EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018PC0474

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal

COM/2018/474 final

Strasbourg,12.6.2018

COM(2018) 474 final

2018/0258(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor,
a instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal

{SWD(2018) 347}
{SWD(2018) 348}
{SEC(2018) 315}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

La 2 mai 2018, Comisia a adoptat un pachet referitor la cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 1 . Comisia a propus un nou buget pe termen lung, modern și bine adaptat la prioritățile politice ale Uniunii cu 27 de state membre. Bugetul propus combină instrumente noi cu programe modernizate, vizând să asigure îndeplinirea în mod eficient a priorităților Uniunii. Bazându-se pe aceste elemente, Comisia propune instituirea unui nou Fond de gestionare integrată a frontierelor în cadrul rubricii bugetare „Migrație și gestionarea frontierelor”. Acest nou fond este menit să ofere sprijin esențial și consolidat statelor membre în vederea protejării frontierelor externe comune ale Uniunii.

Fondul de gestionare integrată a frontierelor va contribui la continuarea dezvoltării politicii comune în materie de vize și la punerea în aplicare a gestionării europene integrate a frontierelor de către statele membre, în vederea combaterii migrației neregulamentare și a facilitării călătoriilor și a schimburilor comerciale legitime. Finanțarea ar trebui să sprijine în continuare acțiunile statelor membre care vizează construirea și consolidarea capacităților în aceste domenii și intensificarea cooperării, inclusiv cu agențiile relevante ale Uniunii. De asemenea, fondul va juca un rol în asigurarea unei mai mari uniformități a controalelor vamale efectuate la frontierele externe, prin abordarea dezechilibrelor care există în prezent între statele membre din cauza diferențelor geografice și a diferențelor în ceea ce privește capacitățile și resursele disponibile. În acest context, Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) propus va fi alcătuit dintr-un instrument de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize și un instrument de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal.

Prezenta propunere vizează numai instrumentul pentru echipamentele de control vamal. Comisia prezintă concomitent o propunere separată referitoare la instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize.

Prezenta propunere prevede o dată de aplicare, de la 1 ianuarie 2021, și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, conform notificării Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

Programul de acțiune multianual pentru domeniul vamal (programul Vamă), care există din 1991 2 , permite o finanțare adecvată acordată pentru acțiunile de cooperare între autoritățile vamale, pentru sistemele electronice, precum și pentru consolidarea capacităților administrative și completează cu succes inițiativele naționale și investițiile în acest domeniu. Acest program nu prevede însă posibilitatea și mijloacele necesare pentru a finanța echipamentele utilizate pentru efectuarea controalelor vamale la frontierele externe ale UE. Până în prezent, această necesitate a fost doar marginal sprijinită la nivelul UE prin alte instrumente (Hercule III 3 , Programul de sprijin pentru reforme structurale 4 , fondurile structurale și de investiții europene 5 ).

În timpul negocierilor din Consiliu cu privire la propunerea privind programul Vamă 2020, statele membre au solicitat Comisiei să realizeze o analiză cost-beneficiu a echipamentelor de detectare și a tehnologiilor aferente, în vederea facilitării achiziționării de către autoritățile vamale a unor instrumente de control vamal moderne după 2020. Această solicitare a fost introdusă în considerentul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1294/2013 care instituie programul Vamă pentru perioada 2014-2020. În plus, Consiliul a adoptat concluziile 6 din 23 mai 2017, prin care „invită Comisia să prezinte, până la jumătatea anului 2018, un raport privind furnizarea resurselor financiare necesare achiziționării instrumentelor adecvate pentru controalele vamale (...), inclusiv posibilitatea alocării acestor resurse printr-un fond unic”.

De atunci, statele membre și-au exprimat în mod repetat opinia privind necesitatea unui sprijin financiar pentru echipamente de control vamal și au solicitat efectuarea unei analize aprofundate a chestiunii de către Grupul pentru politica vamală 7 .

Ca răspuns la aceste solicitări, în comunicarea sa din 2016 privind dezvoltarea uniunii vamale a UE și guvernanța acesteia 8 , Comisia a recunoscut această problemă și a anunțat că va examina și va evalua, în evaluările impactului ale următoarei generații a programului Vamă, posibilitatea finanțării necesarului de echipamente din viitoarele programe financiare ale Comisiei. Au urmat, în martie 2017, concluziile Consiliului privind finanțarea în domeniul vamal, în care Consiliul a subliniat din nou că este necesar ca UE și statele sale membre să răspundă și să se adapteze la globalizarea comerțului și la globalizarea concomitentă a criminalității, precum și să facă față amenințărilor ulterioare, care necesită existența unor echipamente adecvate pentru a sprijini funcționarea eficace a uniunii vamale și a finanța dotarea autorităților vamale cu echipamentele tehnice necesare pentru realizarea controalelor mărfurilor ce traversează frontierele externe ale UE.

Prin urmare, Consiliul a invitat Comisia ca, până la sfârșitul anului 2017, să examineze și să evalueze posibilitatea de a finanța necesarul de echipamente tehnice din viitoarele programe financiare ale Comisiei, să îmbunătățească coordonarea și să dezvolte cooperarea dintre autoritățile vamale și alte autorități de aplicare a legii în scopul finanțării, prin intermediul unui parteneriat mai bun la nivelul UE.

În cadrul mai multor rezoluții 9 , Parlamentul European a considerat de asemenea că „uniunea vamală reprezintă o piatră de temelie a Uniunii Europene în calitatea acesteia de unul dintre cele mai mari blocuri comerciale din lume și întrucât uniunea vamală este esențială pentru buna funcționare a pieței unice, în beneficiul atât al întreprinderilor, cât și al cetățenilor din UE”. Prin urmare, Parlamentul a invitat de asemenea Comisia „să elaboreze o strategie clară, coerentă și ambițioasă și un calendar corespunzător pentru a se asigura că eventualele elemente necesare pentru punerea în aplicare a sistemelor vamale ale UE fac obiectul unor propuneri corespunzătoare, care sunt aliniate și adaptate la evoluțiile actuale din comerțul mondial și la punerea în aplicare a agendei politicii comerciale a UE”. Un răspuns la această solicitare îl reprezintă tocmai obiectivul specific al acestui instrument de a contribui la realizarea unor controale vamale adecvate și echivalente prin achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal.

Noul instrument propus pentru echipamentele de control vamal vizează îmbunătățirea echivalenței în ceea ce privește performanța controalelor vamale în toate statele membre pentru a se evita devierea fluxurilor de mărfuri către punctele cele mai slabe. O intervenție specifică a Uniunii destinată echipamentelor de control vamal va permite sprijinirea achiziționării, a întreținerii și a modernizării echipamentelor de detectare eligibile pentru controalele vamale în sens larg. Instrumentul va viza, de asemenea, echipamentele de detectare utilizate în scopuri de control care depășesc sfera controalelor vamale, atât timp cât acestea rămân principalul obiectiv.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Prezenta propunere este pe deplin coerentă cu obiectivele uniunii vamale și va contribui la îndeplinirea acestora. Asigurarea unor controale vamale echivalente la frontierele externe ale UE este, într-adevăr, crucială pentru evitarea devierii fluxurilor de mărfuri către punctele cele mai slabe. Acest lucru este important nu numai din cauza funcției tradiționale a vămilor de colectare a veniturilor, dar și pentru a se garanta siguranța și securitatea. În același timp, aceste controale care vizează circulația mărfurilor ce traversează frontierele externe nu ar trebui să împiedice comerțul legitim, ci dimpotrivă, ar trebui să îl faciliteze. Totuși, în prezent, mai există dezechilibre care se datorează în parte diferențelor în ceea ce privește capacitățile și resursele disponibile în statele membre. Capacitatea acestora de a reacționa la provocările generate de modelele de afaceri și lanțurile de aprovizionare în continuă evoluție la nivel mondial depinde nu numai de componenta umană, dar și de disponibilitatea unor echipamente de control moderne și sigure.

Instrumentul propus va completa acțiunile prevăzute în programul Vamă. Mai exact, instrumentul pentru echipamente de control vamal va sprijini doar achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor eligibile, în timp ce programul Vamă va sprijini toate acțiunile asociate, cum ar fi acțiunile de cooperare pentru evaluarea nevoilor de echipamente sau, după caz, activitățile de formare legate de echipamentele achiziționate.

Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

Prezenta propunere este pe deplin consecventă cu politicile Uniunii în domeniul siguranței și securității. De la înființarea uniunii vamale, rolul autorităților vamale în gestionarea frontierelor externe a suferit modificări semnificative, iar responsabilitățile lor se extind în prezent dincolo de rolul tradițional de supraveghere și facilitare a comerțului UE și a intereselor financiare și economice ale acesteia. Într-adevăr, vămile își asumă un număr tot mai mare de responsabilități în domeniul siguranței și securității. Această realitate nouă nu are însă impact doar asupra autorităților vamale, ci se extinde și asupra altor departamente sau agenții, precum poliția, poliția de frontieră, autoritățile de sănătate și de protecție a consumatorilor. Finanțând echipamente cu utilizări multiple (controlul vamal, controlul frontierelor și securitatea), dar păstrând controlul vamal drept obiectiv principal, prezenta propunere va permite maximizarea impactului bugetului Uniunii, sprijinind utilizarea în comun și interoperabilitatea echipamentelor de control și promovând astfel cooperarea dintre agenții, ca parte a gestionării integrate europene a frontierelor, cu participarea tuturor părților interesate vizate (autoritățile vamale, poliția de frontieră etc.), astfel cum se menționează la articolul 4 litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/1624 10 .

Vor exista sinergii între programul antifraudă al UE, care urmărește în mod specific obiectivul de protejare a intereselor financiare ale Uniunii, și instrumentul pentru echipamente de control vamal, care sprijină buna funcționare a uniunii vamale și contribuie astfel la protejarea intereselor financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre. Fiecare program se va axa, prin urmare, pe obiective distincte, dar cu potențial pentru acțiuni complementare.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temei juridic

Prezentul regulament instituie Fondul de gestionare integrată a frontierelor împreună cu Regulamentul (UE) .../2018 de instituire a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize. Având în vedere gama largă de obiective care urmează a fi acoperită de cele două instrumente, sunt necesare temeiuri juridice bazate pe tratat. Prin urmare, nu este posibil din punct de vedere juridic să se instituie Fondul de gestionare integrată a frontierelor ca un singur program de cheltuieli. Se propune, așadar, instituirea fondului sub forma unui cadru de finanțare cuprinzător care să fie alcătuit din două propuneri sectoriale specifice, una dintre acestea fiind prezenta propunere.

În ceea ce privește prezenta propunere, finanțarea echipamentelor de control vamal necesită combinarea mai multor temeiuri juridice, dat fiind că echipamentele pot avea mai multe scopuri distincte, dar corelate:

articolul 33 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede acțiuni la nivelul Uniunii cu privire la cooperarea vamală și uniunea vamală a UE;

articolul 114 din TFUE, care prevede acțiuni la nivelul Uniunii cu privire la piața internă; precum și

articolul 207 din TFUE, care prevede acțiuni la nivelul Uniunii cu privire la politica comercială comună.

De asemenea, sunt necesare acțiuni la nivelul UE și în temeiul obligațiilor care decurg din acordurile internaționale, în special sub egida Organizației Mondiale a Comerțului.

Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

Deși uniunea vamală este un domeniu de competență exclusivă, cu un grad ridicat de armonizare a legislației UE, punerea în aplicare a prezentei legislații revine în continuare statelor membre. Prin urmare, fiecare stat membru stabilește mijloacele, inclusiv echipamentele, pe care le alocă pentru controale vamale.

Totuși, există în prezent dezechilibre între statele membre din cauza diferențelor geografice. În funcție de natura frontierelor externe, statele membre dispun de resurse și nevoi diferite pentru echipamentele lor de control vamal. De exemplu, porturile mari cu volume uriașe generează venituri mai mari, ceea ce la rândul său contribuie la creșterea sumelor de care dispun autoritățile vamale pentru a-și acoperi costurile de colectare și, în același timp, permite crearea de sinergii în utilizarea echipamentelor. Frontierele terestre lungi, cu numeroase puncte mici de trecere a frontierei pentru comerț, care necesită un volum mare de materiale și echipamente pentru a fi complet echipate și operaționale, generează mai puține venituri și, prin urmare, mai puține resurse de care dispun autoritățile vamale pentru a-și acoperi costurile de colectare. Actualele acțiuni ale Uniunii s-au dovedit a fi limitate și nesatisfăcătoare. Mai mult, dacă UE nu face nimic în privința acestor dezechilibre, există riscul să se agraveze tensiunile politice emergente și în cele din urmă va crește riscul de a permite unor cetățeni sau operatori economici rău-intenționați să profite de punctele mai slabe de trecere a frontierei.

Proporționalitate

Propunerea nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor sale. Propunerea se bazează pe un element de centralizare – crearea unor grupuri operative ale statelor membre, care să evalueze împreună necesarul de echipamente și să identifice standarde optime comune în materie de echipamente – pentru a încuraja achiziția, întreținerea și modernizarea unor echipamente de control vamal minime, omogene sau raționalizate, la frontierele Uniunii. În limitele prevăzute de acordul de grant, decizia finală privind achizițiile revine statelor membre.

În scopul implementării acestui instrument și în conformitate cu articolul 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Comisia va exercita funcții de coordonare, de conducere și de administrare, astfel cum este prevăzut în tratate.

Alegerea instrumentului

În conformitate cu concluziile evaluării de impact relevante, este oportună intervenția UE prin intermediul unui instrument de finanțare. Comisia propune un nou instrument pentru echipamente de control vamal, sub forma unui regulament, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Consultările părților interesate

Dat fiind că este vorba de o inițiativă nouă, instrumentul pentru echipamente de control vamal nu poate beneficia direct de lecțiile învățate din evaluările experiențelor anterioare. Cu toate acestea, provocările și nevoile în materie de echipamente de control vamal au fost analizate în cadrul unui studiu privind programul Vamă post-2020, comandat unui contractant extern. Mai concret, au fost realizate un sondaj dedicat, interviuri specifice și studii de caz. De asemenea, între 10 ianuarie 2018 și 9 martie 2018 s-a desfășurat o consultare publică deschisă cu privire la fondurile UE în domeniul investițiilor, al cercetării și inovării, al întreprinderilor mici și mijlocii și al pieței unice, care a abordat printre altele și chestiuni vamale. O sinteză a tuturor acestor contribuții figurează în anexa 2 la evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere.

Toate aceste activități au confirmat necesitatea unei acțiuni la nivelul UE și așteptări în ceea ce privește o valoare adăugată europeană ridicată. Într-adevăr, având în vedere volumele tot mai mari de mărfuri și nevoia tot mai mare de a asigura un control rapid și eficient al frontierelor, pe lângă funcția tradițională a vămilor de colectare a veniturilor, este necesară o consolidare considerabilă a controlului, la intrare și la ieșire, al mărfurilor ce traversează frontierele externe ale UE, cu scopul de a garanta siguranța și securitatea. În același timp, aceste controale care vizează circulația mărfurilor ce traversează frontierele externe nu ar trebui să împiedice comerțul legitim, ci dimpotrivă, ar trebui să îl faciliteze. Echipamentele de control vamal sunt un element esențial pentru îndeplinirea acestor obiective și, prin urmare, trebui să se prevadă urgent un instrument specific la nivelul Uniunii, destinat să elimine dezechilibrele actuale și să asigure astfel o aplicare uniformă a normelor vamale la frontiera UE.

Evaluarea impactului

Prezenta propunere este însoțită de o evaluare a impactului care vizează propunerile privind Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și Fondul de gestionare integrată a frontierelor, care include prezentul instrument și instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize.

Evaluarea impactului a primit un aviz pozitiv din partea Comitetului de analiză a reglementării la 13 aprilie 2018, cu o recomandare de a explica mai în detaliu noul instrument pentru echipamente de control vamal, inclusiv în ceea ce privește caracterul adecvat al gestiunii directe. Acest aspect a fost examinat în versiunea finală a evaluării impactului, în care s-au oferit clarificări atât în corpul textului, cât și în anexa 6 dedicată ideii generale a instrumentului.

Principala opțiune evaluată se referă, într-adevăr, la modul de gestiune, și anume dacă achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal care fac obiectul instrumentului ar trebui să se bazeze pe acordarea de granturi autorităților naționale sau pe gestiunea partajată. Discuțiile purtate cu alte servicii ale Comisiei care lucrează în gestiune partajată au arătat clar că, pe lângă complexitatea sa, acest mod de gestiune nu ar oferi coerența și coordonarea transfrontalieră globale de care au nevoie vămile pentru a asigura un nivel de control echivalent în toate statele membre. De asemenea, în absența cooperării dintre statele membre care și-ar redacta fiecare, în mod independent, propriul plan național, gestiunea partajată nu favorizează schimbul de experiență, de competențe și de bune practici – avantaje importante așteptate în urma acestei intervenții pentru o aplicare uniformă a legislației vamale a UE.

Prin urmare, opțiunea preferată a fost gestiunea directă prin acordarea de granturi autorităților naționale. Noua intervenție a UE își propune, într-adevăr, să elimine dezechilibrele care există în acest moment între statele membre și să asigure o echivalență în ceea ce privește realizarea controalelor vamale pe întreg teritoriul uniunii vamale. Un astfel de obiectiv necesită, în mod evident, o coordonare care depășește limitele frontierelor naționale, coordonare pe care o poate asigura cel mai bine o abordare centralizată prin intermediul gestiunii directe. Având în vedere că autoritățile naționale, și nu Uniunea, sunt cele care ar trebui să continue să dețină în mod direct echipamentele pe care le utilizează pentru a-și îndeplini sarcinile la frontierele UE, intervenția UE ar trebui să ia forma unor granturi acordate statelor membre pentru a le ajuta să achiziționeze, să întrețină și să modernizeze echipamentele de control vamal în conformitate cu standarde predefinite în funcție de tipul frontierei. De asemenea, gestiunea directă reprezintă mecanismul de punere în practică a acțiunilor existente în domeniul vamal în cadrul programului Vamă sau al programului Hercule III. Este abordarea potrivită și pentru că va implica un număr limitat de beneficiari, respectiv cele 27 de state membre.

Simplificarea

Instrumentul a fost conceput să rămână foarte simplu, fiind prevăzută o evaluare inițială a nevoilor de către grupurile operative, urmată de adoptarea unui program de lucru. Gestiunea directă se va baza pe granturi și va permite aplicarea mai multor simplificări prevăzute în Regulamentul financiar și în normele sale de aplicare, în special a excepțiilor prevăzute pentru cererile de propuneri.

Drepturile fundamentale

Propunerea nu are niciun impact asupra drepturilor fundamentale.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea Comisiei pentru următorul cadru multianual include o propunere pentru suma de 9 318 milioane EUR (în prețuri curente) aferentă Fondului de gestionare integrată a frontierelor pentru perioada 2021-2027. În cadrul acestui pachet financiar global, resursele financiare disponibile pentru punerea în aplicare a acestui regulament specific se ridică la 1,3 miliarde EUR (în prețuri curente).

Deși considerabilă în termeni absoluți, această sumă reprezintă doar o parte din deficitul de investiții estimat. Potrivit informațiilor primite de la statele membre în 2014-2015, deficitul de investiții era estimat la circa 2,3 miliarde EUR pe o perioadă de cin ani. Cu toate acestea, intervenția Uniunii nu ar trebui neapărat să acopere întregul deficit de investiții estimat, deoarece nivelul intervenției Uniunii ar trebui analizat în contextul mai larg al taxelor vamale ca resursă proprie, din care statele membre rețin în prezent 20 % 11 , reprezentând o sumă de 4,7 miliarde EUR în 2015, pentru a-și acoperi cheltuielile vamale și investițiile.

De asemenea, nivelul intervenției Uniunii ar trebui evaluat în funcție de volumul total al comerțului extern al Uniunii, la a căror monitorizare și facilitare contribuie controalele vamale. Vămile pun în aplicare politica comercială a Uniunii ocupându-se în fiecare zi de un volum enorm de schimburi comerciale: valoarea statistică totală a fluxului comercial al UE-28 a fost de 3 460 de miliarde EUR în 2016 (1 750 de miliarde EUR pentru export și 1 710 miliarde EUR pentru import) sau de 9,5 miliarde EUR pe zi. Intervenția propusă a Uniunii ar reprezenta astfel mai puțin de 0,01 % din volumul comerțului exterior.

Instrumentul va fi implementat prin gestiune directă și pe bază de priorități. Se vor elabora – împreună cu părțile interesate, prin intermediul evaluării nevoilor – programe de lucru care stabilesc prioritățile pentru o anumită perioadă.

Instrumentul pentru echipamente de control vamal va avea un impact asupra veniturilor Uniunii și ale statelor membre. Deși necuantificabil, se preconizează că programul va facilita și va simplifica activitatea desfășurată de autoritățile vamale pentru colectarea taxelor vamale, a TVA-ului și a accizelor la import. Prin sporirea calității controalelor, administrațiile vamale vor proteja mai eficient interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre.

5.ALTE ELEMENTE

Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Fiind vorba de un nou domeniu de intervenție al UE, va fi extrem de important să se acorde atenție instrumentului pentru echipamente de control vamal și să se asigure punerea în practică a acestuia. De asemenea, va fi necesar să se stabilească opțiuni de politică înainte de a se proceda la punerea în practică integrală a acțiunilor: dacă activitatea actualului program Vamă 2020 permitea stabilirea situației la frontierele terestre externe ale UE și analizarea acesteia din punctul de vedere al prezenței lucrătorilor vamali și al echipamentelor disponibile pentru toate punctele de trecere a frontierei vizate, informațiile disponibile în prezent în ceea ce privește frontierele maritime și aeriene și centrele poștale sunt limitate.

În acest context, a fost conceput un model adaptat circumstanțelor și nevoilor specifice ale instrumentului. Acest model se bazează pe cerința unei coordonări centrale, care depășește limitele frontierelor naționale, pentru a asigura condiții echitabile, și este adânc înrădăcinată în competențele și experiențele naționale. Patru elemente constitutive corespunzătoare celor patru etape identificate vor contribui la realizarea obiectivelor generale și specifice identificate:

Anexa 6 la evaluarea impactului descrie amănunțit fiecare dintre aceste patru elemente constitutive. Pe scurt, procesul se va desfășura în felul următor:

Prima etapă va consta în evaluarea nevoilor pentru fiecare tip de frontieră: terestră, maritimă, aeriană, centru poștal. În mod concret, va fie reprodusă experiența de succes a CELBET 12 (echipa de experți vamali de la frontiera terestră estică și sud-estică), care a realizat un inventar al echipamentelor la frontiera terestră a UE, prelucrând peste 9 200 de câmpuri de date provenite de la 172 de puncte de trecere a frontierei, a identificat principalele caracteristici ale acestor puncte de trecere a frontierei și a propus o tipologie a acestora (de exemplu, puncte de trecere a frontierei rutiere vs. feroviare, ținând cont de traficul de camioane sau numai de cel necomercial), a identificat standardele propuse în materie de echipamente pentru fiecare categorie și, în final, a realizat o analiză a diferențelor dintre inventar și standardele definite, permițând estimarea fondurilor necesare.

A doua etapă se va concentra asupra programării, având drept rezultat principal elaborarea programului de lucru și a acordului de grant corespunzător. Întrucât pentru fiecare tip de frontieră va exista o evaluare separată, activitatea nu se va limita la verificarea eligibilității, ci va consta mai degrabă în organizarea alocării fondurilor în funcție de prioritățile vămilor, de amenințări și de volumele schimburilor comerciale ale acestora. În plus, în momentul adoptării programului de lucru, va fi necesară stabilirea unor opțiuni de politică.

A treia etapă va fi punerea în aplicare: odată semnate acordurile de grant, statele membre vor procura echipamente n conformitate cu condițiile contractuale.

A patra și ultima etapă va consta în monitorizare și control.

Pentru a asigura o monitorizare și o raportare regulată, propunerea instituie un cadru specific pentru monitorizarea rezultatelor obținute cu ajutorul instrumentului și a acțiunilor întreprinse în cadrul acestuia. Această monitorizare și raportare se va baza pe indicatori care vor măsura efectele acțiunilor întreprinse în cadrul instrumentului în raport cu valori de referință predefinite. Se vor stabili cerințe de raportare proporționate, care vor include informații minime cu privire la echipamente peste un anumit prag.

De asemenea, Comisia va realiza o evaluare intermediară și o evaluare finală. Evaluările menționate vor fi efectuate în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 13 , prin care cele trei instituții confirmă faptul că evaluările legislației și ale politicilor existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni. Evaluările vor analiza efectele instrumentului pe teren, atât pe baza unor indicatori și ținte, cât și pe baza unei analize detaliate menite să evalueze măsura în care se poate considera că un instrument este relevant, eficace și eficient, aduce suficientă valoare adăugată europeană și este coerent cu alte politici ale UE. Acestea vor include experiența acumulată pentru a identifica orice carențe ori probleme sau pentru a releva potențialul de îmbunătățire a acțiunilor sau a rezultatelor lor și pentru a le maximiza impactul. De asemenea, acestea vor include identificarea și cuantificarea costurilor, a beneficiilor și a economiilor legate de reglementare.

Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Capitolul I: Dispoziții generale

Prezentul regulament instituie Fondul de gestionare integrată a frontierelor împreună cu Regulamentul (UE) [2018/XXX] de instituire a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize 14 . Există o legături strânsă între cele două instrumente: cel vizat de prezenta propunere sprijină echipamente destinate utilizării pentru controlul mărfurilor la frontierele Uniunii, în timp ce achiziționarea de echipamente sprijinită de celălalt instrument (care sprijină, de asemenea, alte acțiuni legate de gestionarea integrată a frontierelor) se va axa exclusiv asupra controalelor în cadrul gestionării frontierelor și al vizelor. Este necesar ca Fondul de gestionare integrată a frontierelor să fie conceput ca un cadru financiar cuprinzător alcătuit din două propuneri sectoriale specifice, din cauza utilizării unor temeiuri din tratat diferite pentru a acoperi gama largă de obiective propuse.

Prezentul instrument este orientat în principal către sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale. În conformitate cu temeiul juridic, echipamentele vor fi destinate în principal controalelor vamale. Totuși, această afirmație trebuie să fie înțeleasă ca vizând nu numai legislația vamală, ci și alte reglementări referitoare la circulația mărfurilor în interiorul teritoriului Uniunii și în afara acestuia, de exemplu legislația referitoare la aspectele externe ale pieței interne, ale politicii comerciale comune și ale altor politici comune ale Uniunii care au impact asupra comerțului, precum și la securitatea de ansamblu a lanțului de aprovizionare.

Instrumentul are drept obiectiv sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale pentru a proteja interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, pentru a garanta securitatea și siguranța și pentru a proteja Uniunea împotriva practicilor comerciale neloiale și ilegale, facilitând în același timp, activitățile comerciale legitime. În mod concret, instrumentul va contribui la realizarea unor controale vamale adecvate și echivalente prin achiziționarea, întreținerea și modernizarea unor echipamente de control vamal de ultimă generație adecvate și fiabile.

Instrumentul va fi pus în aplicare prin gestiune directă, mai precis prin intermediul granturilor. Pentru a se asigura eficiența și interoperabilitatea dintre toate echipamentele achiziționate cu sprijinul programelor Uniunii, Comisia va stabili un mecanism de coordonare în contextul pregătirii programelor de lucru.

Capitolul II: Eligibilitatea

Instrumentul va permite finanțarea achiziționării, a întreținerii și a modernizării unor echipamente eligibile, destinate în principal efectuării de controale vamale. Întrucât majoritatea echipamentelor de control vamal pot fi utilizate cu titlu echivalent sau punctual pentru controalele de conformitate cu alte reglementări (de exemplu, dispoziții privind vizele sau poliția), echipamentele care au și alte utilizări pe lângă controalele vamale nu sunt excluse, ci, dimpotrivă, aceste alte utilizări sunt permise în mod explicit. Astfel, va fi maximizat impactul posibilelor acțiuni finanțate prin acest instrument.

Pentru a se garanta urmărirea obiectivelor și prioritatea în alocarea fondurilor, instrumentul include criterii de eligibilitate specifice, precum și costuri neeligibile. În mod concret, s-a stabilit o listă clară de costuri neeligibile, iar echipamente sunt eligibile numai dacă se referă la cel puțin unul dintre următoarele scopuri: inspecții neintruzive; indicarea prezenței de obiecte ascunse asupra oamenilor; detectarea de radiații și identificarea nuclizilor; analiza eșantioanelor în laborator; prelevarea și analiza probelor pe teren; verificări efectuate cu ajutorul unor dispozitive portabile. Anexa 1 stabilește o listă orientativă a echipamentelor destinate controalelor vamale. Întrucât nevoile pot evolua în timp, Comisia este împuternicită să reexamineze această listă de scopuri de control, precum și anexa 1, prin intermediul unor acte delegate.

Pe lângă achiziția, întreținerea și modernizarea echipamentelor eligibile și dacă este oportun, instrumentul va sprijini de asemenea achiziționarea sau modernizarea echipamentelor de control vamal cu scopul de a testa noi unități sau noi funcționalități în condiții de funcționare. Este o etapă necesară înainte ca statele membre să treacă la achiziționarea acestor echipamente noi la scară largă. Testarea în condiții de funcționare este o etapă suplimentară, pe lângă acțiunile de cercetare desfășurate în cadrul programului Orizont. Pentru a se profita de toate avantajele posibile oferite de finanțarea din partea Uniunii și a se evita eventualele suprapuneri de finanțare, Comisia va asigura o coordonare corespunzătoare între cele două instrumente în cadrul pregătirii programelor de lucru.

Pentru a oferi cea mai mare valoare adăugată cu putință la nivelul UE, instrumentul va fi deschis tuturor administrațiilor statelor membre responsabile cu controale vamale și alte sarcini conexe. Pentru a fi eligibile pentru finanțare, autoritățile statelor membre vor trebui să furnizeze informațiile necesare pentru evaluarea nevoilor prevăzută la articolul 11 alineatul (3).

Regulamentul (UE) [2018/XXX] al Parlamentului European și al Consiliului 15 instituie programul „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal, în sprijinul uniunii vamale și al autorităților vamale. Pentru a menține coerența și coordonarea orizontală a acțiunilor de cooperare, este oportun ca punerea lor în aplicare să se realizeze în cadrul unui singur act juridic și al unui set unic de norme. Prin urmare, prezentul instrument va sprijini doar achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor eligibile de control vamal, în timp ce programul Vamă pentru cooperare în domeniul vamal va sprijini toate acțiunile conexe, cum ar fi acțiunile de cooperare pentru evaluarea nevoilor de formare legate de echipamentele în cauză.

Capitolul III: Granturi

Granturile vor fi acordate conform dispozițiilor din Regulamentul financiar. Având în vedere identitatea beneficiarilor (autoritățile vamale ale statelor membre) instrumentului și în conformitate cu derogările prevăzute de Regulamentul financiar, granturile vor fi acordate fără cereri de propuneri.

Întrucât mai multe programe ar putea contribui la o singură acțiune, suprapunerea finanțărilor ar trebui să fie exclusă. O dispoziție specifică împiedică, așadar, acoperirea acelorași costuri printr-o finanțare a Uniunii furnizată prin intermediul mai multor instrumente.

Capitolul IV: Programare, monitorizare, evaluare și control

Instrumentul va fi implementat prin programe de lucru care urmează a fi adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.

Pregătirea programului de lucru va fi sprijinită de evaluări ale nevoilor, sintetizate mai sus și descrise în anexa 6 la evaluarea impactului. Aceste evaluări ale nevoilor vor fi realizate în cadrul programului Vamă 2020 și, începând din 2021, în cadrul noului program Vamă.

Este pus în funcțiune un cadru cuprinzător pentru monitorizare, evaluare și raportare, pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor instrumentului. În particular, sistemul de raportare în scopul evaluării asigură colectarea datelor pentru evaluarea instrumentului cu eficiență și eficacitate, în timp util și la un nivel adecvat de detaliu; aceste date și informații vor fi comunicate Comisiei într-un mod care este conform cu alte dispoziții legale; de exemplu, dacă este necesar, datele cu caracter personal sunt anonimizate. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționate.

Capitolul V: Exercitarea delegării de competențe și procedura comitetului

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru:

a reexamina scopurile de control, adică principalele criterii de eligibilitate, deoarece acestea pot evolua în mod semnificativ de-a lungul timpului, în funcție de prioritățile vamale, de amenințări și de tehnologii, precum și pentru

a modifica anexa 2 în scopul revizuirii sau al completării indicatorilor, acolo unde se consideră necesar, și în scopul completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

Comitetul va acorda asistență Comisiei. Pentru a se asigura coerența și coordonarea orizontală a tuturor acțiunilor vamale desfășurate atât în cadrul prezentului instrument, cât și în cadrul programului Vamă, se propune înființarea unui singur comitet. Întrucât în cadrul actualului program Vamă 2020 există deja un comitet și se propune confirmarea acestuia pentru noul program Vamă, se propune ca acest comitet din cadrul programului Vamă să fie competent și pentru prezentul instrument.

Capitolul VI: Dispoziții tranzitorii și finale

Se va asigura furnizarea de informații coerente, eficiente și proporționate, care vizează audiențe multiple, inclusiv mass-media și publicul larg.

2018/0258 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor,
a instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 33, 114 și 207,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 16 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Cele 2 140 de birouri vamale 17 existente la frontierele externe ale Uniunii Europene trebuie să fie echipate în mod corespunzător pentru a asigura funcționarea uniunii vamale. Necesitatea unor controale vamale adecvate și echivalente este din ce în ce mai urgentă nu doar din cauza rolului tradițional al vămilor de colectare a veniturilor, ci din ce în ce mai mult din cauza nevoii de a consolida în mod semnificativ controlul, la intrare și la ieșire, al mărfurilor ce traversează frontierele externe ale Uniunii, cu scopul de a garanta siguranța și securitatea. În același timp, controalele care vizează circulația mărfurilor ce traversează frontierele externe nu ar trebui însă să împiedice comerțul legitim cu țările terțe, ci dimpotrivă, ar trebui să îl faciliteze.

(2)Actualmente, performanța controalelor vamale desfășurate de statele membre se caracterizează prin existența unui dezechilibru. Acest dezechilibru se datorează atât diferențelor geografice dintre statele membre, cât și diferențelor în ceea ce privește capacitățile și resursele lor respective. Capacitatea statelor membre de a reacționa la provocările generate de modelele de afaceri și lanțurile de aprovizionare în continuă evoluție la nivel mondial depinde nu numai de componenta umană, dar și de disponibilitatea unor echipamente de control moderne și sigure. Furnizarea unor echipamente de control vamal echivalente este deci un element important în remedierea dezechilibrului existent. Astfel va fi îmbunătățită echivalența în ceea ce privește performanța controalelor vamale în toate statele membre și se va evita devierea fluxurilor de mărfuri către punctele cele mai slabe.

(3)Statele membre s-au exprimat în mod repetat pe marginea necesității unui sprijin financiar și au solicitat efectuarea unei analize aprofundate a necesarului de echipamente. În concluziile sale 18 din 23 martie 2017 privind finanțarea în domeniul vamal, Consiliul a invitat Comisia să evalueze posibilitatea de a finanța necesarul de echipamente tehnice din viitoarele programe financiare ale Comisiei, să îmbunătățească coordonarea și [...] cooperarea dintre autoritățile vamale și alte autorități de aplicare a legii în scopul finanțării.

(4)În temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 19 , controalele vamale trebuie înțelese ca fiind destinate nu numai asigurării respectării legislației vamale, dar și a altor dispoziții care reglementează intrarea, ieșirea, tranzitul, circulația, depozitarea și destinația finală a mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al Uniunii și țările sau teritoriile din afara Uniunii, precum și staționarea și circulația pe teritoriul vamal al Uniunii ale mărfurilor neunionale și ale mărfurilor plasate sub regimul de destinație finală. Aceste alte dispoziții care conferă autorităților vamale atribuții de îndeplinire a unor sarcini specifice de control includ dispoziții privind impozitarea, în special în ceea ce privește accizele și taxa pe valoarea adăugată, privind aspectele externe ale pieței interne, ale politicii comerciale comune și ale celorlalte politici comune ale Uniunii care au impact asupra comerțului, precum și privind securitatea de ansamblu a lanțului de aprovizionare și protecția intereselor financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre.

(5)Sprijinirea realizării unui nivel adecvat și echivalent de controale vamale la frontierele externe ale Uniunii permite maximizarea avantajelor oferite de uniunea vamală. O intervenție specifică a Uniunii pentru echipamentele de control vamal, destinată să corectele dezechilibrele actuale, ar contribui de asemenea la o coeziune generală între statele membre. Având în vedere provocările de la nivel mondial, în special necesitatea continuă de a proteja interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, dar și înlesnirea fluxurilor de comerț legitim, disponibilitatea unor echipamente moderne și fiabile pentru controlul la frontierele externe este indispensabilă.

(6)Prin urmare, este oportună crearea unui nou instrument de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal.

(7)Dat fiind că autoritățile statelor membre își asumă din ce în ce mai multe responsabilități, care se extind adesea și asupra domeniului securității și vizează acțiuni ce se desfășoară la frontiera externă, echivalența în efectuarea controalelor la frontieră și a controalelor vamale la frontierele externe trebuie garantată prin intermediul unui sprijin financiar adecvat acordat de către Uniune statelor membre. Este la fel de important să se promoveze cooperarea între agenții la frontierele Uniunii în ceea ce privește controalele mărfurilor și ale persoanelor în rândul autorităților naționale din fiecare stat membru responsabile cu controlul la frontiere sau cu alte sarcini îndeplinite la frontieră.

(8)Prin urmare, este important să se instituie un Fond de gestionare integrată a frontierelor (denumit în continuare „fondul”).

(9)Având în vedere caracteristicile juridice aplicabile titlului V din TFUE, precum și temeiurile juridice diferite aplicabile politicilor la frontierele externe și controlului vamal, nu este posibilă din punct de vedere juridic instituirea fondului sub forma unui singur instrument.

(10)Prin urmare, fondul ar trebui instituit ca un cadru cuprinzător pentru sprijinul financiar din partea Uniunii în domeniul gestionării frontierelor, care să includă instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal (denumit în continuare „instrumentul”), instituit prin prezentul regulament, și instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize instituit prin Regulamentul (UE) nr. …/… al Parlamentului European și al Consiliului 20 .

(11)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru instrument, care va constitui principala valoare de referință, în înțelesul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financia 21 , pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(12)Prezentul instrument face obiectul Regulamentului (UE, Euratom) [2018/XXX] al Parlamentului European și al Consiliului 22 (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul prevede normele de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile.

(13)Regulamentul (UE) [2018/XXX] al Parlamentului European și al Consiliului 23 instituie programul „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal, în sprijinul uniunii vamale și al autorităților vamale. Pentru a menține coerența și coordonarea orizontală a acțiunilor de cooperare, este oportun ca punerea lor în aplicare să fie reglementată de un singur act juridic și de un set unic de norme. Prin urmare, prezentul instrument ar trebui să sprijine doar achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal eligibile, în timp ce programul Vamă pentru cooperare în domeniul vamal ar trebui să sprijine toate acțiunile conexe, cum ar fi acțiunile de cooperare pentru evaluarea nevoilor de formare legate de echipamentele în cauză.

(14)În plus, și dacă este oportun, instrumentul ar trebui să sprijine de asemenea achiziționarea sau modernizarea echipamentelor de control vamal cu scopul de a testa noi unități sau noi funcționalități în condiții de funcționare înainte ca statele membre să înceapă achiziționarea acestor echipamente noi la scară largă. Testarea în condiții de funcționare ar trebui să vină în continuarea rezultatelor studiului referitor la echipamentele de control vamal în cadrul Regulamentului (UE) [2018/XXX] 24 .

(15)Majoritatea echipamentelor de control vamal pot fi utilizate cu titlu echivalent sau punctual pentru controalele de conformitate cu alte reglementări, de exemplu, dispoziții privind gestionarea frontierelor, vizele sau cooperarea polițienească. Fondul de gestionare integrată a frontierelor a fost conceput, așadar, sub forma a două instrumente complementare cu domenii de aplicare distincte, dar coerente în ceea ce privește achiziționarea de echipamente. Pe de o parte, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize instituit prin Regulamentul [2018/XXX] 25 va exclude echipamentele care pot fi utilizate atât pentru gestionarea frontierelor, cât și pentru controalele vamale. Pe de altă parte, instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal instituit prin prezentul regulament nu va acorda sprijin financiar pentru echipamente doar în scop de control vamal, ci va permite și utilizarea în alte scopuri, de exemplu pentru controalele vamale și securitate. Această repartizare a rolurilor va încuraja cooperarea între agenții ca parte componentă a abordării europene a gestionării integrate a frontierelor, astfel cum se menționează la articolul 4 litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/1624 26 , permițând astfel autorităților vamale și de frontieră să colaboreze și să optimizeze impactul bugetului Uniunii prin utilizarea în comun și interoperabilitatea echipamentelor de control.

(16)Prin derogare de la Regulamentul financiar, ar trebui să fie posibilă finanțarea unei acțiuni din mai multe programe sau instrumente ale Uniunii pentru a permite și a sprijini, după caz, cooperarea și interoperabilitatea în toate domeniile. Totuși, în astfel de cazuri, contribuțiile nu pot să acopere aceleași costuri, în conformitate cu principiul interzicerii dublei finanțări stabilit în Regulamentul financiar.

(17)Având în vedere evoluția rapidă a priorităților vamale, a amenințărilor și a tehnologiilor, programele de lucru nu ar trebui să se extindă pe perioade lungi de timp. În același timp, necesitatea de a elabora programe anuale de lucru duce la creșterea sarcinii administrative atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre, fără ca acest lucru să fie necesar pentru punerea în aplicare a instrumentului. În acest context, programele de lucru ar trebui, în principiu, să acopere mai multe exerciții financiare.

(18)Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a programului de lucru în temeiul prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 27 .

(19)Deși punerea în aplicare la nivel central este indispensabilă pentru a atinge obiectivul specific de garantare a unor controale vamale echivalente, dată fiind natura tehnică a prezentului instrument, sunt necesare lucrări pregătitoare la nivel tehnic. Prin urmare, punerea în aplicare ar trebui să se bazeze pe evaluări ale nevoilor, care depind de competențele și experiența la nivel național dobândite grație implicării administrațiilor vamale ale statelor membre. Aceste evaluări ale nevoilor ar trebui să se bazeze pe o metodologie clară, care să includă un număr minim de măsuri menite să asigure colectarea informațiilor solicitate.

(20)Pentru a se asigura o monitorizare și o raportare regulată, ar trebui să se instituie un cadru adecvat pentru monitorizarea rezultatelor obținute cu ajutorul instrumentului și al acțiunilor întreprinse în cadrul acestuia. Această monitorizare și raportare ar trebui să se bazeze pe indicatori care vor măsura efectele acțiunilor întreprinse în cadrul instrumentului. Cerințele de raportare ar trebui să includă anumite informații cu privire la echipamentele de control vamal care depășesc un anumit prag al costurilor.

(21)În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 28 , este necesar să se evalueze prezentul instrument pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor instrumentului pe teren.

(22)Pentru a răspunde în mod adecvat evoluțiilor în materie de priorități, amenințări și tehnologii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea scopurilor controalelor vamale pentru acțiunile eligibile în cadrul instrumentului și a listei indicatorilor de măsurare a gradului de realizare a obiectivelor specifice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(23)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 29 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 30 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 31 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 32 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționate, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă infracțiune care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 33 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene, asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(24)Prezentul regulament face obiectul normelor financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină, în special, procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii sau execuție indirectă; ele conțin și dispoziții de organizare a controlului răspunderii participanților la execuția bugetului. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și eficacitatea finanțării din partea UE.

(25)Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivul specific al acțiunilor și de a obține rezultate, ținând seama, în special, de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de riscul estimat de nerespectare a normelor. Ar trebui să se ia în considerare utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de forme de finanțare care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(26)Întrucât obiectivul prezentului regulament, de a institui un instrument care să sprijine uniunea vamală și autoritățile vamale, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre la nivel individual din cauza dezechilibrelor geografice obiective care există între acestea, dar, având în vedere nivelul echivalent și calitatea controalelor vamale care vor putea fi obținute datorită unei abordări coordonate și unei finanțări centralizate, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

1.Prezentul regulament instituie instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal (denumit în continuare „instrumentul”), ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (denumit în continuare „fondul”), cu scopul de a oferi sprijin financiar pentru achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal.

2.Prezentul regulament instituie Fondul împreună cu Regulamentul [2018/XXX] de instituire a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize 34 , ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor.

3.El prevede obiectivele instrumentului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„autorități vamale” înseamnă autoritățile definite la articolul 5 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(2)„controale vamale” înseamnă actele specifice definite la articolul 5 punctul 3 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(3)„echipamente de control vamal” înseamnă echipamente destinate în principal efectuării controalelor vamale;

(4)„echipamente mobile de control vamal” înseamnă orice mijloc de transport care, dincolo de capacitățile sale mobile, este destinat să servească drept unitate de echipament de control vamal sau este complet echipat cu echipamente de control vamal;

(5)„întreținere” înseamnă intervenții preventive, corective și predictive, inclusiv verificări operaționale și funcționale, asistență, reparații și revizie, dar cu excepția modernizării, necesare pentru menținerea sau restaurarea unei unități de echipament de control vamal la condițiile de funcționare specificate pentru ca aceasta să ajungă la durata maximă de viață utilă;

(6)„modernizare” înseamnă intervențiile evolutive necesare pentru a aduce o unitate existentă de echipament de control vamal depășit la condiții de funcționare specificate de avangardă.

Articolul 3

Obiectivele instrumentului

1.Ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, instrumentul are ca obiectiv general sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale pentru a proteja interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, pentru a garanta securitatea și siguranța în Uniune și pentru a proteja Uniunea împotriva practicilor comerciale neloiale și ilegale, facilitând în același timp, activitățile comerciale legitime.

2.Obiectivul specific al instrumentului este de a contribui la realizarea unor controale vamale adecvate și echivalente prin achiziționarea, întreținerea și modernizarea unor echipamente de control vamal de ultimă generație adecvate și fiabile.

Articolul 4

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a instrumentului în perioada 2021-2027 se ridică la 1 300 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Suma menționată la alineatul (1) mai poate acoperi cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități de gestionare a instrumentului și de evaluare a îndeplinirii obiectivelor sale. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele instrumentului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea instrumentului.

Articolul 5

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

1.Instrumentul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar.

2.Instrumentul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar și în special sub formă de granturi.

3.Atunci când acțiunea sprijinită implică achiziționarea sau modernizarea echipamentelor, Comisia instituie un mecanism de coordonare care asigură eficiența și interoperabilitatea dintre toate echipamentele achiziționate cu sprijinul programelor și al instrumentelor Uniunii.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 6

Acțiuni eligibile

1.Pentru ca acțiunile să fie eligibile pentru finanțare în cadrul prezentului instrument, acțiunile trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(a)să pună în aplicare obiectivele menționate la articolul 3;

(b)să sprijine achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal care îndeplinesc unul sau mai multe dintre următoarele scopuri:

(1)inspecții neintruzive;

(2)indicarea prezenței de obiecte ascunse asupra oamenilor;

(3)detectarea de radiații și identificarea nuclizilor;

(4)analiza eșantioanelor în laborator;

(5)prelevarea și analiza probelor la fața locului;

(6)verificări efectuate cu ajutorul unor dispozitive portabile.

Anexa 1 stabilește o listă orientativă a echipamentelor de control vamal care pot fi utilizate pentru realizarea scopurilor controalelor vamale menționate la punctele 1-6.

2.Prin derogare de la alineatul (1), în situații justificate în mod corespunzător, acțiunile pot să acopere, de asemenea, achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal destinate testării de noi unități sau noi funcționalități în condiții de funcționare.

3.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a modifica scopurile controalelor vamale prevăzute la alineatul (1) litera (b) și în anexa 1, atunci când o astfel de modificare este considerată necesară.

4.Echipamentele de control vamal finanțate prin acest instrument pot fi utilizate pentru alte scopuri decât de control vamal, inclusiv pentru controlul persoanelor, pentru a sprijini autoritățile naționale de gestionare a frontierelor și investigațiile.

Articolul 7

Entități eligibile

Prin derogare de la articolul 197 din Regulamentul financiar, entitățile eligibile sunt autoritățile vamale ale statelor membre, care furnizează informațiile necesare pentru evaluarea nevoilor, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (3).

Articolul 8

Rata de cofinanțare

1.Instrumentul poate să finanțeze până la 80 % din totalul costurilor eligibile ale unei acțiuni.

2.Orice finanțare care depășește acest plafon se acordă numai în situații excepționale justificate în mod corespunzător.

Articolul 9

Costuri eligibile

Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru finanțare în cadrul instrumentului:

(a)costuri legate de achiziționarea de terenuri;

(b)costuri legate de infrastructură, cum ar fi clădirile sau instalațiile în aer liber, precum și de mobilier;

(c)costuri asociate cu sistemele electronice, cu excepția programelor informatice necesare în mod direct pentru utilizarea echipamentelor de control vamal;

(d)costuri legate de rețele, cum ar fi canalele de comunicare securizate sau nesecurizate, sau de abonamente;

(e)costuri legate de mijloace de transport, cum ar fi autovehiculele, aeronavele sau navele maritime, cu excepția echipamentelor mobile de control vamal;

(f)costurile materialelor consumabile, inclusiv ale materialelor de referință sau de calibrare, pentru echipamentele de control vamal;

(g)costuri legate de echipamentul individual de protecție.

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 10

Atribuirea, complementaritatea și finanțarea combinată

1.Granturile din cadrul instrumentului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

2.În conformitate cu articolul 195 litera (f) din Regulamentul financiar, granturile se acordă fără o cerere de propuneri entităților eligibile menționate la articolul 7.

3.Prin derogare de la articolul 191 din Regulamentul financiar, o acțiune care a primit o contribuție din partea programului Vamă pentru cooperare în domeniul vamal, instituit prin Regulamentul (UE) nr. [2018/XXX] 35 , sau din partea oricărui alt program al Uniunii poate să beneficieze de asemenea de o contribuție în temeiul instrumentului, cu condiția ca respectivele contribuții să nu acopere aceleași costuri. Orice contribuție la acțiune face obiectul normelor aplicabile programului Uniunii din care s-a acordat respectiva contribuție. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.

CAPITOLUL IV

PROGRAMARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Articolul 11

Programul de lucru

1.Instrumentul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

2.Programele de lucru sunt adoptate de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15.

3.Pregătirea programelor de lucru menționate la alineatul (1) este susținută de o evaluare a nevoilor, care cuprinde cel puțin următoarele:

(a)o clasificare comună a punctelor de trecere a frontierei;

(b)un inventar complet al echipamentelor de control vamal disponibile;

(c)o definiție comună a unui standard minim și a unui standard optim al echipamentelor de control vamal prin trimitere la categoria de puncte de trecere a frontierei și

(d)o estimare detaliată a nevoilor financiare.

Evaluarea nevoilor rezultă din acțiunile desfășurate în cadrul programului Vamă 2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1294/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 36 sau în cadrul programului Vamă pentru cooperare în domeniul vamal instituit prin Regulamentul (UE) [2018/XXX] 37  și se actualizează periodic și cel puțin o dată la trei ani.

Articolul 12

Monitorizare și raportare

1.În anexa 2 sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de instrument în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice stabilite la articolul 3.

2.Pentru a asigura evaluarea eficientă a evoluției instrumentului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a modifica anexa 2 în scopul de a revizui sau completa indicatorii, acolo unde se consideră necesar, și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare. 

3.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării și a rezultatelor instrumentului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționate.

4.Cerințele de raportare menționate la alineatul (3) includ cel puțin comunicarea anuală către Comisie a următoarelor informații dacă costul unei unități de echipament de control vamal depășește 10 000 EUR fără taxe:

(a)datele de punere în funcțiune și de scoatere din funcțiune ale echipamentelor de control vamal;

(b)statistici referitoare la utilizarea echipamentelor de control vamal;

(c)informații privind rezultatele utilizării echipamentelor de control vamal.

Articolul 13

Evaluare

1.Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

2.Evaluarea interimară a instrumentului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării instrumentului.

3.La finalul implementării instrumentului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a instrumentului.

4.Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

CAPITOLUL V

EXERCITAREA DELEGĂRII DE COMPETENȚE ȘI PROCEDURA COMITETULUI

Articolul 14

Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (3) și la articolul 12 alineatul (2) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

3.Delegarea de competențe prevăzută la articolul 6 alineatul (3) și la articolul 12 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) și cu articolul 12 alineatul (2) intră în vigoare în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 15

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de Comitetul pentru programul Vamă menționat la articolul 18 din Regulamentul (UE) [2018/XXX] 38 .

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 16

Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționate adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind instrumentul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate instrumentului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 17

Dispoziții tranzitorii

Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (2), necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 18

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European    Pentru Consiliu

Președintele    Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

11 Gestionarea frontierelor

11.02 Fondul de gestionare integrată a frontierelor

11.02.11 Instrumentul pentru echipamente de control vamal

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

X o acțiune nouă 

 o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 39  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Instrumentul va fi implementat prin intermediul unui act de punere în aplicare prin care se adoptă un program de lucru. Adoptarea este prevăzută pentru T1 2021, după evaluarea nevoilor (în cadrul actualului program Vamă 2020) și după consultarea Comitetului pentru programul Vamă. Punerea în aplicare a programului de lucru va fi realizată prin încheierea de acorduri de grant cu beneficiarii începând din T2 2021 cel târziu.

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante): recunoscând necesitatea îmbunătățirii echivalenței în ceea ce privește performanța controalelor vamale în toate statele membre pentru a se evita devierea fluxurilor de mărfuri către punctele cele mai slabe, Comisia propune prezentul instrument nou. Asigurarea unor echipamente și infrastructuri vamale echivalente este, într-adevăr, un element important pentru remedierea dezechilibrului actual. Acest dezechilibru se datorează în parte diferențelor în ceea ce privește capacitățile și resursele disponibile în statele membre. Capacitatea acestora de a reacționa la provocările generate de modelele de afaceri și lanțurile de aprovizionare în continuă evoluție la nivel mondial depinde nu numai de componenta umană, dar și de disponibilitatea unor echipamente de control moderne și sigure. Având în vedere volumele tot mai mari de mărfuri și nevoia tot mai mare de a asigura un control al frontierelor, pe lângă funcția tradițională a vămilor de colectare a veniturilor, este necesară o consolidare considerabilă a controalelor, la intrare și la ieșire, asupra mărfurilor ce traversează frontierele externe ale UE pentru a garanta siguranța și securitatea. În același timp, aceste controale care vizează circulația mărfurilor ce traversează frontierele externe nu ar trebui să împiedice comerțul legitim, ci dimpotrivă, ar trebui să îl faciliteze.

Valoarea adăugată a Uniunii preconizată a fi creată (ex post): pentru a realiza acest obiectiv al uniunii vamale, este necesar ca inclusiv veriga cea mai slabă să fie suficient de puternică pentru a își îndeplini funcția. Prin urmare, instrumentul va sprijini uniunea vamală și va completa în principal acțiunile programului Vamă.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Nu se aplică

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Instrumentul este strâns legat de noul program Vamă, care va sprijini evaluarea nevoilor. În plus, are legături cu activitățile desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în ceea ce privește combaterea fraudei pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii în conformitate cu articolul 325 din TFUE.

1.5.Durata și impactul financiar

X durată limitată

X    în vigoare de la 1.1.2021 până la 31.12.2027

X    Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 până în 2030 pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 40  

X Gestiune directă asigurată de către Comisie

X prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

   prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

BEI și Fondului european de investiții;

organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

organismelor de drept public;

organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Imediat ce vor fi disponibile suficiente informații cu privire la implementarea instrumentului, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării acestuia, se va realiza o evaluare interimară, care va analiza realizarea obiectivelor instrumentului, eficiența și valoarea adăugată a acestuia la nivelul Uniunii.

O evaluare finală ar trebui să analizeze impactul pe termen lung și efectele în materie de sustenabilitate ale instrumentului. Această evaluare este efectuată la finalul implementării instrumentului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei de finanțare.

Respectivele evaluări ar trebui să se bazeze, printre altele, pe indicatorii stabiliți pentru monitorizare și raportare.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

În ceea ce privește componenta referitoare la echipamentele de control vamal, opțiunea preferată este gestiunea directă, prin acordarea de granturi autorităților naționale în vederea achiziționării, întreținerii și modernizări echipamentelor de control vamal.

Noua intervenție a UE își propune să elimine dezechilibrele care există în acest moment între statele membre și să asigure o echivalență în ceea ce privește realizarea controalelor vamale pe întreg teritoriul uniunii vamale. Un astfel de obiectiv necesită, în mod evident, o coordonare care depășește limitele frontierelor naționale, coordonare pe care o poate asigura cel mai bine o abordare centralizată prin intermediul gestiunii directe. Având în vedere că autoritățile naționale, și nu Uniunea, sunt cele care ar trebui să continue să dețină în mod direct echipamentele pe care le utilizează pentru a-și îndeplini sarcinile la frontierele UE, intervenția UE s-ar prezenta sub forma unor granturi acordate statelor membre pentru a le ajuta să achiziționeze, să întrețină și să modernizeze echipamentele de control vamal în conformitate cu standarde predefinite în funcție de tipul frontierei.

Gestiunea directă reprezintă mecanismul de punere în practică a acțiunilor existente în domeniul vamal în cadrul programului Vamă sau al programului Hercule III. Este abordarea potrivită și pentru că, în cazul de față, va implica un număr limitat de beneficiari, respectiv cele 27 de state membre, permițând astfel aplicarea mai multor simplificări prevăzute în Regulamentul financiar și în normele sale de aplicare, în special a excepțiilor prevăzute pentru cererile de propuneri.

Pentru a beneficia pe deplin de cunoștințele și de experiența operațională a autorităților naționale, satisfăcând astfel nevoile reale ale acestora, gestiunea directă din partea Comisiei va fi sprijinită de echipe de experți ale statelor membre, care vor îndeplini sarcini de pregătire (de exemplu, evaluarea nevoilor și definirea standardelor pentru echipamente minime în funcție de tipul de frontieră). Decizia de politică finală va fi adoptată, în cadrul unei proceduri a comitetului, de către Comisie, care va aloca fondurile prin intermediul granturilor, pe baza priorităților de politică vamală, a amenințărilor și a volumelor.

Vor fi luate în considerare, de asemenea, cofinanțarea (adică contribuțiile naționale în completarea intervenției UE) și condiționalitățile ex ante (cum ar fi demonstrarea unei capacități administrative adecvate în termeni, de exemplu, de personal și de competențe). Astfel, furnizarea echipamentelor de control vamal se va face numai cu angajamentul deplin al statelor membre și dacă sunt îndeplinite condițiile, garantându-se astfel utilizarea efectivă a echipamentelor și un impact real al intervenției UE.

În cazul granturilor se prevede o prefinanțare, care va fi însă destul de limitată (aproximativ 20 %; urmează să fie definită în programele de lucru), în primul an al acordului de grant, dat fiind că procedurile de achiziții publice ale echipamentelor de control vamal de către autoritățile vamale sunt de obicei lungi, depășind în general primul an al acordului de grant.

Plățile finale/recuperările pentru granturi sunt efectuate pe baza rapoartelor financiare combinate cu audituri ex post la fața locului.

Întrucât prezentul instrument este un program nou, strategia de control va trebui, cel mai probabil, perfecționată de-a lungul timpului ținându-se cont de primele sale rezultate. În mod concret, ea se va baza pe o dublă abordare:

rapoartele financiare naționale sunt închise după o examinare documentară, urmată de ordinul de plată final/ordinul de recuperare (prin urmare, ducând la reducerea termenelor de plată); aceste ordine de plată/de recuperare sunt verificate prin controalele ex ante încorporate în circuitele financiare;

controalele menționate mai sus sunt susținute de audituri ex post la fața locului în statele membre; DG TAXUD își propune să organizeze misiuni de audit la fața locului în aproximativ jumătate dintre statele membre în fiecare an.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

Riscurile asociate tranzacțiilor financiare pentru implementarea instrumentului sunt limitate, în special deoarece:

beneficiarii sunt administrațiile vamale din statele membre – în acest caz nu există cereri de propuneri;

finanțarea se va concentra, în cadrul programului de lucru, asupra priorităților comune și identificate în mod specific, apărute ca urmare a evaluării nevoilor, majoritatea acțiunilor fiind comparabile între statele membre, iar diferențele fiind vizibile și ușor de identificat;

va fi obligatorie utilizarea unui sistem electronic pentru înregistrarea acțiunilor și întocmirea rapoartelor financiare, acest sistem având integrate o serie de controale și facilitând monitorizarea cheltuielilor;

finanțarea ar trebui să se axeze în principal asupra unităților costisitoare de echipament de control vamal, ceea ce va reduce numărul unităților individuale achiziționate, întreținute sau modernizate și va facilita astfel monitorizarea și controlul;

obligațiile de raportare minime sunt deja prevăzute în propunere și vor fi completate în programele de lucru și în acordurile de grant pentru a limita sau a atenua riscurile posibile.

2.2.3.

2.2.4.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

Costul anual total al controalelor în cadrul precedentului program Vamă ar trebui să rămână destul de scăzut, având în vedere riscul limitat de erori, după cum se indică mai sus, și luând în considerare natura și modul de implementare a tranzacțiilor financiare aferente.

Sistemul general de control intern, bazat pe verificări ex ante incluse în circuitele financiare, vizează să elimine erorile potențiale înainte de plată/închidere. Controalele ex post la fața locului pentru granturi reduc și mai mult riscul potențial de erori la plată/închidere, dat fiind puternicul lor efect de descurajare.

Pentru comparație, strategia de control aplicată s-a dovedit eficace și eficientă în cadrul programului precedent Vamă, iar costurile controalelor s-au dovedit a fi limitate. Având în vedere că vor fi utilizate aceleași sisteme de control pentru acest instrument nou, costul anticipat al controalelor și nivelul estimat al riscului de erori la plată/închidere în cadrul noului instrument ar trebui să fie similare.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Strategia antifraudă a DG TAXUD (SAF) se axează pe dezvoltarea unei puternice culturi antifraudă în cadrul DG-ului, prin activități de sensibilizare cu privire la riscurile potențiale de fraudă și la comportamentul etic în rândul personalului DG TAXUD. Strategia include, de asemenea, o cooperare activă cu OLAF și integrarea unor aspecte legate de fraudă în ciclul de planificare strategică și de programare al DG.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de
cheltuieli

Contribuție

Numărul

Dif./ Nedif. 41

din partea țărilor AELS 42

din partea țărilor candidate 43

din partea țărilor terțe

în sensul articolului [21 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul financiar

4

11.01.02 Cheltuieli de sprijin pentru instrumentul pentru echipamente de control vamal

Nedif.

NU

NU

NU

NU

4

11.02.11 Instrumentul pentru echipamente de control vamal

Dif.

NU

NU

NU

NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

4

„Migrație și gestionarea frontierelor”

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

Credite operaționale 11.02.11

Angajamente

(1)

174,903

178,403

181,973

185,614

189,329

193,117

195,961

1 299,300

Plăți 44

(2)

42,481

129,274

162,474

170,688

175,066

178,602

182,209

258,506

1 299,300

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul instrumentului 45 - 46 11.01.02

Angajamente = Plăți

(3)

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,700

TOTAL credite pentru pachetul financiar al instrumentului

Angajamente

=1+3

175,003

178,503

182,073

185,714

189,429

193,217

196,061

1 300,000

Plăți

=2+3

42,581

129,374

162,574

170,788

175,166

178,702

182,309

258,506

1 300,000





Rubrica din cadrul financiar
multianual

7

„Cheltuieli administrative”

Milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

Resurse umane

3,575

3,575

3,575

3,575

3,575

3,575

3,575

25,025

Alte cheltuieli administrative

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,700

TOTAL credite pentru RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

3,675

3,675

3,675

3,675

3,675

3,675

3,675

25,725

Milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

TOTAL credite
în RUBRICILE
din cadrul financiar multianual
 

Angajamente

178,678

182,178

185,748

189,389

193,104

196,892

199,736

 

1325,725

Plăți

46,256

133,049

166,249

174,463

178,841

182,377

185,984

258,506

1325,725

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

3,575

3,575

3,575

3,575

3,575

3,575

3,575

25,025

Alte cheltuieli administrative

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,700

Subtotal RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

3,675

3,675

3,675

3,675

3,675

3,675

3,675

25,725

În afara RUBRICII 7 47
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

Alte cheltuieli
cu caracter administrativ

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,700

Subtotal
în afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,700

TOTAL

3,775

3,775

3,775

3,775

3,775

3,775

3,775

26,425

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

La sediu și în birourile reprezentanțelor Comisiei

25

25

25

25

25

25

25

Delegații

Cercetare

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JED  48

Rubrica 7

Finanțare în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual 

- la sediu

- în delegații

Finanțare din pachetul financiar al instrumentului  49

- la sediu

- în delegații

Cercetare

Altele (precizați)

TOTAL

25

25

25

25

25

25

25

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Va fi necesar personal suplimentar pentru gestionarea instrumentului și implementarea acestuia, în special pentru următoarele sarcini:

– Participarea la evaluarea nevoilor, supravegherea și coordonarea acesteia: inventar, tipologie și standarde, analiza diferențelor și estimarea fondurilor necesare pentru toate tipurile de frontiere (terestre, maritime, aeriene, centre poștale);

– Programare: coordonare orizontală (în special evaluarea amenințărilor și a volumelor), pregătirea programului de lucru și a procedurilor aferente (procedura comitetului), precum și pregătirea și negocierea acordurilor de grant;

– Punerea în aplicare: monitorizarea și sprijinirea (de exemplu, achiziții publice comune) implementării de către autoritățile vamale;

– Raportare și control/audit

Personal extern

Nu se aplică

3.2.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

X    nu prevede cofinanțare din partea terților

   prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea 

TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

X    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

X        asupra resurselor proprii

   asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli    

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Impactul propunerii/inițiativei 50

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Nu se aplică

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

Instrumentul va avea un impact indirect asupra resurselor proprii tradiționale ale UE, deoarece creșterea eficienței controalelor vamale ar trebui să ducă o creștere a taxelor vamale colectate. Un astfel de efect nu este totuși cuantificabil.

(1)    COM(2018) 322 final.
(2)    Programul Vamă a fost instituit în 1991 prin Decizia Consiliului din 20 iunie 1991 privind adoptarea unui program de acțiune comunitară cu privire la formarea profesională a funcționarilor vamali (programul Matthaeus). A fost înlocuit ulterior de întreaga familie a programului Vamă, instituită prin Decizia 210/97/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 decembrie 1996 de adoptare a unui program de acțiune pentru vamă în Comunitate (Vamă 2000), și de programele care i-au succedat, instituite prin Deciziile nr. 105/2000/CE, nr. 253/2003/CE, nr. 624/2007/CE și prin Regulamentul (UE) nr. 1294/2013.
(3)    Regulamentul (UE) nr. 250/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 de instituire a unui program în vederea promovării unor activități în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene (programul „Hercule III”) și de abrogare a Deciziei nr. 804/2004/CE (JO L 84, 20.3.2014, p. 6).
(4)    Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013 (JO L 129, 19.5.2017, p. 1).
(5)     https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/funding-opportunities/funding-programmes/overview-funding-programmes/european-structural-and-investment-funds_ro  
(6)     https://www.consilium.europa.eu/media/22301/st09581en17-vf.pdf și http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7586-2017-INIT/ro/pdf  
(7)    Grupul pentru politica vamală este un grup de experți înființat de Comisie pentru a oferi consiliere Comisia cu privire la aspecte strategice legate de politica vamală, pentru a monitoriza elaborarea diferitor aspecte ale politicii vamale, pentru a facilita schimbul de opinii între statele membre. Pentru informații suplimentare: http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetail&groupID=944&Lang=RO .
(8)    COM(2016) 813 final.
(9)    A se vedea, de exemplu: Rezoluția Parlamentului European referitoare la abordarea provocărilor legate de punerea în aplicare a Codului vamal al Uniunii [2016/3024(RSP)].
(10)    Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).
(11)    Propunerea [COM(2018) 325 final] de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene sugerează o reducere a costurilor de colectare reținute de statele membre de la 20 % la nivelul lor inițial de 10 %.
(12)     https://ec.europa.eu/taxation_customs/expert-teams-europa_en  
(13)    Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(14)    COM(2018) 473.
(15)    COM(2018) 442.
(16)    JO C , , p. .
(17)    Anexa la Raportul anual pe 2016 privind performanța uniunii vamale disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/info/publications/annual-activity-report-2016-taxation-and-customs-union_ro .
(18)     https://www.consilium.europa.eu/media/22301/st09581en17-vf.pdf și http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7586-2017-INIT/ro/pdf .
(19)    Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
(20)    COM(2018) 473.
(21)    Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (JO C 373, 20.12.2013, p. 1).
(22)    COM(2016) 605.
(23)    COM(2018) 442.
(24)    COM(2018) 435.
(25)    COM(2018) 473.
(26)    Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).
(27)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(28)    Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(29)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(30)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.95, p.1).
(31)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292,15.11.96, p. 2).
(32)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(33)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(34)    COM(2018) 473.
(35)    COM(2018) 442.
(36)    Regulamentul (UE) nr. 1294/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program de acțiune pentru domeniul vamal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Vamă 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 624/2007/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 209).
(37)    COM(2018) 442.
(38)    COM(2018) 442.
(39)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(40)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  
(41)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(42)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(43)    Țările candidate și, după caz, potențialii candidați din Balcanii de Vest.
(44)    Profilul plaților pentru acest nou program în cadrul CFM 2021-2027 se bazează pe extrapolarea datelor istorice privind profilurile plăților în perioada 2007-2017 ale programelor cu mecanisme de punere în practică similare în domenii de politică comparabile, în special în domeniul vamal, al fiscalității și al luptei antifraudă.
(45)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(46)    Exemple: traduceri, rețele și sisteme informatice pentru gestionarea instrumentului (ABAC, eGrants, AGM etc.)
(47)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(48)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.
(49)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
(50)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea costurilor de colectare.
Top

Strasbourg,12.6.2018

COM(2018) 474 final

ANEXE

la Propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor,
a instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal

{SWD(2018) 347}
{SWD(2018) 348}
{SEC(2018) 315}


ANEXA 1

Listă orientativă a echipamentelor de control vamal destinate scopurilor
menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (b)

SCOPURI DE CONTROL VAMAL

ECHIPAMENTE DE CONTROL VAMAL

CATEGORIE

APLICAȚIE

Inspecții neintruzive

Scaner cu raze X – energie înaltă

Containere, camioane, vagoane feroviare

Scaner cu raze X – energie scăzută

Paleți, cutii și colete

Bagajele pasagerilor

Sisteme cu retrodifuzie de raze X

Containere

Camioane

Autovehicule

Altele

Sisteme de recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare/a containerelor

Cântare pentru autovehicule

Motostivuitoare și alte echipamente mobile de control similare

Indicarea prezenței de obiecte ascunse asupra oamenilor 1

Porți cu retrodifuzie de raze X

Utilizate în principal în aeroporturi pentru a detecta obiecte ascunse asupra persoanelor (droguri, explozivi, numerar)

Scaner corporal

Detectarea de radiații și identificarea nuclizilor

Detectare radiologică și nucleară

Detector/monitor individual de radiații

Detector portabil de radiații

Dispozitiv de identificare a izotopilor

Monitor de radiații de tip poartă

Monitor spectrometric de tip poartă pentru identificarea izotopilor

Analiza eșantioanelor în laborator

Identificarea, cuantificarea și verificarea tuturor mărfurilor posibile

Cromatografie gaz-lichid (GC, LC, HPLC...)

Spectrometrie și tehnici combinate cu spectrometria (IR, Raman, UV-VIS, fluorescență, GC-MS…)

Echipamente cu raze X (XRF...)

Spectrometrie RMN și analize ale izotopilor stabili

Alte echipamente de laborator (AAS, analizor de distilare, calorimetrie de scanare diferențială, electroforeză, microscop, numărare în scintilație lichidă, mașină de fumat...)



SCOPURI DE CONTROL VAMAL

ECHIPAMENTE DE CONTROL VAMAL

CATEGORIE

APLICAȚIE

Prelevarea și analiza probelor pe teren

Detectarea urmelor prin spectrometria de mobilitate ionică

Echipamente portabile pentru detectarea urmelor de materiale periculoase specifice

Detectarea urmelor cu ajutorul câinilor

Aplicată unei serii de riscuri pentru obiecte mici și mari

Prelevare de eșantioane

Instrumente pentru prelevarea de eșantioane, hote aspirante, cutii pentru mănuși

Laboratoare mobile

Autovehicule echipate integral pentru analiza eșantioanelor pe teren

[Analiza materiilor organice, a metalelor și a aliajelor] Detectoare portabile

Teste chimice colorimetrice

Spectroscopie Raman

Spectroscopie în infraroșu

Fluorescență de raze X

Detectoare de gaz pentru containere

Verificări efectuate cu ajutorul unor dispozitive portabile

Instrumente portabile individuale

Instrumente de buzunar

Set de instrumente mecanice

Oglindă telescopică

Dispozitive

Endoscop

Detector de metale fix sau portabil

Camere pentru controlul părții de dedesubt a autovehiculelor

Dispozitiv cu ultrasunete

Densimetru

Altele

Căutări subacvatice

ANEXA 2

Indicatori

Obiectiv specific: să contribuie la realizarea unor controale vamale adecvate și echivalente prin achiziționarea, întreținerea și modernizarea unor echipamente de control vamal de ultimă generație adecvate și fiabile

1.Echipamente disponibile

(a)disponibilitatea la punctele terestre de trecere a frontierei a unor echipamente de control vamal conforme cu standardele convenite (pe tip de echipamente)

(b)disponibilitatea la punctele maritime de trecere a frontierei a unor echipamente de control vamal conforme cu standardele convenite (pe tip de echipamente)

(c)disponibilitatea la punctele aeriene de trecere a frontierei a unor echipamente de control vamal conforme cu standardele convenite (pe tip de echipamente)

(d)disponibilitatea la punctele poștale de trecere a frontierei a unor echipamente de control vamal conforme cu standardele convenite (pe tip de echipamente)

(e)disponibilitatea la punctele feroviare de trecere a frontierei a unor echipamente de control vamal conforme cu standardele convenite (pe tip de echipamente)

(1)    Sub rezerva dispozițiilor legislative aplicabile și a altor recomandări în ceea ce privește protecția sănătății și respectarea vieții private.
Top