This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52018DC0269
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE EUROPEAN COUNCIL, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Engaging, Connecting and Empowering young people: a new EU Youth Strategy
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret
COM/2018/269 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 22.5.2018
COM(2018) 269 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret
{SWD(2018) 168 final}
{SWD(2018) 169 final}
1. Către o nouă strategie a UE pentru tineret
Tinerii sunt dornici să aibă controlul asupra vieții lor, să stabilească relații cu ceilalți și să le acorde sprijin. Cu toate acestea, mulți dintre ei se confruntă cu incertitudini legate de viitorul lor, ca urmare a schimbărilor tehnologice, a tendințelor demografice, a discriminării, a excluziunii sociale, a știrilor false și a populismului, ale căror efecte asupra locurilor de muncă, a abilităților sau a felului în care funcționează democrațiile noastre nu sunt încă cunoscute. Mai mult ca oricând, ei trebuie să fie rezilienți și capabili să se adapteze la aceste provocări. Tinerii ar trebui să dobândească abilitățile necesare pentru a contribui la societăți prospere, democratice și bazate pe coeziune în Europa și dincolo de granițele ei. În lumea interconectată de astăzi, mulți tineri sunt preocupați de aspecte de interes mondial, precum schimbările climatice sau pacea și securitatea.
În pofida redresării economice și a șomajului mai redus, inegalitățile dintre generații persistă. Pentru prima oară de la al Doilea Război Mondial, există un risc real ca tânăra generație de astăzi să cunoască un grad de prosperitate mai redus decât propriii părinți 1 . O proporție de 29 % dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar 11,6 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) 2 , în timp ce 15,9 % dintre tinerii din această grupă de vârstă sunt șomeri – o cifră dublă față de cea din rândul populației generale. Excluziunea socioeconomică și cea de la participarea democratică se implică reciproc 3 . Tinerii care se confruntă cu dezavantaje sunt de obicei cetățeni mai puțin activi și gradul lor de încredere în instituții este mai redus. Aceștia beneficiază, totodată, într-un grad mai mic de experiențe în ceea ce privește mobilitatea, inclusiv Erasmus+.
Europa nu își poate permite ca, în rândul tinerilor săi, talentul să fie risipit, să existe excluziune socială sau demobilizare. Tinerii nu ar trebui să fie doar arhitecți ai propriei vieți, ci și să aibă un aport la schimbarea pozitivă a societății. Noul Corp european de solidaritate este o dovadă a dorinței multor tineri europeni de a fi solidari cu oameni și locuri aflate în restriște, o valoare fundamentală aflată la baza cooperării europene.
Liderii UE au convenit, în 2016, că este nevoie de măsuri pentru sprijinirea tinerilor 4 . În foaia de parcurs de la Bratislava 5 , ei și-au luat angajamentul de a crea oportunități mai bune pentru tineri, ambiții cărora li s-a dat curs de atunci încoace, de exemplu prin activitatea depusă în direcția creării unui Spațiu european al educației 6 .
Pentru a putea fructifica din plin beneficiile măsurilor UE, tinerii trebuie să țină seama de aspirațiile, creativitatea și talentele proprii. La rândul lor, tinerii contribuie la intensificarea ambițiilor UE: generația actuală beneficiază de cea mai bună pregătire din toate vremurile și este printre cele mai creative în ceea ce privește utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și a platformelor de comunicare socială.
Încă din 2002, UE dezvoltă o cooperare specială axată pe politica de tineret a UE, bazată pe principiile participării active și accesului egal la oportunități, în sinergie cu alte politici care îi vizează pe tineri, precum cele din domeniul educației și al ocupării forței de muncă. Această cooperare a determinat schimbări de politică și legislative în statele membre și a contribuit la consolidarea capacităților organizațiilor de tineret. Mai persistă însă provocări importante, cum ar fi implicarea mai multor tineri din medii mai diverse, incluzându-i pe cei care se bucură de mai puține oportunități, precum și asigurarea unei legături mai bune cu nivelul local.
Implicându-i și responsabilizându-i pe tineri și pe tinere, politica de tineret poate contribui la concretizarea cu succes a viziunii unui continent în care tinerii pot să beneficieze de oportunități și pot adera la valorile europene, după cum se afirmă în Comunicarea Comisiei privind „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” 7 .
Printr-o cooperare reînnoită la nivelul UE în privința tinerilor se poate contribui la soluționarea paradoxului actual legat de participare. Tinerii manifestă interes pentru politică 8 și sunt activi din punct de vedere social: 53 % sunt implicați în activități organizate, aproape o treime sunt voluntari activi, iar alții sprijină o cauză atrăgând atenția mass-mediei sau făcând o alegere în calitate de consumatori. Cu toate acestea, tinerii de astăzi tind să abandoneze formele tradiționale de participare. Tinerii expuși riscului de excluziune socială sunt pretutindeni subreprezentați. Factorii de decizie trebuie să transforme participarea într-o realitate pentru toți tinerii: trebuie să demonstreze transparență în ceea ce privește acțiunile în favoarea tinerilor, să se adreseze și să comunice într-un mod accesibil prin intermediul canalelor preferate de tineri (precum platformele de comunicare socială) și să promoveze implicarea tinerilor în decizii.
Comisia s-a angajat să contribuie la sporirea participării tinerilor în perioada de după anul 2018 în Comunicarea sa din decembrie 2016 9 . La rândul său, Consiliul a invitat la menținerea și consolidarea cooperării europene eficace „în domeniul tineretului pentru perioada de după 2018” 10 .
Astfel, Comisia propune o nouă strategie a UE pentru tineret pentru a marca angajamentul comun al Comisiei și al statelor membre față de această politică, cu respectarea totală a principiului subsidiarității. Pentru a corela politica de tineret în mod și mai eficace cu finanțarea UE care sprijină obiectivele acesteia, strategia ar trebui să cuprindă perioada de până la sfârșitul următorului cadru financiar multianual. Prioritățile sale se bazează pe surse solide de date 11 , pe o evaluare externă 12 , pe poziții exprimate de instituțiile europene și pe consultările desfășurate în 2017 ca parte a inițiativelor „Anul consultării” („Year of Listening”) 13 și „Idei pentru Europa de mâine” 14 . Acestea subliniază în mod unanim că cooperarea de la nivelul UE în privința tinerilor a produs beneficii tangibile și arată potențialul acesteia. Noua strategie va porni de la realizările celei precedente, sporindu-și gradul de accesibilitate, vizibilitatea și impactul cu scopul de a asigura o participare mai intensă a tinerilor.
Rezumatul principalelor acțiuni
-Sporirea cooperării transsectoriale, cu includerea tuturor domeniilor de politică, inclusiv prin intermediul unui Coordonator pentru tineret la nivelul UE, pentru ca tinerii să își poată exprima opinia la elaborarea politicilor UE;
-Monitorizarea cheltuielilor realizate de UE pentru tineret;
-Lansarea unui nou Dialog între tineri și UE mai favorabil incluziunii, cu accent pe tinerii care se bucură de mai puține oportunități;
-Înlăturarea obstacolelor din calea mobilității în scopul unor acțiuni de voluntariat și solidaritate și facilitarea acesteia;
-Implementarea unei agende privind activitățile pentru tineret pentru ca învățarea non-formală să fie mai bine recunoscută;
-Întărirea legăturii dintre politica de tineret a UE și programele UE aferente (Erasmus+ și Corpul european de solidaritate ).
2. Implicare. Conectare. Responsabilizare.
Cooperarea de la nivelul UE în privința tinerilor va valorifica în cel mai înalt grad potențialul politicii de tineret. Cooperarea poate stimula participarea tinerilor la viața democratică, în conformitate cu articolul 165 din Tratatul privind funcționarea UE. Aceasta poate sprijini, totodată, implicarea socială, dar și activitățile civice și socio-educaționale (activități pentru tineret) care îi înzestrează pe tineri cu abilități pentru viață și funcționează ca o punte de legătură cu societatea, în special pentru tinerii defavorizați.
În anii ce urmează, strategia urmărește:
-Să le permită tinerilor să fie arhitecții propriei vieți, să îi ajute să capete reziliență și să îi înzestreze cu abilitățile pentru viață care le sunt necesare pentru a face față unei lumi în schimbare;
-Să îi încurajeze pe tineri să devină cetățeni activi, agenți ai solidarității și schimbării pozitive pentru comunitățile din toată Europa, inspirați de valorile UE și de o identitate europeană;
-Să ajute la evitarea excluziunii sociale tinerilor;
-Să sporească efectele deciziilor politice asupra tinerilor prin intermediul dialogului și abordând nevoile lor la nivelul tuturor sectoarelor.
În acest scop, în cadrul cooperării în privința politicii de tineret, se vor desfășura activități grupate în jurul a trei domenii de acțiune.
IMPLICARE: Stimularea participării tinerilor la viața democratică
CONECTARE: Crearea de legături între tinerii din Europa și din afara ei pentru a stimula implicarea voluntară, mobilitatea de studiu, solidaritatea și înțelegerea interculturală
RESPONSABILIZARE: Sprijinirea responsabilizării tinerilor prin calitate, inovare și recunoașterea activităților pentru tineret
Strategia se va concentra în special pe:
Abordarea tuturor tinerilor: strategia ar trebui să încerce să amelioreze perspectivele de viitor ale tuturor tinerilor indiferent de mediul din care provin sau de statutul lor social. Erasmus+ Tineret conține elementele necesare pentru a ajunge la tinerii care se bucură de mai puține oportunități, aceștia reprezentând 36 % dintre beneficiarii săi 15 . Este însă nevoie de mai multe măsuri pentru ca politica de tineret a UE și programul Erasmus+ să fie cu adevărat incluzive.
Trecerea de la nivel mondial la nivel local: tineri sunt angajați să abordeze provocările de la nivel mondial, în special obiectivele de dezvoltare durabilă. Dimpotrivă, responsabilizarea tinerilor începe de la nivel local și depinde de situațiile diferite ale acestora. Cooperarea de la nivelul UE în privința tinerilor ar trebui să se conecteze mai bine cu factorii de decizie și cu profesioniștii de la nivel regional și local și să încurajeze inițiativele tinerilor pe acest din urmă plan.
… și lumea virtuală: tehnologiile au revoluționat viețile tinerilor în multe feluri, iar politicile trebuie să aibă în vedere deopotrivă oportunitățile și provocările, valorificând potențialul platformelor de comunicare socială, înzestrându-i pe tineri cu competențe digitale și stimulând gândirea critică și educația în domeniul mass-mediei.
2.1.
IMPLICARE
În contextul reflecțiilor pe tema viitorului Europei, a venit acum momentul să îi ascultăm pe tineri și să îi responsabilizăm pentru ca ei să își poată transforma visurile în realitate.
Mulți dintre ei vor să fie implicați în viața politică, dar se așteaptă ca opinia lor să conteze. Adesea mai puțin implicați decât grupuri mai vârstnice în procesul de votare sau în partide politice, ei declară că îi interesează politica și manifestă cele mai puternice sentimente pozitive față de UE. Oamenii născuți după 1980 au un sentiment mai puternic legat de cetățenia UE decât cei născuți înainte de 1946 (73 % față de 54 %) 16 . După cum s-a precizat în Raportul din 2017 privind cetățenia UE 17 , implicarea tinerilor este esențială în perspectiva alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European.
Politica actuală de tineret a UE îi implică pe tineri prin intermediul dialogului structurat 18 , la care au participat peste 200 000 de tineri din 2010 încoace. Deși acesta a devenit un instrument influent, Comisia propune să se facă un pas înainte și să îl reînnoiască. Pornind și de la lecțiile învățate cu ocazia proiectului „Idei pentru Europa de mâine”, dialogul trebuie să includă un public mai larg, dincolo de organizațiile de tineret care sunt active în privința aspectelor privind UE, și să se adreseze unei audiențe mai diversificate, inclusiv la nivel local. Acesta ar trebui să se concentreze mai bine pe grupurile defavorizate, de exemplu pornind de la strategia privind incluziunea și diversitatea 19 din cadrul Erasmus+, valorificând în același timp experiența tinerilor experți și cercetători. În plus față de apreciatele conferințe și întâlniri dintre UE și tineri, Dialogul dintre tineri și UE va îngloba forme noi și alternative de participare, inclusiv campanii online, consultări prin intermediul platformelor digitale conectate la Portalul european pentru tineret. Dialogul va fi coordonat la nivelul UE, va primi contribuții din partea tinerilor de la toate nivelurile și va fi sprijinit de grupuri de lucru naționale, beneficiind de măsuri mai bune de monitorizare. Dialogul ar trebui să fie transparent și vizibil în ceea ce privește impactul. Pentru ca tinerii să își poată face o părere bazată pe fapte și argumente, accesul la informații de calitate este crucial.
Cooperarea la nivelul UE se va axa pe:
-Lansarea unui nou Dialog între tineri și UE pentru ca voci tinere diverse să aibă un aport la deciziile politice ale UE;
-Consolidarea Portalului european pentru tineret ca ghișeu unic digital prin intermediul căruia tinerii să se implice în acțiunile UE;
-Stimularea participării tinerilor la viața democratică, incluzând accesul la informații de calitate validate de surse de încredere, precum și promovarea participării la alegerile europene și la alte alegeri;
-Sprijinirea inițiativei „învăță să participi” și trezirea interesului pentru acțiuni participative în toată Europa și dincolo de granițele ei prin Erasmus+.
Statele membre sunt încurajate să se concentreze pe:
-Promovarea dialogului și a mecanismelor participative la toate nivelurile decizionale, de exemplu prin consilii ale tinerilor, acordând o atenție deosebită mecanismelor de feedback și abordării tinerilor din medii diverse. Ar putea fi inclus aici sprijinul acordat autorităților publice în scopul ca acestea să adopte practici participative, de exemplu prin seturi de instrumente;
-Încurajarea implicării sociale și civice a tinerilor, incluzând participarea la organizații de tineret sau activism online;
-Sprijinirea tinerilor să se pregătească pentru a participa, prin activitățile pentru tineret, la parlamente ale tinerilor sau la simulări, la acțiuni pe teme de educație civică și educație în domeniul mass-mediei, în sinergie cu sistemele de educație formală și autoritățile publice;
-Explorarea unor forme de participare democratică inovatoare și alternative;
-Utilizarea unor instrumente pentru a promova dezbaterile cu privire la UE, precum setul de instrumente elaborat în cadrul proiectului „Idei pentru Europa de mâine”.
2.2.
CONECTARE
Strategia pentru tineret va sprijini oportunitățile pentru tineri de a lua parte personal la experiențe precum schimburi, cooperare și acțiuni civice într-un context european.
Erasmus+, unul dintre cele mai de succes instrumente ale UE, îi ajută pe tineri să își lărgească orizontul și să construiască punți peste continent și dincolo de granițele sale. În perioada 2014-2020, peste 500 000 de participanți vor fi dobândit experiență și abilități peste hotare prin intermediul schimburilor între tineri și al voluntariatului. Schimburile virtuale Erasmus+ 20 fac posibil dialogul dintre tinerii din UE și cei din țările sud-mediteraneene. Datorită acestui gen de experiențe, capacitatea de inserție profesională crește, ele contribuind și la dezvoltarea toleranței și a înțelegerii valorilor europene 21 . UE ar trebui să îmbogățească gama modurilor inovatoare de a pune tinerii în legătură unii cu alții, valorificând totodată formatele bine verificate precum schimburile între tineri și cooperarea dintre organizațiile de tineret.
Tinerii se implică tot mai mult în acțiuni de voluntariat 22 , însă doar 8 % fac acest lucru în afara țării lor. UE sprijină, de mai bine de 20 de ani, activitățile de voluntariat. Se propune acum ca acest sprijin să fie extins pentru a li se oferi noi oportunități tinerilor să își exprime solidaritatea (precum locuri de muncă sau stagii) în cadrul Corpului european de solidaritate. În scopul de a fructifica întregul potențial al acestuia și de a se asigura că sistemele naționale permit participarea la experiențe transfrontaliere, Comisia și statele membre ar trebui să coopereze în vederea unui mediu politic, juridic și administrativ care să ofere sprijin.
Cooperarea la nivelul UE se va axa pe:
-Punerea în legătură a tinerilor de pe teritoriul Europei și din afara sa, ținând seama de experiența dobândită în urma inițiativei „Tineretul european împreună” 23 , creând rețele de tineri din părți diferite ale Europei, a Schimburilor virtuale Erasmus+ și a altor acțiuni din cadrul Erasmus+ Tineret;
-Sprijinirea implementării Corpului european de solidaritate prin intermediul cooperării politice și al întemeierii de comunități, în special prin actualizarea și extinderea Recomandării din 2008 a Consiliului privind mobilitatea transfrontalieră a voluntarilor și printr-o mai bună consolidare a potențialului portalului dedicat Corpului european de solidaritate de a se adresa cât mai multor tineri și de a ajuta la întemeierea unei comunități;
-Intensificarea participării la mobilitatea de studiu și la solidaritatea transfrontaliere în cadrul programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate, vizându-i mai mult pe cei care se bucură de mai puține oportunități.
Statele membre sunt încurajate să se concentreze pe:
-Încurajarea implicării tinerilor în acțiuni de solidaritate: promovarea sistemelor de sprijin și a consolidării capacităților organizațiilor care desfășoară activități în acest domeniu, sensibilizarea cu privire la oportunități și furnizarea de informații despre drepturile și beneficiile de care se bucură un voluntar sau o persoană care îndeplinește un serviciu civic. La elaborarea sistemelor naționale, statele membre ar trebui să caute complementaritatea și sinergiile cu Corpul european de solidaritate;
-Reexaminarea și eliminarea barierelor juridice și administrative din calea solidarității transfrontaliere: statele membre ar trebui să identifice și să se angajeze să elimine obstacolele existente (în termeni de prestații sociale, asigurări de sănătate, etc.) pentru tinerii ce doresc să se implice în acțiuni de voluntariat transfrontaliere;
-Promovarea recunoașterii experiențelor de voluntariat și a validării rezultatelor învățării: abilitățile dobândite de voluntari merită recunoscute pe piața forței de muncă, pe lângă valoarea intrinsecă pe care voluntariatul o aduce societății.
2.3.
RESPONSABILIZARE
Activitățile pentru tineret le aduc beneficii unice tinerilor în procesul lor de tranziție către vârsta maturității 24 , oferindu-le un mediu sigur în care să dobândească încredere în ei și să învețe într-o manieră non-formală. Este cunoscut faptul că activitățile pentru tineret îi înzestrează pe aceștia cu competențe și abilități-cheie precum capacitatea de a lucra în echipă și de a ocupa o funcție de conducere, competențe interculturale, gestionarea proiectelor, soluționarea problemelor și gândirea critică. În unele cazuri, activitățile pentru tineret sunt puntea către educație, formare sau muncă, contribuind astfel la prevenirea excluziunii.
Pentru fructificare acestor beneficii, este mai multă nevoie de recunoașterea învățării non-formale prin activitățile pentru tineret, în special în avantajul celor care dețin puține calificări formale, ca modalitate de a spori capacitatea de inserție profesională și abilitățile antreprenoriale. Printr-o recurgere mai sistematică la instrumente de calitate se poate ameliora recunoașterea.
Lucrătorii de tineret, pe de altă parte, trebuie să se adapteze la nevoile și obiceiurile în schimbare ale tinerilor și la schimbările tehnologice. Lucrătorii de tineret trebuie să își actualizeze abilitățile pentru a putea înțelege problemele cu care se confruntă tinerii online și a explora oportunități noi puse la dispoziție de învățarea digitală, în concordanță cu Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni 25 și cu Planul de acțiune pentru educația digitală 26 . Activitățile pentru tineret au avut de suferit de pe urma reducerii finanțării în multe părți ale Europei 27 , o astfel de investiție fiind de multe ori problematică.
Cooperarea la nivelul UE se va concentra pe punerea în aplicare a unei Agende de activități pentru tineret în scopul unor activități pentru tineret care să fie de calitate, inovatoare și recunoscute:
-Elaborarea și diseminarea unor seturi de instrumente practice pentru ca activitățile pentru tineret să fie de calitate;
-Sprijinirea activităților de pe plan local care vizează recunoașterea, inovarea și consolidarea capacităților activităților pentru tineret în cadrul Erasmus+;
-Sprijinirea învățării reciproce și a colectării de date concrete referitoare la activitățile digitale pentru tineret, la abilitățile lucrătorilor de tineret și la finanțarea activităților pentru tineret.
Statele membre sunt încurajate să se concentreze pe:
- Stimularea calității: instrumentele și sistemele de calitate care urmează să fie folosite la formarea lucrătorilor de tineret ar trebui să fie adaptate la situațiile în schimbare din viața tinerilor și să fie incluse într-o abordare mai amplă a calității, cu scopul de a transfera responsabilitate organizațiilor.
- Adaptarea la oportunitățile digitale: structura, metodele și canalele de comunicare ale activităților pentru tineret ar trebui adaptate la lumea digitală: în aceste activități ar trebui să se utilizeze tehnologia și metodele pedagogice pentru a spori gradul de accesibilitate și a-i ajuta pe tineri să se descurce cu mijloacele digitale. Activitățile digitale pentru tineret ar trebui incluse în formarea lucrătorilor de tineret și în standardele profesionale și de competențe privind activitățile pentru tineret, atunci când acestea există.
-Promovarea recunoașterii: pentru a sprijini valoarea activităților pentru tineret pentru tinerii implicați în acestea, ar trebui elaborate instrumente de recunoaștere adecvate și acceptate în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind validarea învățării non-formale și informale și cu agenda pentru dezvoltarea competențelor 28 .
-Implicarea tuturor tinerilor, în special a celor care se bucură de mai puține oportunități: activitățile pentru tineret au potențialul unic de a se adresa celor mai vulnerabili dintre ei și de a viza nevoile lor individuale.
3. O punere în aplicare eficace, specifică și coordonată la nivelul tuturor sectoarelor
3.1. Acțiuni care implică toate sectoarele
Situația tinerilor din Europa este variată și marcată de provocări care trebuie abordate în domenii de politică diferite. În pofida tendințelor pozitive cum ar fi o participare mai intensă la învățământul superior, o reducere a proporției celor care părăsesc timpuriu școala și rate de șomaj în scădere în rândul tinerilor (dar tot destul de ridicate) 29 , exista încă probleme semnificative, adesea interconectate. Printre ele se numără ratele de șomaj foarte mari în rândul tinerilor în unele state membre și regiuni și în cadrul anumitor grupuri, o sărăcie tot mai acută a tinerilor, locurile de muncă precare, accesul inegal la educația de calitate sau probleme de sănătate.
În acest context, găsirea unei soluții pentru ratele ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și ale tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) a reprezentat o prioritatea a UE, sprijinită prin inițiative specifice: peste 3,5 milioane de tineri au beneficiat anual de Garanția pentru tineret lansată în 2013. Fondul social european și Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” investesc împreună 14,5 miliarde de euro, în perioada 2014-2020, direct în măsuri legate de ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Deși s-au înregistrat progrese, Strategia UE pentru tineret si raportul de evaluare referitor la implementarea Garanției pentru tineret în statele membre au scos în evidență necesitatea de a se construi punți între tineri si sectoarele de ocupare a forței de munca și de a-i implica în mod mai eficace pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și care se confruntă cu obstacole numeroase. În plus, Planul de acțiune privind integrarea resortisanților din țările terțe 30 si Comunicarea privind protecția copiilor migranți 31 au recunoscut că este important ca tinerii migranți și refugiați să fie ajutați să se integreze.
Nu toate cele opt domenii de acțiune 32 au dat rezultate la fel de bune; conform evaluării, aceste domenii au fost prea ample. Niciun stat membru nu a abordat toate domeniile respective, întrucât acestea nu au avut aceeași semnificație peste tot.
În scopul de a spori gradul de eficacitate, Comisia propune o abordare cu două componente:
1) Consolidarea perspectivelor tinerilor cuprinzând toate domeniile de politică la nivelul UE prin:
·Asigurarea faptului ca preocupările tinerilor sunt luate în considerare în procesul de elaborare de politici al UE, în special prin intermediul unui Coordonator pentru tineret la nivelul UE, care ar fi o persoană de contact din cadrul Comisiei Europene și un punct de referință vizibil pentru tineri. Misiunea coordonatorului pentru tineret la nivelul UE ar fi aceea de a-i oferi comisarului responsabil consiliere cu privire la politica de tineret, de a ajuta la asigurarea coordonării și a coerenței, de a spori gradul de sensibilizare cu privire la acțiunile UE în domeniul cooperării strânse cu instituțiile și agențiile UE, precum și cu statele membre, precum și de a disemina rezultatele Dialogului dintre tineri și UE și de a le oferi feedback tinerilor, inclusiv prin Portalul european pentru tineret și prin Platforma dedicată Strategiei UE pentru tineret 33 ;
·Sporirea gradului de transparență a acțiunilor UE dedicate tinerilor, inclusiv monitorizarea cheltuielilor realizate de UE pentru tineret 34 ;
·Promovarea modelelor participative de elaborare de politici care să îi implice pe tineri, precum Laboratoarele dedicate politicii de tineret 35 ;
·Sprijinirea statelor membre la elaborarea politicilor de tineret, prin colectarea de date concrete, învățare reciprocă și partajarea de bune practici, incluzând instrumente noi precum evaluările inter pares și consilierea reciprocă;
·Contribuția, prin intermediul instrumentelor de cooperare referitoare la tineri precum învățarea reciprocă, colectarea de date concrete, coordonatorul sau dialogul, la inițiative transsectoriale dedicate tinerilor, precum Garanția pentru tineret, rețeaua europeană a ucenicilor 36 și Apelul de la Tartu pentru un stil de viață sănătos 37 .
2) Conturarea mai precisă a punctului focal al strategiei: Comisia invită statele membre să se concentreze pe acțiuni dedicate care să pună în practică prioritățile UE în context național, acțiuni care să fie trasate în Planurile de acțiune naționale.
Aceste planuri ar trebui să pornească de la cooperarea transsectorială dintre politicile de tineret și alte domenii de politică, având ca fundament mecanismele de guvernanță existente, de exemplu ca parte din implementarea programului național referitor la Garanția pentru tineret.
Prin aceste planuri ar trebui să se creeze legături puternice între activitățile de cooperare transnațională 38 ale agențiilor naționale care implementează programul Erasmus+ și domeniile trasate în planurile naționale de acțiune, în scopul de a se consolida coerența dintre punerea în aplicare a politicii și a programului.
Cooperarea transsectorială ar trebui întărită la toate nivelurile procesului decizional, căutându-se sinergii și complementarități între acțiuni și urmărindu-se o mai mare implicare a tinerilor. Statele membre ar trebui să-i încurajeze pe tineri și alte părți interesate să pună bazele unor inițiative comune, de exemplu în domeniile educației, ocupării forței de muncă, digital, în domeniul sportului, al durabilității și cooperării internaționale, valorificând întregul potențial al finanțării UE.
În cursul inițiativei din 2017 „Anul consultării”, părțile interesate au semnalat următoarele provocări care ar putea servi ca domenii pentru acțiuni de integrare: educație și formare; ocupare a forței de muncă și antreprenoriat; sănătate, inclusiv sănătatea mintală; sărăcia și excluziunea socială; integrarea tinerilor proveniți din medii de migranți 39 ; educație în domeniul mass-mediei și competențe în domeniul internetului; durabilitatea și schimbările climatice.
3.2. Guvernanța pe mai multe niveluri și participativă
Guvernanța va fi ameliorată prin:
Elaborarea de politici bazate pe date concrete și monitorizarea acestor politici: punerea în aplicare eficace se bazează pe date concrete solide. Tabloul de bord al indicatorilor pentru tineret a devenit un instrument apreciat pentru monitorizarea tendințelor înregistrate în situația tinerilor. Cooperarea de la nivelul UE ar trebui să încerce de asemenea să utilizeze indicatori de politică pentru a monitoriza punerea în aplicare a strategiei 40 . În 2019 se va desfășura o revizuire a politicilor în ceea ce privește proiectele de cercetare finanțate de UE, scopul fiind de a trage concluziile importante pentru acest domeniu.
Concentrare și flexibilitate: strategia se va concentra pe prioritățile comune ale tinerilor din UE, împărtășite de tinerii din toate statele membre, oferind totodată flexibilitate în ceea ce privește desfășurarea unor acțiuni de integrare prin care prioritățile UE să fie adaptate la condițiile naționale. Consiliul urmează să stabilească, împreună cu Comisia, Planuri de lucru ale UE pe trei ani.
Guvernanță participativă: o nouă platformă va conferi părților interesate un rol mai important în coordonarea spunerii în aplicare a strategiei, punând la dispoziție oportunități de a face schimb de informații cu privire la activități și rezultate. Comisia va organiza reuniuni dedicate pentru reprezentanții organizațiilor de tineret, organizații ale societății civile, instituțiile UE și partenerii sociali.
Raportare și evaluare raționalizate: Comisia va raporta din trei în trei ani cu privire la punerea în aplicare, pe baza informațiilor transmise de statele membre, a platformei Youth Wiki 41 și a indicatorilor. Informațiile se vor referi inclusiv la utilizarea programelor UE pentru îndeplinirea obiectivelor de politică. Comisia va realiza o evaluare intermediară în 2023 și posibil și o revizuire în 2024. Statele membre sunt încurajate să procedeze la fel.
Învățare reciprocă și diseminare: grupurile de experți vor continua să elaboreze orientări de politică și instrumente practice și să partajeze bune practici; strategia va pune la dispoziții instrumente noi pentru învățarea reciprocă, precum evaluările inter pares și consilierea reciprocă. Strategia va urmări adoptarea unei abordări mai sistematice a informațiilor de calitate referitoare la tineri, a implicării și a diseminării, pornind de la rețelele de care dispune deja.
Mobilizarea programelor și a fondurilor UE: Strategia va promova utilizarea eficace a programelor și a finanțării UE, precum Erasmus+, Corpul european de solidaritate, fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020, inclusiv Acțiunile Marie Skłodowska-Curie, Europa creativă și programele care le succed acestora. Comisia invită statele membre să valorifice sinergiile dintre sursele de finanțare de la nivel UE, național, regional și local.
Concluzii și pașii următori
Tinerii nutresc ambiții legitime legate de viitorul lor în Europa. La rândul ei, Europa trebuie să le ofere șanse mai bune în viață și să ia măsuri în privința aspectelor care îi preocupă.
Strategia va consolida legătura dintre UE și tineri prin moduri de dialog incluzive și digitale, va face posibilă obținerea de rezultate efective prin intermediul unor priorități și acțiuni specifice și va pune la dispoziție o structură mai eficace pentru captarea și transmiterea ideilor tinerilor și partajarea informațiilor despre acțiunile desfășurate în beneficiul lor.
Toate aceste aspecte vor fi sprijinite prin legături mai bune cu fondurile UE. Strategia pentru tineret va urmări și o responsabilizare mai puternică a părților interesate prin implicarea mai intensă a tinerilor și prin platforme noi la nivelul UE și dincolo de aceasta. O stabilire flexibilă a priorităților și punerea în aplicare la nivelul UE vor face ca strategia să fie mai adaptată la realitățile locale, ea continuând cu toate acestea să respecte competențele la fiecare nivel de guvernanță și să beneficieze de sprijinul Comisiei Europene.
Comisia invită Consiliul să aprobe Strategia UE pentru tineret propusă pentru perioada 2019-2027, care are ca fundament și obiectivele tinerilor 42 propuse în cadrul Conferinței UE pentru tineret din aprilie 2018.
Consiliul este, de asemenea, invitat să adopte un plan de lucru pentru perioada 2019-2021, ținând seama de măsurile propuse în prezenta comunicare și elaborate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind rezultatele metodei deschise de coordonare.
Comunicarea Comisiei privind Consolidarea identității europene prin educație și cultură [COM(2017)673].
În ultimele 12 luni, tinerii au luat parte în proporție de 31 % la activități de voluntariat (o creștere cu 6 puncte procentuale față de 2014, conform sondajului Eurobarometru 455).
https://eacea.ec.europa.eu/erasmus-plus/funding/european-youth-together-eacea162018_en
COM(2018) 22 final.
Coordonatorul pentru tineret la nivelul UE ar fi un consilier care ar lucra în cadrul serviciilor Comisiei, sprijinit de Direcția Generală responsabilă de politica de tineret. Sarcinile coordonatorului ar include coordonarea noului dialog dintre tineri și UE din partea Comisiei, analizarea opiniilor tinerilor și a rezultatelor dialogului dintre tineri și UE pentru a le partaja apoi cu serviciile responsabile ale Comisiei, precum și asigurarea legăturii cu Parlamentul European și cu factorii de decizie de la nivel național. Coordonatorul ar fi și primul punct de contact pentru tineri și reprezentanții lor și ar coordona acțiunile de informare și comunicare adresate tinerilor, în cooperare cu alte părți relevante din Comisie.