sunt invitate:

(a)să garanteze copiilor aflați în dificultate accesul efectiv și gratuit la educație și îngrijire timpurie, la educație și activități școlare, la cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală și la asistență medicală;

(b)să garanteze accesul efectiv la o alimentație sănătoasă și o locuință adecvată pentru copiii aflați în dificultate.

(5)Statele membre ar trebui să identifice copiii aflați în dificultate și, în cadrul acestui grup de copii, să ia în considerare, ori de câte ori este necesar pentru elaborarea măsurilor naționale integrate, formele specifice de defavorizare cu care se confruntă:

(a)copii fără adăpost sau copii care se confruntă o privare severă de locuință;

(b)copii cu handicap;

(c)copii care provin din familii de migranți;

(d)copii cu origine rasială sau etnică minoritară (în special romi);

(e)copii aflați în îngrijire alternativă (în special instituționalizată);

(f)copii aflați în situații familiale precare.

UN CADRU DE POLITICĂ FAVORABIL

(6)Statele membre sunt invitate să stabilească un cadru de politică integrat și favorabil pentru combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor, care să se axeze pe ruperea cercul vicios intergenerațional al sărăciei și defavorizării și pe reducerea impactului socioeconomic al pandemiei cauzate de COVID-19. În acest sens, pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări, statele membre ar trebui:

(a)să asigure coerența cu prezenta recomandare a politicilor sociale și a politicilor privind educația, sănătatea, alimentația și locuințele la nivel național, regional și local și, ori de câte ori este posibil, să le îmbunătățească relevanța pentru susținerea copiilor, într-un mod integrat;

(b)să sporească investițiile în educație, în sisteme adecvate de sănătate și de protecție socială pentru a răspunde efectiv nevoilor copiilor și ale familiilor acestora, în special ale celor expuși riscului de excluziune socială;

(c)să asigure politici și resurse adecvate, inclusiv prin măsuri de integrare pe piața forței de muncă pentru părinți sau tutori și sprijin pentru venit acordat familiilor și gospodăriilor, astfel încât obstacolele de natură financiară să nu împiedice accesul copiilor la servicii de calitate;

(d)să abordeze dimensiunea teritorială a excluziunii sociale, luând în considerare nevoile specifice ale copiilor în funcție de zonele urbane, rurale, izolate și segregate distincte, pe baza unei abordări integrate și multidisciplinare;

(e)să consolideze cooperarea cu autoritățile naționale, regionale și locale, cu organizațiile din domeniul economiei sociale, organizațiile neguvernamentale și cu alte părți interesate și să sporească implicarea acestora în elaborarea, furnizarea și monitorizarea politicilor și a serviciilor de calitate pentru copii;

(f)să ia măsuri de promovare a incluziunii și pentru evitarea și combaterea discriminării și a stigmatizării copiilor aflați în dificultate;

(g)să sprijine investițiile strategice în servicii de calitate pentru copii, inclusiv în infrastructura necesară și în forță de muncă calificată;

(h)să aloce resurse adecvate pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări și să utilizeze în mod optim fondurile naționale și ale UE, în special Fondul social european Plus, Fondul european de dezvoltare regională, REACT-EU, Invest-EU, Mecanismul de redresare și reziliență și Instrumentul de sprijin tehnic.

EDUCAȚIA ȘI ÎNGRIJIREA TIMPURIE, EDUCAȚIA ȘI ACTIVITĂȚILE ȘCOLARE, O MASĂ SĂNĂTOASĂ ÎN FIECARE ZI DE ȘCOALĂ

(7)În scopul garantării accesului efectiv și gratuit al copiilor aflați în dificultate la educație și îngrijire timpurie, la educație și activități școlare și la cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală, statele membre sunt încurajate:

(a)să identifice și să elimine obstacolele de natură financiară și nefinanciară din calea participării la educația și îngrijirea timpurie, la educație și activități școlare;

(b)să ia măsuri pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar timpuriu, reluarea procesului de educație în cazul copiilor expuși riscului de abandon școlar sau care au părăsit timpuriu sistemul de învățământ sau de formare;

(c)să ofere sprijin pentru învățare copiilor cu dificultăți de învățare pentru a acoperi lacunele lingvistice, cognitive și educaționale ale acestora;

(d)să adapteze structurile și materialele educaționale pentru educația și îngrijirea timpurie și instituțiile de învățământ la nevoile copiilor cu handicap, prin utilizarea de metode de predare și învățare incluzive; în acest scop, ar trebui să pună la dispoziție profesori calificați și alți profesioniști din domeniul educației, cum ar fi psihologi, logopezi, specialiști în reabilitare sau asistenți didactici;

(e)să instituie măsuri de sprijinire a educației incluzive și să evite segregarea claselor în instituțiile de educație și îngrijire timpurie și în instituțiile de învățământ; acestea pot include, de asemenea, acordarea de acces prioritar sau timpuriu pentru copiii aflați în dificultate;

(f)să asigure cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală;

(g)să asigure furnizarea de materiale educaționale, inclusiv cărți sau uniforme, dacă este necesar;

(h)să ofere conectivitate de mare viteză, servicii digitale și echipamente adecvate necesare învățării la distanță, pentru a asigura accesul la conținut educațional online;

(i)să asigure transportul către instituțiile de educație și îngrijire timpurie și instituțiile de învățământ, dacă este necesar;

(j)să asigure acces egal și favorabil incluziunii la activitățile școlare, inclusiv participarea la excursii școlare;

(k)să elaboreze un cadru de cooperare cu instituțiile de învățământ, comunitățile locale, serviciile sociale și operatorii din sectorul economiei sociale pentru a sprijini educația incluzivă, pentru a oferi îngrijire după orele de școală și oportunități de practicare a activităților sportive, recreative și culturale și pentru a construi instituții de învățământ și a investi în transformarea lor în centre de incluziune și participare.

ASISTENȚĂ MEDICALĂ

(8)În vederea garantării accesului efectiv și gratuit la servicii de asistență medicală de calitate pentru copiii aflați în dificultate, statele membre sunt invitate:

(a)să faciliteze depistarea și tratarea precoce a bolilor și problemelor de dezvoltare, inclusiv a celor legate de sănătatea mintală, să asigure accesul la servicii de asistență medicală periodică, inclusiv la controale stomatologice și oftalmologice, consultații și programe de screening; să asigure o monitorizare în timp util pe parcursul perioadelor de vindecare și de recuperare, inclusiv accesul la medicamente, tratamente și asistență și accesul la programele de vaccinare;

(b)să ofere servicii specifice de reabilitare și abilitare pentru copiii cu handicap;

(c)să pună în aplicare programe accesibile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor pentru copiii aflați în dificultate și pentru familiile acestora, precum și pentru profesioniștii care lucrează cu copii.

ALIMENTAȚIE SĂNĂTOASĂ

(9)În vederea garantării accesului efectiv la o alimentație suficientă și sănătoasă pentru copiii aflați în dificultate, inclusiv prin programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli, statele membre sunt încurajate:

(a)să susțină accesul la mese sănătoase și în afara zilelor de școală, inclusiv prin sprijin în natură sau financiar;

(b)să se asigure că standardele de alimentație în cadrul instituțiilor de educație și îngrijire timpurie și din cadrul instituțiilor de învățământ răspund nevoilor de alimentație specifice;

(c)să limiteze publicitatea și să restricționeze disponibilitatea alimentelor bogate în grăsimi, sare și zahăr în instituțiile de educație și îngrijire timpurie;

(d)să furnizeze copiilor și familiilor informații adecvate cu privire la alimentația sănătoasă a copiilor.

LOCUINȚE ADECVATE

(10)În vederea garantării accesului efectiv la locuințe adecvate pentru copiii aflați în dificultate, statele membre sunt invitate:

(a)să se asigure că copiii fără adăpost și familiile acestora beneficiază de cazare adecvată în adăposturi de urgență, de un transfer rapid de la astfel de adăposturi la locuințe permanente și de furnizarea de servicii sociale și de consiliere relevante;

(b)să evalueze și să revizuiască, dacă este necesar, politicile naționale, regionale și locale privind locuințele și să ia măsuri pentru a se asigura că interesele familiilor copiilor aflați în dificultate, inclusiv în situații de sărăcie energetică, sunt luate în considerare în mod corespunzător; aceste evaluări și revizuiri ar trebui să includă, de asemenea, politici privind locuințele sociale și ajutoarele pentru locuințe;

(c)să asigure acces prioritar și în timp util la locuințe sociale pentru copiii aflați în dificultate și familiile acestora;

(d)să prevină plasarea copiilor în îngrijire instituționalizată, ținând cont în același timp de interesul superior al copilului; să asigure tranziția copiilor de la îngrijirea instituționalizată la îngrijirea comunitară sau familială de calitate și să sprijine traiul lor independent și integrarea socială.

GUVERNANȚĂ ȘI RAPORTARE

(11)În vederea asigurării unei bune guvernanțe, monitorizări și raportări, statele membre sunt încurajate:

Coordonatorii naționali ai garanției pentru copii

(a)să desemneze un coordonator național al garanției pentru copii, care să dispună de resursele adecvate și să fie autorizat în mod corespunzător pentru a coordona și a monitoriza efectiv punerea în aplicare a prezentei recomandări;

Identificarea copiilor aflați în dificultate

(b)în scopul asigurării unei orientări cât mai eficace a măsurilor către copiii aflați în dificultate și luând în considerare modurile de organizare și circumstanțele naționale, regionale și locale, să implice părțile interesate relevante în procesul de identificare a copiilor aflați în dificultate și a obstacolelor cu care se confruntă aceștia în ceea ce privește accesul la serviciile vizate de prezenta recomandare;

Planuri naționale de acțiune

(c)să prezinte Comisiei, în termen de șase luni de la adoptarea prezentei recomandări, un plan de acțiune aplicabil până în 2030, pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări, luând în considerare circumstanțele naționale, regionale și locale. Planul de acțiune ar trebui să includă în special:

(i)categoriile de copii aflați în dificultate vizate și care urmează să facă obiectul unor măsuri integrate corespunzătoare;

(ii)obiectivele cantitative și calitative care trebuie atinse în ceea ce privește copiii aflați în dificultate și care urmează să facă obiectul unor măsuri corespunzătoare, luând în considerare disparitățile regionale și locale;

(iii)măsurile planificate sau luate pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări, inclusiv la nivel regional și local, precum și resursele financiare și calendarele necesare;

(iv)alte măsuri planificate sau luate pentru combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor și pentru întreruperea transmiterii între generații a dezavantajelor, bazate în special pe cadrul de politică favorabil prevăzut la punctul 6;

(v)un cadru național pentru colectarea, monitorizarea și evaluarea datelor legate de prezenta recomandare, inclusiv în vederea stabilirii cadrului comun de monitorizare menționat la punctul 12 litera (d).

Acțiuni de informare

(d)să elaboreze măsuri efective de informare a copiilor aflați în dificultate și a familiilor acestora, în special la nivel regional și local, prin intermediul instituțiilor de învățământ, al unor mediatori instruiți, al unor servicii de sprijinire a familiei, al societății civile și al organizațiilor din sectorul economiei sociale, în vederea sensibilizării, încurajării și facilitării utilizării serviciilor vizate de prezenta recomandare;

Implicarea părților interesate

(e)să asigure participarea autorităților regionale, locale și a altor autorități relevante, a copiilor și a părților interesate relevante care reprezintă societatea civilă, a organizațiilor neguvernamentale, a instituțiilor de învățământ și a organismelor responsabile pentru promovarea incluziunii și integrării sociale, a drepturilor copiilor, a educației incluzive și a nediscriminării, inclusiv a organismelor naționale de promovare a egalității, pe tot parcursul procesului de elaborare, implementare, monitorizare și evaluare a planului de acțiune;

Raportarea către Comisie

(f)să prezinte Comisiei o dată la doi ani rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentei recomandări, în conformitate cu planul național de acțiune.

PUNERE ÎN APLICARE, CONTROL ȘI EVALUARE

(12)Consiliul salută intenția Comisiei:

(a)de a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentei recomandări, inclusiv rezultatele și impactul acesteia asupra copiilor aflați în dificultate, în contextul semestrului european, și de a propune, dacă este necesar, recomandări specifice adresate statelor membre;

(b)de a colabora cu statele membre, coordonatorii naționali ai garanției pentru copii și Comitetul pentru protecție socială pentru a facilita învățarea reciprocă, pentru a face schimb de experiență și de bune practici și pentru a monitoriza acțiunile statelor membre întreprinse ca răspuns la prezenta recomandare, astfel cum sunt prevăzute în planurile naționale de acțiune relevante;

(c)de a prezenta periodic Comitetului pentru protecție socială rapoarte cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentei recomandări, pe baza rapoartelor statelor membre;

(d)de a colabora cu Comitetul pentru protecție socială:

(i)pentru a stabili un cadru comun de monitorizare și a elabora indicatorii de rezultat cantitativi și calitativi comuni asupra cărora s-a convenit pentru evaluarea punerii în aplicare a prezentei recomandări;

(ii)în vederea furnizării de date necesare pentru elaborarea politicilor, pentru a îmbunătăți disponibilitatea, domeniul de aplicare și relevanța datelor comparabile la nivelul Uniunii, inclusiv cu privire la copiii aflați în dificultate și accesul acestora la servicii, precum și cu privire la gradul de adecvare și de acoperire al ajutoarelor destinate copiilor;

(e)de a examina progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentei recomandări și de a prezenta un raport Consiliului în termen de cinci ani de la data adoptării prezentei recomandări;

(f)de a consolida eforturile de sensibilizare și de comunicare și de a intensifica diseminarea rezultatelor și a exemplelor de bune practici la nivelul Uniunii și în rândul statelor membre și al părților interesate relevante.

Adoptată la Bruxelles,

(1)

   Orientări politice pentru Comisia Europeană pentru perioada 2019-2024.

(2)

   A se vedea, de exemplu: Comunicarea Comisiei „Către o Europă a solidarității: intensificarea luptei împotriva excluziunii sociale, promovarea integrării”, COM(92)542. Rezoluția Consiliului și a miniștrilor afacerilor sociale, reuniți în cadrul Consiliului din 29 septembrie 1989 cu privire la combaterea excluziunii sociale, JO C 277, 31.10.1989, p. 1-1. „The multi-dimensional analysis of social exclusion”, Levitas at al, (2007); „Să nu lăsăm pe nimeni în urmă: imperativul unei dezvoltări favorabile incluziunii. Raport privind situația socială la nivel mondial 2016”, ONU (2016)

(3)

   Stabilit la 60 % din mediana națională a veniturilor pe adult-echivalent după transferurile sociale.

(4)

   Deprivarea materială severă înseamnă incapacitatea forțată de a plăti cel puțin 4 din următoarele 9 elemente: (1) chirie, ipotecă sau facturi pentru servicii de utilități publice; (2) încălzirea adecvată a locuinței; (3) cheltuieli neprevăzute; (4) consumul regulat de carne sau de proteine; (5) vacanță; (6) un televizor; (7) o mașină de spălat rufe; (8) un autoturism; (9) un telefon.

(5)

   Aceasta reflectă proporția persoanelor cu vârste sub 60 de ani care trăiesc în gospodării în care persoanele în vârstă de muncă au lucrat în proporție de mai puțin de 20 % din potențialul lor activ în cursul ultimului an.

(6)

   Deficitul median relativ care ajută la cuantificarea gradului de sărăcie al persoanelor sărace. Acesta este calculat ca diferența dintre mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent corespunzătoare persoanelor situate sub pragul riscului de sărăcie și pragul riscului de sărăcie, exprimată ca procent din pragul riscului de sărăcie.

(7)

   Rata persistentă a sărăciei reprezintă proporția persoanelor care trăiesc într-o gospodărie cu un venit disponibil pe adult-echivalent aflat sub pragul sărăciei în anul curent și în cel puțin doi din ultimii trei.

(8)    Comisia va adopta în iunie 2021 o comunicare intitulată „Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale”, care va aborda, printre altele, accesul limitat al copiilor la servicii sau infrastructuri în zonele rurale, izolate sau defavorizate.

(9)

   Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2021 adoptat de Consiliu la 15 martie 2021.

(10)

   Rezoluția Parlamentului European din 24 noiembrie 2015 referitoare la reducerea inegalităților, în special a sărăciei în rândul copiilor [2014/2237(INI)].

(11)

   Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) [COM(2018)0382 – C8-0232/2018 – 2018/0206(COD)].

(12)

   Raportul special nr. 20/2020: „Combaterea sărăciei în rândul copiilor – Este necesară o mai bună direcționare a sprijinului oferit de Comisie”, Curtea de Conturi Europeană, 2020.

(13)

   Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2021 referitoare la drepturile copiilor în perspectiva Strategiei UE privind drepturile copilului [2021/2523(RSP)].

(14)

   Raportul privind schimbările demografice, Comisia Europeană, 2020.

(15)

   De exemplu, inegalitatea generală a veniturilor, măsurată prin raportul S80/S20, s-a ridicat în 2018 la 8,4 în cazul SUA, însă la doar 5,05 în cazul UE-27; în cazul altor economii importante, fie nu au fost disponibile date recente și fiabile (estimarea în cazul Chinei pentru 2011 a fost de 28,3), fie a depășit nivelul din UE (Regatul Unit a înregistrat 5,6, iar Japonia, 6,2). În pofida indicelui general al dezvoltării umane ușor mai scăzut (0,920 în cazul SUA comparativ cu 0,894 în cazul UE-27 în 2019), un european obișnuit trăiește cu 2,4 ani mai mult decât un american obișnuit (speranța de viață fiind de 80,9 și, respectiv, 78,5 ani în 2018).

(16)

   În special principiul 1 „Educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții”, principiul 3 „Egalitatea de șanse”, principiul 11 „Îngrijirea copilului și sprijin pentru copii”, principiul 14 „Venit minim”, principiul 16 „Asistență medicală”, principiul 17 „Incluziunea persoanelor cu handicap”, principiul 19 „Locuințe și asistență pentru persoanele fără adăpost” și principiul 20 „Accesul la servicii esențiale”.

(17)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale”, COM(2021)102 final.

(18)

   Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului, JO L 347, 20.12.2013, p. 671-854.

(19)

   Recomandarea 2013/112/UE a Comisiei din 20 februarie 2013 „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării″, JO L 59, 2.3.2013, p. 5.

(20)

    https://ec.europa.eu/eurostat/web/european-pillar-of-social-rights/indicators/social-scoreboard-indicators .

(21)

   Recomandările specifice fiecărei țări abordează o gamă vastă de probleme relevante pentru sărăcia în rândul copiilor, cum ar fi sprijinirea veniturilor, educația incluzivă, accesul la educația și îngrijirea timpurie, accesul la asistență medicală și lipsa de adăpost.

(22)

   Decizia (UE) 2020/1512 a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, JO L 344, 19.10.2020, p. 22-28.

(23)

   Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, JO C 189, 5.6.2019, p. 4-14.

(24)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025, COM(2020) 625 final.

(25)

   Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030), JO C 66, 26.2.2021, p. 1-21.

(26)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027: Resetarea educației și formării pentru era digitală”, COM(2020) 624 final.

(27)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025”, COM(2020) 152 final.

(28)

   Obiectivele de la Barcelona au fost convenite în 2002 de Consiliul European întrunit la Barcelona. Acestea prevăd ca 33 % dintre copiii cu vârsta mai mică de trei ani și 90 % dintre copiii cu vârsta între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie să fie înscriși în structuri de îngrijire a copiilor.

(29)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025”, COM(2020) 565 final.

(30)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu „O Uniune a egalității: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor”, COM(2020) 620 final.

(31)

   Recomandarea Consiliului din 12 martie 2021 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor, 2021/C 93/01.

(32)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai”, COM(2020) 662 final.

(33)    Recomandarea (UE) 2020/1563 a Comisiei din 14 octombrie 2020 privind sărăcia energetică, JO L 357, 27.10.2020, p. 35-41.

(34)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: o punte către locuri de muncă pentru generația viitoare”, COM/2020/276 final.

(35)

   Recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020 privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (2020/C 372/01), JO C 372, 4.11.2020, p. 1-9. 

(36)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025”, COM/2020/698 final.

(37)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027”, COM(2020) 758 final.

(38)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu „Planul european de combatere a cancerului”, COM(2021) 44 final.

(39)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030”, COM(2021) 101 final.

(40)

   Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii, JO L 307, 18.11.2008, p. 11-14.

(41)

   Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă, JO C 67, 20.2.2016, p. 1-5.

(42)

   Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului, (JO L 188, 12.7.2019, p. 79-93).

(43)

   Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (2019/C 387/01), (JO C 387, 15.11.2019), p. 1-8.

(44)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței”, COM(2020)274.

(45)

   Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului din 19 mai 2020 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19, JO L 159, 20.5.2020, p. 1-7.

(46)

   Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, COM(2020) 682 final.

(47)

   Bilanțul Recomandării din 2013 intitulate „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării”, SWD(2017) 258 final.

(48)

   Progress across Europe in the implementation of the 2013 EU recommendation on ‘Investing in children: Breaking the cycle of disadvantage’, a study of national policies (Progrese înregistrate la nivelul întregii Europe în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării UE din 2013 intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării”. Un studiu al politicilor naționale), Comisia Europeană, 2017.

(49)

   În perioada de programare 2014-2020, un procent de 25,6 % din alocarea totală provenită din FSE, în valoare de 86,4 miliarde EUR, a fost dedicat măsurilor de incluziune socială. În cadrul FEDR, 24,1 miliarde EUR au fost alocate priorităților privind creșterea favorabilă incluziunii, inclusiv pentru promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și investițiile în structuri educaționale.

(50)

   „Studiu privind fezabilitatea unei garanții pentru copiii, raport final″, Comisia Europeană, 2020.

(51)

   „Studiu privind cadrul de implementare economică a unei posibile scheme de garanții pentru copii în UE, inclusiv fondul său financiar, raport final″, Comisia Europeană, 2020.

(52)

   Decizia Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, JO L 23, 27.1.2010, p. 35.

(53)

   Recomandarea 2013/112/UE a Comisiei din 20 februarie 2013 „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării″, JO L 59, 2.3.2013, p. 5.

(54)

   Rezoluția Parlamentului European din 24 noiembrie 2015 referitoare la reducerea inegalităților, în special a sărăciei în rândul copiilor [2014/2237(INI)].

(55)

   Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2021 referitoare la drepturile copiilor în perspectiva Strategiei UE privind drepturile copilului [2021/2523(RSP)].

(56)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale”, COM(2021)102 final.

(57)

   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Strategia UE privind drepturile copilului”, COM(2021) 142/1.

(58)    Este vorba despre copiii expuși riscului de sărăcie, care se confruntă cu deprivare materială severă sau care trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută.

(59)

   2020 Social Protection Committee annual review of the Social Protection Performance Monitor (SPPM) and developments in social protection policies. Report on key social challenges and key messages [Analiza anuală 2020 de către Comitetul pentru protecție socială a Monitorului performanței în materie de protecție socială (SPPM) și a evoluțiilor politicilor de protecție socială. Raport privind principalele provocări și mesaje], p. 58.

(60)

   Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+), COM(2018)382 final.

(61)    În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a mecanismului de redresare și reziliență. JO L 57, 18.2.2021, p. 17-75.