EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52009DC0490

Comunicarea Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acțiune privind mobilitatea urbană {SEC(2009) 1211} {SEC(2009) 1212}

/* COM/2009/0490 final */

52009DC0490




[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

Bruxelles, 30.9.2009

COM(2009) 490 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Planul de acțiune privind mobilitatea urbană

{SEC(2009) 1211}{SEC(2009) 1212}

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Planul de acțiune privind mobilitatea urbană

1. Introducere

În 2007, 72%[1] din populația europeană trăiau în zone urbane, care sunt esențiale pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Orașele au nevoie de sisteme de transport eficiente care să sprijine economia acestora și bunăstarea locuitorilor. Aproximativ 85% din PIB-ul UE se realizează în orașe. Zonele urbane se confruntă azi cu provocarea de a transforma sistemele de transport astfel încât să devină sustenabile din punctul de vedere al mediului (emisii de CO2, poluare atmosferică și sonoră) și al eficienței (congestia traficului), răspunzând în același timp problemelor sociale. Acestea cuprind un spectru care se întinde de la necesitatea de a reacționa la problemele de sănătate și tendințele demografice, la luarea în calcul a nevoilor persoanelor cu mobilitate redusă, ale familiilor și copiilor, trecând prin întărirea coeziunii economice și sociale.

Mobilitatea urbană constituie pentru cetățeni o cauză crescândă de îngrijorare. Nouă cetățeni UE din zece cred că situația traficului din zona lor ar trebui să se îmbunătățească[2]. Alegerile pe care le fac oamenii în privința modalităților de a călători influențează nu numai viitoarea dezvoltare urbană, ci și bunăstarea economică a cetățenilor și a întreprinderilor. Abordarea acestei provocări este esențială și pentru succesul strategiei globale a UE de combatere a schimbărilor climatice, de îndeplinire a obiectivelor 20-20-20[3] și de promovare a coeziunii.

Mobilitatea urbană este de asemenea o componentă centrală a transportului pe distanțe lungi. Cele mai multe rute de transport de pasageri sau de marfă își au originea și destinația în zone urbane, după ce au străbătut de asemenea mai multe zone urbane. Zonele urbane ar trebui să furnizeze puncte de transfer eficiente pentru rețeaua de transporturi transeuropene și să ofere soluții eficiente pentru „ultimul kilometru parcurs” atât pentru transportul de marfă cât și pentru cel de pasageri. Prin urmare, acestea sunt vitale pentru competitivitatea și sustenabilitatea viitorului nostru sistem european de transport.

În recenta comunicare a Comisiei „Un viitor sustenabil pentru transporturi”[4] se constată că urbanizarea și impactul acesteia asupra transporturilor constituie una dintre principalele provocări pentru realizarea unui sistem de transport mai sustenabil. Pe lângă luarea de măsuri eficiente și coordonate pentru a răspunde provocării mobilității urbane, Comunicarea preconizează instaurarea unui cadru la nivel european pentru a facilita luarea măsurilor de către autoritățile locale.

Responsabilitățile principale privind politicile de mobilitate urbană revin autorităților locale, regionale și naționale. Totuși, deciziile adoptate la nivel local nu se iau în mod izolat, ci în cadrul politicii și legislației naționale, regionale și europene. Prin urmare, Comisia consideră că prin reunirea eforturilor se poate progresa mult în direcția sprijinirii acțiunilor la nivel local, regional și național și a elaborării unei abordări în parteneriat care să respecte întru totul diferitele competențe și responsabilități ale părților în cauză.

Consultarea și dezbaterea care au urmat publicării Cărții verzi pe tema mobilității urbane[5] au confirmat și clarificat valoarea adăugată a unei acțiuni la nivelul UE[6]. Prezentul plan de acțiune se bazează pe sugestiile făcute de părțile interesate, de cetățeni în mod individual sau prin grupări reprezentative și de instituțiile și organismele europene.

Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind Cartea Verde la 9 iulie 2008[7] și un raport din proprie inițiativă privind Planul de acțiune privind mobilitatea urbană la 23 aprilie 2009[8]. Comitetul Economic și Social European a adoptat avizul său privind Cartea Verde la 29 mai 2008[9], iar Comitetul Regiunilor a făcut același lucru la 9 aprilie 2008[10]. Comitetul Regiunilor a adoptat un aviz privind raportul Parlamentului European la 21 aprilie 2009[11]. Consiliul a purtat, de asemenea, discuții pe această temă[12].

Inspirându-se din consultările care au decurs din prezentarea Cărții Verzi, prezentul plan de acțiune definește un cadru coerent pentru inițiativele UE în materie de mobilitate urbană, respectând în același timp principiul subsidiarității. Acest scop va fi atins prin încurajarea și susținerea dezvoltării unor politici de mobilitate urbană sustenabilă care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor generale ale UE, de exemplu prin favorizarea schimbului de bune practici și alocarea de fonduri. Comisia este conștientă că zonele urbane din întreaga UE se pot confrunta cu provocări diferite, care țin de amplasarea lor geografică, de mărimea acestora sau de bogăția lor relativă. Planul nu intenționează să indice soluții universale sau de la vârf la bază.

Planul de acțiune propune acțiuni practice pe termen scurt și mediu care să fie lansate în mod progresiv până în 2012 și care să abordeze într-un mod integrat aspecte specifice legate de mobilitatea urbană. Comisia propune autorităților locale, regionale și naționale un parteneriat bazat pe angajarea voluntară a acestora în direcția cooperării în domeniile specifice de interes comun. De asemenea, invită părțile interesate din statele membre, cetățenii și sectorul economic, să colaboreze strâns, acordând o atenție specială nevoilor de mobilitate ale categoriilor vulnerabile, precum persoanele în vârstă, persoanele cu venituri mici și persoanele cu handicap, a căror mobilitate este redusă din cauza unui handicap sau a unei deficiențe fizice, intelectuale sau senzoriale ori din cauza vârstei.

2. Care este rolul UE?

Sistemele de transport urban fac parte integrantă din sistemul de transport european și, prin urmare, din politica comună în domeniul transporturilor în conformitate cu articolele 70 și 80 din Tratatul CE. Mai mult, alte politici ale UE (politica de coeziune, politica de mediu, politica de sănătate, etc.) nu-și pot îndeplini obiectivele fără a ține cont de specificitățile urbane, inclusiv de mobilitatea urbană.

În ultimii ani, s-au dezvoltat atât politica, cât și legislația UE referitoare la mobilitatea urbană. Din fondurile structurale și de coeziune au fost alocate sume importante. Inițiativele finanțate de UE, sprijinite adesea de programele cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică, au contribuit la dezvoltarea a numeroase abordări inovatoare. Diseminarea și multiplicarea acestor abordări pe întreg teritoriul UE pot permite autorităților publice să realizeze mai mult, mai bine și cu costuri mai mici.

Dezvoltarea unor sisteme de transport eficiente în zonele urbane a devenit o misiune tot mai complexă, ținând cont atât de congestiile de trafic în orașe, cât și de expansiunea urbană accelerată. Autoritățile publice au un rol esențial în planificare, furnizarea de finanțare și în crearea cadrului de reglementare. UE poate încuraja autoritățile la nivel local, regional și național să adopte politici integrate pe termen lung, care sunt extrem de necesare în medii complexe.

UE poate, de asemenea, să ajute autoritățile să găsească soluții interoperabile și să faciliteze funcționarea mai armonioasă a pieței unice. Regulile, sistemele și tehnologiile compatibile facilitează implementarea și executarea soluțiilor respective. Stabilirea de comun acord a unor standarde pentru întreaga piață unică permite un volum mai mare de producție, reducând, în același timp, costurile care revin clientului.

Zonele urbane sunt pe cale să devină laboratoare de inovație tehnologică și organizațională, de modificare a schemelor de mobilitate și de găsire a unor noi soluții de finanțare. UE este interesată de schimbul de soluții inovatoare privind politicile locale, de care să beneficieze atât operatorii de transport, cât și cetățenii și care să garanteze eficacitatea sistemului european de transport, prin intermediul unei integrări eficiente, al interoperabilității și al interconectării. În acest context, sectorul economic are un rol cheie în găsirea soluțiilor pentru viitoarele provocări.

În cele din urmă, mobilitatea urbană sustenabilă are o importanță din ce în ce mai mare pentru stabilirea de relații cu vecinii și pentru societatea globală, care se concentrează tot mai mult în aglomerările urbane. Succesul acțiunilor desfășurate în cadrul prezentului plan de acțiune poate să ajute părțile interesate din UE și economia acesteia să contureze în mod activ viitoarea societate globală axată pe nevoile cetățenilor, pe un stil de viață armonios, pe calitatea vieții și pe sustenabilitate.

3. Programul de acțiuni în sprijinul mobilității urbane sustenabile

Acțiunile propuse se axează pe șase teme care corespund liniilor directoare care s-au desprins în urma procesului de consultare privind Cartea Verde. Acestea vor fi implementate folosind programe și instrumente comunitare existente. Acțiunile sunt complementare și vin în completarea altor inițiative ale UE. Anexa I cuprinde o privire de ansamblu asupra acțiunilor propuse, cât și calendarul acestora.

Tema 1 – promovarea unei politici integrate

O abordare integrată este cea mai indicată pentru a trata complexitatea sistemelor de transport urban, aspectele legate de guvernanță și legăturile dintre orașe și zonele sau regiunile limitrofe, interdependența modurilor de transport, constrângerile inerente spațiului urban și rolul sistemelor urbane în sistemul mai larg de transport european. Abordarea integrată este necesară nu numai pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor de transport, ci și pentru elaborarea politicilor de coordonare a transporturilor cu politicile de protecție a mediului[13], de mediu sănătos, de amenajare a teritoriului, de construcții de locuințe, cu politicile sociale privind accesibilitatea și mobilitatea cât și cu politicile industriale. Elaborarea unei planificări strategice și integrate a transportului, stabilirea unor organizații adecvate de planificare a mobilității și fixarea unor obiective realiste sunt esențiale pentru abordarea provocărilor pe termen lung legate de mobilitatea urbană, concomitent cu sprijinirea cooperării cu și între operatorii de transport.

Acțiunea 1 — Accelerarea implementării planurilor de mobilitate urbană sustenabilă

Pe termen scurt, în urma Strategiei tematice pentru mediul urban[14], Comisia va sprijini autoritățile locale pentru a dezvolta planuri de mobilitate urbană sustenabilă care să acopere atât transportul de mărfuri cât și pe cel de pasageri, în zonele urbane și periurbane. Comisia va pune la dispoziția acestora materiale orientative, va susține schimbul de bune practici, va identifica parametri de referință și va încuraja activitățile educaționale destinate personalului din domeniul mobilității urbane. Pe termen lung, Comisia ar putea să ia măsuri suplimentare, de exemplu prin intermediul stimulentelor sau al recomandărilor.

Ori de câte ori este posibil, Comisia va încuraja statele membre să furnizeze platforme destinate perfecționării reciproce și schimbului de experiență și de cele mai bune practici care să contribuie la dezvoltarea unor politici de mobilitate urbană sustenabilă. De asemenea, Comisia va introduce dimensiunea mobilității urbane în Convenția primarilor[15], pentru a promova o abordare integrală care să pună în relație energia și schimbările climatice, pe de o parte, și transporturile, pe de alta. Astfel, va încuraja orașele care participă la convenție să introducă aspectele legate de transport și mobilitate în planurile de acțiune pentru energia sustenabilă.

Acțiunea 2 – Mobilitatea urbană sustenabilă și politica regională

Pentru a spori gradul de informare în ceea ce privește finanțarea disponibilă din fondurile structurale și de coeziune și cea provenită de la Banca Europeană de Investiții, Comisia intenționează să furnizeze informații referitoare la legătura dintre măsurile de mobilitate urbană sustenabilă și obiectivele politicii regionale, în temeiul actualelor condiții cadru naționale și comunitare. Se va lua în considerare atât cadrul mai larg al dezvoltării urbane sustenabile, cât și legătura dintre transportul urban și rețeaua de transporturi transeuropene. De asemenea, Comisia va prezenta oportunitățile de finanțare și va explica aplicarea ajutoarelor de stat și normele privind achizițiile publice.

Acțiunea 3 — Transporturi pentru un mediu urban sănătos

Transportul urban sustenabil poate avea un rol important în crearea unui mediu sănătos, contribuind la reducerea bolilor neinfecțioase, de genul bolilor respiratorii și cardiovasculare, și la prevenirea accidentărilor. Comisia sprijină dezvoltarea de parteneriate în favoarea unui mediu sănătos și va explora noi sinergii între politicile de sănătate publică și de transport în contextul lucrărilor sale privind sănătatea publică, în special cele referitoare la implementarea strategiilor privind alimentația, excesul de greutate și obezitatea, privind mediul și sănătatea și privind prevenirea accidentărilor și a cancerului.

Tema 2 — Centrarea pe cetățeni

Un transport public accesibil și de înaltă calitate reprezintă coloana vertebrală a unui sistem de transport urban sustenabil. Fiabilitatea, informarea, siguranța și facilitatea accesului sunt elemente esențiale pentru ca atât serviciile de transport cu autobuzul, metroul, tramvaiul și troleibuzul, cât serviciile de transport feroviar sau naval să fie atractive. Legislația comunitară reglementează deja o mare parte a investițiilor și operațiunilor din sectorul transportului public[16]. Contractele transparente au adus beneficii tuturor și pot stimula inovațiile în materie de servicii și tehnologie. De asemenea, asigurarea unui nivel înalt de protecție a drepturilor călătorilor, inclusiv a persoanelor cu mobilitate redusă, este una dintre prioritățile de pe agenda Comisiei. Legislația privind transportul feroviar[17] există deja, iar recent au fost făcute și propuneri legislative privind serviciile de transport cu autobuzul și autocarul[18], precum și serviciile de transport pe mare și pe căi navigabile interioare[19].

Acțiunea 4 – O platformă privind drepturile călătorilor din rețeaua de transport public urban

Pentru a defini, la nivelul UE, cele mai bune practici și condiții de consolidare a drepturilor călătorilor din transportul public urban, Comisia va modera un dialog cu părțile interesate, inclusiv organizații reprezentând operatori, autorități, angajați și grupuri de utilizatori. Pe baza inițiativelor sectoriale și în completarea abordării Comisiei în materie de reglementare, scopul este instituirea unui set de angajamente voluntare ambițioase, care să includă atât indicatori de calitate și angajamente în favoarea protejării drepturilor călătorilor și a persoanelor cu mobilitate redusă, cât și proceduri privind reclamațiile fixate de comun acord și mecanisme de raportare.

Acțiunea 5 — Îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă

Persoanele cu handicap au aceleași drepturi de acces la transportul urban ca și restul populației, dar în realitate accesul acestora este adesea insuficient sau chiar inexistent. S-au făcut progrese considerabile în această direcție, spre exemplu prin utilizarea autobuzelor cu rampe de acces. Însă alte moduri de transport public, precum metrourile, rămân adesea în mare măsură inaccesibile. Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, semnată în 2007 de Comunitatea Europeană și de toate statele membre, conține obligații clare.

Articolul 9 stipulează că „părțile iau măsuri adecvate pentru a garanta accesul persoanelor cu handicap, în condiții egale cu celelalte persoane, la (...) mijloacele de transport, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale”. Comisia va colabora cu statele membre pentru ca aceste obligații să fie pe deplin respectate, prin includerea dimensiunii mobilității urbane în Strategia UE 2010-2020 pentru persoanele cu handicap și prin dezvoltarea unor indicatori de calitate corespunzători și a unor mecanisme de raportare adecvate. De asemenea, va susține și alte activități specifice în cadrul PC7.

Acțiunea 6 — Îmbunătățirea informațiilor privind călătoriile

Comisia va colabora cu operatorii de transport public și cu autoritățile în vederea facilitării difuzării în mass-media a informațiilor privind călătoriile, inclusiv informațiile referitoare la nevoile persoanelor cu handicap. De asemenea, va susține dezvoltarea de sisteme multimodale, naționale și regionale, de planificare a călătoriilor și stabilirea de legături între sistemele de acest tip deja existente, având ca scop ultim punerea la dispoziția călătorilor a unui portal web european privind călătoriile cu transportul public. O atenție specială va fi acordată principalelor noduri din rețeaua TEN-T și transferului efectuat în acestea către rețelele locale și regionale.

Acțiunea 7 — Accesul în zonele verzi

Comisia va lansa un studiu privind diversele norme de acces la diferitele tipuri de zone verzi din UE, pentru a îmbunătăți cunoștințele despre funcționarea practică a diferitelor sisteme. Pe baza rezultatelor acestui studiu, Comisia va facilita schimbul de bune practici.

Acțiunea 8 – O campanie pe tema comportamentelor care favorizează mobilitatea sustenabilă

Educația, informarea și campaniile de sensibilizare au un rol important în crearea unei noi culturi a mobilității urbane. Comisia va continua să sprijine organizarea de campanii la toate nivelurile, inclusiv organizarea Săptămânii europene a mobilității. În ceea ce privește Săptămâna europeană a mobilității, Comisia va îmbunătăți sistemul de premiere existent și va examina instituirea unui premiu special care să încurajeze adoptarea de planuri de mobilitate urbană sustenabilă.

Acțiunea 9 —Condusul eficient din punct de vedere energetic, ca parte a formării conducătorilor auto

Condusul eficient din punct de vedere energetic reprezintă deja un aspect obligatoriu în formarea și examinarea conducătorilor auto profesioniști. Comisia va discuta cu statele membre, în cadrul comitetului de reglementare în domeniul permiselor de conducere, dacă, și în ce mod, condusul eficient din punct de vedere energetic ar putea fi integrat în examenul de conducere pentru conducătorii auto particulari, va examina acțiunile de urmărire și va acorda ajutorul necesar. Acest subiect va face parte și din programul de acțiune privind siguranța rutieră.

Tema 3 — Transporturi urbane mai ecologice

În multe orașe de pe teritoriul UE au fost introduse politici de mediu. Acțiunea la nivel european poate contribui la consolidarea piețelor pentru noi tehnologii pentru vehicule nepoluante și pentru noi carburanți alternativi. În acest fel, se va acorda un sprijin direct industriei europene, se va promova mediul sănătos și se va contribui la redresarea economiei europene. Cerându-le utilizatorilor să plătească costurile externe a căror cauză sunt (legate de mediu, congestia traficului, și altele) conform principiului „cine poluează plătește”, internalizarea costurilor externe poate încuraja utilizatorii mijloacelor de transport ca, în timp, să opteze pentru vehicule sau moduri de transport mai puțin poluante, să utilizeze o infrastructură mai puțin aglomerată sau să călătorească la ore diferite. Normele CE privind taxarea vehiculelor grele de marfă pentru utilizarea infrastructurii[20] nu împiedică aplicarea nediscriminatorie de taxe regulamentare în zonele urbane cu scopul reducerii congestiilor de trafic și a impactului asupra mediului.

Acțiunea 10 — Proiecte de cercetare și de demonstrație pentru vehicule cu emisii reduse sau cu emisii zero

Comisia va continua să sprijine proiectele de cercetare și de demonstrație finanțate prin cel de-al șaptelea program cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7), pentru a facilita introducerea pe piață a vehiculelor cu emisii reduse sau cu emisii zero și a combustibililor alternativi, având ca obiectiv reducerea dependenței de combustibilii fosili. Au fost create, de exemplu, proiecte în cadrul inițiativei CIVITAS[21] și proiecte privind utilizarea, în transportul urban, a vehiculelor cu hidrogen, cu combustibili ecologici sau hibride.

În cadrul Planului european de redresare economică, Comisia a lansat o Inițiativă europeană privind automobilele ecologice[22]. În 2009, Comisia va finanța noi proiecte în domeniul vehiculelor electrice, privind bateriile, angrenajele și accesoriile electrice, tehnologiile informației și comunicării și un proiect de demonstrație a „electromobilității”. Acest proiect se va axa pe vehiculele electrice și infrastructura aferentă din zonele urbane, va integra inițiativele naționale și va susține standardizarea infrastructurii pentru reîncărcarea bateriilor.

Acțiunea 11 – Un ghid internet privind vehiculele nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic

Comisia va continua crearea unui ghid internet privind vehiculele nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, care să includă o prezentare a pieței, a legislației și a schemelor de sprijin. Site-ul web va furniza, de asemenea, asistență pentru achiziționarea în comun de vehicule pentru serviciile publice, în același timp cu monitorizarea evoluțiilor pieței pentru protejarea concurenței. Acest serviciu va facilita implementarea noii directive privind vehiculele nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic[23].

Acțiunea 12 — Un studiu pe tema aspectelor urbane ale internalizării costurilor externe

Odată stabilit cadrul UE privind internalizarea costurilor externe și ținând cont de concluziile dezbaterilor lansate de comunicarea privind un viitor sustenabil pentru transporturi, Comisia va lansa un studiu metodologic pe tema aspectelor urbane ale internalizării. Studiul va avea ca obiect eficacitatea și eficiența mai multor soluții tarifare și va include, de asemenea, aspecte legate de implementare, ca acceptarea de către public, consecințele sociale, recuperarea costurilor, disponibilitatea uneltelor pentru sistemele ITS (sisteme de transport inteligent) și modul în care se pot combina cu eficacitate politicile urbane de prețuri și alte dispozitive pentru zonele verzi.

Acțiunea 13 — Schimburi de informații privind schemele tarifare urbane

Comisia va facilita schimbul de informații între experți și factorii de decizie în domeniul schemelor tarifare urbane în UE. Schimbul va utiliza informații ce provin din alte inițiative existente[24] și va include informații privind procesele de consultare, conceperea schemelor, furnizarea de informații cetățenilor, acceptarea de către public, costurile și veniturile operaționale, aspecte tehnologice și impactul asupra mediului. Concluziile vor fi preluate în lucrările Comisiei privind internalizarea costurilor externe.

Tema 4 — Consolidarea finanțării

În scopul de a profita de beneficiile aduse de mobilitatea urbană sustenabilă, sunt necesare adesea investiții în infrastructură, în vehicule, în noi tehnologii, în servicii mai bune etc. O mare parte a cheltuielilor este acoperită pe plan local, regional sau național. Sursele locale de finanțare sunt variate și pot include atât taxele locale, tarifele percepute de la utilizatorii transportului public, tarifele de parcare, redevențele pentru utilizarea zonelor verzi și tarifele urbane, cât și finanțarea privată. Principalele provocări viitoare sunt creșterea nevoilor de finanțare a sistemelor complexe de transport și scăderea probabilă a finanțării publice disponibile. Folosirea fondurilor UE, inclusiv a instrumentelor Băncii Europene de Investiții, poate furniza stimulente importante și poate avea un efect de pârghie asupra fondurilor private. Pe termen scurt, Comisia poate ajuta autoritățile și celelalte părți interesate să examineze posibilitățile de finanțare existente și să dezvolte noi sisteme inovatoare de parteneriat între sectorul public și cel privat.

Acțiunea 14 — Optimizarea surselor de finanțare existente

Fondurile structurale și de coeziune, din care s-au alocat peste 8 miliarde EUR pentru transportul urban nepoluant în cursul prezentei perioade de planificare financiară, sunt o sursă de finanțare UE foarte importantă pentru investițiile în infrastructură și material rulant. Tema „Transporturi” din PC7 conține, pentru prima dată, o prioritate tematică consacrată mobilității urbane sustenabile. Pe lângă activitățile în desfășurare, Comisia va analiza noi activități specifice de CDT și de demonstrație cu relevanță pentru mobilitatea urbană.

Comisia va continua să sprijine STEER, programul din cadrul „Energie Inteligentă – Europa”[25] care tratează aspecte legate de energie în domeniul transportului, și URBACT[26]. Programul de sprijin al politicii din domeniul tehnologiilor informației și comunicării poate sprijini proiecte pilot în materie de mobilitate urbană. În sfârșit, s-au alocat fonduri pentru acțiuni de mobilitate urbană în zone prioritare din Cartea verde pe tema mobilității urbane, în urma unei cereri de propuneri lansate în 2008.

Acțiunea 15 — Analiza nevoilor de finanțare viitoare

Comisia va continua să sprijine din punct de vedere financiar inițiativa de succes CIVITAS, și după încheierea celei de a treia generații de proiecte care a debutat în 2008. Aceasta a lansat o analiză menită să definească modalitățile cele mai indicate pentru a trece la CIVITAS FUTURA. Comisia va examina de asemenea viitoarele nevoi de finanțare pentru ameliorarea mobilității urbane, în cadrul reflecției globale privind următorul cadru financiar multianual.

Tema 5 — Schimbul de experiență și de cunoștințe

Comisia va ajuta părțile interesate să-și valorifice experiența existentă și va sprijini schimbul de informații, în special prin intermediul sistemelor tip dezvoltate în cadrul programelor Comisiei. Acțiunea la nivelul UE poate fi decisivă pentru a garanta colectarea, schimbul și compararea datelor, a statisticilor și a informațiilor. Acestea lipsesc în prezent, dar sunt necesare pentru a elabora în mod corespunzător politicile, spre exemplu, privind achiziționarea de servicii de transport public, internalizarea costurilor externe sau planificarea integrată a transporturilor și a folosirii terenurilor Această acțiune poate veni, de asemenea, în ajutorul orașelor care dețin experiență, cunoștințe și resurse financiare mai puține, pentru ca acestea să poată capitaliza practicile dezvoltate de orașe mai progresiste în materie de mobilitate urbană durabilă, de exemplu în domenii ca siguranța pietonilor și a bicicliștilor, în care schimbul de bune practici poate contribui la îmbunătățirea siguranței participanților la trafic vulnerabili din zonele urbane.

Acțiunea 16 — Punerea la zi a datelor și a statisticilor

Pentru a soluționa lipsa de date și statistici coerente, Comisia va lansa un studiu privind modalitățile de ameliorare a colectării datelor în ceea ce privește transportul urban și mobilitatea Vor fi examinate, de asemenea, sinergiile cu activitățile din prezent ale Comisiei.

Acțiunea 17 — Crearea unui observator al mobilității urbane

Comisia va crea un observator al mobilității urbane destinat specialiștilor din domeniul mobilității urbane, sub forma unei platforme virtuale[27] consacrate schimbului de informații, date și statistici, monitorizării dezvoltării și facilitării schimbului de bune practici. Platforma va include o bază de date conținând informații privind paleta largă de soluții experimentate și deja puse în aplicare, materiale pentru formare și educare, programe privind schimbul de personal, precum și alte instrumente de sprijin. În plus, va furniza o vedere de ansamblu asupra legislației UE și a instrumentelor financiare legate de mobilitatea urbană.

Acțiunea 18 — Participarea la dialogul internațional și la schimbul de informații

Autoritățile locale și regionale din întreaga lume se confruntă cu provocări similare în ceea ce privește mobilitatea. Abordarea schimbărilor climatice, facilitarea comerțului internațional, garantarea securității aprovizionării cu energie, asigurarea unui flux continuu de transport și a echității sociale sunt aspecte cu relevanță globală. Prin folosirea platformelor existente și a mecanismelor financiare, Comisia va favoriza dialogul, înfrățirea între orașe și schimbul de informații privind mobilitatea urbană cu regiunile vecine și partenerii mondiali. Inițial, Comisia va deschide rețeaua forumului CIVITAS pentru orașele din vecinătatea estică și pentru regiunile mediteraneene și africane[28]. Pe termen mai lung, Comisia va include această dimensiune în elaborarea CIVITAS FUTURA și va analiza oportunitatea introducerii altor activități specifice în cadrul PC7.

Tema 6 — Optimizarea mobilității urbane

Aspectele cheie ale unui sistem de transport eficient sunt integrarea eficientă, interoperabilitatea și interconectarea între diferitele rețele de transport. Acestea pot facilita transferul modal către moduri de transport mai puțin nocive pentru mediu și o logistică eficientă în domeniul transportului de mărfuri. Soluțiile privind un transport public accesibil și adaptat familiilor sunt factorul cheie pentru a încuraja cetățenii să adopte un stil de viață mai puțin dependent de automobil, să folosească transportul public, să meargă mai mult pe jos sau pe bicicletă și să experimenteze noi forme de mobilitate, de exemplu folosirea în codiviziune a automobilelor sau a bicicletelor sau folosirea în comun a automobilelor. Mijloacele de transport alternative precum bicicletele electrice, scuterele și motocicletele, ca și taxiurile pot de asemenea să fie folosite. Politicile de mobilitate ale întreprinderilor pot să influențeze obișnuințele de a călători prin atragerea atenției angajaților asupra opțiunilor de transport sustenabil. Angajatorii și administrațiile publice pot să-și aducă contribuția în această direcție prin propunerea de stimulente financiare și de reglementări în privința parcărilor.

Acțiunea 19– Transportul urban de marfă

Comisia are în vedere să furnizeze ajutor privind modalitățile de optimizare a eficienței logisticii urbane, inclusiv privind îmbunătățirea legăturilor dintre transportul de marfă pe distanțe lungi, interurban și urban, cu scopul de a asigura livrarea eficientă pe ultimul kilometru parcurs. Acestea se vor axa pe modalitățile de a încorpora mai bine transportul de marfă în politicile și planurile locale și de a administra și monitoriza mai bine fluxurile de transport. O parte a pregătirii acestor orientări e reprezentată de organizarea în 2010, de către Comisie, a unei conferințe privind transportul urban de marfă. La această conferință va fi evaluată și implementarea acțiunilor urbane în cadrul Planului de acțiune privind logistica transportului de marfă[29].

Acțiunea 20 — Sistemele inteligente de transport (SIT) pentru mobilitatea urbană

Comisia intenționează să ofere asistență privind aplicațiile SIT în domeniul mobilității urbane, pentru a completa planul de acțiune pentru SIT[30]. Acestea se vor referi, de exemplu, la biletele și plățile electronice, la gestionarea traficului, la informațiile privind călătoriile, la reglementarea accesului și gestionarea cererii și vor aborda oportunitățile oferite de Sistemul global de navigație prin satelit (GNSS) Galileo. Pentru început, Comisia va lansa un studiu pe tema îmbunătățirii interoperabilității sistemelor de bilete și plăți pentru diferitele servicii și moduri de transport, inclusiv a utilizării cardurilor inteligente în transportul urban, cu centrarea atenției asupra principalelor destinații europene (aeroporturi, gări).

4. Perspective

Comisia va conduce în mod activ implementarea prezentului plan de acțiune. Ea va continua dialogul cu părțile interesate, va continua să instituie mecanismele de conducere corespunzătoare și să implice statele membre în acest proces, de exemplu prin intermediul grupului reunit de experți în domeniul transporturilor și mediului[31]. În 2012, Comisia va realiza o evaluare a implementării prezentului plan de acțiune și va analiza necesitatea unor noi acțiuni.

Anexa 1 — O privire de ansamblu asupra acțiunilor de mobilitate urbană

Acțiune | Nr. |

Lansare în 2009 |

Accelerarea implementării planurilor de mobilitate urbană sustenabilă | 1 |

Îmbunătățirea informațiilor privind călătoriile | 6 |

Accesul în zonele verzi | 7 |

Proiecte de cercetare și de demonstrație pentru vehicule cu emisii reduse sau cu emisii zero | 10 |

Un ghid internet privind vehiculele nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic | 11 |

Schimburi de informații privind schemele tarifare urbane | 13 |

Optimizarea surselor de finanțare existente | 14 |

Crearea unui observator al mobilității urbane | 17 |

Lansare în 2010 |

Transporturi pentru un mediu urban sănătos | 3 |

O platformă privind drepturile călătorilor din rețeaua de transport public urban | 4 |

Campanii pe tema comportamentelor care favorizează mobilitatea sustenabilă | 8 |

Condusul eficient din punct de vedere energetic, ca parte a formării conducătorilor auto | 9 |

Analiza nevoilor de finanțare viitoare | 15 |

Punerea la zi a datelor și a statisticilor | 16 |

Participarea la dialogul internațional și la schimbul de informații | 18 |

Lansare în 2011 |

Mobilitatea urbană sustenabilă și politica regională | 2 |

Îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă | 5 |

Un studiu pe tema aspectelor urbane ale internalizării costurilor externe | 12 |

Lansare în 2012 |

Transportul urban de marfă | 19 |

Sistemele inteligente de transport (SIT) pentru mobilitatea urbană | 20 |

[1] Organizația Națiunilor Unite, Perspectivele urbanizării mondiale 2007 (revizuite)

[2] Opinii asupra unor aspecte ale politicii UE în materie de transporturi. Sondajul Flash Eurobarometru 206b, iulie 2007.

[3] Concluziile președinției Consiliului European de la Bruxelles (8-9 martie 2007).

[4] COM(2009) 279.

[5] COM(2007) 551.

[6] Pentru un rezumat al rezultatelor consultărilor a se vedea: http://ec.europa.eu/transport/urban/urban_mobility/green_paper/green_paper_en.htm.

[7] INI/2008/2041.

[8] INI/2008/2217.

[9] TEN/320 - CESE 982/2008.

[10] CdR 236/2007.

[11] CdR 417/2008.

[12] http://www.ue2008.fr/PFUE/site/PFUE/lang/en/reunion_informelle_des_ministres_des_transports.html.

[13] De exemplu prin asigurarea coerenței dintre planurile de mobilitate urbană durabilă și planurile privind calitatea aerului care sunt elaborate în cadrul legislației UE privind calitatea aerului.

[14] COM(2005) 718.

[15] www.eumayors.eu.

[16] Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 privind serviciile publice de transport și Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE privind achizițiile publice.

[17] Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar.

[18] COM(2008) 817.

[19] COM(2008) 816.

[20] Directiva 1999/62/CE și propunerea Comisiei de modificare a directivei de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri - COM(2008) 433.

[21] www.civitas.eu.

[22] http://ec.europa.eu/research/transport/info/green_cars_initiative_en.html.

[23] Directiva 2009/33/CE.

[24] De exemplu www.curacaoproject.eu.

[25] http://ec.europa.eu/energy/intelligent/index_en.html.

[26] http://urbact.eu

[27] Profitând de inițiativele existente, precum www.eltis.org.

[28] COM(2009) 301.

[29] COM(2007) 607.

[30] COM(2008) 886.

[31] Creat în cadrul strategiei Consiliului de integrare a mediului și a dezvoltării durabile în cadrul politicii de transport; Documentul Consiliului 11717/99 TRANS 197 ENV 335, 11 octombrie 1999.

Top