This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document L:2010:279:FULL
Official Journal of the European Union, L 279, 23 October 2010
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 279, 23 octombrie 2010
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 279, 23 octombrie 2010
ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2010.279.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 53 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
ACORDURI INTERNAȚIONALE
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/1 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 13 septembrie 2010
privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului privind managementul integrat al zonelor costiere ale Mării Mediterane la Convenția privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane
(2010/631/UE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1) coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
având în vedere aprobarea Parlamentului European,
întrucât:
(1) |
Convenția privind protejarea Mării Mediterane împotriva poluării, redenumită ulterior Convenția privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane (denumită în continuare „Convenția de la Barcelona”) a fost încheiată de către Consiuliu în numele Comunității Europene prin Deciziile 77/585/CEE (1) și 1999/802/CE (2). |
(2) |
În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) litera (e) din Convenția de la Barcelona, părțile contractante se angajează să promoveze managementul integrat al zonelor costiere, ținând seama de protecția zonelor de interes ecologic și peisagistic, precum și de utilizarea rațională a resurselor naturale. |
(3) |
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2002 privind punerea în aplicare a managementului integrat al zonelor de coastă din Europa (3), în special capitolul V, încurajează punerea în aplicare de către statele membre a unui management integrat al zonelor costiere în contextul convențiilor în vigoare cu țări învecinate, inclusiv cu state nemembre UE, cu ieșire la aceeași mare regională. |
(4) |
Uniunea Europeană promovează managementul integrat la scară mai largă prin intermediul instrumentelor orizontale, inclusiv în domeniul protecției mediului, și prin dezvoltarea unei baze științifice solide pentru acesta, cu ajutorul programelor sale de cercetare. Aceste activități contribuie, prin urmare, la un management integrat al zonelor costiere. |
(5) |
Managementul integrat al zonelor costiere este una dintre componentele politicii maritime integrate a UE, confirmată de Consiliul European care a avut loc la Lisabona la 13 și 14 decembrie 2007 și, de asemenea, detaliată în Comunicarea Comisiei intitulată „Spre o politică maritimă integrată pentru o mai bună guvernanță în Marea Mediterană” și salutată ulterior de Consiliul Afaceri Generale în concluziile sale privind politica maritimă integrată din 16 noiembrie 2009. |
(6) |
Prin Decizia 2009/89/CE din 4 decembrie 2008 (4) Consiliul a semnat, în numele Comunității, Protocolul privind managementul integrat al zonelor costiere ale Mării Mediterane la Convenția de la Barcelona (denumit în continuare „protocolul ICZM”), sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară. |
(7) |
Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană a notificat Guvernului Spaniei faptul că Uniunea Europeană s-a substituit și a succedat Comunității Europene. |
(8) |
Zonele costiere ale Mării Mediterane continuă să fie supuse unor presiuni puternice asupra mediului și unei degradări accentuate a resurselor costiere. Protocolul ICZM oferă un cadru care favorizează adoptarea unei abordări mai concertate și mai integrate, atrăgând părți interesate atât din domeniul public, cât și din domeniul privat, inclusiv societatea civilă și operatorii economici. O asemenea abordare globală, pe baza celor mai bune observații și cunoștințe științifice disponibile, este necesară pentru a putea face față problemelor cu o mai mare eficacitate și pentru a realiza o dezvoltare mai durabilă a zonelor costiere ale Mării Mediterane. |
(9) |
Protocolul ICZM cuprinde o gamă largă de dispoziții, care vor trebui puse în aplicare la diferite niveluri ale administrației, ținându-se seama de principiile subsidiarității și proporționalității. Deși este adecvat ca Uniunea să acționeze pentru a sprijini managementul integrat al zonelor costiere ținând seama, inter alia, de caracterul transfrontalier al majorității problemelor de mediu, statele membre și autoritățile competente relevante ale acestora vor fi responsabile cu elaborarea anumitor măsuri detaliate prevăzute de protocolul ICZM, cum ar fi stabilirea de zone în care nu sunt autorizate construcțiile, și cu punerea în aplicare a acestora pe teritoriul costier. |
(10) |
Protocolul ICZM ar trebui aprobat, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prin prezenta decizie se aprobă în numele Uniunii Europene Protocolul privind managementul integrat al zonelor costiere ale Mării Mediterane la Convenția privind protejarea mediului marin și a zonei de coastă a Mării Mediterane (denumit în continuare „protocolul ICZM”) (5).
Articolul 2
Președintele Consiliului desemnează persoana (persoanele) împuternicită (împuternicite) să depună în numele Uniunii, pe lângă Guvernul Spaniei, care îndeplinește funcția de depozitar, instrumentul de aprobare prevăzut la articolul 37 din protocolul ICZM, pentru a exprima consimțământul Uniunii de a-și asuma obligații în temeiul protocolului ICZM.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Data intrării în vigoare a protocolului ICZM se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 13 septembrie 2010.
Pentru Consiliu
Președintele
S. VANACKERE
(1) JO L 240, 19.9.1977, p. 1.
(2) JO L 322, 14.12.1999, p. 32.
(3) JO L 148, 6.6.2002, p. 24.
(5) Protocolul ICZM a fost publicat în JO L 34, 4.2.2009, p. 19 împreună cu decizia de semnare.
REGULAMENTE
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/3 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 955/2010 AL COMISIEI
din 22 octombrie 2010
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 798/2008 în ceea ce privește utilizarea vaccinurilor împotriva bolii de Newcastle
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2009/158/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație (1), în special articolul 25 alineatul (1) litera (b) și articolul 26 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei din 8 august 2008 de stabilire a unei liste a țărilor terțe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care pot fi importate în Comunitate și pot tranzita Comunitatea păsările de curte și produsele de pasăre, precum și a cerințelor de certificare sanitar-veterinară (2) stabilește cerințele de certificare sanitar-veterinară pentru produsele respective. Cerințele respective iau în considerare solicitarea sau nesolicitarea de garanții suplimentare sau condiții specifice din cauza statutului bolii de Newcastle în acele țări terțe, teritorii, zone sau compartimente. |
(2) |
De asemenea, Regulamentul (CE) nr. 798/2008 stabilește condițiile pentru a determina dacă o țară terță, un teritoriu, o zonă sau un compartiment trebuie să fie considerat indemn de boala de Newcastle. Un astfel de criteriu este că nu se efectuează vaccinări împotriva bolii respective utilizând vaccinuri care nu sunt conforme cu criteriile de recunoaștere a vaccinurilor împotriva bolii de Newcastle stabilite în partea I a anexei VI la regulamentul respectiv. Punctul 2 din partea II a anexei respective stabilește criterii specifice pentru vaccinurile împotriva bolii de Newcastle, inclusiv pentru vaccinurile inactive. |
(3) |
Manualul de Teste de Diagnostic și Vaccinuri pentru Animale Terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (manualul OIE) stabilește cerințe pentru vaccinurile împotriva bolii de Newcastle, inclusiv controale de siguranță în diferite etape ale procesului de fabricație. |
(4) |
În interesul menținerii stării de sănătate a păsărilor de curte din Uniune și în scopul de a facilita comerțul cu păsări de curte și cu carne de pasăre, este necesar ca cerințele pentru vaccinurile împotriva bolii de Newcastle și utilizarea lor în țări terțe din care se pot importa păsări de curte și carne de pasăre să țină cont de cerințele pentru astfel de vaccinuri stabilite în manualul OIE. |
(5) |
În acest scop, criteriile generale pentru recunoașterea vaccinurilor împotriva bolii de Newcastle stabilite în partea I a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ar trebui să se refere la cerințele din manualul OIE, care ar trebui păstrate ca referință dinamică pentru a lua în considerare actualizările regulate ale manualului respectiv în lumina noilor progrese științifice. |
(6) |
În plus, ținând cont de progresul tehnic care s-a realizat în legătură cu producerea vaccinurilor împotriva bolii de Newcastle, în special în ceea ce privește tehnicile de inactivare, precum și de cerințele stabilite în manualul OIE, criteriile specifice pentru vaccinurile inactive împotriva bolii de Newcastle stabilite la punctul 2 din partea II a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ar trebui eliminate. |
(7) |
Este necesar să se modifice anumite dispoziții referitoare la carnea de pasăre stabilite în anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 și modelul de certificat sanitar-veterinar corespunzător pentru carnea de pasăre (POU) stabilit în anexa I, pentru a ține cont de modificările aduse anexei VI la regulamentul respectiv. |
(8) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ar trebui modificat în consecință. |
(9) |
Se cuvine să se stabilească o dată de aplicare a prezentului regulament, pentru a o alinia cu data de aplicare a Deciziei 93/152/CEE a Comisiei (3), astfel cum a fost modificată prin Decizia 2010/633/UE (4), care introduce modificări corespunzătoare pentru criteriile referitoare la vaccinurile inactive împotriva bolii de Newcastle. |
(10) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexele I, VI și VII la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 decembrie 2010.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 octombrie 2010.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 74.
(2) JO L 226, 23.8.2008, p. 1.
(3) JO L 59, 12.3.1993, p. 35.
(4) A se vedea pagina 33 din prezentul Jurnal Oficial.
ANEXĂ
Anexele I, VI și VII la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 se modifică după cum urmează:
(a) |
În partea 2 a anexei I, modelul de certificat sanitar-veterinar pentru carnea de pasăre (POU) se înlocuiește cu următorul text: „Model de certificat sanitar-veterinar pentru carne de pasăre (POU)
|
(b) |
Anexa VI se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA VI [conform trimiterilor de la articolul 12 alineatul (1) litera (b) și alineatul (2) litera (c) punctul (ii) și de la articolul 13 alineatul (1) litera (a)] CRITERII PENTRU RECUNOAȘTEREA VACCINURILOR ÎMPOTRIVA BOLII DE NEWCASTLE I. Criterii generale
II. Criterii specifice Vaccinurile vii atenuate împotriva bolii de Newcastle trebuie să se prepare dintr-o tulpină de virus al bolii de Newcastle la care a fost testat germenele principal, demonstrându-se că are un indice de patogenitate intracerebrală (ICPI):
|
(c) |
În anexa VII partea II, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
|
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/10 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 956/2010 AL COMISIEI
din 22 octombrie 2010
de modificare a anexei X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind lista testelor rapide
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (1), în special articolul 23 primul paragraf și articolul 23a teza introductivă și litera (a),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește norme pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la animale. El se aplică producției și introducerii pe piață a animalelor vii și a produselor de origine animală și, în anumite cazuri specifice, exportului acestora. |
(2) |
Anexa X capitolul C punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prezintă o listă cu teste rapide care trebuie utilizate pentru monitorizarea encefalopatiei spongiforme bovine (ESB) la bovine și a EST la ovine și caprine. |
(3) |
La 18 decembrie 2009 și la 29 aprilie 2010, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat două avize științifice privind sensibilitatea analitică a testelor EST rapide aprobate. Aceste avize s-au bazat pe studii pentru EST realizate de laboratorul de referință al Uniunii Europene (LRUE). Studiile LRUE au avut ca scop evaluarea sensibilității analitice a tuturor testelor rapide EST aprobate în prezent, pentru a produce date solide privind sensibilitatea analitică și pentru a evalua fiecare test în comparație cu aceleași seturi de probe pentru principalele trei tipuri de EST la rumegătoare: ESB, scrapie clasică și scrapie atipică. |
(4) |
În ceea ce privește scrapia, în avizul său publicat la 18 decembrie 2009, EFSA a concluzionat că testele „Enfer TSE v2”, „Enfer TSE v3”, „Prionics®-Check LIA SR” și „Prionics®-WB Check Western SR” ar putea să nu identifice cazurile de scrapie atipică pe care celelalte teste validate le-ar detecta și, conform protocolului EFSA pentru evaluarea testelor post mortem rapide pentru detectarea EST la rumegătoarele mici (EFSA, 2007b), acestea nu au putut fi recomandate pentru a fi utilizate la monitorizarea EST în respectivul domeniu. În consecință, respectivele metode nu ar mai trebui incluse pe lista testelor rapide care trebuie utilizate pentru monitorizarea EST la ovine și caprine, prevăzută în anexa X capitolul C punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001. |
(5) |
La 2 iulie 2009, laboratoarele Idexx au informat Comisia că testul lor „IDEXX HerdChek BSE-Scrapie Antigen Test Kit, EIA”, care a fost elaborat atât pentru monitorizarea EST la rumegătoarele mici, cât și a ESB la bovine, nu a fost inclus niciodată pe lista testelor rapide care trebuie utilizate la monitorizarea ESB în Uniune, deși a fost aprobat oficial de LRUE în acest sens. În consecință, respectivul test ar trebui adăugat pe lista testelor rapide pentru monitorizarea EBS prevăzută în anexa X capitolul C punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001. |
(6) |
Din motive practice, amendamentele introduse prin prezentul regulament ar trebui să se aplice începând de la 1 ianuarie 2011, deoarece statele membre necesită suficient timp pentru a-și alinia procedurile de monitorizare pentru EST la ovine și caprine cu noua listă de teste rapide. |
(7) |
Prin urmare, anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificată în consecință. |
(8) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2011.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 octombrie 2010.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 147, 31.5.2001, p. 1.
ANEXĂ
Punctul 4 al capitolului C din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se înlocuiește cu următorul text:
„4. Teste rapide
În vederea efectuării testelor rapide, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) și cu articolul 6 alineatul (1), numai următoarele metode se utilizează ca teste rapide pentru monitorizarea ESB la bovine:
— |
testul bazat pe tehnica Western blot de identificare a fragmentului PrPRes rezistent la proteinaza K (Prionics-Check Western test); |
— |
testul ELISA în chimioluminiscență care implică o procedură de extracție și o tehnică ELISA, folosind un reactiv chimioluminiscent îmbunătățit (Enfer test & Enfer TSE Kit version 2.0, preparare automată a eșantioanelor); |
— |
imunodozarea pe microplăci pentru identificarea PrPSc (Enfer TSE Version 3); |
— |
imunodozarea pentru detectarea PrPRes (protocol scurt de testare) prin metoda imunometrică cu două situri, denumită metoda «sandviș», după denaturare și concentrare (test rapid Bio-Rad TeSeE SAP); |
— |
imunodozarea pe microplăci (ELISA) pentru identificarea PrPRes rezistent la proteinaza K, cu ajutorul anticorpilor monoclonali (Prionics-Check LIA test); |
— |
imunodozarea cu ajutorul unui polimer chimic pentru captarea selectivă a PrPSc, precum și cu ajutorul unui anticorp monoclonal de identificare îndreptat împotriva regiunilor conservate ale moleculei PrP (IDEXX HerdChek BSE-Scrapie Antigen Test Kit, EIA & IDEXX HerdChek BSE-Scrapie Antigen Test Kit, EIA); |
— |
imunodozarea cu flux lateral, cu ajutorul a doi anticorpi monoclonali diferiți pentru identificarea fracțiunilor PrP rezistente la proteinaza K (Prionics Check PrioSTRIP); |
— |
imunodozarea cu două situri, cu ajutorul a doi anticorpi monoclonali diferiți direcționați împotriva a doi epitopi prezentați în PrPSc bovină aflată într-o stare avansată de desfășurare (Roboscreen Beta Prion BSE EIA Test Kit); |
— |
ELISA tip «sandwich» pentru identificarea PrPSc rezistent la proteinaza K (Roche Applied Science PrionScreen). |
În scopul efectuării testelor rapide, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) și articolul 6 alineatul (1), numai următoarele metode se utilizează ca teste rapide pentru monitorizarea EST la ovine și caprine:
— |
imunodozarea pentru detectarea PrPRes (protocol scurt de testare) prin metoda imunometrică cu două situri, denumită metoda «sandviș», după denaturare și concentrare (test rapid Bio-Rad TeSeE SAP); |
— |
imunodozarea PrPRes prin metoda imunometrică la două situri, numită metoda «sandviș», cu ajutorul testului TeSeE SAP Sheep/Goat Detection kit, după denaturare și concentrare cu ajutorul testului TeSeE Sheep/Goat Purification kit (Bio-Rad TeSeE Sheep/Goat rapid test); |
— |
imunodozarea cu ajutorul unui polimer chimic pentru captarea selectivă a PrPSc, precum și cu ajutorul unui anticorp monoclonal de identificare îndreptat împotriva regiunilor conservate ale moleculei PrP (IDEXX HerdChek BSE-Scrapie Antigen Test Kit, EIA). |
Pentru toate testele rapide, eșantionul de țesut care trebuie testat trebuie să corespundă cu instrucțiunile de utilizare ale producătorului.
Producătorii testelor rapide trebuie să dispună de un sistem de asigurare a calității, care să fie acreditat de laboratorul de referință al Uniunii Europene și care să garanteze că performanța testelor este constantă. Producătorii trebuie să pună la dispoziția laboratorului de referință al Uniunii Europene protocoalele de testare.
Testele rapide și protocoalele de testare nu pot fi modificate decât după ce modificările sunt notificate laboratorului de referință al Uniunii Europene și cu condiția ca acesta să constate că modificările nu afectează sensibilitatea, specificitatea sau fiabilitatea testului rapid. Constatarea respectivă se comunică Comisiei și laboratoarelor naționale de referință.”
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/13 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 957/2010 AL COMISIEI
din 22 octombrie 2010
privind autorizarea și refuzul autorizării anumitor mențiuni de sănătate formulate pentru alimente și care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (1), în special articolul 17 alineatul (3),
întrucât:
(1) |
În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunile de sănătate asociate alimentelor sunt interzise, cu excepția cazului în care sunt autorizate de Comisie în conformitate cu regulamentul respectiv și incluse într-o listă a mențiunilor permise. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 prevede, de asemenea, că cererile de autorizare a mențiunilor de sănătate pot fi trimise de către operatorii economici din sectorul alimentar autorității naționale competente a unui stat membru. Autoritatea națională competentă înaintează cererile valabile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), denumită în continuare „autoritatea”. |
(3) |
După primirea unei cereri, autoritatea informează fără întârziere celelalte state membre și Comisia și emite un aviz cu privirea la mențiunea de sănătate în cauză. |
(4) |
Comisia ia o decizie cu privire la autorizarea mențiunilor de sănătate, ținând cont de avizul emis de autoritate. |
(5) |
Două avize vizate în prezentul regulament se referă la cereri privind mențiuni de sănătate referitoare la reducerea riscului de îmbolnăvire, în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, iar trei avize se referă la cereri privind mențiuni de sănătate referitoare la dezvoltarea și sănătatea copiilor, în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006. |
(6) |
Ca urmare a unei cereri din partea Association de la Transformation Laitière Française (ATLA), prezentată în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, autorității i-a revenit sarcina de a formula un aviz cu privire la o mențiune de sănătate privind efectele iodului asupra creșterii normale a copiilor (Întrebare nr. EFSA-Q-2008-324) (2). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Iodul este necesar pentru creșterea copiilor.” |
(7) |
În avizul său, primit de Comisie și de statele membre la 20 noiembrie 2009, autoritatea a concluzionat că datele prezentate permit stabilirea unei legături cauză-efect între consumul de iod și efectul pretins. Prin urmare, o mențiune de sănătate care reflectă această concluzie ar trebui considerată conformă cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 și ar trebui inclusă în lista mențiunilor permise a Uniunii. |
(8) |
Ca urmare a unei cereri din partea Association de la Transformation Laitière Française (ATLA), prezentată în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, autorității i-a revenit sarcina de a formula un aviz cu privire la o mențiune de sănătate privind efectele fierului asupra dezvoltării cognitive a copiilor (Întrebare nr. EFSA-Q-2008-325) (3). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Fierul este necesar pentru dezvoltarea cognitivă a copiilor.” |
(9) |
În avizul său, primit de Comisie și de statele membre la 20 noiembrie 2009, autoritatea a concluzionat că datele prezentate permit stabilirea unei legături cauză-efect între consumul de fier și efectul pretins. Prin urmare, o mențiune de sănătate care reflectă această concluzie ar trebui considerată conformă cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 și ar trebui inclusă în lista mențiunilor permise a Uniunii. |
(10) |
Articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 prevede că un aviz în favoarea autorizării unei mențiuni de sănătate ar trebui să includă anumite caracteristici. În consecință, informațiile respective ar trebui să fie indicate în anexa I la prezentul regulament în ceea ce privește mențiunile autorizate și să includă, după caz, formularea revizuită a mențiunilor, condițiile specifice de utilizare a mențiunilor, precum și, dacă este cazul, condițiile sau restricțiile de utilizare a alimentului și/sau o indicație sau o avertizare suplimentară, în conformitate cu normele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 și cu avizele autorității. |
(11) |
Unul dintre obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 este de a asigura veridicitatea, claritatea, fiabilitatea și utilitatea mențiunilor de sănătate pentru consumator și faptul că formularea și prezentarea sunt luate în considerare în acest sens. Prin urmare, orice mențiune de sănătate a cărei formulare are același înțeles pentru consumatori ca și cea a unei mențiuni de sănătate autorizate, din moment ce ea demonstrează că există aceeași relație între o categorie de alimente, un aliment sau unul dintre constituenții săi și sănătate, ea ar trebui să facă obiectul acelorași condiții de utilizare, indicate în anexa I. |
(12) |
Ca urmare a unei cereri din partea GP International Holding B.V., transmisă în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, autorității i-a revenit sarcina de a formula un aviz cu privire la o mențiune de sănătate privind efectele produsului OPC PremiumTM asupra reducerii colesterolului sangvin (Întrebarea nr. EFSA-Q-2009-00454) (4). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „S-a demonstrat că OPC reduce nivelul colesterolului sangvin și, prin urmare, poate reduce riscul de boli cardiovasculare.” |
(13) |
În avizul său, primit de Comisie și de statele membre la 26 octombrie 2009, autoritatea a concluzionat că datele prezentate nu permit stabilirea unei legături cauză-efect între consumul de OPC PremiumTM și efectul pretins. În consecință, având în vedere că mențiunea de sănătate nu îndeplinește cerințele din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, aceasta nu ar trebui autorizată. |
(14) |
Ca urmare a unei cereri din partea Valosun A.S., prezentată în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, autorității i-a revenit sarcina de a formula un aviz cu privire la o mențiune de sănătate privind efectele Uroval® asupra infecțiilor căilor urinare (Întrebarea nr. EFSA-Q-2009-00600) (5). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Extractul de merișor și D-manoza, principalele ingrediente active ale suplimentului alimentar Uroval®, elimină aderența bacteriilor nocive la peretele vezicii urinare. Aderența bacteriilor nocive la peretele vezicii urinare constituie principalul factor de risc de dezvoltare a infecțiilor căilor urinare.” |
(15) |
În avizul său, primit de Comisie și de statele membre la 22 decembrie 2009, autoritatea a concluzionat că datele prezentate nu permit stabilirea unei legături cauză-efect între consumul de Uroval® și efectul pretins. În consecință, având în vedere că mențiunea de sănătate nu îndeplinește cerințele din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, aceasta nu ar trebui autorizată. |
(16) |
Ca urmare a unei cereri din partea Töpfer GmbH, transmisă în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, autorității i-a revenit sarcina de a formula un aviz cu privire la o mențiune de sănătate privind efectele unei combinații de bifidobacterii (Bifidobacterium bifidum, Bifidobacterium breve, Bifidobacterium infantis, Bifidobacterium longum) asupra microorganismelor intestinale potențial patogene (Întrebarea nr. EFSA-Q-2009-00224) (6). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Bifidobacteriile probiotice conduc la o floră intestinală sănătoasă, a cărei compoziție este comparabilă cu cea a florei intestinale a sugarilor alăptați la sân.” |
(17) |
În avizul său, primit de Comisie și de statele membre la 22 decembrie 2009, autoritatea a concluzionat că datele prezentate nu permit stabilirea unei legături cauză-efect între consumul acestei combinații de bifidobacterii și efectul pretins. În consecință, având în vedere că mențiunea de sănătate nu îndeplinește cerințele din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, aceasta nu ar trebui autorizată. |
(18) |
Observațiile solicitanților și ale membrilor publicului primite de Comisie în conformitate cu articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 au fost luate în considerare în momentul stabilirii măsurilor prevăzute în prezentul regulament. |
(19) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Mențiunile de sănătate prevăzute în anexa I la prezentul regulament pot fi atribuite produselor alimentare de pe piața Uniunii Europene în conformitate cu condițiile stipulate în anexa respectivă.
Mențiunile de sănătate respective se includ în lista mențiunilor permise a Uniunii, prevăzută la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006.
Articolul 2
Mențiunile de sănătate prezentate în anexa II la prezentul regulament nu se includ în lista mențiunilor permise a Uniunii, prevăzută la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006.
Mențiunile de sănătate formulate în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 și indicate în anexa II la prezentul regulament pot continua să fie utilizate timp de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 octombrie 2010.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 404, 30.12.2006, p. 9.
(2) The EFSA Journal (2009) 7(11):1359.
(3) The EFSA Journal (2009) 7(11):1360.
(4) The EFSA Journal (2009) 7(10):1356.
(5) The EFSA Journal (2009) 7(12):1421.
(6) The EFSA Journal (2009) 7(12):1420.
ANEXA I
Mențiuni de sănătate permise
Cerere – Dispoziții relevante ale Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 |
Solicitant – Adresă |
Nutrient, substanță, aliment sau categorie de alimente |
Mențiune |
Condiții de utilizare a mențiunii de sănătate |
Condiții și/sau restricții de utilizare a alimentului și/sau o indicație sau avertizare suplimentară |
Trimitere la avizul EFSA |
Articolul 14 alineatul (1) litera (b) – mențiune de sănătate referitoare la dezvoltarea și sănătatea copiilor |
Association de la Transformation Laitière Française (ATLA), 42 rue de Châteaudun, 75314 Paris Cedex 09, Franța |
Iod |
Iodul contribuie la creșterea normală a copiilor |
Mențiunea de sănătate poate fi utilizată doar pentru alimentele care sunt cel puțin o sursă de iod, așa cum se indică în mențiunea de sănătate SURSĂ DE [DENUMIREA VITAMINEI/VITAMINELOR] ȘI/SAU [DENUMIREA MINERALULUI/MINERALELOR], inclusă în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 |
|
Q-2008-324 |
Articolul 14 alineatul (1) litera (b) – mențiune de sănătate referitoare la dezvoltarea și sănătatea copiilor |
Association de la Transformation Laitière Française (ATLA), 42 rue de Châteaudun, 75314 Paris Cedex 09, Franța |
Fier |
Fierul contribuie la dezvoltarea cognitivă normală a copiilor |
Mențiunea de sănătate poate fi utilizată doar pentru alimentele care sunt cel puțin o sursă de fier, așa cum se indică în mențiunea de sănătate SURSĂ DE [DENUMIREA VITAMINEI/VITAMINELOR] ȘI/SAU [DENUMIREA MINERALULUI/MINERALELOR], inclusă în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 |
|
Q-2008-325 |
ANEXA II
Mențiuni de sănătate respinse
Cerere – Dispoziții relevante ale Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 |
Nutrient, substanță, aliment sau categorie de alimente |
Mențiune |
Trimitere la avizul EFSA |
Articolul 14 alineatul (1) litera (a) – mențiune de sănătate referitoare la reducerea riscului de îmbolnăvire |
OPC Premium™ |
S-a demonstrat că OPC reduce nivelul colesterolului sangvin și, prin urmare, poate reduce riscul de boli cardiovasculare |
Q-2009-00454 |
Articolul 14 alineatul (1) litera (a) – mențiune de sănătate referitoare la reducerea riscului de îmbolnăvire |
Uroval® |
Extractul de merișor și D-manoza, principalele ingrediente active ale suplimentului alimentar Uroval®, elimină aderența bacteriilor nocive la peretele vezicii urinare. Aderența bacteriilor nocive la peretele vezicii urinare constituie principalul factor de risc de dezvoltare a infecțiilor căilor urinare |
Q-2009-00600 |
Articolul 14 alineatul (1) litera (b) – mențiune de sănătate referitoare la dezvoltarea și sănătatea copiilor |
Combinație de bifidobacterii (Bifidobacterium bifidum, Bifidobacterium breve, Bifidobacterium infantis, Bifidobacterium longum) |
Bifidobacteriile probiotice conduc la o floră intestinală sănătoasă, a cărei compoziție este comparabilă cu cea a florei intestinale a sugarilor alăptați la sân |
Q-2009-00224 |
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/18 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 958/2010 AL COMISIEI
din 22 octombrie 2010
de refuzare a autorizării unei mențiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare, alta decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (1), în special articolul 18 alineatul (5),
întrucât:
(1) |
În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunile de sănătate înscrise pe produsele alimentare sunt interzise, cu excepția cazului în care sunt autorizate de Comisie în conformitate cu regulamentul respectiv și incluse într-o listă a mențiunilor permise. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 prevede, de asemenea, că cererile de autorizare a mențiunilor de sănătate pot fi trimise de către operatorii din sectorul alimentar autorității naționale competente a unui stat membru. Autoritatea națională competentă trimite cererile valabile mai departe Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), denumită în continuare „autoritatea”. |
(3) |
După primirea unei cereri, autoritatea informează fără întârziere celelalte state membre și Comisia și emite un aviz cu privire la mențiunea de sănătate în cauză. |
(4) |
Comisia ia o decizie cu privire la autorizarea mențiunilor de sănătate, ținând cont de avizul emis de autoritate. |
(5) |
Ca urmare a unei cereri din partea Rudolf Wild GmbH & Co. KG, transmisă la data de 10 iunie 2008 în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, autorității i-a revenit sarcina de a formula un aviz cu privire la o mențiune de sănătate privind efectele produsului Immune Balance Drink asupra întăririi sistemului de apărare al organismului (Întrebare nr. EFSA-Q-2009-00517) (2). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată, printre altele, după cum urmează: „Immune Balance Drink activează sistemul de apărare al organismului”. |
(6) |
La data de 4 noiembrie 2009, Comisia și statele membre au primit avizul științific din partea autorității care concluziona, pe baza datelor transmise, că nu este stabilită o relație cauză-efect între consumul de Immune Balance Drink și efectul menționat. În consecință, având în vedere că mențiunea de sănătate nu îndeplinește cerințele din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, aceasta nu ar trebui autorizată. |
(7) |
La stabilirea măsurilor prevăzute de prezentul regulament au fost luate în considerare observațiile solicitantului și ale publicului, primite de Comisie în temeiul articolului 16 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006. |
(8) |
Mențiunile de sănătate la care se face referire la articolul 13 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 fac obiectul măsurilor tranzitorii prevăzute la articolul 28 alineatul (5) din regulamentul menționat numai în cazul în care respectă condițiile impuse prin acesta, printre care aceea că ele trebuie să fie în conformitate cu regulamentul. În ceea ce privește mențiunea care face obiectul prezentului regulament, autoritatea a concluzionat că nu s-a putut stabili o relație cauză-efect între consumul produsului alimentar și efectul pretins, astfel mențiunea de sănătate nu îndeplinește condițiile Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 și nu a putut beneficia de perioada de tranziție prevăzută la articolul 28 alineatul (5) din regulamentul menționat. Se prevede o perioadă de tranziție de șase luni, în scopul de a permite operatorilor economici din sectorul alimentar să se adapteze cerințelor prezentului regulament. |
(9) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Mențiunea de sănătate prezentată în anexa la prezentul regulament nu se include în lista mențiunilor autorizate a Uniunii, prevăzută la articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006.
Cu toate acestea, mențiunea de sănătate poate fi utilizată în continuare timp de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 octombrie 2010.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 404, 30.12.2006, p. 9.
(2) The EFSA Journal (2009) 7 (11):1357.
ANEXĂ
Mențiune de sănătate respinsă
Cerere – Dispoziții relevante din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 |
Nutrient, substanță, aliment sau categorie de alimente |
Mențiune |
Trimitere la avizul EFSA |
Articolul 13 alineatul (5) – mențiune de sănătate bazată pe dovezi științifice recent stabilite și/sau care includ o cerere de protecție a datelor care țin de proprietate |
Immune Balance Drink |
Immune Balance Drink activează sistemul de apărare al organismului |
Q-2009-00517 |
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/20 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 959/2010 AL COMISIEI
din 22 octombrie 2010
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),
întrucât:
Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 23 octombrie 2010.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 octombrie 2010.
Pentru Comisie, pentru președinte
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 350, 31.12.2007, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Cod NC |
Codul țărilor terțe (1) |
Valoare forfetară de import |
0702 00 00 |
MA |
78,7 |
MK |
74,3 |
|
XS |
73,2 |
|
ZZ |
75,4 |
|
0707 00 05 |
MK |
87,5 |
TR |
158,2 |
|
ZZ |
122,9 |
|
0709 90 70 |
TR |
149,0 |
ZZ |
149,0 |
|
0805 50 10 |
AR |
62,3 |
BR |
68,9 |
|
CL |
67,2 |
|
IL |
91,2 |
|
TR |
92,5 |
|
UY |
61,0 |
|
ZA |
60,4 |
|
ZZ |
71,9 |
|
0806 10 10 |
BR |
214,6 |
TR |
133,8 |
|
US |
155,2 |
|
ZA |
64,2 |
|
ZZ |
142,0 |
|
0808 10 80 |
AR |
77,6 |
BR |
59,6 |
|
CL |
103,4 |
|
CN |
64,2 |
|
NZ |
91,5 |
|
US |
82,6 |
|
ZA |
88,4 |
|
ZZ |
81,0 |
|
0808 20 50 |
CN |
72,2 |
ZA |
88,6 |
|
ZZ |
80,4 |
(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.
DIRECTIVE
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/22 |
DIRECTIVA 2010/69/UE A COMISIEI
din 22 octombrie 2010
de modificare a anexelor la Directiva 95/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (1), în special articolul 31,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (2), în special articolul 53,
după consultarea Comitetului științific pentru alimentație și a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară,
întrucât:
(1) |
Directiva 95/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii (3), stabilește o listă de aditivi alimentari care pot fi utilizați în Uniunea Europeană, precum și condițiile pentru utilizarea acestora. |
(2) |
De la data adoptării Directivei 95/2/CE au survenit evoluții tehnice în domeniul aditivilor alimentari. Pentru a ține seama de aceste evoluții, această directivă ar trebui adaptată. |
(3) |
În conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, până la stabilirea listelor Uniunii referitoare la aditivii alimentari, astfel cum se prevede la articolul 30 din regulamentul respectiv, anexele la Directiva 95/2/CE sunt modificate, dacă este necesar, prin măsuri adoptate de Comisie. |
(4) |
Următorii stabilizatori sunt autorizați în prezent în temeiul Directivei 95/2/CE pentru diverse utilizări: agar (E 406), caragenan (E 407), gumă din semințe de carruba (E 410), guma de guar (E 412), gumă de xantan (E 415), pectine (E 440), celuloză (E 460), carboximetilceluloză (E 466), amidon oxidat (E 1404), fosfat de amidon (E 1410), fosfat de diamidon (E 1412), fosfat de diamidon fosfatat (E 1413), fosfat de diamidon acetilat (E 1414), amidon acetilat (E 1420), adipat de diamidon acetilat (E 1422), amidon hidroxipropilat (E 1440), fosfat de diamidon hidroxipropilat (E 1442), octenil succinat de amidon sodic (E 1450), amidon oxidat acetilat (E 1451) și mono- și digliceride ale acizilor grași (E 471). Comitetul științific pentru alimentație (denumit în continuare „CSA”) a fixat pentru acești aditivi alimentari o doză zilnică acceptabilă (denumită în continuare „DZA”) „nespecificată”; prin urmare, acești aditivi alimentari nu prezintă niciun risc pentru sănătatea consumatorilor. Este necesară, din punct de vedere tehnologic, extinderea utilizărilor acestor aditivi la produsele nearomatizate pe bază de smântână fermentată cu fermenți vii și la produsele de substituție cu un conținut de grăsime mai mic de 20 % pentru a garanta stabilitatea și integritatea emulsiei. Această utilizare ar fi în beneficiul consumatorului deoarece i-ar oferi posibilitatea de a alege produse pe bază de smântână fermentată cu conținut de grăsime redus, având proprietăți similare cu cele ale produsului obișnuit. Prin urmare, este necesară autorizarea acestei utilizări suplimentare. |
(5) |
În 1990, CSA a evaluat sărurile de lactat de sodiu și potasiu (E 325 și E 326), de acetat de potasiu (E 261), de acetat de sodiu (E 262i) și de diacetat de sodiu (E 262ii) și a ajuns la concluzia că toate acestea sunt prezente în mod natural sub formă de compuși în alimentație și că este probabil ca estimările dozelor acestora să fie nesemnificative prin comparație cu dozele din surse naturale. Prin urmare, toate au fost incluse într-un „grup cu DZA nespecificată”. În consecință, utilizarea acestor aditivi alimentari este în general autorizată în toate produsele alimentare, cu excepția celor menționate la articolul 2 alineatul (3) din Directiva 95/2/CE. Există o propunere de a extinde utilizarea acestor aditivi alimentari la preparatele preambalate din carne proaspătă tocată pentru a combate dezvoltarea de organisme patogene microbiene, de exemplu Listeria, E. coli O157. Pe baza acestei justificări tehnologice și ținând cont de faptul că această utilizare nu prezintă nicio problemă legată de siguranță, este necesară autorizarea utilizării suplimentare a acestor aditivi alimentari pentru preparatele preambalate din carne proaspătă tocată. |
(6) |
Sorbații (E 200, E 202, E 203) și benzoații (E 210, E 211, E 212, E 213) sunt autorizați în prezent ca aditivi alimentari prin Directiva 95/2/CE. Este propusă o utilizare suplimentară a acestor aditivi alimentari ca și conservanți pentru produsele de pește analoage pe bază de alge (produse analoage de caviar alcătuite din alge) ca și garnitură pentru diverse alimente, în scopul de a împiedica dezvoltarea de mucegaiuri și drojdii și formarea de micotoxine. O DZA de 0-25 mg/kg de greutate corporală și, respectiv, 0-5 mg/kg/ de greutate corporală a fost fixată pentru aceste săruri. Pe baza celui mai pesimist scenariu, în care ar fi utilizate concentrațiile maxime, estimările referitoare la doze sunt foarte mici prin comparație cu DZA. Expunerea consumatorului în urma acestei utilizări nu prezintă probleme legate de siguranță. Prin urmare, se cuvine să se autorizeze utilizarea suplimentară a sorbaților și benzoaților pentru produsele de pește analoage pe bază de alge, ținând cont de justificarea tehnologică și de faptul că acest nou produs reprezintă o piață de nișă. |
(7) |
Utilizarea sorbaților (E 200, E 202, E 203) și a benzoaților (E 210, E 211, E 212, E 213) este necesară pentru berile în butoi la care s-au adăugat mai mult de 0,5 % zaharuri fermentabile și/sau sucuri sau concentrate din fructe și care sunt servite direct din butoi. Aceste beri în butoi pot rămâne în contact cu robinetul butoiului pentru mai mult timp. Deoarece legătura dintre butoi și robinet nu se poate realiza în condiții sterile, este posibilă contaminarea microbiologică a butoiului. Aceasta este o problemă pentru berile care mai conțin zaharuri fermentabile deoarece acest lucru poate conduce la dezvoltarea microorganismelor periculoase. Prin urmare, agenții antimicrobieni sunt necesari în berile la butoi la care s-au adăugat zaharuri fermentabile și/sau sucuri sau concentrate din fructe. Din punctul de vedere al dozelor, consumul din butoi al acestor beri pe bază de fructe rămâne marginal, iar estimările referitoare la doze pentru sorbați și benzoați, pe baza „celei mai pesimiste abordări”, ar trebui să fie inferioare DZA lor respective. Prin urmare, este necesară autorizarea utilizării suplimentare a sorbaților și a benzoaților pentru berile în butoi care conțin peste 0,5 % zahăr fermentabil adăugat și/sau sucuri sau concentrate din fructe adăugate. |
(8) |
Pentru a împiedica dezvoltarea de mucegaiuri pe citrice, este autorizată tratarea acestora, după recoltare, cu pesticide precum imazalil și tiabendazol. Sorbații (E 200, E 202, E 203) ar putea fi utilizați pentru a înlocui parțial sau total aceste pesticide pentru tratarea citricelor. Sorbații pot fi aplicați pe suprafața citricelor proaspete nedecojite prin intermediul tipurilor de ceară autorizate: ceara de albine, ceara de candelila, ceara carnauba și șelac (E 901, E 902, E 903 și, respectiv, E 904). Expunerea consumatorului la acești aditivi datorită acestei utilizări nu cauzează probleme legate de siguranță. Prin urmare, este necesară autorizarea utilizării sale suplimentare. |
(9) |
Consumatorii pot să opteze pentru completarea dozelor de anumiți nutrienți cu suplimente alimentare. În acest scop, vitamina A și combinațiile de vitamine A și D pot fi adăugate la suplimentele alimentare, astfel cum definește Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4). Din motive de manipulare în condiții de siguranță, vitamina A și combinațiile de vitamine A și D trebuie să fie formulate sub formă de preparate care necesită umiditate și temperatură ridicate, în prezența amidonurilor și a zaharurilor. O astfel de prelucrare poate favoriza dezvoltarea de microorganisme. În scopul de a împiedica dezvoltarea acestor microorganisme, ar trebui autorizată adăugarea de sorbați (E 200, E 202, E 203) și benzoați (E 210, E 211, E 212 și E 213) în vitamina A și în combinațiile de vitamine A și D atunci când sunt utilizate în suplimentele alimentare în forma uscată. |
(10) |
Dioxidul de sulf și sulfiții (E 220, E 221, E 222, E 223, E 224, E 226, E 227, E 228) sunt aditivi alimentari autorizați în temeiul Directivei 95/2/CE care acționează în principal ca agenți antimicrobieni și pentru a controla deteriorarea chimică. În prezent, transportul fructelor proaspete, în special cel maritim a devenit foarte important. Un astfel de transport poate dura mai multe săptămâni. Utilizarea dioxidului de sulf și a sulfiților va proteja afinele proaspete împotriva dezvoltării de ciuperci. Ar trebui autorizată utilizarea suplimentară a dioxidului de sulf și a sulfiților în scopul de a contribui la protejarea afinelor proaspete împotriva dezvoltării de ciuperci, ținând cont de faptul că este probabil ca acest lucru să reprezinte o piață de nișă. De asemenea, luând în considerare motivele tehnologice justificate pentru includerea acestor noi autorizări, necesitatea de a facilita comerțul mondial și impactul său neglijabil în ceea ce privește dozele de sulf și sulfiți, este necesară, prin urmare, autorizarea utilizării suplimentare a dioxidului de sulf pentru afine la nivelul de concentrație indicat în anexa la prezenta directivă. |
(11) |
Pentru producerea de batoane de scorțișoară (numai Cinnamomum ceylanicum), cunoscute și sub numele de „țevi”, se utilizează cojile proaspete ale scoarței interioare a copacului de scorțișoară. În țara producătoare, scoarța este expusă la contaminare microbiană și la atacuri ale insectelor, în special în condiții climatice tropicale și umede. Fumigația cu dioxid de sulf este un tratament corespunzător împotriva unei astfel de contaminări microbiene și a atacurilor insectelor. În 1994, CSA a stabilit o DZA de 0-0,7 mg/kg de greutate corporală și a considerat că utilizarea dioxidului de sulf și a altor agenți de sulfitare ar trebui restrânsă în scopul de a limita apariția de reacții astmatice grave. Deși utilizarea dioxidului de sulf și a sulfiților ar trebui limitată, această utilizare specifică reprezintă o contribuție neglijabilă în relație cu dozele de dioxid de sulf și sulfiți. Prin urmare, este necesară autorizarea utilizării suplimentare a dioxidului de sulf și a sulfiților (E 220, E 221, E 222, E 223, E 224, E 226, E 227, E 228), numai pentru acest tip special de scorțișoară. |
(12) |
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „EFSA”) a evaluat informațiile privind siguranța utilizării nizinei pentru o categorie alimentară suplimentară de ouă lichide, precum și cele privind siguranța nizinei obținute prin utilizarea unui proces de producție modificat. În avizul său din 26 ianuarie 2006 (5), EFSA a confirmat DZA fixată anterior între 0-0,13 mg/kg pentru nizina obținută prin utilizarea unui nou proces de fabricare și de extracție bazat pe fermentarea unui mediu pe bază de zahăr în locul mediului pe bază de lapte utilizat în mod obișnuit. În acest aviz, EFSA a confirmat, de asemenea, că utilizarea nizinei în alimente nu ar trebui să ducă la dezvoltarea unei rezistențe la antibiotice. În conformitate cu EFSA, nu există rapoarte care să indice că mutanții bacterieni rezistenți la nizină prezintă o rezistență încrucișată la antibioticele terapeutice. EFSA a considerat că acest lucru se datorează probabil diferențelor dintre antibioticele terapeutice și nizina în ceea ce privește modul de acțiune antimicrobian. În plus, în avizul său publicat la 20 octombrie 2006 (6), EFSA a confirmat că utilizarea suplimentară a nizinei pentru ouăle lichide pasteurizate în condițiile de utilizare prevăzute (limita maximă de 6,25 mg/l) nu prezintă probleme legate de siguranță și este justificată dintr-un punct de vedere tehnologic pentru a prelungi durata de conservare a produsului și a împiedica astfel dezvoltarea de specii care generează spori care provoacă intoxicații alimentare, precum Bacillus cereus, care pot supraviețui în urma tratamentului de pasteurizare. Prin urmare, este necesară autorizarea acestei utilizări suplimentare a nizinei pentru ouăle lichide pasteurizate. |
(13) |
Dicarbonatul de dimetil (DMDC, E 242) este un aditiv alimentar autorizat în temeiul Directivei 95/2/CE, care acționează ca și conservant în băuturile aromatizate fără alcool, în vinul fără alcool și în concentratul lichid de ceai. Autorizarea acestui aditiv a fost decisă pe baza unui aviz pozitiv emis de către CSA în 1990 și confirmată în 1996. CSA nu a putut stabili o DZA, deoarece DMDC se descompune rapid în dioxid de carbon și metanol. În 2001, CSA a fost invitat să ancheteze siguranța utilizării DMDC în vin. În acel moment, CSA a considerat că formarea de metanol și de alți produși de reacție, cum ar fi metilcarbamatul care rezultă din utilizarea DMDC pentru tratarea băuturilor alcoolice și a vinului este similară cu cea formată în băuturile nealcoolice și chiar un consum ridicat de vin nu ar prezenta niciun risc legat de metanol și metilcarbamat. Utilizarea DMDC a fost solicitată în scopul de a evita deteriorarea care rezultă în urma fermentării în sticle nedeschise, nesterile și umplute cu cidru de mere, cidru de pere și vinuri din fructe, vin cu conținut redus de alcool, băuturi pe bază de vin și toate celelalte produse reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (7). Nu se consideră că aceste utilizări suplimentare prezintă probleme legate de siguranță pentru consumator. Mai mult, utilizarea DMDC ar putea contribui la reducerea expunerii la dioxid de sulf. Prin urmare, este necesară autorizarea utilizărilor suplimentare ale DMDC pentru cidrul de mere, cidrul de pere și vinurile din fructe, vinul cu conținut redus de alcool, băuturile pe bază de vin și alte produse reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 1601/91. |
(14) |
EFSA a evaluat informațiile privind siguranța utilizării extractelor de rozmarin atunci când sunt utilizate ca antioxidanți pentru produsele alimentare. Extractele de rozmarin sunt derivate din Rosmarinus officinalis L. și conțin mai mulți compuși care exercită funcții antioxidante (în principal acizi fenolici, flavonoizi, diterpenoizi și triterpeni). Deși datele toxicologice privind extractele de rozmarin erau insuficiente pentru ca EFSA să stabilească o DZA numerică, aceasta a considerat în avizul său din 7 martie 2008 (8) că marja de siguranță este destul de ridicată pentru a ajunge la concluzia că expunerea prin intermediul alimentelor care rezultă din utilizările propuse și nivelurile de utilizare nu prezintă probleme legate de siguranță. Prin urmare, extractele de rozmarin pot fi autorizate atunci când există o justificare tehnologică pentru utilizarea lor. Ar trebui autorizate utilizările propuse pentru extractele de rozmarin ca și antioxidanți și ar trebui să li se atribuie numărul E 392. |
(15) |
Zerul este un produs secundar al fabricării brânzei. Unele băuturi care conțin proteine de zer au fost elaborate pentru a furniza o dietă suficient de bogată în proteine. Pentru a menține proteinele în suspensie în timpul tratamentului termic al acestor băuturi, fosfații trebuie să fie la niveluri mai ridicate decât cele pentru băuturile aromatizate fără alcool normale. Fosfații ar trebui autorizați pentru băuturile care conțin proteine de zer destinate sportivilor. |
(16) |
Ceara de albine (E 901) este autorizată în prezent pentru a fi utilizată ca agent de glazurare pentru produsele mici și fine de panificație învelite în ciocolată. Această autorizare nu se referă la napolitanele pentru înghețată care nu sunt învelite în ciocolată. În plus față de faptul că ceara de albine poate fi considerată ca o alternativă la ciocolată pentru napolitanele pentru înghețată preambalate, acoperirea napolitanelor cu ceară de albine ar împiedica pătrunderea apei în napolitane, ar garanta faptul că acestea sunt crocante și ar prelungi durata de conservare a produsului, fiind, prin urmare, considerată justificată din punct de vedere tehnologic. Prin urmare, ceara de albine ar trebui autorizată ca agent de glazurare pentru a înlocui total sau parțial stratul de ciocolată din napolitanele pentru înghețată preambalate. |
(17) |
EFSA a evaluat informațiile privind siguranța utilizării cerii de albine luând în considerare utilizarea sa suplimentară ca suport de arome în băuturile aromatizate fără alcool. Deși datele disponibile referitoare la ceara de albine în sine erau insuficiente pentru a stabili o DZA, EFSA a ajuns la concluzia că, datorită profilului toxicologic scăzut al cerii de albine, utilizările alimentare existente și noua utilizare propusă pentru ceara de albine nu prezintă probleme legate de siguranță. Prin urmare, este necesară autorizarea acestei utilizări suplimentare a cerii de albine ca suport de arome în băuturile aromatizate fără alcool. |
(18) |
Citratul de trietil (E 1505) este autorizat în prezent în UE prin Directiva 95/2/CE ca suport de arome și în albușul de ou deshidratat. DZA sa a fost fixată de către CSA în 1990 între 0-20 mg/kg. A fost propusă o extindere a utilizării citratului de trietil ca agent de glazurare a tabletelor de suplimente alimentare. Citratul de trietil ar duce la creșterea rezistenței stratului de glazurare, la protejarea tabletei de mediul exterior și, de asemenea, la creșterea duratei de eliberare a produsului. În conformitate cu cel mai pesimist scenariu, această sursă suplimentară de doză de citrat de trietil este neglijabilă (0,25 % din DZA) prin comparație cu DZA totală. Prin urmare, este necesară autorizarea utilizării suplimentare a citratului de trietil la nivelul UE ca agent de glazurare a tabletelor de suplimente alimentare. |
(19) |
EFSA a evaluat informațiile privind siguranța alcoolului polivinilic (PVA) ca agent de aplicare a unei pelicule pentru suplimentele alimentare și și-a exprimat avizul la 5 decembrie 2005 (9). EFSA a constatat că utilizarea PVA pentru acoperirea suplimentelor alimentare sub formă de capsule și tablete nu prezintă probleme legate de siguranță. EFSA a considerat că expunerea umană potențială la PVA în condițiile de utilizare prevăzute ar trebui să fie redusă. Se raportează că PVA este absorbit în cantitate minimă în urma administrării orale. Limita maximă de utilizare a fost fixată la 18 g/kg pe baza celui mai pesimist scenariu, pornind de la care EFSA și-a realizat evaluarea riscului. Datorită calităților bune de aderență și a solidității peliculei alcoolului polivinilic, se așteaptă ca acest nou aditiv alimentar să joace un rol tehnologic ca agent de aplicare a unei pelicule pentru suplimentele alimentare, în special în cazurile în care sunt necesare un strat împotriva umidității și proprietăți de protecție împotriva umidității. Prin urmare, este necesară autorizarea acestei utilizări la nivelul UE. Acestui nou aditiv alimentar ar trebui să i se atribuie numărul E 1203. |
(20) |
EFSA a evaluat informațiile privind siguranța utilizării a șase grade de polietilenglicoli (PEG 400, PEG 3000, PEG 3350, PEG 4000, PEG 6000, PEG 8000) ca agenți de aplicare a unei pelicule destinați a fi utilizați în produsele de suplimente alimentare și și-a exprimat avizul la 28 noiembrie 2006 (10). EFSA a constatat că utilizarea acestor grade de polietilenglicol ca agent de glazurare în formulările cu aplicare a unei pelicule pentru tabletele și capsulele de suplimente alimentare în condițiile de utilizare prevăzute nu prezintă probleme legate de siguranță. În evaluarea sa a riscului, EFSA a luat în considerare, de asemenea, sursa de expunere suplimentară la acești polietilenglicoli provenind din utilizarea produselor farmaceutice și a considerat că numai o doză suplimentară limitată poate rezulta din utilizarea deja aprobată a PEG 6000 ca suport pentru îndulcitori, precum și din utilizarea PEG în materialele care sunt în contact cu alimentele. Prin urmare, este necesară autorizarea acestei noi utilizări la nivelul UE. În plus, datorită consumului limitat de PEG 6000 ca suport pentru îndulcitori și a profilului său toxicologic similar cu celelalte grade de PEG [celor șase PEG le-a fost atribuită o doză zilnică tolerabilă (DZT) de grup], este necesară, de asemenea, autorizarea utilizării polietilenglicolilor evaluați de EFSA ca alternative pentru PEG 6000 utilizat ca suport pentru îndulcitori. Tuturor acestor polietilenglicoli ar trebui să i se atribuie numărul E 1521. |
(21) |
EFSA a evaluat informațiile privind siguranța utilizării gumei cassia ca nou aditiv alimentar acționând ca agent gelatinizant și de îngroșare și și-a exprimat avizul la 26 septembrie 2006 (11). EFSA a constatat că utilizarea gumei cassia astfel cum se indică în condițiile specificate nu prezintă nicio problemă legată de siguranță. Deși EFSA a considerat că datele toxicologice disponibile privind guma cassia sunt insuficiente pentru a defini o DZA, nu a considerat că datele existente constituie o sursă de preocupare. EFSA a subliniat în special absorbția specifică scăzută a gumei cassia și faptul că, dacă ar fi hidrolizată, aceasta s-ar descompune în compuși care vor intra în căile metabolice normale. Există o justificare tehnologică pentru utilizarea gumei cassia prin efectele sale gelatinizante sinergetice atunci când este adăugată la alte gume alimentare obișnuite. Prin urmare, este necesară autorizarea acestor utilizări la nivelul UE și atribuirea numărului E 427 pentru guma cassia. |
(22) |
EFSA a evaluat siguranța produsului neotame ca potențiator de aromă și și-a exprimat avizul la 27 septembrie 2007 (12). EFSA a concluzionat că produsul „neotame” nu prezintă riscuri în privința utilizărilor propuse ca potențiator de aromă și a stabilit o DZA între 0-2 mg/kg de greutate corporală pe zi. Prin urmare, este necesar să se autorizeze utilizarea produsului „neotame” ca potențiator de aromă. |
(23) |
EFSA a evaluat informațiile privind siguranța utilizării L-cisteinei (E 920) în anumite produse alimentare destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică. În avizul său din 26 septembrie 2006 (13), EFSA a concluzionat că utilizarea propusă pentru această substanță pentru alimentele pe bază de cereale prelucrate și pentru alimentele (în special biscuiții pentru sugari) pentru sugari și copiii de vârstă mică nu prezintă probleme legate de siguranță. Biscuiții pentru sugari și copiii de vârstă mică trebuie să aibă o compoziție adecvată, inclusiv un conținut controlat de zahăr și grăsime. Cu toate acestea, biscuiții cu un conținut scăzut de grăsime sunt mai fragili, prezentând astfel un risc de înecare și de sufocare datorat faptului că se sparg în gura copilului. Funcția L-cisteinei este de a contribui la ameliorarea aluatului pentru a controla textura produsului final. Prin urmare, este necesară autorizarea utilizării L-cisteinei în biscuiții pentru sugari și copiii de vârstă mică la nivelul UE. |
(24) |
EFSA a evaluat siguranța utilizării unui preparat enzimatic pe bază de trombină cu fibrinogen de origine bovină și/sau porcină ca aditiv alimentar pentru reconstituirea de alimente și a concluzionat în avizul său din 26 aprilie 2005 că această utilizare a preparatului enzimatic, atunci când este produs astfel cum se precizează în aviz nu prezintă probleme legate de siguranță (14). Cu toate acestea, Parlamentul European, în rezoluția sa din 19 mai 2010 referitoare la proiectul de directivă a Comisiei de modificare a anexelor la Directiva 95/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii, a considerat că includerea în anexa IV la Directiva 95/2/CE a acestui preparat enzimatic ca aditiv alimentar pentru reconstituirea de alimente nu era compatibilă cu scopul și conținutul Regulamentului (CE) nr. 1333/2008, deoarece nu îndeplinește criteriile generale de la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, în special cele de la alineatul (1) litera (c) din articolul 6. |
(25) |
Decizia 2004/374/CE a Comisiei (15) a suspendat introducerea pe piață și importul de minijeleuri care conțin aditivi alimentari de gelifiere derivați din alge și anumite gume (E 400, E 401, E 402, E 403, E 404, E 405, E 406, E 407, E 407a, E 410, E 412, E 413, E 414, E 415, E 417, E 418), datorită riscului de înecare pe care îl prezintă aceste produse. Directiva 95/2/CE a fost modificată în consecință prin Directiva 2006/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16). Prin urmare, Decizia 2004/374/CE a Comisiei ar trebui abrogată deoarece dispozițiile sale au fost incluse în Directiva 95/2/CE. |
(26) |
Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Anexele II-VI la Directiva 95/2/CE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.
Articolul 2
(1) Statele membre adoptă și publică, până la 31 martie 2011 cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolului 1 din prezenta directivă. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte.
Ele aplică aceste acte de la 1 aprilie 2011 cel târziu.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 3
Decizia 2004/374/CE a Comisiei se abrogă.
Articolul 4
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 5
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 22 octombrie 2010.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 354, 31.12.2008, p. 16.
(4) JO L 183, 12.7.2002, p. 51.
(5) Aviz științific al Comitetului pentru aditivi alimentari, arome, adjuvanți tehnologici și materiale care vin în contact cu alimentele la cererea Comisiei în ceea ce privește utilizarea nizinei (E 234) ca aditiv alimentar, The EFSA Journal (2006) 314, p. 1.
(6) Aviz științific al Comitetului pentru aditivi alimentari, arome, adjuvanți tehnologici și materiale care vin în contact cu alimentele în ceea ce privește siguranța utilizării nizinei ca aditiv alimentar pentru o categorie suplimentară de ouă lichide și în ceea ce privește siguranța nizinei obținute prin utilizarea unui proces de producție modificat ca aditiv alimentar, The EFSA Journal (2006) 314b, p. 1.
(7) JO L 149, 14.6.1991, p. 1.
(8) Aviz științific al Comitetului pentru aditivi alimentari, arome, adjuvanți tehnologici și materiale care vin în contact cu alimentele la cererea Comisiei în ceea ce privește utilizarea extractelor de rozmarin ca aditivi alimentari, The EFSA Journal (2008) 721, p. 1.
(9) Aviz științific al Comitetului pentru aditivi alimentari, arome, adjuvanți tehnologici și materiale care vin în contact cu alimentele la cererea Comisiei în ceea ce privește utilizarea alcoolului polivinilic ca agent de acoperire pentru suplimentele alimentare, The EFSA Journal (2005) 294, p. 1.
(10) Aviz științific al Comitetului pentru aditivi alimentari, arome, adjuvanți tehnologici și materiale care vin în contact cu alimentele la cererea Comisiei în ceea ce privește utilizarea polietilenglicolului (PEG) ca agent de aplicare a unei pelicule destinat a fi utilizat în produsele de suplimente alimentare, The EFSA Journal (2006) 414, p. 1.
(11) Aviz științific al Comitetului pentru aditivi alimentari, arome, adjuvanți tehnologici și materiale care vin în contact cu alimentele la cererea Comisiei în ceea ce privește aplicarea la utilizarea gumei de scorțișoară cassia ca aditiv alimentar, The EFSA Journal (2006) 389, p. 1.
(12) Aviz științific al Comitetului pentru aditivi alimentari, arome, adjuvanți tehnologici și materiale care vin în contact cu alimentele emis la cererea Comisiei cu privire la utilizarea substanței neotame ca îndulcitor și ca potențiator de aromă, The EFSA Journal (2007) 581, p. 1.
(13) Aviz științific al Comitetului pentru aditivi alimentari, arome, adjuvanți tehnologici și materiale care vin în contact cu alimentele la cererea Comisiei în ceea ce privește utilizarea L-cisteinei în alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, The EFSA Journal (2006) 390, p. 1.
(14) Aviz al Comitetului științific pentru aditivi alimentari, arome, adjuvanți tehnologici și materiale care vin în contact cu alimentele la cererea Comisiei în ceea ce privește utilizarea unui preparat enzimatic pe bază de trombină și fibrinogen de origine bovină și/sau porcină ca aditiv alimentar pentru reconstituirea de alimente, The EFSA Journal (2005) 214, p. 1.
(15) JO L 118, 23.4.2004, p. 70.
(16) JO L 204, 26.7.2006, p. 10.
ANEXĂ
Anexele II-VI la Directiva 95/2/CE se modifică după cum urmează:
1. |
Anexa II se modifică după cum urmează:
|
2. |
Anexa III se modifică după cum urmează:
|
3. |
Anexa IV se modifică după cum urmează:
|
4. |
În anexa V, textul rubricii referitoare la aditivul „Polietilenglicol 6000” se înlocuiește cu următorul text:
|
5. |
În partea 3 din anexa VI, după rubrica referitoare la aditivul E 526, se adaugă următoarea rubrică:
|
(1) Această substanță poate fi prezentă în anumite brânzeturi ca urmare a procesului de fermentare.”
DECIZII
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/32 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 15 octombrie 2010
de numire a unui membru român în cadrul Comitetului Economic și Social European pentru perioada cuprinsă între 21 septembrie 2010 și 20 septembrie 2015
(2010/632/UE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 300 alineatul (2) și articolul 302, coroborate cu articolul 7 din Protocolul privind dispozițiile tranzitorii anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
având în vedere propunerea făcută de România,
având în vedere avizul Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Mandatele membrilor Comitetului Economic și Social European au expirat la 20 septembrie 2010. |
(2) |
La 13 septembrie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/570/UE, Euratom de numire a membrilor în cadrul Comitetului Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2010-20 septembrie 2015 (1), cu excepția unui membru român, pe care autoritățile române și-au rezervat dreptul de a-l propune ulterior. |
(3) |
Printr-o scrisoare recepționată de Consiliu la 28 septembrie 2010, autoritățile române au propus Consiliului un candidat pentru a fi numit membru în cadrul Comitetului Economic și Social European pentru perioada sus-menționată, în scopul de a completa lista membrilor atribuiți României prin tratat, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Domnul Eugen LUCAN este numit în calitate de membru în cadrul Comitetului Economic și Social European pentru perioada cuprinsă între 21 septembrie 2010 și 20 septembrie 2015.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 15 octombrie 2010.
Pentru Consiliu
Președintele
E. SCHOUPPE
(1) JO L 251, 25.9.2010, p. 8.
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/33 |
DECIZIA COMISIEI
din 22 octombrie 2010
de modificare a Deciziei 93/152/CEE de stabilire a criteriilor pentru vaccinurile care trebuie utilizate împotriva bolii Newcastle în cadrul programelor de vaccinare de rutină
[notificată cu numărul C(2010) 7109]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2010/633/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2009/158/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație (1), în special punctul 2 din anexa III la aceasta,
întrucât:
(1) |
Decizia 93/152/CEE a Comisiei (2) stabilește anumite norme privind vaccinurile care trebuie utilizate în programele de vaccinare de rutină împotriva bolii Newcastle. |
(2) |
În special, decizia respectivă stabilește criteriile care trebuie îndeplinite pentru indicele de patogenicitate intracerebral (IPIC) cu privire la tulpina virusului bolii Newcastle folosită în vaccinurile vii atenuate și în vaccinurile inactivate împotriva acelei boli. |
(3) |
Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare (3) prevede anumite cerințe privind medicamentele veterinare imunologice, inclusiv cerințe privind testele de siguranță. |
(4) |
Ținând cont de progresul tehnic realizat în legătură cu producerea vaccinurilor, în special în ceea ce privește tehnicile de inactivare, cerințele Directivei 2001/82/CE și farmacopeea europeană, este necesar, prin urmare, să se elimine cerința specifică pentru vaccinurile inactivate referitoare la indicele de patogenicitate intracerebral (IPIC) cu privire la tulpina virusului bolii Newcastle folosită în astfel de vaccinuri, prevăzută în prezent la articolul 1 litera (b) din Decizia 93/152/CEE. |
(5) |
Prin urmare, Decizia 93/152/CEE ar trebui modificată în consecință. |
(6) |
Este necesar să se stabilească o dată de aplicare a acestei decizii, pentru ca să fie conformă cu data de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 798/2008 al Comisiei (4), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 955/2010 (5), care introduce modificări corespunzătoare pentru criteriile referitoare la vaccinurile inactivate împotriva bolii Newcastle folosite în țări terțe, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se elimină litera (b) de la articolul 1 din Decizia 93/152/CEE.
Articolul 2
Prezenta decizie se aplică de la 1 decembrie 2010.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 22 octombrie 2010.
Pentru Comisie
John DALLI
Membru al Comisiei
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 74.
(2) JO L 59, 12.3.1993, p. 35.
(3) JO L 311, 28.11.2001, p. 1.
(4) JO L 226, 23.8.2008, p. 1.
(5) A se vedea pagina 3 din prezentul Jurnal Oficial.
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/34 |
DECIZIA COMISIEI
din 22 octombrie 2010
de ajustare a cantității de certificate care urmează să fie emise pentru întreaga UE pentru anul 2013 în temeiul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii și de abrogare a Deciziei 2010/384/UE a Comisiei
[notificată cu numărul C(2010) 7180]
(2010/634/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (1), în special articolul 9 și articolul 9a alineatul (3),
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 9a din Directiva 2003/87/CE, cantitatea de certificate valabilă pentru întreaga UE trebuie ajustată pentru a reflecta certificatele emise pentru instalațiile care au fost incluse în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii în perioada 2008-2012 în temeiul articolului 24 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE. Cantitatea de certificate valabilă pentru întreaga UE trebuie de asemenea ajustată pentru instalațiile care desfășoară activitățile enumerate în anexa I la directivă și care vor fi incluse în schema UE abia din 2013. |
(2) |
În conformitate cu articolul 9 din Directiva 2003/87/CE, Decizia 2010/384/UE a Comisiei din 9 iulie 2010 privind cantitatea de certificate care trebuie emise la nivel comunitar pentru anul 2013 în temeiul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (2) s-a bazat, în cazul stabilirii cantității absolute de certificate valabile pentru întreaga UE pentru anul 2013, pe cantitățile totale de certificate emise sau care urmează să fie emise de statele membre conform deciziilor Comisiei privind planurile lor naționale de alocare pentru perioada 2008-2012. Având în vedere apariția de noi informații ulterior adoptării deciziei, aceasta trebuie abrogată și înlocuită. |
(3) |
Ca urmare a solicitărilor făcute de statele membre pentru includerea unilaterală în schema UE, în temeiul articolului 24 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE, a unor tipuri de activități și gaze suplimentare, activitățile neincluse în această schemă au fost ulterior incluse prin adoptarea Deciziilor C(2008) 7867, C(2009) 3032 și C(2009) 9849 ale Comisiei. În scopul prezentei decizii, solicitările făcute în temeiul articolului 24 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE trebuie luate în considerare în cazul în care Comisia a aprobat includerea lor înainte de 31 august 2010. Viitoarele ajustări ale cantității de certificate valabile pentru întreaga UE pentru 2013 vor putea reflecta în continuare includerile aprobate de Comisie după această dată. În temeiul articolului 9a alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE, cantitatea de certificate valabilă pentru întreaga UE urmează să fie ajustată, începând cu 2010, cu ajutorul factorului linear menționat la articolul 9 din directiva în cauză. |
(4) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (3), statele membre au asigurat intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare, cu scopul de a se asigura că operatorii instalațiilor care desfășoară activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, și care vor fi incluse în schema UE abia din 2013, au fost în măsură să transmită autorității competente relevante date privind emisiile, fundamentate în mod corespunzător și verificate de entități independente. Astfel de date sunt necesare în cazul în care se intenționează luarea lor în considerare pentru ajustarea cantității de certificate valabile pentru întreaga UE. Statele membre au fost solicitate să notifice Comisiei date privind emisiile, fundamentate în mod corespunzător, până la 30 iunie 2010. |
(5) |
Pentru a asigura condiții echitabile pentru toate instalațiile, datele privind emisiile notificate Comisiei de statele membre trebuie ajustate pentru a se ține seama de eforturile de reducere a emisiilor care ar fi fost de așteptat în cazul instalațiilor incluse în schema UE abia din 2013, dacă acestea ar fi fost incluse în această schemă începând cu 2005. Cantitatea de certificate valabilă pentru întreaga UE trebuie de asemenea ajustată în temeiul articolului 9a alineatul (2) din directiva în cauză, prin aplicarea, începând cu anul 2010, a factorului linear menționat la articolul 9 din directivă. În cazul aderării unor noi state membre la Uniunea Europeană, viitoarele ajustări ale cantității de certificate valabile pentru întreaga UE vor putea reflecta în continuare eventualele informații suplimentare. |
(6) |
În cazul în care statele membre au notificat emisiile provenite de la instalațiile care produc amoniac sau carbonat de sodiu, ce vor fi incluse în schema UE abia din 2013, emisiile care servesc ca bază pentru calcularea ajustării cantității de certificate valabile pentru întreaga UE și fixate prin prezenta decizie au fost luate în considerare ca emisii în sensul articolului 3 litera (b) din Directiva 2003/87/CE. Pentru a garanta coerența dintre cantitatea totală de certificate prevăzută în cadrul schemei UE și emisiile pentru care trebuie restituite certificate, va fi în continuare posibil să se revizuiască cantitatea de certificate valabilă pentru întreaga UE, dacă regulamentul care urmează să fie adoptat în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE se îndepărtează de la această abordare. |
(7) |
Pentru a evita dubla contabilizare, numai emisiile notificate referitoare la activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE incluse în domeniul de aplicare al schemei UE începând cu 2013 trebuie luate în considerare pentru ajustarea cantității de certificate valabile pentru întreaga UE. |
(8) |
În conformitate cu articolul 27 din Directiva 2003/87/CE, statele membre pot exclude anumite instalații din schema UE, cu condiția să notifice Comisiei fiecare dintre instalațiile respective până cel târziu la 30 septembrie 2011, iar Comisia să nu ridice nicio obiecție în acest sens. Până în prezent, Comisia nu a primit notificări în această privință de la statele membre. Viitoarele ajustări ale cantității de certificate valabile pentru întreaga UE pentru 2013 vor putea în continuare să reflecte aceste excluderi. |
(9) |
Ar putea fi necesar să se țină seama de eventualele informații suplimentare care ar putea fi disponibile cu referire la cantitatea de certificate valabilă pentru întreaga UE în sensul articolului 9 din Directiva 2003/87/CE, astfel cum prevede Decizia 2010/384/UE. Viitoarele ajustări ale cantității de certificate valabile pentru întreaga UE pentru 2013 vor putea în continuare să reflecte aceste informații suplimentare. |
(10) |
Pe baza informațiilor disponibile după adoptarea Deciziei 2010/384/UE, cantitatea medie anuală totală de certificate emise de statele membre în conformitate cu deciziile Comisiei privind planurile lor naționale de alocare pentru perioada 2008-2012, care servește ca bază la calcularea cantității de certificate valabile pentru întreaga UE în temeiul articolului 9 din Directiva 2003/87/CE, se ridică la 2 037 227 209. |
(11) |
Pentru 2013, cantitatea absolută de certificate valabilă pentru întreaga UE menționată la articolul 9 din Directiva 2003/87/CE se ridică la 1 930 883 949. |
(12) |
Pentru 2013, cantitatea de certificate emise pentru instalațiile care au fost incluse în schema UE în perioada 2008-2012 în temeiul articolului 24 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE, după aplicarea factorului linear menționat la articolul 9 din această directivă, se ridică la 1 328 218. |
(13) |
Pentru 2013, cantitatea de certificate emise pentru instalațiile care vor fi incluse în schema UE începând cu 2013, după aplicarea factorului linear menționat la articolul 9 din această directivă, se ridică la 106 940 715. |
(14) |
Pe baza articolului 9 și a articolului 9a, cantitatea totală de certificate care trebuie emisă începând cu 2013 urmează să descrească anual cu un factor linear egal cu 1,74 %, deci cu 37 435 387 de certificate, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Pentru 2013, cantitatea totală absolută de certificate valabilă pentru întreaga UE menționată la articolul 9 și la articolul 9a alineatele (1) și (2) din Directiva 2003/87/CE se ridică la 2 039 152 882.
Articolul 2
Decizia 2010/384/UE se abrogă.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 22 octombrie 2010.
Pentru Comisie
Connie HEDEGAARD
Membru al Comisiei
(1) JO L 275, 25.10.2003, p. 32.
(2) JO L 175, 10.7.2010, p. 36.
(3) JO L 140, 5.6.2009, p. 63.
RECOMANDĂRI
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/36 |
RECOMANDAREA COMISIEI
din 11 octombrie 2010
privind aplicarea articolului 37 din Tratatul Euratom
(2010/635/Euratom)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 37, coroborat cu articolul 106a referitor la articolul 292 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
după consultarea grupului de persoane numite de Comitetul științific și tehnic în conformitate cu articolul 31 din Tratatul Euratom,
întrucât:
(1) |
Articolul 37 solicită statelor membre să furnizeze Comisiei toate datele generale ale oricărui proiect de eliminare a materiilor radioactive de orice fel, pentru ca astfel să se poată stabili dacă derularea proiectului este susceptibilă să provoace contaminarea radioactivă a apelor, solului sau spațiului aerian ale unui alt stat membru. În urma consultării grupului de experți prevăzut la articolul 31, Comisia își emite avizul în termen de șase luni. |
(2) |
S-a acumulat suficientă experiență în ceea ce privește aplicarea Recomandărilor Comisiei din 16 noiembrie 1960 (1), 82/181/Euratom (2), 91/4/Euratom (3) și 1999/829/Euratom (4) de aplicare a articolului 37 din tratat. |
(3) |
În hotărârea sa din 22 septembrie 1988 în cauza 187/87 (5), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că articolul 37 din Tratatul Euratom trebuie interpretat în sensul că datele generale ale unui proiect de evacuare a efluenților radioactivi trebuie prezentate Comisiei Europene înainte ca evacuările de efluenți radioactivi să fie autorizate de către statul membru în cauză, pentru a permite Comisiei să își emită avizul înainte de acordarea unei astfel de autorizații și pentru ca avizul Comisiei să poată fi luat în considerare. |
(4) |
Articolul 37 are drept obiectiv prevenirea oricărei posibilități de contaminare radioactivă a unui alt stat membru. În urma consultării grupului de experți menționat mai sus, Comisia consideră că evacuarea de materii radioactive asociate cu anumite activități nu poate provoca contaminarea radioactivă a unui alt stat membru. |
(5) |
În cazuri excepționale, ca urmare a informațiilor primite, Comisia poate solicita prezentarea unor date generale privind proiectul de evacuare de materii radioactive care în mod normal nu pot provoca contaminarea unui alt stat membru conform prezentei recomandări; prin urmare, avizul Comisiei poate să facă referire la o autorizație care a fost acordată într-un stadiu anterior. |
(6) |
În vederea aprecierii coerente a proiectelor de evacuare de materii radioactive, este necesar să se specifice tipurile de activități care pot necesita evacuarea materiilor radioactive în sensul articolului 37 din tratat și să se specifice, pentru diferitele tipuri de activități, care informații trebuie furnizate în calitate de date generale. |
(7) |
Uzinele de fabricare a combustibilului MOX prelucrează cantități semnificative de oxid de plutoniu, prin urmare trebuie să se solicite prezentarea datelor generale pentru dezmembrarea unor astfel de uzine, astfel cum este deja cazul dezmembrării reactoarelor nucleare și a uzinelor de reprocesare. |
(8) |
Activitățile obișnuite fără impact radiologic sau cu impact radiologic neglijabil asupra altor state membre nu trebuie prezentate Comisiei. |
(9) |
Statele membre pot comunica o prezentare integrată pentru siturile complexe în cazul cărora au fost programate schimbări majore pentru o perioadă de timp îndelungată, implicând etape suplimentare și exploatarea unor instalații noi, iar integralitatea informațiilor din datele generale inițiale trebuie să permită Comisiei să își îndeplinească obligațiile în conformitate cu articolul 37 din Tratatul Euratom și să emită un aviz consolidat. |
(10) |
În ceea ce privește numărul de centrale nucleare existente pentru care nu a fost emis încă un aviz în sensul articolului 37 din tratat și care pot face obiectul modificărilor sau activităților de dezmembrare, este necesar să se specifice care informații trebuie furnizate în calitate de date generale pentru a permite Comisiei să își îndeplinească obligațiile fără a aduce atingere principiului echității între instalațiile care fac obiectul și cele care nu fac obiectul modificărilor. |
(11) |
În cazurile în care gradul de expunere a populației din apropierea sitului vizat este foarte scăzut, aceste informații pot fi suficiente pentru evaluarea impactului asupra altor state membre. |
(12) |
În vederea aprecierii coerente a impactului radiologic pe care situațiile accidentale îl au asupra altor state membre, informațiile solicitate în cadrul datelor generale privind eliberările neprevăzute generate de reactoarele nucleare și de uzinele de reprocesare trebuie extinse de la accidentele de referință la accidentele luate în considerare pentru stabilirea planului național de urgență specific sitului. |
(13) |
În vederea clarificării și limitării informațiilor solicitate de Comisie referitoare la managementul eliminării prealabile a materiilor radioactive și la modificările unui proiect pentru care Comisia nu a emis încă un aviz, au fost incluse două anexe suplimentare. |
(14) |
Toate statele membre au declarat până în prezent că vor înceta să efectueze evacuări în mare și că nu intenționează să desfășoare activități de îngropare a materiilor radioactive în subsolul marin, |
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
1. |
„Evacuarea de materii radioactive” înseamnă, în sensul articolului 37 din tratat, orice eliberare planificată sau accidentală de substanțe radioactive asociată cu activitățile enumerate mai jos, sub formă gazoasă, lichidă sau solidă, în sau către mediu:
|
2. |
În sensul articolului 37 din tratat, „date generale” înseamnă:
|
3. |
Se consideră că activitățile care se încadrează în domeniul de aplicare al punctului 1 subpunctul 12 nu pot provoca contaminarea radioactivă a unui alt stat membru, semnificativă din punct de vedere al sănătății, cu excepția cazurilor specifice în care Comisia solicită furnizarea datelor generale. |
4. |
Pentru activitățile care se încadrează în domeniul de aplicare a punctului 1 punctul 9, prezentarea datelor generale trebuie să țină cont de următoarele condiții:
|
5. |
Dacă un stat membru are în vedere modificarea (10) unui proiect de evacuare de materii radioactive, prezentarea datelor generale trebuie să țină cont de următoarele condiții:
|
6. |
Datele generale trebuie prezentate Comisiei:
|
7. |
În cazul în care statele membre comunică prezentarea integrată a datelor generale pentru un sit complex în cazul căruia au fost programate schimbări majore pentru o perioadă de timp îndelungată, implicând etape suplimentare și incluzând, inter alia, exploatarea noilor instalații, prezentarea inițială trebuie să conțină o descriere completă și detaliată a activităților planificate, care urmează să fie actualizată cu ajutorul prezentărilor ulterioare în cazul unor modificări la proiectul existent. În ceea ce privește scenariile de accidente din prezentarea inițială, datele generale trebuie să includă cel puțin informațiile privind cantitățile estimate și formele fizico-chimice ale radionuclizilor prezenți în fiecare instalație din cadrul sitului, precum și cantitățile care se presupune că vor fi eliberate în cazul accidentelor avute în vedere pentru fiecare instalație în parte. Datele generale pot furniza informații privind activitățile anterioare și actuale din cadrul sitului, având în vedere că avizele Comisiei vor face referire doar la activități viitoare. |
8. |
Deoarece prezentarea unui proiect de evacuare de materii radioactive ține de responsabilitatea statului membru relevant, statul respectiv trebuie să își asume răspunderea pentru toate informațiile comunicate Comisiei cu privire la un astfel de proiect. |
9. |
În urma primirii avizului, statul membru în cauză trebuie să informeze Comisia cu privire la acțiunile pe care le are în vedere ca răspuns la recomandările făcute în avizul Comisiei cu privire la un proiect de evacuare de materii radioactive. |
10. |
În urma primirii avizului, statul membru în cauză trebuie să comunice Comisiei autorizația de evacuare, precum și orice amendamente ulterioare, pentru compararea acestora cu informațiile din datele generale pe care se bazează avizul Comisiei. |
Prezenta recomandare se adresează statelor membre.
Aceasta înlocuiește Recomandarea 1999/829/Euratom.
Adoptată la Bruxelles, 11 octombrie 2010.
Pentru Comisie
Günther OETTINGER
Membru al Comisiei
(1) JO 81, 21.12.1960, p. 1893/60.
(2) JO L 83, 29.3.1982, p. 15.
(4) JO L 324, 16.12.1999, p. 23.
(5) Rec. 1988, p. 5013.
(6) Cu condiția ca activitatea să nu fie inclusă într-un proiect prezentat sub un alt titlu.
(7) Termenul „managementul eliminării prealabile” include stocarea materiilor radioactive.
(8) Dezafectarea cuprinde toate procedurile, activitățile și măsurile tehnice și administrative adoptate după închiderea finală a unei instalații și până la eliberarea sitului pentru utilizare nerestricționată sau orice altă utilizare autorizată. În cadrul acestor activități, „demontarea” cuprinde demontarea, tăierea și demolarea componentelor, sistemelor și structurilor contaminate sau activate, inclusiv ambalarea și transferul acestora în afara sitului.
(9) Oxizi de uraniu și plutoniu.
(10) Modificările unui proiect pot include, de asemenea, lucrări pregătitoare în perspectiva desfășurării activităților menționate la punctul 1 subpunctul 9.
ANEXA I
Date generale aplicabile activităților menționate la punctul 1 subpunctele 1-7
Introducere
— |
prezentarea generală a proiectului, |
— |
stadiul actual al procedurii de autorizare, etapele de dare în exploatare prevăzute. |
1. SITUL ȘI ÎMPREJURIMILE SALE
1.1. Caracteristicile geografice, topografice și geologice ale sitului și regiunii cu
— |
o hartă a regiunii care indică amplasamentul și coordonatele geografice (grade, minute) ale sitului, |
— |
caracteristicile relevante ale regiunii, inclusiv caracteristicile geologice, |
— |
amplasamentul instalației în raport cu alte instalații ale căror evacuări trebuie luate în considerare coroborat cu cele generate de instalația în cauză, |
— |
amplasamentul sitului în raport cu alte state membre, indicând distanțele față de frontiere și conurbațiile relevante, precum și populațiile acestora. |
1.2. Seismologie
— |
gradul de activitate seismică din regiune; activitatea seismică maximă probabilă și rezistența seismică de referință a instalației. |
1.3. Hidrologie
Pentru o instalație situată în apropierea unui corp de apă care poate constitui o cale de contaminare către un alt stat membru, o scurtă descriere a caracteristicilor hidrologice corespunzătoare, inclusiv la nivelul altui stat membru sau al altor state membre vizate, de exemplu:
— |
scurtă descriere a cursului (cursurilor), afluenților, estuarelor, a procedeului de captare a apei, a zonelor inundabile etc., |
— |
debitele medii, maxime și minime ale apei și frecvența acestora, |
— |
ape subterane, niveluri și debite, |
— |
scurtă descriere a zonelor litorale, |
— |
direcția și forța curenților, mareele, caracteristicile de circulație la nivel local și regional, |
— |
riscul de inundații și protecția instalației. |
1.4. Meteorologie
Climatologie locală cu distribuția frecvenței pentru:
— |
direcția și viteza vântului, |
— |
intensitatea și durata precipitațiilor, |
— |
(în cazul fiecărui sector de vânt) condițiile atmosferice de difuzie, durata inversiunilor de temperatură, |
— |
fenomenele meteorologice extreme (de exemplu tornade, furtuni puternice, precipitații abundente, secete). |
1.5. Resurse naturale și produse alimentare
Scurtă descriere:
— |
a utilizării apei în regiune și, după caz, în statele membre vecine, |
— |
a principalelor resurse alimentare din regiune și, după caz, din alte state membre: culturi, creșterea animalelor, pescuit și, pentru evacuările în mare, date privind pescuitul în apele teritoriale și extrateritoriale, |
— |
a sistemului de distribuție a alimentelor, în special a exporturilor către alte state membre din regiunile în cauză, în măsura în care acestea au legătură cu riscul de expunere rezultat în urma evacuărilor prin intermediul căilor semnificative de expunere. |
1.6. Alte activități din vecinătatea sitului
— |
după caz, alte instalații nucleare și orice activități industriale sau militare periculoase, transportul de suprafață și aerian, conducte, stocări și alți factori care pot influența securitatea instalației, |
— |
măsuri de protecție. |
2. INSTALAȚIA
2.1. Principalele caracteristici ale instalației
— |
scurtă descriere a instalației, |
— |
tipul, scopul și principalele caracteristici ale procedeelor, |
— |
planul de amenajare a sitului, |
— |
dispoziții privind securitatea. |
2.2. Sisteme de ventilație și tratarea deșeurilor gazoase și a deșeurilor în suspensie
Descrierea sistemelor de ventilație, dezintegrare, filtrare și evacuare, în timpul funcționării normale și în caz de accident, inclusiv diagrame funcționale
2.3. Tratarea deșeurilor lichide
Descrierea instalațiilor de tratare a deșeurilor lichide, capacitățile de stocare și sistemele de evacuare, inclusiv diagrame funcționale
2.4. Tratarea deșeurilor solide
Descrierea instalațiilor de tratare a deșeurilor solide și capacitățile de stocare
2.5. Confinare
Descrierea sistemelor și dispozițiile de confinare a substanțelor radioactive
2.6. Dezafectare și dezmembrare
— |
perioada prevăzută pentru exploatarea instalației, |
— |
factorii luați în considerare pentru dezafectare și dezmembrare, |
— |
indicații sumare privind dispozițiile administrative și de reglementare referitoare la dezafectare și dezmembrare. |
3. ELIBERAREA ÎN ATMOSFERĂ DE EFLUENȚI RADIOACTIVI GENERAȚI DE INSTALAȚIE ÎN CONDIȚII DE FUNCȚIONARE NORMALĂ
3.1. Procedura de autorizare în vigoare
— |
indicații sumare privind procedura în vigoare, |
— |
limitele de evacuare și cerințele aferente avute în vedere de autorități, inclusiv compoziția radionuclidică admisă. |
3.2. Aspecte tehnice
— |
previziunile anuale privind evacuările, |
— |
originea efluenților radioactivi, compoziția și formele fizico-chimice ale acestora, |
— |
gestionarea efluenților, metodele și căile de evacuare. |
3.3. Monitorizarea evacuărilor
— |
eșantionarea, măsurarea și analizarea evacuărilor, efectuate de operator sau de autoritățile competente, |
— |
principalele caracteristici ale echipamentelor de monitorizare, |
— |
pentru activitățile menționate la punctele 1 și 2, principalii radionuclizi și limitele de detecție asociate trebuie cel puțin să îndeplinească specificațiile prevăzute în Recomandarea 2004/2/Euratom a Comisiei (1), |
— |
niveluri de alarmă, acțiuni de intervenție (manuale și automate). |
3.4. Evaluarea transferurilor către om
Cu excepția activităților enumerate la punctele 1 și 2, dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma eliberărilor din timpul funcționării normale pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 10 μSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind dozele reale din alte state membre afectate (2), cu condiția să se indice dozele transferate către grupurile de referință aflate în vecinătatea instalației.
3.4.1. Modelele, inclusiv, după caz, modelele generice și valorile parametrilor utilizați pentru a calcula consecințele eliberărilor în vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate:
— |
dispersia atmosferică a efluenților, |
— |
depuneri la sol și resuspensie, |
— |
lanțuri alimentare, inhalare, expunere externă, … |
— |
stiluri de viață (regim alimentar, durata expunerii, etc.), |
— |
alte valori ale parametrilor utilizați în calcule. |
3.4.2. Evaluarea concentrațiilor și a nivelurilor de expunere asociate cu limitele de evacuare prevăzute la punctul 3.1 de mai sus:
— |
concentrațiile medii anuale ale activității în atmosferă la nivelul solului și nivelurile de contaminare de suprafață, pentru zonele cele mai expuse din vecinătatea instalației și din alte state membre afectate, |
— |
pentru grupul (grupurile) de referință din vecinătatea instalației și din alte state membre afectate, nivelurile de expunere anuale corespunzătoare: doza reală emisă către adulți, copii și sugari, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
3.5. Evacuările radioactive în atmosferă provenite de la alte instalații
Procedurile de coordonare a evacuărilor radioactive provenite de la alte instalații, menționate la punctul 1.1 a treia liniuță
4. ELIBERAREA DE EFLUENȚI RADIOACTIVI LICHIZI GENERAȚI DE INSTALAȚIE ÎN CONDIȚII DE FUNCȚIONARE NORMALĂ
4.1. Procedura de autorizare în vigoare
— |
indicații sumare privind procedura generală în cauză, |
— |
limitele de evacuare și cerințele asociate avute în vedere de către autorități, inclusiv compoziția radionuclidică admisă. |
4.2. Aspecte tehnice
— |
previziunile anuale privind evacuările, |
— |
originea efluenților radioactivi, compoziția și formele fizico-chimice ale acestora, |
— |
gestionarea efluenților, metodele și căile de evacuare. |
4.3. Monitorizarea evacuărilor
— |
eșantionarea, măsurarea și analizarea evacuărilor, efectuate de operator sau de autoritățile competente, |
— |
principalele caracteristici ale echipamentelor de monitorizare, |
— |
pentru activitățile menționate la punctele 1 și 2, principalii radionuclizi și limitele de detecție asociate trebuie să îndeplinească cel puțin specificațiile prevăzute în Recomandarea 2004/2/Euratom, |
— |
niveluri de alarmă, acțiuni de intervenție (manuale și automate). |
4.4. Evaluarea transferurilor către om
Cu excepția activităților enumerate la punctele 1 și 2 dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma eliberărilor din timpul funcționării normale pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 10 μSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind dozele reale din alte state membre afectate, cu condiția să se indice dozele transferate către grupurile de referință aflate în vecinătatea instalației.
4.4.1. Modelele, inclusiv, după caz, modelele generice și valorile parametrilor utilizați pentru a calcula consecințele eliberărilor în vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate:
— |
dispersia acvatică a efluenților, |
— |
transferul efluenților prin sedimentare și schimb ionic, |
— |
lanțuri alimentare, inhalarea sării de mare, expunere externă, … |
— |
stil de viață (regim alimentar, durata expunerii, etc.), |
— |
alte valori ale parametrilor utilizați în calcule. |
4.4.2. Evaluarea concentrațiilor și a nivelurilor de expunere asociate cu limitele de evacuare prevăzute la punctul 4.1 de mai sus:
— |
concentrațiile medii anuale ale activității în apele de suprafață, în punctele cu cele mai ridicate valori ale acestor concentrații, în vecinătatea instalației și în alte state membre afectate, |
— |
pentru grupul (grupurile) de referință din vecinătatea instalației și din alte state membre afectate: doza reală emisă către adulți, copii și sugari, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
4.5. Evacuările radioactive în aceleași ape receptoare provenite de la alte instalații
Procedurile de coordonare a evacuărilor provenite de la alte instalații, menționate la punctul 1.1 a treia liniuță
5. EVACUAREA DEȘEURILOR RADIOACTIVE SOLIDE PROVENITE DE LA INSTALAȚIE
5.1. Deșeuri radioactive solide
— |
categoriile de deșeuri radioactive solide și cantitățile estimate, |
— |
prelucrare și ambalare, |
— |
dispozitive de stocare în cadrul sitului. |
5.2. Riscuri radiologice pentru mediu
— |
evaluarea riscurilor de mediu, |
— |
măsurile de precauție adoptate. |
5.3. Dispozitive pentru transferul deșeurilor în afara sitului
5.4. Scutire de la aplicarea normelor de securitate de bază pentru anumite materii
— |
strategia națională, criterii și proceduri privind eliberarea materiilor contaminate și activate, |
— |
limitele autorizate stabilite de autoritățile competente pentru evacuare, reciclare și reutilizare, |
— |
tipurile și cantitățile de materii prevăzute a fi eliberate. |
6. ELIBERĂRI NEPREVĂZUTE DE EFLUENȚI RADIOACTIVI
6.1. Revizuirea accidentelor de origine internă și externă care ar putea duce la eliberări neprevăzute de substanțe radioactive
Lista accidentelor studiate în raportul de securitate
6.2. Accidentul (accidentele) de referință luat(e) în considerare de către autoritățile naționale competente pentru evaluarea consecințelor radiologice posibile în caz de eliberări neprevăzute
În plus, pentru activitățile menționate la punctele 1 și 2, accidentele luate în considerare de către autoritățile competente pentru stabilirea planului național de urgență specific sitului.
Indicații sumare privind accidentul (accidentele) luat(e) în considerare și justificarea alegerii
6.3. Evaluarea consecințelor radiologice ale accidentului (accidentelor) de referință și pentru activitățile menționate la punctele 1 și 2, accidentul (accidentele) luate în considerare de către autoritățile competente pentru stabilirea planului național de urgență specific sitului
6.3.1. Accidente care provoacă eliberări în atmosferă
Cu excepția activităților enumerate la punctele 1 și 2, dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma accidentelor de referință pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 1 mSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind nivelurile de expunere din alte state membre afectate, cu condiția să se indice nivelurile de expunere din vecinătatea instalației.
— |
ipotezele luate în considerare pentru calcularea eliberărilor în atmosferă, |
— |
căi de evacuare; evoluția în timp a eliberărilor, |
— |
cantitățile și formele fizico-chimice ale radionuclizilor eliberați care sunt semnificativi din punct de vedere al sănătății, |
— |
modelele și valorile parametrilor utilizați în calcularea dispersiei atmosferice a eliberărilor, a depunerilor la sol, a resuspensiei și a transferului prin intermediul lanțurilor alimentare și în evaluarea nivelurilor maxime de expunere prin intermediul căilor semnificative de expunere din vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate, |
— |
concentrațiile maxime, integrate în timp, ale radioactivității în atmosferă la nivelul solului și nivelurile maxime de contaminare de suprafață (în condiții meteorologice uscate și umede) pentru cele mai expuse zone din vecinătatea instalației și pentru zonele relevante din alte state membre afectate, |
— |
nivelurile anticipate de contaminare radioactivă a produselor alimentare care pot fi exportate către alte state membre afectate, |
— |
nivelurile maxime de expunere corespondente: doza reală emisă către adulții, copiii și sugarii în vecinătatea instalației și în zonele relevante din alte state membre afectate, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
6.3.2. Accidente care provoacă eliberări în mediul acvatic
Cu excepția activităților enumerate la punctele 1 și 2, dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma accidentelor de referință pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 1 mSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind nivelurile de expunere din alte state membre afectate, cu condiția să se indice nivelurile de expunere din vecinătatea instalației.
— |
ipotezele luate în considerare pentru calcularea eliberărilor lichide, |
— |
căi de evacuare, evoluția în timp a eliberărilor, |
— |
cantitățile și formele fizico-chimice ale radionuclizilor eliberați care sunt semnificativi din punct de vedere al sănătății, |
— |
modelele și parametrii utilizați în calcularea dispersiei acvatice a eliberărilor, a transferului acestora prin sedimentare și schimb ionic, a transferului prin intermediul lanțurilor alimentare și la evaluarea nivelurilor maxime de expunere prin intermediul căilor semnificative de expunere, |
— |
nivelurile anticipate de contaminare radioactivă a produselor alimentare care pot fi exportate către alte state membre afectate, |
— |
nivelurile maxime de expunere corespondente: doza reală emisă către adulții, copiii și sugarii în vecinătatea instalației și din zonele relevante din alte state membre afectate, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
7. PLANURI DE URGENȚĂ, ACORDURI CU ALTE STATE MEMBRE
În ceea ce privește eventualele situații de urgență radiologică care pot afecta alte state membre, cu scopul de a facilita organizarea radioprotecției în statele respective:
Scurtă descriere:
— |
a nivelurilor de intervenție stabilite pentru diferite tipuri de măsuri de combatere, |
— |
a acordurilor de intervenție în caz de urgențe, inclusiv zonele de intervenție în caz de urgențe, adoptate pentru instalație, |
— |
a acordurilor în vigoare pentru schimbul rapid de informații cu alte state membre, a acordurilor bilaterale sau multilaterale privind informațiile transfrontaliere, coordonarea și punerea în aplicare a planurilor de urgență și asistența reciprocă, |
— |
a acordurilor privind testarea planurilor de urgență, în special cu referire la implicarea altor state membre. |
8. MONITORIZAREA MEDIULUI
— |
monitorizarea radiațiilor externe, |
— |
monitorizarea substanțelor radioactive în atmosferă, sol și lanțurile alimentare, întreprinsă de operator sau de autoritățile competente. |
În legătură cu punctele 3.1 și 4.1 de mai sus, programele de monitorizare aprobate de autoritățile naționale competente, organizarea, tipul și frecvența eșantionării, tipul instrumentelor de monitorizare utilizate în timpul funcționării normale și în caz de accident; după caz, orice acorduri de colaborare în acest sens cu statele membre vecine.
(1) Recomandarea Comisiei din 18 decembrie 2003 privind informațiile standardizate referitoare la evacuările lichide și gazoase în mediu provenind de la reactoarele nucleare de putere și de la centralele de reprocesare în condiții de funcționare normală (JO L 2, 6.1.2004, p. 36).
(2) Statele membre afectate sunt selectate în funcție de distanța față de instalație, de direcția vântului în cazul eliberărilor de efluenți gazoși și de traiectoria cursurilor de apă în cazul eliberărilor de efluenți lichizi.
ANEXA II
Date generale aplicabile activității menționate la punctul 1 subpunctul 8
Managementul eliminării prealabile a materiilor radioactive care rezultă în urma activităților menționate la punctul 1 subpunctele 1-7 și 9
Introducere
— |
prezentarea generală a proiectului, |
— |
stadiul actual al procedurii de autorizare și |
— |
etapele de dare în exploatare prevăzute. |
1. SITUL ȘI ÎMPREJURIMILE SALE
1.1. Caracteristicile geografice, topografice și geologice ale sitului și regiunii cu
— |
o hartă a regiunii care indică amplasamentul și coordonatele geografice (grade, minute) ale sitului, |
— |
caracteristicile relevante ale regiunii, inclusiv caracteristicile geologice, |
— |
amplasamentul instalației în raport cu alte instalații ale căror evacuări trebuie luate în considerare coroborat cu cele generate de instalația în cauză, |
— |
amplasamentul sitului în raport cu alte state membre, indicând distanțele față de frontiere și conurbațiile relevante, precum și populațiile acestora. |
1.2. Seismologie
— |
gradul de activitate seismică din regiune; activitatea seismică maximă probabilă și rezistența seismică de referință a instalației. |
1.3. Hidrologie
Pentru o instalație situată în apropierea unui corp de apă care poate constitui o cale de contaminare către un alt stat membru, o scurtă descriere a caracteristicilor hidrologice corespunzătoare, inclusiv la nivelul altui stat membru sau al altor state membre vizate, de exemplu:
— |
scurtă descriere a căii (căilor), afluenților, estuarelor, a procedeului de captare a apei, a zonelor inundabile etc., |
— |
debitele medii, maxime și minime ale apei și frecvența acestora, |
— |
ape subterane, niveluri și debite, |
— |
scurtă descriere a zonelor litorale, |
— |
direcția și forța curenților, mareele, caracteristicile de circulație la nivel local și regional, |
— |
riscul de inundații și protecția instalației. |
1.4. Meteorologie
Climatologie locală cu distribuția frecvenței pentru:
— |
direcția și viteza vântului, |
— |
intensitatea și durata precipitațiilor, |
— |
(în cazul fiecărui sector de vânt), condițiile atmosferice de difuzie, durata inversiunilor de temperatură, |
— |
fenomenele meteorologice extreme (de exemplu tornade, furtuni puternice, precipitații abundente, secete). |
1.5. Resurse naturale și produse alimentare
Scurtă descriere:
— |
a utilizării apei în regiune și, după caz, în statele membre vecine, |
— |
a principalelor resurse alimentare din regiune și, după caz, din alte state membre: culturi, creșterea animalelor, pescuit și, pentru evacuările în mare, date privind pescuitul în apele teritoriale și extrateritoriale, |
— |
a sistemului de distribuție a alimentelor, în special a exporturilor către alte state membre din regiunile în cauză, în măsura în care acestea au legătură cu riscul de expunere rezultat în urma evacuărilor prin intermediul căilor semnificative de expunere. |
1.6. Alte activități din vecinătatea sitului
— |
după caz, alte instalații nucleare și orice activități industriale sau militare periculoase, transportul de suprafață și aerian, conducte, stocări și alți factori care pot influența securitatea instalației, |
— |
măsuri de protecție. |
2. INSTALAȚIA
2.1. Principalele caracteristici ale instalației
— |
scurtă descriere a instalației, |
— |
tipul, scopul și principalele caracteristici ale procedeelor, |
— |
descrierea materiilor radioactive care urmează a fi primite pentru stocare și prelucrare, instalații și capacități de stocare, categorii și tipuri de materii radioactive (de exemplu nivel scăzut sau intermediar, metale, deșeuri combustibile) care urmează a fi stocate și prelucrate, inclusiv volumele și conținutul radionuclizilor, |
— |
planul de amenajare a sitului, |
— |
dispoziții privind securitatea. |
2.2. Sisteme de ventilație și tratarea deșeurilor gazoase și a deșeurilor în suspensie
Descrierea sistemelor de ventilație, dezintegrare, filtrare și evacuare, în timpul funcționării normale și în caz de accident, inclusiv diagramele funcționale
2.3. Tratarea deșeurilor lichide
Descrierea instalațiilor secundare de tratare a deșeurilor lichide, capacitățile de stocare și sistemele de evacuare, inclusiv diagramele funcționale
2.4. Tratarea deșeurilor solide
Descrierea instalațiilor secundare de tratare a deșeurilor solide și capacitățile de stocare
2.5. Confinare
Descrierea sistemelor și dispozițiile de confinare a substanțelor radioactive
2.6. Dezafectare și dezmembrare
— |
perioada prevăzută pentru exploatarea instalației, |
— |
factorii luați în considerare pentru dezafectare și dezmembrare, |
— |
indicații sumare privind dispozițiile administrative și de reglementare referitoare la dezafectare și dezmembrare. |
3. ELIBERAREA ÎN ATMOSFERĂ DE EFLUENȚI RADIOACTIVI GENERAȚI DE INSTALAȚIE ÎN CONDIȚII DE FUNCȚIONARE NORMALĂ
3.1. Procedura de autorizare în vigoare
— |
indicații sumare privind procedura în vigoare, |
— |
limitele de evacuare și cerințele aferente avute în vedere de autorități, inclusiv compoziția radionuclidică admisă. |
3.2. Aspecte tehnice
— |
previziunile anuale privind evacuările, |
— |
originea efluenților radioactivi, compoziția și formele fizico-chimice ale acestora, |
— |
gestionarea efluenților, metodele și căile de evacuare. |
3.3. Monitorizarea evacuărilor
— |
eșantionarea, măsurarea și analizarea evacuărilor, efectuate de operator sau de autoritățile competente, |
— |
principalele caracteristici ale echipamentelor de monitorizare, |
— |
niveluri de alarmă, acțiuni de intervenție (manuale și automate). |
3.4. Evaluarea transferurilor către om
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma eliberărilor din timpul funcționării normale pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 10 μSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind dozele reale din alte state membre afectate (1), dacă se furnizează dozele emisele către grupurile de referință din vecinătatea instalației.
3.4.1. Modele, inclusiv, după caz, modele generice și valorile parametrilor utilizați pentru a calcula consecințele eliberărilor în vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate:
— |
dispersia atmosferică a efluenților, |
— |
depuneri la sol și resuspensie, |
— |
lanțuri alimentare, inhalare, expunere externă, … |
— |
stil de viață (regim alimentar, durata expunerii, etc.), |
— |
alte valori ale parametrilor utilizați în calcule. |
3.4.2. Evaluarea concentrațiilor și a nivelurilor de expunere asociate cu limitele de evacuare prevăzute la punctul 3.1 de mai sus:
— |
concentrațiile medii anuale ale activității în atmosferă la nivelul solului și depunerile la sol pentru zonele cele mai expuse din vecinătatea instalației și din alte state membre afectate, |
— |
pentru grupul (grupurile) de referință din vecinătatea instalației și din alte state membre afectate, nivelurile de expunere anuale corespunzătoare: doza reală emisă către adulți, copii și sugari, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
3.5. Evacuările radioactive în atmosferă provenite de la alte instalații
Procedurile de coordonare a evacuărilor radioactive provenite de la alte instalații, menționate la punctul 1.1 a treia liniuță
4. ELIBERAREA DE EFLUENȚI RADIOACTIVI LICHIZI GENERAȚI DE INSTALAȚIE ÎN CONDIȚII DE FUNCȚIONARE NORMALĂ
4.1. Procedura de autorizare în vigoare
— |
indicații sumare privind procedura generală în cauză, |
— |
limitele de evacuare și cerințele asociate avute în vedere de către autorități, inclusiv compoziția radionuclidică presupusă. |
4.2. Aspecte tehnice
— |
previziunile anuale privind evacuările, |
— |
originea efluenților radioactivi, compoziția și formele fizico-chimice ale acestora, |
— |
gestionarea efluenților, metodele și căile de evacuare. |
4.3. Monitorizarea evacuărilor
— |
eșantionarea, măsurarea și analizarea evacuărilor, efectuate de operator sau de autoritățile competente, |
— |
principalele caracteristici ale echipamentelor de monitorizare, |
— |
niveluri de alarmă, acțiuni de intervenție (manuale și automate). |
4.4. Evaluarea transferurilor către om
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma eliberărilor din timpul funcționării normale pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 10 μSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind dozele reale din alte state membre afectate, cu condiția să se indice dozele transferate către grupurile de referință aflate în vecinătatea instalației.
4.4.1. Modelele, inclusiv, după caz, modelele generice și valorile parametrilor utilizați pentru a calcula consecințele eliberărilor în vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate:
— |
dispersia acvatică a efluenților, |
— |
transferul efluenților prin sedimentare și schimb ionic, |
— |
lanțuri alimentare, inhalarea sării de mare, expunere externă, … |
— |
stil de viață (regim alimentar, durata expunerii, etc.), |
— |
alte valori ale parametrilor utilizați în calcule. |
4.4.2. Evaluarea concentrațiilor și a nivelurilor de expunere asociate cu limitele de evacuare prevăzute la punctul 4.1 de mai sus:
— |
concentrațiile medii anuale ale activității în apele de suprafață, în punctele cu cele mai ridicate valori ale acestor concentrații, în vecinătatea instalației și în alte state membre afectate, |
— |
pentru grupul (grupurile) de referință din vecinătatea instalației și din alte state membre afectate: doza reală emisă către adulți, copii și sugari, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
4.5. Evacuările radioactive în aceleași ape receptoare, provenite de la alte instalații
Procedurile de coordonare a evacuărilor provenite de la alte instalații, menționate la punctul 1.1 a treia liniuță
5. EVACUAREA DEȘEURILOR RADIOACTIVE SOLIDE PROVENITE DE LA INSTALAȚIE
5.1. Deșeuri radioactive solide
— |
categorii de deșeuri radioactive solide și cantitățile estimate, |
— |
prelucrare și ambalare, |
— |
aranjamente privind stocarea în cadrul sitului. |
5.2. Riscuri radiologice pentru mediu
— |
evaluarea riscurilor de mediu, |
— |
măsurile de precauție adoptate. |
5.3. Dispozitive pentru transferul deșeurilor în afara sitului
5.4. Scutirea de la aplicarea normelor de securitate de bază pentru anumite materii
— |
strategia națională, criterii și proceduri privind eliberarea materiilor contaminate și activate, |
— |
limitele autorizate stabilite de autoritățile competente pentru evacuare, reciclare și reutilizare, |
— |
tipurile și cantitățile de materii prevăzute a fi eliberate. |
6. ELIBERĂRI NEPREVĂZUTE DE EFLUENȚI RADIOACTIVI
6.1. Revizuirea accidentelor de origine internă și externă care ar putea duce la eliberări neprevăzute de substanțe radioactive
Lista accidentelor studiate în raportul de securitate
6.2. Accidentul (accidentele) de referință luat(e) în considerare de către autoritățile naționale competente pentru evaluarea consecințelor radiologice posibile în caz de eliberări neprevăzute
Indicații sumare privind accidentul (accidentele) luat(e) în considerare și justificarea alegerii
6.3. Evaluarea consecințelor radiologice ale accidentului (accidentelor) de referință
6.3.1. Accidente care provoacă eliberări în atmosferă
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma accidentelor de referință pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 1 mSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind nivelurile de expunere din alte state membre afectate, cu condiția să se indice nivelurile de expunere din vecinătatea instalației.
— |
ipotezele luate în considerare pentru calcularea eliberărilor în atmosferă, |
— |
căi de evacuare; evoluția în timp a eliberărilor, |
— |
cantitățile și formele fizico-chimice ale radionuclizilor eliberați care sunt semnificativi din punct de vedere al sănătății, |
— |
modelele și valorile parametrilor utilizați în calcularea dispersiei atmosferice a eliberărilor, a depunerilor la sol, a resuspensiei și a transferului prin intermediul lanțurilor alimentare și în evaluarea nivelurilor maxime de expunere prin intermediul căilor semnificative de expunere din vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate, |
— |
concentrațiile maxime, integrate în timp, ale radioactivității în atmosferă la nivelul solului și nivelurile maxime de contaminare de suprafață (în condiții meteorologice uscate și umede) pentru cele mai expuse zone din vecinătatea instalației și pentru zonele relevante din alte state membre afectate, |
— |
nivelurile anticipate de contaminare radioactivă a produselor alimentare care pot fi exportate către alte state membre afectate, |
— |
nivelurile maxime de expunere corespondente: doza reală emisă către adulții, copiii și sugarii în vecinătatea instalației și în zonele relevante din alte state membre afectate, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
6.3.2. Accidente care provoacă eliberări în mediul acvatic
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma accidentelor de referință pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 1 mSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind nivelurile de expunere din alte state membre afectate, cu condiția să se indice nivelurile de expunere din vecinătatea instalației.
— |
ipotezele luate în considerare pentru calcularea eliberărilor lichide, |
— |
căi de evacuare, evoluția în timp a eliberărilor, |
— |
cantitățile și formele fizico-chimice ale radionuclizilor eliberați care sunt semnificativi din punct de vedere al sănătății, |
— |
modelele și parametrii utilizați în calcularea dispersiei acvatice a eliberărilor, a transferului acestora prin sedimentare și schimb ionic, a transferului prin intermediul lanțurilor alimentare și la evaluarea nivelurilor maxime de expunere prin intermediul căilor semnificative de expunere, |
— |
nivelurile anticipate de contaminare radioactivă a produselor alimentare care pot fi exportate către alte state membre afectate, |
— |
nivelurile maxime de expunere corespondente: doza reală emisă către adulții, copiii și sugarii în vecinătatea instalației și în zonele relevante din alte state membre afectate, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
7. PLANURI DE URGENȚĂ, ACORDURI CU ALTE STATE MEMBRE
În ceea ce privește urgențele radiologice posibile care pot afecta alte state membre, cu scopul de a facilita organizarea radioprotecției în statele respective:
Scurtă descriere:
— |
a nivelurilor de intervenție stabilite pentru diferite tipuri de măsuri de combatere, |
— |
a acordurilor de intervenție în caz de urgențe, inclusiv zonele de intervenție în caz de urgențe, adoptate pentru instalație, |
— |
a acordurilor în vigoare pentru schimbul rapid de informații cu alte state membre, a acordurilor bilaterale sau multilaterale privind informațiile transfrontaliere, coordonarea și punerea în aplicare a planurilor de urgență și asistența reciprocă, |
— |
a acordurilor privind testarea planurilor de urgență, în special cu privire la implicarea altor state membre. |
8. MONITORIZAREA MEDIULUI
— |
monitorizarea radiațiilor externe, |
— |
monitorizarea substanțelor radioactive în atmosferă, sol și lanțurile alimentare, întreprinsă de operator sau de autoritățile competente. |
În legătură cu punctele 3.1 și 4.1 de mai sus, programele de monitorizare aprobate de autoritățile naționale competente, organizarea, tipul și frecvența eșantionării, tipul instrumentelor de monitorizare utilizate în timpul funcționării normale și în caz de accident; după caz, orice acorduri de colaborare în acest sens cu statele membre vecine.
(1) Statele membre afectate sunt selectate în funcție de distanța față de instalație, de direcția vântului în cazul eliberărilor de efluenți gazoși și de traiectoria cursurilor de apă în cazul eliberărilor de efluenți lichizi.
ANEXA III
Date generale aplicabile activităților menționate la punctul 1 subpunctul 9
Dezmembrarea reactoarelor nucleare, a uzinelor de fabricare a combustibililor MOX și a uzinelor de reprocesare (cu excepția reactoarelor de cercetare a căror putere maximă nu depășește 50 MW sarcină termică continuă)
Introducere
— |
prezentarea generală a proiectului, |
— |
descrierea diferitelor etape de dezafectare și dezmembrare prevăzute, |
— |
procedurile de autorizare a dezafectării și dezmembrării. |
1. SITUL ȘI ÎMPREJURIMILE SALE
1.1. Caracteristicile geografice, topografice și geologice ale sitului și regiunii cu
— |
o hartă a regiunii care indică amplasamentul și coordonatele geografice (grade, minute) ale sitului, |
— |
caracteristicile relevante ale regiunii, inclusiv caracteristicile geologice, |
— |
amplasamentul instalației în raport cu alte instalații ale căror evacuări trebuie luate în considerare coroborat cu cele generate de instalația în cauză, |
— |
amplasamentul sitului în raport cu alte state membre, indicând distanțele față de frontiere și conurbațiile relevante, precum și populațiile acestora. |
1.2. Hidrologie
Pentru o instalație situată în apropierea unui corp de apă care poate constitui o cale de contaminare către un alt stat membru, o scurtă descriere a caracteristicilor hidrologice corespunzătoare, inclusiv la nivelul altui stat membru sau al altor state membre vizate, de exemplu:
— |
scurtă descriere a căii (căilor), afluenților, estuarelor, a procedeului de captare a apei, a zonelor inundabile etc., |
— |
debitele medii, maxime și minime ale apei și frecvența acestora, |
— |
ape subterane, niveluri și debite, |
— |
scurtă descriere a zonelor litorale, |
— |
direcția și forța curenților, mareele, caracteristicile de circulație la nivel local și regional, |
— |
riscul de inundații și protecția instalației. |
1.3. Meteorologie
Climatologie locală cu distribuția frecvenței pentru:
— |
direcția și viteza vântului, |
— |
intensitatea și durata precipitațiilor, |
— |
(în cazul fiecărui sector de vânt), condițiile atmosferice de difuzie, durata inversiunilor de temperatură, |
— |
fenomenele meteorologice extreme (de exemplu tornade, furtuni puternice, precipitații abundente, secete). |
1.4. Resurse naturale și produse alimentare
Scurtă descriere:
— |
a utilizării apei în regiune și, după caz, în statele membre vecine, |
— |
a principalelor resurse alimentare din regiune și, după caz, din alte state membre: culturi, creșterea animalelor, pescuit și, pentru evacuările în mare, date privind pescuitul în apele teritoriale și extrateritoriale, |
— |
a sistemului de distribuție a alimentelor, în special a exporturilor către alte state membre din regiunile în cauză, în măsura în care acestea au legătură cu riscul de expunere rezultat în urma evacuărilor prin intermediul căilor semnificative de expunere. |
2. INSTALAȚIA
2.1. Scurtă descriere și istoricul instalației care urmează a fi dezmembrată
2.2. Sisteme de ventilație și tratarea deșeurilor gazoase și a deșeurilor în suspensie
Descrierea sistemelor de ventilație, dezintegrare, filtrare și evacuare, în timpul funcționării normale și în caz de accident, inclusiv diagramele funcționale.
2.3. Tratarea deșeurilor lichide
Descrierea instalațiilor de tratare a deșeurilor lichide, capacitățile de stocare și sistemele de evacuare, inclusiv diagramele funcționale.
2.4. Tratarea deșeurilor solide
Descrierea instalațiilor de tratare a deșeurilor solide și capacitățile de stocare din cadrul sitului pe parcursul dezmembrării.
2.5. Confinare
Descrierea sistemelor și dispozițiile de confinare a substanțelor radioactive
3. ELIBERAREA ÎN ATMOSFERĂ DE EFLUENȚI RADIOACTIVI GENERAȚI DE INSTALAȚIE ÎN CONDIȚII DE FUNCȚIONARE NORMALĂ
3.1. Procedura de autorizare în vigoare
— |
indicații sumare privind procedura în vigoare, |
— |
limitele de evacuare și cerințele asociate avute în vedere de autorități pentru operațiunile de dezmembrare, inclusiv compoziția radionuclidică admisă, |
— |
pentru comparare: limitele de evacuare și cerințele asociate în vigoare pentru perioada dinaintea operațiunilor de dezmembrare prevăzute, inclusiv compoziția radionuclidică. |
3.2. Aspecte tehnice
— |
evacuările anuale prevăzute pe parcursul dezmembrării, |
— |
originea efluenților radioactivi, compoziția și formele fizico-chimice ale acestora, |
— |
gestionarea efluenților, metodele și căile de evacuare. |
3.3. Monitorizarea evacuărilor
— |
eșantionarea, măsurarea și analizarea evacuărilor, efectuate de operator sau de autoritățile competente, |
— |
principalele caracteristici ale echipamentelor de monitorizare, |
— |
niveluri de alarmă, acțiuni de intervenție (manuale și automate). |
3.4. Evaluarea transferurilor către om
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma eliberărilor din timpul funcționării normale pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 10 μSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind dozele reale din alte state membre afectate (1), cu condiția să se indice dozele transferate către grupurile de referință aflate în vecinătatea instalației.
3.4.1. Modelele, inclusiv, după caz, modelele generice și valorile parametrilor utilizați pentru a calcula consecințele eliberărilor în vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate:
— |
dispersia atmosferică a efluenților, |
— |
depuneri la sol și resuspensie, |
— |
lanțuri alimentare, inhalare, expunere externă, … |
— |
stil de viață (regim alimentar, durata expunerii, etc.), |
— |
alte valori ale parametrilor utilizați în calcule. |
3.4.2. Evaluarea concentrațiilor și a nivelurilor de expunere asociate cu limitele de evacuare avute în vedere pentru activitățile de dezmembrare menționate la punctul 3.1 de mai sus:
— |
concentrațiile medii anuale ale activității în atmosferă la nivelul solului și nivelurile de contaminare de suprafață pentru zonele cele mai expuse din vecinătatea instalației și din alte state membre afectate, |
— |
pentru grupul (grupurile) de referință din vecinătatea instalației și din alte state membre afectate, nivelurile de expunere anuale corespunzătoare: doza reală emisă către adulți, copii și sugari, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
4. ELIBERAREA DE EFLUENȚI RADIOACTIVI LICHIZI GENERAȚI DE INSTALAȚIE ÎN CONDIȚII DE FUNCȚIONARE NORMALĂ
4.1. Procedura de autorizare în vigoare
— |
indicații sumare privind procedura generală în cauză, |
— |
limitele de evacuare și cerințele asociate avute în vedere de către autorități pentru operațiunile de dezmembrare, inclusiv compoziția radionuclidică admisă, |
— |
pentru comparare: limitele de evacuare și cerințele asociate în vigoare înainte de desfășurarea activităților de dezmembrare prevăzute, inclusiv compoziția radionuclidică. |
4.2. Aspecte tehnice
— |
evacuările anuale prevăzute pe parcursul dezmembrării, |
— |
originea efluenților radioactivi, compoziția și formele fizico-chimice ale acestora, |
— |
gestionarea efluenților, metodele și căile de evacuare. |
4.3. Monitorizarea evacuărilor
— |
eșantionarea, măsurarea și analizarea evacuărilor, efectuate de operator sau de autoritățile competente, |
— |
principalele caracteristici ale echipamentelor de monitorizare, |
— |
niveluri de alarmă, acțiuni de intervenție (manuale și automate). |
4.4. Evaluarea transferurilor către om
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma eliberărilor din timpul funcționării normale pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 10 μSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind dozele reale din alte state membre afectate, cu condiția să se indice dozele transferate către grupurile de referință aflate în vecinătatea instalației.
4.4.1. Modelele, inclusiv, după caz, modelele generice și valorile parametrilor utilizați pentru a calcula consecințele eliberărilor în vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate:
— |
dispersia acvatică a efluenților, |
— |
transferul efluenților prin sedimentare și schimb ionic, |
— |
lanțuri alimentare, inhalarea sării de mare, expunere externă, … |
— |
stil de viață (regim alimentar, durata expunerii, etc.), |
— |
alte valori ale parametrilor utilizați în calcule. |
4.4.2. Evaluarea concentrațiilor și a nivelurilor de expunere asociate cu limitele de evacuare avute în vedere pentru activitățile de dezmembrare menționate la punctul 4.1 de mai sus:
— |
concentrațiile medii anuale ale activității în apele de suprafață, în punctele cu cele mai ridicate valori ale acestor concentrații, în vecinătatea instalației și în alte state membre afectate, |
— |
pentru grupul (grupurile) de referință din vecinătatea instalației și din alte state membre afectate, nivelurile de expunere anuale corespondente: doza reală emisă către adulți, copii și sugari, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
5. EVACUAREA DEȘEURILOR RADIOACTIVE SOLIDE PROVENITE DE LA INSTALAȚIE
5.1. Deșeuri radioactive solide
— |
categoriile de deșeuri radioactive solide și cantitățile estimate, |
— |
prelucrare și ambalare, |
— |
aranjamente privind stocarea în cadrul sitului. |
5.2. Riscuri radiologice pentru mediu
— |
evaluarea riscurilor de mediu, |
— |
măsurile de precauție adoptate. |
5.3. Dispozitive pentru transferul deșeurilor în afara sitului
5.4. Scutirea de la aplicarea normelor de securitate de bază pentru anumite materii
— |
strategia națională, criterii și proceduri privind eliberarea materiilor contaminate și activate, |
— |
limitele autorizate stabilite de autoritățile competente pentru evacuare, reciclare și reutilizare, |
— |
tipurile și cantitățile de materii prevăzute a fi eliberate. |
6. ELIBERĂRI NEPREVĂZUTE DE EFLUENȚI RADIOACTIVI
6.1. Revizuirea accidentelor de origine internă și externă care ar putea duce la eliberări neprevăzute de substanțe radioactive
Lista accidentelor studiate în raportul de securitate
6.2. Accidentul (accidentele) de referință luat(e) în considerare de către autoritățile naționale competente pentru evaluarea consecințelor radiologice posibile în caz de eliberări neprevăzute
Indicații sumare privind accidentul (accidentele) luat(e) în considerare și justificarea alegerii
6.3. Evaluarea consecințelor radiologice ale accidentului (accidentelor) de referință
6.3.1. Accidente care provoacă eliberări în atmosferă
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma accidentelor de referință pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 1 mSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind nivelurile de expunere din alte state membre afectate, cu condiția să se indice nivelurile de expunere din vecinătatea instalației.
— |
ipotezele luate în considerare pentru calcularea eliberărilor în atmosferă, |
— |
căi de evacuare; evoluția în timp a eliberărilor, |
— |
cantitățile și formele fizico-chimice ale radionuclizilor eliberați care sunt semnificativi din punct de vedere al sănătății, |
— |
modelele și valorile parametrilor utilizați în calcularea dispersiei atmosferice a eliberărilor, a depunerilor la sol, a resuspensiei și a transferului prin intermediul lanțurilor alimentare și la evaluarea nivelurilor maxime de expunere prin intermediul căilor semnificative de expunere din vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate, |
— |
concentrațiile maxime, integrate în timp, ale radioactivității în atmosferă la nivelul solului și nivelurile maxime de contaminare de suprafață (în condiții meteorologice uscate și umede) pentru cele mai expuse zone din vecinătatea instalației și pentru zonele relevante din alte state membre afectate, |
— |
nivelurile anticipate de contaminare radioactivă a produselor alimentare care pot fi exportate către alte state membre afectate, |
— |
nivelurile maxime de expunere corespondente: doza reală emisă către adulți, copii și sugari în vecinătatea instalației și în zonele relevante din alte state membre afectate, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
6.3.2. Accidente care provoacă eliberări în mediul acvatic
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma accidentelor de referință pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 1 mSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind nivelurile de expunere din alte state membre afectate, cu condiția să se indice nivelurile de expunere din vecinătatea instalației.
— |
ipotezele luate în considerare pentru calcularea eliberărilor lichide, |
— |
căi de evacuare, evoluția în timp a eliberărilor, |
— |
cantitățile și formele fizico-chimice ale radionuclizilor eliberați care sunt semnificativi din punct de vedere al sănătății, |
— |
modelele și parametrii utilizați în calcularea dispersiei lichide a eliberărilor, a transferului acestora prin sedimentare și schimb ionic, a transferului prin intermediul lanțurilor alimentare și la evaluarea nivelurilor maxime de expunere prin intermediul căilor semnificative de expunere, |
— |
nivelurile anticipate de contaminare radioactivă a produselor alimentare care pot fi exportate către alte state membre afectate, |
— |
nivelurile maxime de expunere corespunzătoare: doza reală emisă către adulți, copii și sugari în vecinătatea instalației și în zonele relevante din alte state membre afectate, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
7. PLANURI DE URGENȚĂ, ACORDURI CU ALTE STATE MEMBRE
În ceea ce privește urgențele radiologice posibile care pot afecta alte state membre cu scopul de a facilita organizarea radioprotecției în statele respective:
Scurtă descriere:
— |
a nivelurilor de intervenție stabilite pentru diferite tipuri de măsuri de combatere, |
— |
a acordurilor de intervenție în caz de urgențe, inclusiv zonele de intervenție în caz de urgențe, adoptate pentru instalație, |
— |
a acordurilor în vigoare pentru schimbul rapid de informații cu alte state membre, a acordurilor bilaterale sau multilaterale privind informațiile transfrontaliere, coordonarea și punerea în aplicare a planurilor de urgență și asistența reciprocă, |
— |
a acordurilor privind testarea planurilor de urgență, în special cu privire la implicarea altor state membre. |
În cazul reactoarelor, nu este necesară prezentarea de date, dacă toți combustibilii nucleari au fost transferați în afara sitului către o instalație autorizată sau către o instalație de stocare în cadrul sitului, pentru care a fost emis un aviz în temeiul articolului 37.
8. MONITORIZAREA MEDIULUI
— |
monitorizarea radiațiilor externe, |
— |
monitorizarea substanțelor radioactive în atmosferă, sol și lanțurile alimentare, întreprinsă de operator sau de autoritățile competente. |
În legătură cu punctele 3.1 și 4.1 de mai sus, programele de monitorizare aprobate de autoritățile naționale competente, organizarea, tipul și frecvența eșantionării, tipul instrumentelor de monitorizare utilizate în timpul funcționării normale și în caz de accident; după caz, orice acorduri de colaborare în acest sens cu statele membre vecine.
(1) Statele membre afectate sunt selectate în funcție de distanța față de instalație, de direcția vântului în cazul eliberărilor de efluenți gazoși și de traiectoria cursurilor de apă în cazul eliberărilor de efluenți lichizi.
ANEXA IV
Date generale aplicabile activităților menționate la punctul 1 subpunctul 10
Amplasarea materiilor radioactive la nivelul solului sau în subteran fără intenția de recuperare a acestora
Introducere
— |
prezentarea generală a proiectului de amplasare a deșeurilor, |
— |
prezentarea generală a depozitului, a tipului și a clasei de deșeuri, |
— |
stadiul actual al proiectului și procedura de autorizare, etapele de autorizare și de dare în exploatare prevăzute, |
— |
durata, data de începere prevăzută, perioada operațională și data închiderii. |
1. SITUL ȘI ÎMPREJURIMILE SALE
1.1. Caracteristicile geografice, topografice și geologice ale sitului și regiunii cu
— |
o hartă a regiunii care indică amplasamentul și coordonatele geografice (grade, minute) ale sitului, |
— |
caracteristicile relevante ale regiunii, inclusiv caracteristicile geologice, |
— |
amplasamentul depozitului în raport cu alte instalații a căror evacuări trebuie luate în considerare, coroborat cu cele generate de instalația în cauză, |
— |
amplasamentul sitului în raport cu alte state membre, indicând distanțele față de frontiere și cele mai apropiate conurbații, precum și populațiile acestora, |
— |
modificările geografice și topografice anticipate pe parcursul perioadei de timp avută în vedere pentru evaluarea impactului ulterior închiderii instalației. |
1.2. Geologie și seismologie
— |
cadru geologic, |
— |
procese tectonice active, cutremure anterioare, gradul de activitate seismică în regiune; activitatea seismică maximă probabilă, |
— |
caracteristici structurale și geotehnice ale solului, lichefierea solului (după caz), |
— |
procese de suprafață (alunecări de teren și eroziune) (1), |
— |
modificări geologice preconizate pe parcursul perioadei de timp avută în vedere pentru evaluarea impactului ulterior închiderii instalației. |
1.3. Hidrologie și hidrogeologie
Scurtă descriere a caracteristicilor hidrologice care pot constitui o cale de contaminare către un alt stat membru:
— |
pânzele freatice regionale și locale și variațiile sezoniere ale acestora, |
— |
direcția și viteza debitului de ape subterane, punctele de deversare și punctele de captare, |
— |
principalii utilizatori de apă actuali și potențiali, amplasamentul depozitului în raport cu posibilele acvifere de apă potabilă, |
— |
scurtă descriere a corpurilor de apă de suprafață (râuri, lacuri, estuare, punctele de captare a apei, zone inundabile etc.) și a zonelor litorale (după caz), |
— |
debitele medii, maxime și minime ale apei și frecvența acestora (după caz), |
— |
compoziția chimică a apelor subterane, |
— |
riscul de inundații și protecția instalației (după caz), |
— |
schimbările hidrologice și hidrogeologice preconizate pe parcursul perioadei de timp avută în vedere pentru evaluarea impactului ulterior închiderii instalației. |
1.4. Meteorologie și climă
Scurtă descriere a climei și a caracteristicilor meteorologice:
— |
direcția și viteza vântului, |
— |
intensitatea și durata precipitațiilor (ploaie și zăpadă), |
— |
temperatura (medie, minimă și maximă), |
— |
condițiile atmosferice de difuzie, |
— |
fenomenele meteo extreme (de exemplu tornade, furtuni puternice, precipitații abundente, secete) (1), |
— |
schimbările climatice anticipate (de exemplu efecte glaciare, impactul potențial al încălzirii globale) și, pentru siturile costiere, schimbările privind nivelul mării și eroziunea costieră pe parcursul perioadei de timp avută în vedere pentru evaluarea impactului ulterior închiderii instalației. |
1.5. Resurse naturale și produse alimentare
Scurtă descriere:
— |
a utilizării apei în regiune și, după caz, în statele membre vecine, |
— |
a principalelor resurse alimentare din regiune și, după caz, din alte state membre: culturi, creșterea animalelor, pescuit și, pentru evacuările în mare, date privind pescuitul în apele teritoriale și extrateritoriale, |
— |
a sistemului de distribuție a alimentelor, în special a exporturilor către alte state membre din regiunile în cauză, în măsura în care acestea au legătură cu riscul de expunere rezultat în urma evacuărilor prin intermediul căilor semnificative de expunere, |
— |
a ipotezelor privind fenomenele demografice, stilul de viață și resursele alimentare viitoare ale populației. |
1.6. Alte activități din vecinătatea sitului
— |
după caz, alte instalații nucleare și orice activități industriale sau militare periculoase, transportul de suprafață și aerian, conducte, stocări și alți factori care pot influența securitatea instalației, |
— |
măsuri de protecție (după caz), |
— |
evoluția anticipată a activităților pe parcursul perioadei de timp avută în vedere pentru evaluarea impactului pe termen lung. |
2. DEPOZITUL
2.1. Abordare conceptuală și proiectare
— |
conceputul de evacuare, |
— |
adâncimea și amplasamentul în raport cu straturile geologice (după caz) (2), |
— |
criterii de proiectare pentru fenomenele naturale, |
— |
metode de amplasare a deșeurilor, strategia și metodele de rambleiaj și sigilare, |
— |
abordarea privind securitatea: rolul barierelor geologice și tehnice, |
— |
închiderea depozitului, |
— |
abordarea privind posibilitatea de recuperare a deșeurilor (după caz), |
— |
tratarea auxiliară a deșeurilor, instalațiile de condiționare și instalațiile de stocare tampon care urmează să fie construite în cadrul depozitului. |
2.2. Deșeurile care urmează să fie eliminate în cadrul depozitului
— |
tipurile de deșeuri, |
— |
forma deșeurilor, metodele de condiționare aplicate și caracteristicile ambalajelor deșeurilor (după caz), |
— |
inventarul deșeurilor; cantitățile și activitățile radionuclidice, |
— |
generarea potențială de energie termică sau de gaz, criticitatea potențială (după caz), |
— |
cerințele/criteriile de acceptare a deșeurilor, procedura și tehnicile de verificare a ambalajelor de deșeuri, pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite cu privire la acceptarea deșeurilor. |
2.3. Sisteme de ventilație și tratarea deșeurilor gazoase și a deșeurilor în suspensie
Descrierea sistemelor de ventilație, filtrare și evacuare, în timpul funcționării normale și în caz de accident (după caz)
2.4. Sistemul de drenare și tratarea efluenților lichizi
Descrierea sistemelor de colectare, drenare și evacuare a apelor cu potențial de contaminare, în timpul funcționării normale și în caz de accident (după caz)
2.5. Gestionarea deșeurilor solide și lichide secundare în timpul funcționării normale și în caz de accident
— |
categoriile de deșeuri radioactive lichide și solide secundare și cantitățile estimate, |
— |
stocarea și transportul deșeurilor, |
— |
tratarea deșeurilor. |
3. ELIBERAREA ÎN ATMOSFERĂ DE EFLUENȚI RADIOACTIVI GENERAȚI DE INSTALAȚIE ÎN CONDIȚII DE FUNCȚIONARE NORMALĂ
În condiții de funcționare normală a instalațiilor de evacuare a deșeurilor, se preconizează doar unele eliberări minore de substanțe radioactive, sau deloc, și nu se anticipează o expunere semnificativă a populației. În consecință, acest punct nu se aplică dacă evacuările de materii radioactive nu au fost autorizate. Cu toate acestea, dacă limitele de evacuare a radionuclizilor sunt stabilite, iar monitorizarea acestora este în vigoare, datele generale trebuie prezentate în conformitate cu cerințele specificate la punctul 3 din anexa II.
4. ELIBERAREA DE EFLUENȚI RADIOACTIVI LICHIZI GENERAȚI DE INSTALAȚIE ÎN CONDIȚII DE FUNCȚIONARE NORMALĂ
În condiții de funcționare normală a instalațiilor de evacuare a deșeurilor, se preconizează doar unele eliberări minore de substanțe radioactive, sau deloc, și nu se anticipează o expunere semnificativă a populației. În consecință, acest punct nu se aplică dacă evacuările de materii radioactive nu au fost autorizate. Cu toate acestea, dacă limitele de evacuare a radionuclizilor sunt stabilite, iar monitorizarea acestora este în vigoare, datele generale trebuie prezentate în conformitate cu cerințele specificate în la punctul 4 din anexa II.
5. EVACUAREA DEȘEURILOR RADIOACTIVE SOLIDE PROVENITE DE LA INSTALAȚIE
De obicei, acest punct nu se aplică.
6. ELIBERĂRI NEPREVĂZUTE DE EFLUENȚI RADIOACTIVI
6.1. Revizuirea accidentelor de origine internă și externă care ar putea duce la eliberări neprevăzute de substanțe radioactive. Accidentele analizate în raportul de evaluare a securității și consecințele radiologice evaluate în caz de eliberări neprevăzute.
6.2. Evaluarea consecințelor radiologice ale eliberărilor în atmosferă
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma accidentelor de referință pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 1 mSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind nivelurile de expunere din alte state membre afectate (3), cu condiția să se indice nivelurile de expunere din vecinătatea instalației.
— |
ipotezele luate în considerare pentru calcularea eliberărilor în atmosferă, |
— |
căile de evacuare; evoluția în timp a eliberărilor, |
— |
cantitățile și formele fizico-chimice ale radionuclizilor eliberați care sunt semnificativi din punct de vedere al sănătății, |
— |
modelele și valorile parametrilor utilizați în calcularea dispersiei atmosferice a eliberărilor, a depunerilor la sol, a resuspensiei și a transferului prin intermediul lanțurilor alimentare și la evaluarea nivelurilor maxime de expunere prin intermediul căilor semnificative de expunere din vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate, |
— |
concentrațiile maxime, integrate în timp, ale radioactivității în atmosferă la nivelul solului și nivelurile maxime de contaminare de suprafață (în condiții meteorologice uscate și umede) pentru cele mai expuse zone din vecinătatea instalației și pentru zonele relevante din alte state membre afectate, |
— |
nivelurile anticipate de contaminare radioactivă a produselor alimentare care pot fi exportate către alte state membre afectate, |
— |
nivelurile maxime de expunere corespondente: doza reală emisă către adulți, copii și sugari în vecinătatea instalației și în zonele relevante din alte state membre afectate, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
6.3. Evaluarea consecințelor radiologice ale eliberărilor în mediul acvatic
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma accidentelor de referință pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 1 mSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind nivelurile de expunere din alte state membre afectate, cu condiția să se indice nivelurile de expunere din vecinătatea instalației.
— |
ipotezele luate în considerare pentru calcularea eliberărilor lichide, |
— |
căi de evacuare, evoluția în timp a eliberărilor, |
— |
cantitățile și formele fizico-chimice ale radionuclizilor eliberați care sunt semnificativi din punct de vedere al sănătății, |
— |
modelele și parametrii utilizați în calcularea dispersiei lichide a eliberărilor, a transferului acestora prin sedimentare și schimb ionic, a transferului prin intermediul lanțurilor alimentare și la evaluarea nivelurilor maxime de expunere prin intermediul căilor semnificative de expunere, |
— |
nivelurile anticipate de contaminare radioactivă a produselor alimentare care pot fi exportate către alte state membre afectate, |
— |
nivelurile maxime de expunere corespondente: doza reală emisă către adulți, copii și sugari în vecinătatea instalației și în zonele relevante din alte state membre afectate, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
7. PLANURI DE URGENȚĂ, ACORDURI CU ALTE STATE MEMBRE
În ceea ce privește urgențele radiologice posibile care pot afecta alte state membre, cu scopul de a facilita organizarea radioprotecției în statele respective:
Scurtă descriere:
— |
a nivelurilor de intervenție stabilite pentru diferite tipuri de măsuri de combatere, |
— |
a acordurilor de intervenție în caz de urgențe, inclusiv zonele de intervenție în caz de urgențe, adoptate pentru instalație, |
— |
a acordurilor în vigoare pentru schimbul rapid de informații cu alte state membre, a acordurilor bilaterale sau multilaterale privind informațiile transfrontaliere, coordonarea și punerea în aplicare a planurilor de urgență și asistența reciprocă, |
— |
a acordurilor privind testarea planurilor de urgență, în special cu privire la implicarea altor state membre. |
8. PERIOADA ULTERIOARĂ ÎNCHIDERII INSTALAȚIEI
După caz, trebuie luate în considerare diferitele etape ulterioare închiderii instalației (de exemplu, etapele de control instituțional activ și pasiv).
8.1. Dispoziții administrative și de reglementare:
— |
proiectele privind închiderea depozitului, |
— |
perioadele de timp preconizate (perioade de control instituțional activ și pasiv), |
— |
descrierea măsurilor prevăzute pentru perioada de control instituțional activ, |
— |
descrierea măsurilor prevăzute pentru perioada de control instituțional pasiv, |
— |
evidența registrelor, |
— |
programul de dezmembrare a instalațiilor auxiliare, |
— |
reviziile periodice privind securitatea înainte de închidere. |
8.2. Impactul radiologic pe parcursul perioadei ulterioare închiderii instalației
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate pentru eliberările care rezultă din evoluția normală și din degradarea prematură a barierelor în cazul adulților, copiilor și sugarilor din vecinătatea instalației sunt mai mici de 1 mSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind dozele reale din alte state membre afectate, cu condiția să se indice dozele emise către grupurile de referință din vecinătatea instalației.
— |
redundanță și performanța barierelor (dacă este cazul), |
— |
perioadele de timp avute în vedere, |
— |
caracteristicile, evenimentele și procesele analizate, descrierea scenariilor admise (scurte descrieri ale scenariului de evoluție normală, cele mai relevante scenarii de evoluție degradată și scenarii privind intruziunea umană), |
— |
metode și tehnici utilizate pentru evaluarea impactului radiologic, |
— |
parametri și ipoteze, |
— |
principalele căi de expunere din vecinătatea depozitului și alte state membre afectate în cazul evoluției normale și al degradării premature a barierelor, |
— |
activitatea și eșalonarea în timp a eliberărilor de radionuclizi, |
— |
nivelurile maxime de expunere corespondente: dozele reale și/sau riscurile estimate pentru adulții, copiii și sugarii care trăiesc în apropierea instalației și în zonele relevante ale altor state membre afectate, luând în considerare toate căile semnificative de expunere, |
— |
evaluarea aspectelor incerte. |
9. MONITORIZAREA MEDIULUI
— |
monitorizarea operațională a radiațiilor externe și a substanțelor radioactive din atmosferă, apă, sol și lanțurile alimentare, efectuată de operator sau de autoritățile competente (tipul și frecvența eșantionării, tipul instrumentelor de monitorizare utilizate în timpul funcționării normale sau în caz de accident), |
— |
orientări privind monitorizarea ulterioară închiderii instalației a substanțelor radioactive din atmosferă, apă, sol și lanțurile alimentare, efectuată de operator sau de autoritățile competente (1), |
— |
orice acorduri de colaborare cu statele membre vecine în vederea monitorizării mediului. |
Observații:
(1) Relevante exclusiv pentru noile depozite de suprafață.
(2) Relevante exclusiv pentru depozitele geologice.
(3) Statele membre afectate sunt selectate în funcție de distanța față de instalație, de direcția vântului în cazul eliberărilor de efluenți gazoși și de traiectoria cursurilor de apă în cazul eliberărilor de efluenți lichizi.
ANEXA V
Date generale aplicabile modificărilor aduse unui proiect pentru care a fost emis deja un aviz
FORMULAR STANDARD
1. |
Numele și amplasamentul instalației în cauză: |
2. |
Data avizului Comisiei: |
3. |
Scurtă descriere a modificărilor planificate: |
4. |
Limitele de evacuare autorizate în cadrul proiectului existent și alte condiții relevante: |
4.1. |
Efluenți gazoși: |
4.2. |
Efluenți lichizi: |
4.3. |
Deșeuri solide: |
5. |
Noile limite de evacuare preconizate de autorități, inclusiv modificări ale compoziției radionuclidice admise și alte condiții relevante: |
5.1. |
Efluenți gazoși: |
5.2. |
Efluenți lichizi: |
5.3. |
Deșeuri solide: |
6. |
Consecințele noilor limite de evacuare și cerințele asociate (efluenți gazoși și/sau lichizi) în raport cu evaluarea gradului de expunere a populației din alte state membre: |
7. |
Consecințele modificărilor în raport cu evacuarea deșeurilor solide: |
8. |
Consecințele modificărilor în raport cu accidentul (accidentele) de referință luat(e) în considerare în avizul anterior: |
9. |
În cazul accidentului (accidentelor) de referință nou (noi): descrierea și evaluarea consecințelor radiologice: |
10. |
Implicațiile modificărilor în raport cu planurile de urgență actuale și monitorizarea actuală a mediului: |
ANEXA VI
Date generale aplicabile modificărilor aduse unui proiect pentru care nu a fost încă emis un aviz
Introducere
— |
prezentarea generală a proiectului, |
— |
stadiul actual al procedurii de autorizare. |
1. SITUL ȘI ÎMPREJURIMILE SALE
1.1. Caracteristicile geografice, topografice și geologice ale sitului și regiunii cu
— |
o hartă a regiunii care indică amplasamentul și coordonatele geografice (grade, minute) ale sitului, |
— |
caracteristicile relevante ale regiunii, inclusiv caracteristicile geologice, |
— |
amplasamentul instalației în raport cu alte instalații ale căror evacuări trebuie luate în considerare, coroborat cu cele ale instalației în cauză, |
— |
amplasamentul sitului în raport cu alte state membre, indicând distanțele față de frontiere și cele mai apropiate conurbații, precum și populațiile acestora. |
1.2. Hidrologie
Datele menționate la prezentul punct 1.2 sunt necesare doar dacă modificarea adusă evacuărilor de efluenți radioactivi lichizi proveniți de la instalație în condiții de funcționare normală are în vedere limite de autorizare sau cerințe asociate mai puțin restrictive decât cele din proiectul existent sau dacă efectele potențiale ale accidentului (accidentelor) de referință care provoacă eliberări în mediul acvatic s-au agravat.
Pentru o instalație situată în apropierea unui corp de apă care poate constitui o cale de contaminare către un alt stat membru, o scurtă descriere a caracteristicilor hidrologice corespunzătoare, inclusiv la nivelul altui stat membru sau al altor state membre vizate, de exemplu:
— |
scurtă descriere a căii (căilor), afluenților, estuarelor, a procedeului de captare a apei, a zonelor inundabile etc., |
— |
debitele medii, maxime și minime ale apei și frecvența acestora, |
— |
scurtă descriere a zonelor litorale, |
— |
direcția și forța curenților, mareele, caracteristicile de circulație la nivel local și regional. |
1.3. Meteorologie
Datele menționate la prezentul punct 1.3 sunt necesare doar dacă modificarea adusă evacuărilor de efluenți radioactivi gazoși proveniți de la instalație în condiții de funcționare normală are în vedere limite de autorizare sau cerințe asociate mai puțin restrictive decât cele din proiectul existent sau dacă efectele potențiale ale accidentului (accidentelor) de referință care provoacă eliberări în atmosferă s-au agravat.
Climatologie locală cu distribuția frecvenței pentru:
— |
direcția și viteza vântului, |
— |
intensitatea și durata precipitațiilor, |
— |
(în cazul fiecărui sector de vânt), condițiile atmosferice de difuzie, durata inversiunilor de temperatură, |
— |
fenomenele meteorologice extreme (de exemplu tornade, furtuni puternice, precipitații abundente, secete). |
1.4. Resurse naturale și produse alimentare
Scurtă descriere:
— |
a utilizării apei în regiune și, după caz, în statele membre vecine, |
— |
a principalelor resurse alimentare din regiune și, după caz, din alte state membre: culturi, creșterea animalelor, pescuit și, pentru evacuările în mare, date privind pescuitul în apele teritoriale și extrateritoriale, |
— |
a sistemului de distribuție a alimentelor, în special a exporturilor către alte state membre din regiunile în cauză, în măsura în care acestea au legătură cu riscul de expunere rezultat în urma evacuărilor prin intermediul căilor semnificative de expunere. |
2. INSTALAȚIA
— |
scurtă descriere a instalației, |
— |
tipul, scopul și principalele caracteristici ale procedeelor, |
— |
planul de amenajare a sitului, |
— |
dispoziții privind securitatea, |
— |
tratarea deșeurilor, |
— |
detalii relevante privind modificările. |
3. ELIBERAREA ÎN ATMOSFERĂ DE EFLUENȚI RADIOACTIVI GENERAȚI DE INSTALAȚIE ÎN CONDIȚII DE FUNCȚIONARE NORMALĂ
Datele menționate la prezentul punct 3 sunt necesare doar dacă modificarea adusă evacuărilor de efluenți radioactivi gazoși proveniți de la instalație în condiții de funcționare normală are în vedere limite de autorizare sau cerințe asociate mai puțin restrictive decât cele din proiectul existent.
3.1. Procedura de autorizare în vigoare
— |
indicații sumare privind procedura în vigoare, |
— |
limitele actuale de autorizare, |
— |
limitele de evacuare și cerințele asociate avute în vedere de către autorități, inclusiv compoziția radionuclidică admisă. |
3.2. Aspecte tehnice
— |
previziunile anuale privind evacuările, |
— |
compoziția și formele fizico-chimice ale efluenților radioactivi, |
— |
gestionarea efluenților, metodele și căile de evacuare. |
3.3. Monitorizarea evacuărilor
— |
eșantionarea, măsurarea și analizarea evacuărilor, efectuate de operator sau de autoritățile competente, |
— |
principalele caracteristici ale echipamentelor de monitorizare, |
— |
niveluri de alarmă, acțiuni de intervenție (manuale și automate). |
3.4. Evaluarea transferurilor către om
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma eliberărilor din timpul funcționării normale pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 10 μSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind dozele reale din alte state membre afectate, cu condiția să se indice dozele transferate către grupurile de referință aflate în vecinătatea instalației.
3.4.1. Modelele, inclusiv, după caz, modelele generice și valorile parametrilor utilizați pentru a calcula consecințele eliberărilor în vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate (1):
— |
dispersia atmosferică a efluenților, |
— |
depuneri la sol și resuspensie, |
— |
lanțuri alimentare, inhalare, expunere externă […], |
— |
stil de viață (regim alimentar, durata expunerii, etc.), |
— |
alte valori ale parametrilor utilizați în calcule. |
3.4.2. Evaluarea concentrațiilor și a nivelurilor de expunere asociate cu limitele de evacuare prevăzute la punctul 3.1 de mai sus:
— |
concentrațiile medii anuale ale activității în atmosferă la nivelul solului și depunerile la sol pentru zonele cele mai expuse din vecinătatea instalației și din alte state membre afectate, |
— |
pentru grupul (grupurile) de referință din vecinătatea instalației și din alte state membre afectate, nivelurile de expunere anuale corespondente: doza reală emisă către adulți, copii și sugari, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
3.5. Evacuările radioactive în atmosferă provenite de la alte instalații
Procedurile de coordonare a evacuărilor radioactive provenite de la alte instalații, menționate la punctul 1.1 a treia liniuță
4. ELIBERAREA DE EFLUENȚI RADIOACTIVI LICHIZI GENERAȚI DE INSTALAȚIE ÎN CONDIȚII DE FUNCȚIONARE NORMALĂ
Datele menționate la prezentul punct 4 sunt necesare doar dacă modificarea adusă evacuărilor de efluenți radioactivi lichizi proveniți de la instalație în condiții de funcționare normală are în vedere limite de autorizare sau cerințe asociate mai puțin restrictive decât cele din proiectul existent.
4.1. Procedura de autorizare în vigoare
— |
indicații sumare privind procedura generală în cauză, |
— |
limitele actuale de autorizare, |
— |
limitele de evacuare și cerințele asociate avute în vedere de către autorități, inclusiv compoziția radionuclidică admisă. |
4.2. Aspecte tehnice
— |
previziunile anuale privind evacuările, |
— |
compoziția și formele fizico-chimice ale efluenților radioactivi, |
— |
gestionarea efluenților, metodele și căile de evacuare. |
4.3. Monitorizarea evacuărilor
— |
eșantionarea, măsurarea și analizarea evacuărilor, efectuate de operator sau de autoritățile competente, |
— |
principalele caracteristici ale echipamentelor de monitorizare, |
— |
niveluri de alarmă, acțiuni de intervenție (manuale și automate). |
4.4. Evaluarea transferurilor către om
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma eliberărilor din timpul funcționării normale pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 10 μSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind dozele reale din alte state membre afectate, cu condiția să se indice dozele transferate către grupurile de referință aflate în vecinătatea instalației.
4.4.1. Modelele, inclusiv, după caz, modelele generice și valorile parametrilor utilizați pentru a calcula consecințele eliberărilor în vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate:
— |
dispersia acvatică a efluenților, |
— |
transferul efluenților prin sedimentare și schimb ionic, |
— |
lanțuri alimentare, inhalarea sării de mare, expunere externă […], |
— |
stil de viață (regim alimentar, durata expunerii, etc.), |
— |
alte valori ale parametrilor utilizați în calcule. |
4.4.2. Evaluarea concentrațiilor și a nivelurilor de expunere asociate cu limitele de evacuare prevăzute la punctul 4.1 de mai sus:
— |
concentrațiile medii anuale ale activității în apele de suprafață, în punctele cu cele mai ridicate valori ale acestor concentrații, în vecinătatea instalației și în alte state membre afectate, |
— |
pentru grupul (grupurile) de referință din vecinătatea instalației și din alte state membre afectate: doza reală emisă către adulți, copii și sugari, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
4.5. Evacuările radioactive în aceleași ape receptoare provenite de la alte instalații
Procedurile de coordonare a evacuărilor provenite de la alte instalații, menționate la punctul 1.1 a treia liniuță
5. EVACUAREA DEȘEURILOR RADIOACTIVE SOLIDE PROVENITE DE LA INSTALAȚIE
Datele menționate la prezentul punct 5 sunt necesare doar dacă modificarea adusă evacuării de deșeuri radioactive solide provenite de la instalație în condiții de funcționare normală are în vedere limite de autorizare sau cerințe asociate mai puțin restrictive decât cele din proiectul existent.
5.1. Deșeuri radioactive solide
— |
categoriile de deșeuri radioactive solide și cantitățile estimate, |
— |
prelucrare și ambalare, |
— |
aranjamente privind stocarea în cadrul sitului. |
5.2. Riscuri radiologice pentru mediu
— |
evaluarea riscurilor de mediu, |
— |
măsurile de precauție adoptate. |
5.3. Dispozitive pentru transferul deșeurilor în afara sitului
5.4. Scutire de la aplicarea normelor de securitate de bază pentru anumite materii
— |
strategia națională, criterii și proceduri privind eliberarea materiilor contaminate și activate, |
— |
limitele autorizate stabilite de autoritățile competente pentru evacuare, reciclare și reutilizare, |
— |
tipurile și cantitățile de materii prevăzute a fi eliberate. |
6. ELIBERĂRI NEPREVĂZUTE DE EFLUENȚI RADIOACTIVI
Datele menționate la prezentul punct 6 sunt necesare doar dacă efectele potențiale ale accidentului (accidentelor) de referință s-au agravat.
6.1. Revizuirea accidentelor de origine internă și externă care ar duce la eliberări neprevăzute de substanțe radioactive
Lista accidentelor studiate în raportul de securitate
6.2. Accidentul (accidentele) de referință luat(e) în considerare de către autoritățile naționale competente pentru evaluarea consecințelor radiologice posibile în caz de eliberări neprevăzute
Indicații sumare privind accidentul (accidentele) luat(e) în considerare și justificarea alegerii
Impactul modificărilor privind accidentul (accidentele) de referință
6.3. Evaluarea consecințelor radiologice ale accidentului (accidentelor) de referință
6.3.1. Accidente care provoacă eliberări în atmosferă
Datele menționate la prezentul punct 6.3.1 sunt necesare doar dacă efectele potențiale ale accidentului (accidentelor) de referință care provoacă eliberări în atmosferă s-au agravat.
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma accidentelor de referință pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 1 mSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind nivelurile de expunere din alte state membre afectate, cu condiția să se indice nivelurile de expunere din vecinătatea instalației.
— |
ipotezele luate în considerare pentru calcularea eliberărilor în atmosferă, |
— |
căi de evacuare; evoluția în timp a eliberărilor, |
— |
cantitățile și formele fizico-chimice ale radionuclizilor eliberați care sunt semnificativi din punct de vedere al sănătății, |
— |
modelele și valorile parametrilor utilizați în calcularea dispersiei atmosferice a eliberărilor, a depunerilor la sol, a resuspensiei și a transferului prin intermediul lanțurilor alimentare și la evaluarea nivelurilor maxime de expunere prin intermediul căilor semnificative de expunere din vecinătatea instalației și pentru alte state membre afectate, |
— |
concentrațiile maxime, integrate în timp, ale radioactivității în atmosferă la nivelul solului și nivelurile maxime de contaminare de suprafață (în condiții meteorologice uscate și umede) pentru cele mai expuse zone din vecinătatea instalației și pentru zonele relevante din alte state membre afectate, |
— |
nivelurile anticipate de contaminare radioactivă a produselor alimentare care pot fi exportate către alte state membre afectate, |
— |
nivelurile maxime de expunere corespondente: doza reală emisă către adulți, copii și sugari în vecinătatea instalației și în zonele relevante din alte state membre afectate, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
Dacă aceste date nu au fost încă prezentate la punctul 3.3:
— |
eșantionarea, măsurarea și analizarea evacuărilor, efectuate de operator sau de autoritățile competente, |
— |
principalele caracteristici ale echipamentelor de monitorizare, |
— |
niveluri de alarmă, acțiuni de intervenție (manuale și automate). |
6.3.2. Accidente care provoacă eliberări în mediul acvatic
Datele menționate la prezentul punct 6.3.2 sunt necesare doar dacă efectele potențiale ale accidentului (accidentelor) de referință care provoacă eliberări în mediul acvatic s-au agravat.
Dacă nivelurile maxime de expunere evaluate în urma accidentelor de referință pentru adulții, copiii și sugarii din vecinătatea instalației sunt mai mici de 1 mSv pe an și dacă nu există căi excepționale de expunere, de exemplu, prin intermediul exportului de produse alimentare, nu este necesară prezentarea datelor privind nivelurile de expunere din alte state membre afectate, cu condiția să se indice nivelurile de expunere din vecinătatea instalației.
— |
ipotezele luate în considerare pentru calcularea eliberărilor lichide, |
— |
căi de evacuare, evoluția în timp a eliberărilor, |
— |
cantitățile și formele fizico-chimice ale radionuclizilor eliberați care sunt semnificativi din punct de vedere al sănătății, |
— |
modelele și parametrii utilizați în calcularea dispersiei lichide a eliberărilor, a transferului acestora prin sedimentare și schimb ionic, a transferului prin intermediul lanțurilor alimentare și în evaluarea nivelurilor maxime de expunere prin intermediul căilor semnificative de expunere, |
— |
nivelurile anticipate de contaminare radioactivă a produselor alimentare care pot fi exportate către alte state membre afectate, |
— |
nivelurile maxime de expunere corespondente: doza reală emisă către adulți, copii și sugari în vecinătatea instalației și în zonele relevante din alte state membre afectate, luând în considerare toate căile semnificative de expunere. |
Dacă aceste date nu au fost încă prezentate la punctul 4.3:
— |
eșantionarea, măsurarea și analizarea evacuărilor, efectuate de operator sau de autoritățile competente, |
— |
principalele caracteristici ale echipamentelor de monitorizare, |
— |
niveluri de alarmă, acțiuni de intervenție (manuale și automate). |
7. PLANURI DE URGENȚĂ, ACORDURI CU ALTE STATE MEMBRE
În ceea ce privește urgențele radiologice posibile care pot afecta alte state membre, cu scopul de a facilita organizarea radioprotecției în statele respective:
Scurtă descriere:
— |
a nivelurilor de intervenție stabilite pentru diferite tipuri de măsuri de combatere, |
— |
a acordurilor de intervenție în caz de urgențe, inclusiv zonele de intervenție în caz de urgențe, adoptate pentru instalație, |
— |
a acordurilor în vigoare pentru schimbul rapid de informații cu alte state membre, a acordurilor bilaterale sau multilaterale privind informațiile transfrontaliere, coordonarea și punerea în aplicare a planurilor de urgență și asistența reciprocă, |
— |
a acordurilor privind testarea planurilor de urgență, în special cu privire la implicarea altor state membre. |
8. MONITORIZAREA MEDIULUI
Informații relevante în legătură cu modificările
(1) Statele membre afectate sunt selectate în funcție de distanța față de instalație, de direcția vântului în cazul eliberărilor de efluenți gazoși și de traiectoria cursurilor de apă în cazul eliberărilor de efluenți lichizi.
ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/68 |
DECIZIA NR. 1/2010 A CONSILIULUI DE STABILIZARE ȘI ASOCIERE UE-CROAȚIA
din 25 mai 2010
privind participarea și modalitățile de participare a Croației în calitate de observator la lucrările Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene
(2010/636/UE)
CONSILIUL DE STABILIZARE ȘI ASOCIERE UE-CROAȚIA,
având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Croația, pe de altă parte (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 privind înființarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2), în special articolul 28 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Consiliul European de la Luxemburg din decembrie 1997 a indicat participarea la agențiile comunitare ca fiind un mijloc de accelerare a strategiei de preaderare. Concluziile Consiliului European prevăd că „statele candidate pot participa la agențiile Comunității, în urma unei decizii adoptate de la caz la caz”. |
(2) |
Croația împărtășește obiectivele Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene („agenția”) și subscrie la domeniul de aplicare și sarcinile acesteia prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 168/2007. |
(3) |
Se impune admiterea participării Croației în calitate de observator la lucrările agenției și stabilirea modalităților de participare a acesteia, inclusiv a dispozițiilor privind participarea la inițiativele luate de agenție, contribuția financiară și personalul. |
(4) |
Se impune, de asemenea, ca agenția să examineze, în cadrul domeniului de aplicare a Regulamentul (CE) nr. 168/2007, aspecte legate de drepturile fundamentale din Croația, în măsura în care acest lucru este necesar pentru alinierea progresivă a legislației acestei țări la cea comunitară, |
DECIDE:
Articolul 1
Croația, în calitate de țară candidată, participă în calitate de observator în cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene înființată prin Regulamentul (CE) nr. 168/2007.
Articolul 2
(1) Agenția poate să examineze, în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 168/2007, aspecte legate de drepturile fundamentale din Croația, în măsura în care acest lucru este necesar pentru alinierea progresivă a legislației acestei țări la cea comunitară.
(2) În acest scop, agenția poate îndeplini în Croația sarcinile prevăzute la articolele 4 și 5 din Regulamentul (CE) nr. 168/2007.
Articolul 3
Croația contribuie financiar la activitățile agenției menționate la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 168/2007, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa la prezenta decizie.
Articolul 4
(1) Croația numește un observator și un observator supleant care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 168/2007. Aceștia pot participa la lucrările Consiliului de administrație pe picior de egalitate cu membrii și membrii supleanți numiți de statele membre, însă nu au drept de vot.
(2) Croația numește un funcționar guvernamental în calitate de agent național de legătură, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 168/2007.
(3) În termen de patru luni de la intrarea în vigoare a prezentei decizii, Croația transmite Comisiei numele, calificările și coordonatele persoanelor menționate la alineatele (1) și (2).
Articolul 5
Datele furnizate agenției sau comunicate de către aceasta pot fi publicate și sunt puse la dispoziția publicului, cu condiția ca informațiile confidențiale să beneficieze în Croația de un grad de protecție similar celui din cadrul Comunității.
Articolul 6
Agenția beneficiază în Croația de capacitate juridică similară celei acordate entităților juridice în temeiul legislației croate.
Articolul 7
Pentru a permite agenției și personalului acesteia să își îndeplinească sarcinile, Croația acordă privilegii și imunități identice cu cele prevăzute la articolele 1-4, 6, 7, 11-14, 16, 18 și 19 din Protocolul (nr. 36) privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, anexat la tratatele de instituire a Comunității Europene și a Comunității Europene a Energiei Atomice.
Articolul 8
Prin derogare de la articolul 12 alineatul (2) litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene prevăzut în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (3), resortisanții Croației care beneficiază de toate de drepturile civice pot fi angajați cu contract de către directorul agenției.
Articolul 9
Părțile iau toate măsurile generale sau specifice necesare pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul prezentei decizii și le notifică Consiliului de stabilizare și asociere.
Articolul 10
Prezenta decizie intră în vigoare în prima zi a celei de a doua luni de la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 25 mai 2010.
Pentru Consiliul de stabilizare și asociere UE-Croația
Președintele
G. JANDROKOVIĆ
ANEXĂ
CONTRIBUȚIA FINANCIARĂ A CROAȚIEI ÎN CADRUL AGENȚIEI PENTRU DREPTURI FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE
1. |
Contribuția financiară a Croației la bugetul general al Uniunii Europene în vederea participării în cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene („agenția”) stabilită la punctul 2 reprezintă contribuția totală în vederea participării. |
2. |
Contribuția financiară a Croației la bugetul general Uniunii Europene este următoarea:
|
3. |
O eventuală asistență financiară din partea programelor comunitare de asistență se va decide separat, în conformitate cu programul comunitar respectiv. |
4. |
Contribuția Croației va fi gestionată în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene (1). |
5. |
Cheltuielile de deplasare și de sejur suportate de reprezentanții și experții Croației care participă la activitățile sau la reuniunile agenției privind punerea în aplicare a programului său de activitate sunt rambursate de către agenție pe aceeași bază și în conformitate cu procedurile aplicabile în prezent în cazul statelor membre ale Uniunii Europene. |
6. |
După intrarea în vigoare a prezentei decizii și la începutul fiecărui an care urmează, Comisia va adresa Croației o solicitare de fonduri corespunzătoare contribuției sale în cadrul agenției, în conformitate cu prezenta decizie. Pentru primul an calendaristic al participării sale, Croația va plăti o contribuție proporțională, calculată începând de la data participării sale până la sfârșitul anului. Pentru anii următori, contribuția se va stabili în conformitate cu prezenta decizie. |
7. |
Această contribuție se exprimă în EUR și se transferă într-un cont bancar în EUR al Comisiei. |
8. |
Croația își va plăti contribuția în funcție de solicitarea de fonduri pentru propria sa parte în termen de 30 de zile de la solicitarea fondurilor de către Comisie. |
9. |
Orice întârziere legată de plata contribuției duce la plata din partea Croației a unei dobânzi aplicabile sumei restante datorate la data scadenței. Rata dobânzii corespunde ratei aplicate de Banca Centrală Europeană la data scadenței pentru operațiunile sale în EUR, majorată cu 1,5 puncte procentuale. |
23.10.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 279/71 |
DECIZIA NR. 1/2010 A COMITETULUI MIXT DE COOPERARE VAMALĂ
din 24 iunie 2010
în conformitate cu articolul 21 din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal
privind recunoașterea reciprocă a programelor pentru operatorii economici autorizați din Uniunea Europeană și din Japonia
(2010/637/UE)
COMITETUL MIXT DE COOPERARE VAMALĂ (denumit în continuare „CMCV”),
având în vedere Acordul dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal, semnat la 30 ianuarie 2008 (denumit în continuare „acordul”), în special articolul 21;
având în vedere că o evaluare comună a confirmat că programele pentru operatorii economici autorizați (denumiți în continuare „AEO”) din Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”) și din Japonia reprezintă inițiative în domeniul securității și al conformității și a arătat că criteriile care trebuie îndeplinite pentru a deveni membru sunt compatibile și conduc la rezultate echivalente;
având în vedere că programele aplică standarde de securitate recunoscute la nivel internațional și recomandate în cadrul standardelor SAFE adoptate de Organizația Mondială a Vămilor (denumit în continuare „cadrul SAFE”);
recunoscând caracterul specific al legislației și al gestionării fiecărui program;
având în vedere că, în conformitate cu acordul, Uniunea și Japonia trebuie să își intensifice cooperarea vamală pentru a facilita schimburile comerciale și că prin recunoașterea reciprocă a programelor AEO pot fi semnificativ îmbunătățite atât securitatea și siguranța vamală, cât și funcționarea lanțului internațional de aprovizionare comercială; și
având în vedere că recunoașterea reciprocă permite Uniunii și Japoniei să acorde beneficii avantajoase operatorilor care au investit în siguranța lanțului de aprovizionare și care au fost autorizați pe baza respectivelor programe AEO,
DECIDE:
I
Recunoașterea reciprocă și responsabilitatea implementării
1. |
Prin prezenta, programele AEO ale Uniunii și ale Japoniei sunt reciproc recunoscute ca fiind compatibile și echivalente, iar statutele de AEO aferente acordate sunt reciproc acceptate. |
2. |
Autoritățile vamale definite la articolul 1 litera (c) din acord (denumite în continuare „autorități vamale”) sunt responsabile pentru punerea în aplicare a prezentei decizii. |
3. |
Programele AEO în cauză sunt următoarele:
|
II
Compatibilitate
1. |
Autoritățile vamale mențin coerența dintre programe și se asigură că standardele aplicate fiecărui program rămân compatibile în ceea ce privește următoarele aspecte:
|
2. |
Autoritățile vamale se asigură că programele funcționează în cadrul SAFE. |
III
Beneficii
1. |
Fiecare autoritate vamală acordă beneficii comparabile operatorilor economici cu statut de AEO în cadrul programului celeilalte autorități vamale. Printre acestea se numără, în special:
|
2. |
Fiecare autoritate vamală poate acorda și alte beneficii pentru a facilita schimburile comerciale ca urmare a procedurii de revizuire menționate în partea V punctul 2 din prezenta decizie. |
3. |
Fiecare autoritate vamală își rezervă dreptul de a suspenda beneficiile acordate membrilor programului celeilalte autorități vamale în temeiul prezentei decizii. O astfel de suspendare a beneficiilor de către o autoritate vamală este motivată și comunicată de îndată celeilalte autorități vamale spre consultare. |
4. |
Fiecare autoritate vamală comunică celeilalte autorități vamale neregulile care privesc operatorii economici cu statut de AEO în cadrul programului acesteia, pentru a asigura analizarea imediată a caracterului adecvat al beneficiilor și al statutului acordat de cealaltă autoritate vamală. |
IV
Schimb de informații și comunicare
1. |
Autoritățile vamale îmbunătățesc comunicarea pentru a asigura o aplicare eficace a prezentei decizii. În acest scop, autoritățile vamale încurajează comunicarea și fac schimb de informații cu privire la programe, în special:
|
2. |
Schimburile de informații se realizează în format electronic în conformitate cu dispozițiile acordului. |
3. |
Schimburile de informații și de date aferente, în special cele referitoare la membrii programelor, se realizează în mod sistematic pe cale electronică. |
4. |
Schimbul de informații detaliate referitoare la operatorii economici autorizați în cadrul programelor AEO include:
|
5. |
Autoritățile vamale garantează protecția datelor în conformitate cu acordul, în special articolul 16. |
6. |
Datele care fac obiectul schimburilor de informații sunt utilizate strict în scopul implementării prezentei decizii. |
V
Consultare și revizuire
1. |
Toate aspectele legate de implementarea prezentei decizii sunt convenite prin consultări între autoritățile vamale, în cadrul CMCV. |
2. |
CMCV controlează periodic situația implementării prezentei decizii. Procedura de control poate include, în special:
|
3. |
Prezenta decizie poate fi modificată printr-o decizie a CMCV. |
VI
Dispoziții generale
1. |
Prezenta decizie implementează dispozițiile existente ale acordului și nu reprezintă un nou acord internațional. |
2. |
Toate activitățile autorităților vamale întreprinse în temeiul prezentei decizii se desfășoară în conformitate cu legislația și reglementările Uniunii și, respectiv, ale Japoniei, precum și cu acordurile internaționale în vigoare la care acestea sunt parte. |
3. |
Conținutul prezentei decizii nu aduce atingere asistenței pe care autoritățile vamale și-o pot acorda reciproc. |
VII
Începere, suspendare și încetare
1. |
Cooperarea în temeiul prezentei decizii începe la 24 iunie 2010. |
2. |
Fiecare dintre cele două autorități vamale poate suspenda în orice moment cooperarea în temeiul prezentei decizii cu un preaviz scris de cel puțin treizeci (30) de zile. |
3. |
Cooperarea în temeiul prezentei decizii poate înceta printr-o decizie a CMCV. |
Adoptată la Bruxelles, 24 iunie 2010.
Pentru Comitetul mixt de cooperare vamală UE-Japonia
Director general Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală a Comisiei Europene
Walter DEFFAA
Director general Biroul Vamal și Tarifar al Ministerului finanțelor, Japonia
Toshiyuki OHTO
(1) JO L 302, 19.10.1992, p. 1.
(2) JO L 253, 11.10.1993, p. 1.
(3) JO L 117, 4.5.2005, p. 13.
(4) JO L 360, 19.12.2006, p. 64.