Rata de schimb a monedei euro (1)

6 februarie 2020

(2020/C 42/01)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1003
JPY	yen japonez	120,87
DKK	coroana daneză	7,4725
GBP	lira sterlină	0,84835
SEK	coroana suedeză	10,5550
CHF	franc elvețian	1,0715
ISK	coroana islandeză	138,10
NOK	coroana norvegiană	10,1288
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,893
HUF	forint maghiar	336,76
PLN	zlot polonez	4,2451
RON	leu românesc nou	4,7655
TRY	lira turcească	6,5886
AUD	dolar australian	1,6282
CAD	dolar canadian	1,4610
HKD	dolar Hong Kong	8,5420
NZD	dolar neozeelandez	1,6994
SGD	dolar Singapore	1,5233
KRW	won sud-coreean	1 301,78
ZAR	rand sud-african	16,3028
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,6676
HRK	kuna croată	7,4563
IDR	rupia indoneziană	15 000,81
MYR	ringgit Malaiezia	4,5349
PHP	peso Filipine	55,817
RUB	rubla rusească	69,4575
THB	baht thailandez	34,197
BRL	real brazilian	4,6553
MXN	peso mexican	20,4852
INR	rupie indiană	78,2845

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Notificare în temeiul articolului 114 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene – Măsuri naționale mai stricte decât dispozițiile unei măsuri a UE de armonizare

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 42/02)

---

(1)  OJ L 193, 21.7.2015, p. 100.

(2)  OJ L 193, 21.7.2015, p. 43.

(3)  OJ L 152, 11.6.2008, p. 1.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.9751 — Elliot/Apollo/EP Energy)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2020/C 42/03)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2020/C 42/04)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Muscadet Coteaux de la Loire”

PDO-FR-A0495-AM01

Data comunicării: 8.11.2019

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1.   Arealul geografic

Revizuirea arealului geografic al denumirii „Muscadet Coteaux de la Loire” are drept consecință:

— includerea a două comune (La Boissière-du-Doré, La Remaudière) și a unei părți a unei comune (Le Loroux-Bottereau), toate aceste comune făcând parte din arealul geografic al denumirii regionale „Muscadet”;

— excluderea a două comune (Mésanger, Varades) și a unei părți a unei comune (Ligné) în urma unei activități de restrângere a podgoriei în sectoarele în care s-a menținut o viticultură de calitate.

În plus, s-au efectuat modificări la nivelul redactării: noua listă a entităților administrative ține seama de fuziuni sau alte modificări ale delimitării administrative apărute ulterior omologării caietului de sarcini. Pentru o mai mare securitate juridică, aceasta este raportată la versiunea în vigoare a Codului geografic oficial, editat în fiecare an de INSEE.

Partea din documentul unic referitoare la arealul geografic și la legătura cu arealul geografic se modifică în consecință.

2.   Arealul parcelat delimitat

La punctul 2 din secțiunea IV a capitolului 1 din caietul de sarcini, după cuvintele „19 mai 2011” se adaugă cuvintele „și 20 iunie 2018”.

Scopul acestei modificări este de a adăuga data la care autoritatea națională competentă a aprobat o modificare a arealului parcelat delimitat în cadrul arealului geografic de producție. Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul arealului geografic de producție, a parcelelor propice pentru obținerea produsului cu denumire de origine protejată în cauză.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

3.   Arealul situat în imediata vecinătate

Arealul situat în imediata vecinătate a fost actualizat în urma fuziunii comunei. Arealul global de vinificare al denumirii nu se modifică.

Partea din documentul unic referitoare la condițiile suplimentare se modifică în consecință.

4.   Practici vinicole

La punctul 1 din secțiunea IX a capitolului I se adaugă propoziția „Acestea se află încă pe drojdia lor fină de vinificare la momentul ambalării sau la prima expediere din pivnițele de vinificare.”

Prin menținerea vinurilor pe drojdia lor fină, produselor li se conferă toate caracteristicile menite să le asigure rotunjimea. Aceasta permite afirmarea și consolidarea segmentării diferitelor denumiri ale Muscadet.

Punctul 9 din documentul unic, referitor la practicile vitivinicole, se modifică în consecință.

5.   Tratamente termice

Interzicerea utilizării de tratamente termice aplicate vinului la temperaturi de peste 40 °C este eliminată. Scopul modificării este de a oferi operatorilor toate mijloacele tehnice posibile pentru gestionarea consecințelor anilor de recoltă dificili ale căror caracteristici sunt abaterile organoleptice de tipul „gust de mucegai și de pământ”. Tehnica încălzirii musturilor, cunoscută sub numele de termovinificare, afectează mult mai puțin vinurile în ceea ce privește reducerea corpolenței și subțierea decât cea care utilizează cărbuni mezoporoși de uz oenologic.

Partea din documentul unic referitoare la practicile vitivinicole se modifică în consecință.

6.   Ambalarea

Sfârșitul perioadei de ambalare a vinurilor care beneficiază de mențiunea „sur lie” („pe drojdie”) se modifică de la 30 noiembrie la 31 decembrie. Modificarea permite extinderea cu o lună a perioadei de îmbuteliere a vinurilor cu mențiunea „sur lie”, pentru a optimiza perioada de comercializare a acestei categorii, fără a modifica, totuși, caracterul de rotunjime asociat cu o ușoară notă spumantă care corespunde acestei mențiuni.

Partea din documentul unic referitoare la condițiile suplimentare se modifică în consecință.

7.   Circulația vinurilor

La punctul 5 din secțiunea IX a capitolului 1, se elimină litera (b), care se referă la data introducerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

8.   Legătura

Legătura a fost modificată pentru a ține cont de modificarea numărului de comune, precum și pentru a actualiza ultimul paragraf de la punctul 1 privind numărul de producători și volumul produs.

Partea din documentul unic referitoare la legătura cu arealul geografic se modifică în consecință.

9.   Etichetarea

În secțiunea XI se adaugă o literă „(c) Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată poate figura numele unei unități geografice mai mici cu condiția:

—	să fie vorba despre un loc înscris în cadastru;

—	să figureze în declarația de recoltă.

Numele locului înscris în cadastru este tipărit cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime și nici în grosime jumătatea dimensiunilor caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată. Acesta se află în același câmp vizual cu numele denumirii de origine controlată.”

Partea din documentul unic referitoare la condițiile suplimentare se modifică în consecință.

10.   Obligații legate de declarare

Termenul limită pentru depunerea declarației de revendicare se modifică din 15 decembrie în 31 decembrie.

Declarația prealabilă de tranzacție se modifică într-o declarație prealabilă de expediere.

Declarația prealabilă de ambalare se face pentru fiecare lot.

Documentul unic nu este afectat de aceste modificări.

11.   Retragere

Sunt specificate modalitățile declarației de retragere.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

12.   Registru

S-au efectuat ajustări editoriale în ceea ce privește ținerea de registre.

—	la punctul 2 din secțiunea II a capitolului II:

—	la litera (b), se elimină cuvintele „până la data depunerii declarației de revendicare” și „și aciditatea mustului”;

—	la litera (c), cuvântul „caiet” se înlocuiește cu „registru”;

—	la litera (d), cuvântul „caiet” se înlocuiește cu „registru” și se elimină cuvintele „sau care eliberează pentru consum vinuri cu denumire de origine controlată care nu sunt ambalate”.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

13.   Principalele aspecte care trebuie controlate

Capitolul 3 a fost revizuit pentru a se asigura coerența în ceea ce privește redactarea principalelor aspecte care trebuie controlate din caietele de sarcini din zona Nantes.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea produsului

Muscadet Coteaux de la Loire

2.   Tip de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categorii de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

Vinurile sunt albe, seci și liniștite.

Vinurile prezintă:

—	o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 10 %;

—	un conținut maxim de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de 3 grame pe litru;

—	un conținut maxim de aciditate volatilă de 10 miliechivalenți pe litru;

—	o tărie alcoolică totală maximă în volume, după îmbogățire, de 12 %.

Conținuturile de aciditate totală, de dioxid de sulf total și tăria alcoolică totală dobândită ale vinurilor respectă pragurile stabilite de reglementările comunitare. Vinurile sunt albe, seci și liniștite.

Ele au arome delicate, adesea dominate de note florale, uneori cu câteva note minerale, precum și un echilibru gustativ orientat în general spre prospețime.

O maturare prelungită le conferă uneori o capacitate bună de învechire.

Sunt ambalate cu atenție în sticle pentru a menține și a amplifica expresia bogăției lor aromatice.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5.   Practici vitivinicole

(a)   Practici oenologice esențiale

Practica de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 6 500 de butuci pe hectar.6 500 de butuci pe hectar.

Distanța dintre rânduri este mai mică sau egală cu 1,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând este cuprinsă între 0,90 metri și 1,10 metri.

Vița-de-vie este tăiată lăsându-se maximum 12 ochi pe butuc:

—	fie prin tăiere scurtă cu un număr maxim de cinci cepuri de rod pe butuc;

—	fie prin tăiere Guyot simplă sau dublă.

Tăierea se efectuează înainte de dezmugurire sau în stadiul 5 al scării Eichhorn și Lorentz.

Indiferent de modalitatea de tăiere, vița-de-vie poate fi tăiată cu patru ochi suplimentari pe butuc, cu condiția ca, în stadiul fenologic de 11 sau 12 frunze, numărul de lăstari cu rod din anul respectiv pe butuc să fie mai mic sau egal cu 12.

Practică oenologică specifică

Se interzice orice tratament termic al recoltei la o temperatură mai mică de -5 °C.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 12 %.

În afara dispozițiilor menționate mai sus, vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, obligațiile prevăzute în reglementările comunitare și în Codul rural și al pescuitului maritim.

(b)   Randamente maxime

66 de hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Toate etapele de producție se desfășoară în arealul geografic aprobat de Institutul Național pentru Origine și Calitate în cadrul ședinței comitetului național competent din 15 iunie 2017. La data aprobării prezentului caiet de sarcini de către comitetul național competent, perimetrul acestui areal îngloba teritoriul următoarelor comune sau părți de comune, pe baza Codului Geografic Oficial din anul 2018:

—

Departamentul Loire-Atlantique: Ancenis, La Boissière-du-Doré, Carquefou, Le Cellier, Couffé, Divatte-sur-Loire (pentru teritoriul unic al comunei delegate Barbechat), Ligné (parte), Le Loroux-Bottereau (parte), Mauves-sur-Loire, Oudon, La Remaudière, Saint-Géréon, Thouaré-sur-Loire, Vair-sur-Loire.

—	Departamentul Maine-et-Loire: Mauges-sur-Loire (pentru teritoriul unic al comunelor delegate La Chapelle-Saint-Florent și Saint-Florent-le-Vieil), Orée d’Anjou (pentru teritoriul unic al comunelor delegate Bouzillé, Champtoceaux, Drain, Landemont, Liré și La Varenne).

7.   Soiurile principale de viță-de-vie

Melon B

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Plantațiile viticole cu denumirea de origine controlată „Muscadet Coteaux de la Loire” sunt cultivate, în principal, pe versanții primari ai fluviului Loara sau sunt situate, uneori, la o distanță mică de fluviu, ocupând versații afluenților săi, cei mai importanți dintre aceștia fiind Divatte, Evre și Erdre. Arealul geografic este caracterizat printr-un relief accentuat, cu pante a căror înclinare este cuprinsă, de obicei, între 5 % și 10 %. El este situat la estul orașului Nantes și reprezintă partea cea mai estică a arealului geografic mai extins al denumirii de origine controlată „Muscadet”. Arealul geografic se întinde pe o parte a departamentelor Loire-Atlantique și Maine-et-Loire. Parcelele de viță-de-vie se disting în mod clar în peisaj, prin contrast cu platourile rustice dedicate creșterii animalelor.

Arealul geografic beneficiază de o climă oceanică deosebit de blândă și temperată. Amplitudinile termice sunt cu atât mai scăzute cu cât fluviul Loara joacă un rol de reglare și contribuie la propagarea influenței maritime în interiorul teritoriului. Penetrarea brizelor oceanice este facilitată de orientarea sud-vest/nord-est a cursului fluviului, care coincide cu axa vânturilor dominante. Din aceleași motive, precipitațiile sunt mult mai reduse pe malurile fluviului Loara decât pe platourile situate la o distanță de câțiva kilometri. Prin urmare, expunerea la soare în timpul verii este semnificativă pentru această latitudine, reducând la minimum influența expunerii spre nord sau sud a versanților cu viță-de-vie. În sezonul de toamnă, mareele cu amplitudini mari din timpul echinocțiului aduc uneori averse puternice.

Subsolul arealului geografic este format, în principal, din roci metamorfice, în special micașisturi, cu mai mult gnais în partea de vest și mai multe șisturi în partea de est. Aceste roci, cel mai adesea dezagregate sau puțin alterate, poartă soluri brune deosebit de superficiale, formate dintr-o proporție mare de elemente grosiere, nisipuri sau pietriș. Aceste soluri bine drenate în mod natural se reîncălzesc rapid primăvara. Reflectând utilizările, arealul parcelat pentru recolta strugurilor delimitează strict versanții cu peisaje deschise plantate, în principal sau în mod tradițional, cu viță-de-vie, iar parcelele prezintă soluri sănătoase, aerate, puțin adânci și cu o fertilitate moderată, dotate cu o capacitate limitată de reținere a apei.

Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Podgoria denumirii de origine controlată moștenește o tradiție viticolă veche. Vița-de-vie a fost cultivată la Nantes încă din primele secole ale erei noastre, iar în cursul Evului Mediu se întindea în întreaga regiune Nantes, urmând cursul fluviului Loara și al afluenților săi. Arhivele abațiilor din regiune evocă dezvoltarea cultivării sale în secolele al XI-lea și al XII-lea pe versanții din Varades, Oudon, Ancenis și Saint-Florent-le-Vieil. Totuși, abia începând cu secolul al XVI-lea a luat naștere o podgorie comercială veritabilă, pentru a răspunde cererii generate de activitățile comerciale neerlandeze desfășurate în Nantes. În acea perioadă, soiul Melon B s-a implantat definitiv în regiune, unde a fost denumit „Muscadet” începând de la jumătatea secolului al XVII-lea. Portul Ancenis a rămas mult timp foarte activ pentru transportarea vinurilor din arealul geografic către Nantes. Chiar și după unirea ducatului cu Regatul Franței, Bretania a păstrat anumite norme fiscale care favorizează dezvoltarea viticulturii. Recoltate în avalul barierei vamale, vinurile din arealul geografic, mai puțin impozitate, sunt comercializate cu mai multă ușurință decât cele care provin din amontele fluviului.

Utilizând cu preponderență soiul Melon B, arealul geografic se distinge în mod clar, în ceea ce privește vinurile albe, de podgoriile situate mai la est, orientate într-o măsură mai mare către soiul Chenin B. După criza filoxerei, podgoria a fost refăcută prin adaptarea câtorva tehnici noi, cum ar fi plantările în linie și tăierea Guyot. De atunci, cunoștințele legate de producție au fost bine codificate prin menținerea unei densități de plantare ridicate, prin controlul încărcării și randamentului viței-de-vie și prin recoltarea strugurilor la maturitate deplină.

În perspectiva producerii unor vinuri bogate și complexe, operatorii adoptă o specificație tehnică de vinificare specială, „metoda din Nantes”, care constă în menținerea vinurilor pe drojdiile lor fine de vinificare cel puțin pe perioada unei ierni, fără nicio pritocire, aceste cunoștințe fiind extrase din obiceiul pe care îl aveau producătorii de a păstra un baric cu cel mai bun vin al lor pe drojdiile sale pentru sărbătorile ce urmau. Această metodă de maturare conferă vinurilor rotunjime și un buchet amplu, prin îmbogățirea, în special, cu manoproteine și cu alți compuși rezultați din autoliza pereților celulari de drojdie. În plus, această metodă, care se bazează pe absența manipulării vinurilor și pe menținerea acestora într-o atmosferă încărcată cu gaz carbonic, limitând în mod drastic fenomenele de oxidare și eliberarea de compuși volatili, permite conservarea până în primăvara următoare și chiar mai mult a aromelor formate în timpul fermentării alcoolice.

Pe durata maturării lor, vinurile se îmbogățesc și cu arome terțiare. Strugurii, musturile și vinurile obținute din soiul de viță-de-vie Melon B conțin o concentrație semnificativă de precursori de arome glicozidici. Alcătuite din aglicone legate de zaharuri, aceste molecule sunt inodore ca atare. Ruperea legăturilor β-glucozidice, sub acțiunea diverselor procese chimice și enzimatice, generează compuși puternic odoranți, în principal monoterpeni și norisoprenoizi C13, cu formarea în special a β-damasconei, substanță cunoscută pentru rolul său de potențiator al aromelor fructate ale vinurilor. Operatorii au obținut cunoștințe de specialitate deosebite pentru a proteja vinurile împotriva oricărei oxidări în cuvă și a le ambala în sticle cu atenție, astfel încât eliberarea acestor arome să continue cât mai mult posibil și pentru ca vinurile să capete complexitate.

Preocupați de formalizarea acestor condiții de producție pentru păstrarea autenticității vinurilor lor, producătorii din arealul geografic au obținut, în 1936, recunoașterea denumirii de origine controlate „Muscadet Coteaux de la Loire”. Normele specifice mențiunii tradiționale „sur lie” au fost definite în 1977. Din 1994, acestea se traduc prin îmbutelierea vinurilor în cursul anului următor celui al recoltei, chiar în pivnițele de vinificare, pentru a limita pritocirea și transvazarea vinurilor. În 2016, suprafața revendicată pentru denumirea de origine controlată acoperă aproximativ 170 de hectare și aproximativ 80 de producători, cu o structură cooperativă înființată în Ancenis. Volumul anual comercializat este de aproximativ 7 000 de hectolitri și beneficiază, pentru cea mai mare parte a sa, de mențiunea 7 000 de hectolitri și beneficiază, pentru cea mai mare parte a sa, de mențiunea 7 000 de hectolitri și beneficiază, pentru cea mai mare parte a sa, de mențiunea „sur lie”. Vinurile cu denumirea de origine controlată „Muscadet Coteaux de la Loire” sunt albe, seci și liniștite. Ele au arome delicate, adesea dominate de note florale, uneori cu câteva note minerale, precum și un echilibru gustativ orientat în general spre prospețime. O maturare prelungită le poate conferi un gust mai bogat și o capacitate bună de învechire. Vinurile sunt ambalate cu grijă în sticle pentru a păstra și amplifica expresia bogăției lor de arome.

Vinurile care beneficiază de mențiunea „sur lie” prezintă, în general, un gust echilibrat, orientat mai mult spre rotunjime, un buchet olfactiv mai complex și pot prezenta o ușoară notă spumantă din cauza gazului carbonic rezidual format în timpul fermentației alcoolice. Pentru a le păstra prospețimea, bogăția de arome și gazul carbonic endogen, ele sunt protejate împotriva oxidării în timpul maturării. Deoarece conținutul lor de gaz carbonic este prea mare pentru ambalarea în recipiente flexibile, sunt ambalate în sticle și necesită o atenție deosebită la ambalare. Sub influența fluviului Loara, arealul geografic beneficiază de o climă blândă, cu puține precipitații și cu o expunere bună la soare. Relieful arealului geografic este deluros, accentuat pe malurile fluviului, cu soluri adesea grosiere și puțin profunde, dezvoltate mai ales pe roci metamorfice. Fragmentarea acestor roci și textura solurilor permit dezvoltarea unor rădăcini adânci ale viței-de-vie, ceea ce oferă plantelor o alimentare cu apă care se reduce progresiv și care favorizează maturitatea boabelor din soiul Melon B. Temperaturile blânde din timpul iernii asigură un început timpuriu al ciclului vegetativ al viței-de-vie, ceea ce permite, de obicei, recoltarea strugurilor înainte de apariția ploilor de toamnă. În plus, temperaturile moderate din timpul verii permit menținerea prospețimii și a aromelor vinurilor obținute din acest soi alb delicat. Vânturile oceanice care bat de-a lungul fluviului Loara reduc umiditatea aerului și permit recoltarea strugurilor într-o stare de sănătate bună, ceea ce contribuie, parțial, la finețea aromelor vinurilor, în special a celor din seria aromelor florale sau minerale.

Istoria viticolă îndelungată din arealul geografic și specializarea sa timpurie au favorizat de mult timp punerea în comun a cunoștințelor și a practicilor între producători. Din dorința de a proteja autenticitatea produselor lor, ei au obținut recunoașterea denumirii de origine controlate „Muscadet Coteaux de la Loire” în 1936, aceasta fiind, astfel, una dintre cele mai vechi denumiri de origine controlate din Franța.

Cunoștințele lor le permit operatorilor să controleze producția și să recolteze struguri sănătoși ajunși la maturitate deplină. Vinificate în conformitate cu obiceiurile locale, vinurile sunt maturate pe drojdiile lor fine de vinificare până la ambalare, fără nicio pritocire. Datorită temperaturilor blânde ale iernilor din arealul geografic, care favorizează schimburile cu drojdiile, vinurile continuă să se îmbunătățească în timpul maturării și dezvăluie un gust mai bogat încă din primăvara următoare. Îmbutelierea atentă permite păstrarea caracteristicilor esențiale ale vinurilor, anumite arome continuând să se dezvolte după ambalare. Aceste cunoștințe de specialitate, perfect adaptate la potențialul mediului natural și la soiul de viță-de-vie Melon B, permite ca moleculele odorante formate în timpul fermentației și precursorii de arome glicozidici să se exprime pe deplin în vinuri.

Îmbuteliate în cursul anului următor celui al recoltei, vinurile cu denumirea de origine controlată completată cu mențiunea „sur lie” își păstrează prospețimea caracteristică, susținută de o ușoară notă spumantă datorată gazului carbonic rezidual format în timpul vinificării. Pentru a se evita orice oxidare, aceste vinuri sunt ambalate direct în pivnițele de vinificare. Această practică tradițională, care reduce la minimum manipularea produselor, se potrivește perfect pentru păstrarea compușilor odoranți delicați ai vinurilor.

Omniprezența fluviului Loara, amplasarea arealului geografic la jumătatea distanței dintre orașele Nantes și Angers, precum și dinamismul activităților portuare din Ancenis au favorizat, în trecut, apariția unei podgorii comerciale și au contribuit la dinamica acesteia. Datorită calităților lor legate de prospețime și fineții lor aromatice, vinurile au cucerit o gamă largă de clienți, precum și numeroasele restaurante de pe malurile fluviului Loara. Aceste vinuri sunt excelente împreună cu fructe de mare și, într-o măsură și mai mare, cu peștele „cu sos alb de unt”, a cărui rețetă a fost creată pe malurile fluviului, în secolul al XIX-lea.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Arealul situat în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Arealul situat în imediata vecinătate, definit prin derogare pentru vinificarea, obținerea și maturarea vinurilor, pentru vinificarea, obținerea, maturarea și ambalarea vinurilor care pot beneficia de mențiunea „sur lie” este format din teritoriul următoarelor comunelor sau părți de comune, pe baza Codului geografic oficial din anul 2018:

—

Departamentul Loire-Atlantique: Aigrefeuille-sur-Maine, Basse-Goulaine, La Bernerie-en-Retz, Le Bignon, Bouaye, Bouguenais, Boussay, Brains, La Chapelle-Heulin, Château-Thébaud, Chaumes-en-Retz, Chauvé, Cheix-en-Retz, La Chevrolière, Clisson, Corcoué-sur-Logne, Divatte-sur-Loire (pentru teritoriul unic al comunei delegate La Chapelle-Basse-Mer), Frossay, Geneston, Gétigné, Gorges, La Haie-Fouassière, Haute-Goulaine, Le Landreau, Legé, Ligné (parte), La Limouzinière, Loireauxence (pentru teritoriul unic al comunelor delegate La Chapelle-Saint-Sauveur și Varades), Le Loroux-Bottereau (parte), Machecoul-Saint-Même, Maisdon-sur-Sèvre, La Marne, Mésanger, Monnières, Montbert, Montrelais, Les Moutiers-en-Retz, Mouzillon, Le Pallet, Paulx, Le Pellerin, La Planche, Pont-Saint-Martin, Pornic, Port-Saint-Père, La Regrippière, Remouillé, Rezé, Rouans, Saint-Aignan-Grandlieu, Saint-Colomban, Sainte-Pazanne, Saint-Étienne-de-Mer-Morte, Saint-Fiacre-sur-Maine, Saint-Hilaire-de-Chaléons, Saint-Hilaire-de-Clisson, Saint-Julien-de-Concelles, Saint-Léger-les-Vignes, Saint-Lumine-de-Clisson, Saint-Lumine-de-Coutais, Saint-Mars-de-Coutais, Saint-Père-en-Retz, Saint-Philbert-de-Grand-Lieu, Saint-Viaud, Les Sorinières, Touvois, Vallet, Vertou, Vieillevigne, Villeneuve-en-Retz, Vue.

—

Departamentul Maine-et-Loire: Beaupréau-en-Mauges (pentru teritoriul unic al comunelor delegate Beaupréau și Gesté), Ingrandes-Le Fresne sur Loire (pentru teritoriul unic al comunei delegate Fresne-sur-Loire), Mauges-sur-Loire (pentru teritoriul unic al comunei delegate Marillais), Montrevault-sur-Èvre (pentru teritoriul unic al comunelor delegate La Boissière-sur-Evre, La Chaussaire, Le Fief-Sauvin, Le Fuilet, Montrevault, Le Puiset-Doré, Saint-Pierre-Montlimart și Saint-Rémy-en-Mauges), Orée d’Anjou (pentru teritoriul unic al comunelor delegate Saint-Christophe-la-Couperie, Saint-Laurent-des-Autels și Saint-Sauveur-de-Landemont), Sèvremoine (pentru teritoriul unic al comunelor delegate Montfaucon-Montigné, Saint-Crespin-sur-Moine, Saint-Germain-sur-Moine și Tillières).

—	Departamentul Vendée: Cugand, Montaigu, Rocheservière, Saint-Étienne-du-Bois, Saint-Hilaire-de-Loulay, Saint-Philbert-de-Bouaine.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Numele denumirii de origine controlată poate fi completat cu mențiunea „sur lie” pentru vinurile care îndeplinesc condițiile de producție stabilite pentru această mențiune în caietul de sarcini.

Denumirea de origine controlată poate fi completată cu denumirea geografică „Val de Loire” în conformitate cu normele stabilite pentru utilizarea acestei denumiri geografice în caietul de sarcini.

Dimensiunile caracterelor cu care sunt înscrise mențiunea „sur lie” și denumirea geografică „Val de Loire” sunt mai mici sau egale în înălțime, în lățime și în grosime cu dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.

Vinurile care beneficiază de mențiunea „sur lie” sunt prezentate cu indicarea anului de recoltă.

Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată poate figura numele unei unități geografice mai mici cu condiția:

—	să fie vorba despre un loc înscris în cadastru;

—	să figureze în declarația de recoltă.

Numele locului înscris în cadastru este tipărit cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime și nici în grosime jumătatea dimensiunilor caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată. Acesta se află în același câmp vizual cu numele denumirii de origine controlată.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile care pot beneficia de mențiunea „sur lie” sunt ambalate în arealul delimitat.

Pentru a se păstra caracteristicile care rezultă din metoda de vinificare și de maturare, în special prospețimea, complexitatea lor aromatică ce conține elemente care se exprimă după ambalare și o ușoară notă spumantă datorată conținutului lor de gaz carbonic endogen, și pentru a limita transvazările, vinurile care pot beneficia de mențiunea „sur lie” sunt îmbuteliate în pivnițele de vinificare între datele de 1 martie și 31 decembrie ale anului următor celui al recoltei.

Această metodă specială de maturare conferă vinurilor rotunjime și un buchet amplu, prin îmbogățirea, în special, cu manoproteine și cu alți compuși rezultați din autoliza pereților celulari de drojdie. Această metodă se bazează pe absența manipulării vinurilor și pe menținerea lor într-o atmosferă încărcată cu gaz carbonic, limitând în mod drastic fenomenele de oxidare și eliberarea de compuși volatili.

Deoarece conținutul lor de gaz carbonic este prea mare pentru ambalarea în recipiente flexibile, sunt ambalate în sticle și necesită o atenție deosebită la ambalare.

Vinurile se află încă pe drojdia lor fină de vinificare la momentul ambalării sau la prima expediere din pivnițele de vinificare.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-6463bdfa-2237-4a2c-b1b0-13cf749cfc0b

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2020/C 42/05)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Cabernet d’Anjou”

Număr de referință PDO-FR-A1005-AM01

Data comunicării: 14.11.2019

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Arealul geografic

Arealul geografic se modifică după cum urmează: „Toate etapele de producție ale vinurilor care pot beneficia de denumirile de origine controlată […], «Cabernet d’Anjou» […] se desfășoară în arealul geografic, al cărui perimetru include teritoriul următoarelor comune, pe baza Codului geografic oficial din 2018:

—

departamentul Deux-Sèvres: Argenton-l’Église, Bouillé-Loretz, Brion-près-Thouet, Louzy, Mauzé-Thouarsais, Oiron, Saint-Cyr-la-Lande, Sainte-Radegonde, Sainte-Verge, Saint-Martin-de-Mâcon, Saint-Martin-de-Sanzay, Thouars, Tourtenay, Val en Vignes (foste teritorii ale comunelor delegate Bouillé-Saint-Paul și Cersay);

—

departamentul Maine-et-Loire: Allonnes, Angers, Antoigné, Artannes-sur-Thouet, Aubigné-sur-Layon, Beaulieu-sur-Layon, Bellevigne-en-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Champ-sur-Layon, Faveraye-Mâchelles, Faye-d’Anjou, Rablay-sur-Layon și Thouarcé), Blaison-Saint-Sulpice (foste teritorii ale comunelor delegate Blaison-Gohier și Saint-Sulpice), Bouchemaine, Brain-sur-Allonnes, Brézé, Brissac Loire Aubance (foste teritorii ale comunelor delegate Alleuds, Brissac-Quincé, Charcé-Saint-Ellier-sur-Aubance, Chemellier, Coutures, Luigné, Saint-Rémy-la-Varenne, Saint-Saturnin-sur-Loire și Vauchrétien), Brossay, Cernusson, Chacé, Chalonnes-sur-Loire, Champtocé-sur-Loire, Chaudefonds-sur-Layon, Chemillé-en-Anjou (foste teritorii ale comunelor delegate Chanzeaux, La Jumellière și Valanjou), Cizay-la-Madeleine, Cléré-sur-Layon, Le Coudray-Macouard, Courchamps, Denée, Dénezé-sous-Doué, Distré, Doué-en-Anjou (foste teritorii ale comunelor delegate Brigné, Concourson-sur-Layon, Doué-la-Fontaine, Forges, Meigné, Montfort, Saint-Georges-sur-Layon și Les Verchers-sur-Layon), Épieds, Fontevraud-l’Abbaye, Les Garennes sur Loire (foste teritorii ale comunelor delegate Juigné-sur-Loire și Saint-Jean-des-Mauvrets), Gennes-Val-de-Loire (foste teritorii ale comunelor delegate Chênehutte-Trèves-Cunault, Gennes, Grézillé, Saint-Georges-des-Sept-Voies și Le Thoureil), Huillé, Ingrandes-Le Fresne sur Loire (fost teritoriu al comunei delegate Ingrandes), Jarzé Villages (fost teritoriu al comunei delegate Lué-en-Baugeois), Louresse-Rochemenier, Lys-Haut-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Cerqueux-sous-Passavant, La Fosse-de-Tigné, Nueil-sur-Layon, Tancoigné, Tigné, Trémont și Vihiers), Mauges-sur-Loire (foste teritorii ale comunelor delegate La Chapelle-Saint-Florent, Le Mesnil-en-Vallée, Montjean-sur-Loire, La Pommeraye, Saint-Florent-le-Vieil, Saint-Laurent-de-la-Plaine și Saint-Laurent-du-Mottay), Mazé-Milon (fost teritoriu al comunei delegate Fontaine-Milon), Montilliers, Montreuil-Bellay, Montsoreau, Mozé-sur-Louet, Mûrs-Erigné, Orée d’Anjou (foste teritorii ale comunelor delegate Bouzillé, Champtoceaux, Drain, Landemont, Liré și La Varenne), Parnay, Passavant-sur-Layon, La Possonnière, Le Puy-Notre-Dame, Rochefort-sur-Loire, Rou-Marson, Saint-Cyr-en-Bourg, Sainte-Gemmes-sur-Loire, Saint-Georges-sur-Loire, Saint-Germain-des-Prés, Saint-Just-sur-Dive, Saint-Macaire-du-Bois, Saint-Melaine-sur-Aubance, Saumur, Savennières, Soulaines-sur-Aubance, Souzay-Champigny, Terranjou (foste teritorii ale comunelor delegate Chavagnes, Martigné-Briand și Notre-Dame-d’Allençon), Tuffalun (foste teritorii ale comunelor delegate Ambillou-Château, Louerre și Noyant-la-Plaine), Turquant, Les Ulmes, Val-du-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Saint-Aubin-de-Luigné și Saint-Lambert-du-Lattay), Varennes-sur-Loire, Varrains, Vaudelnay, Villevêque;

—	departamentul Vienne: Berrie, Curçay-sur-Dive, Glénouze, Pouançay, Ranton, Saint-Léger-de-Montbrillais, Saix, Ternay, Les Trois-Moutiers.

Documentele cartografice care reprezintă arealul geografic pot fi consultate pe site-ul internet al Institutului Național pentru Origine și Calitate (Institut national de l’origine et de la qualité).”

Modificări la nivelul redactării: noua listă a entităților administrative ține seama de fuziuni sau alte modificări ale delimitării administrative apărute ulterior omologării caietului de sarcini. Pentru o mai mare securitate juridică, aceasta este raportată la versiunea în vigoare a Codului geografic oficial, editat în fiecare an de INSEE. Perimetrul arealului geografic rămâne strict identic.

În sfârșit, se face trimitere la punerea la dispoziție, pe site-ul de internet al INAO, a documentelor cartografice care reprezintă arealul geografic, în vederea unei mai bune informări a publicului.

Punctul 6 din documentul unic, referitor la arealul geografic, se modifică în consecință.

2.   Arealul parcelat delimitat

La punctul 2 din secțiunea IV a capitolului 1 din caietul de sarcini, după cuvintele „5 septembrie 2007” se adaugă cuvintele „și 19 ianuarie 2017”.

Scopul acestei modificări este de a adăuga data la care autoritatea națională competentă a aprobat o modificare a arealului parcelat delimitat în cadrul arealului geografic de producție. Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul arealului geografic de producție, a parcelelor propice pentru obținerea produsului cu denumire de origine protejată în cauză.

La punctul 2 din secțiunea IV a capitolului din caietul de sarcini, cuvintele „4 septembrie 1996” se înlocuiesc cu cuvintele „4 și 5 septembrie 1996”.

Această modificare reprezintă o rectificare a datei la care autoritatea națională a aprobat arealul parcelat delimitat.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

3.   Arealul situat în imediata vecinătate

La punctul 3 din secțiunea IV a capitolului 1, lista comunelor se înlocuiește cu:

—	departamentul Indre-et-Loire: Saint-Nicolas-de-Bourgueil;

—	departamentul Loire-Atlantique: Ancenis, Le Loroux-Bottereau, Le Pallet, La Remaudière, Vair-sur-Loire (fost teritoriu al comunei delegate Anetz), Vallet;

—	departamentul Maine-et-Loire: Orée d’Anjou (fost teritoriu al comunei delegate Saint-Laurent-des-Autels), Saint-Martin-du-Fouilloux.

Această modificare permite să se țină seama de diferitele fuziuni de comune care au avut loc de la ultima versiune a caietului de sarcini. Perimetrul arealului situat în imediata vecinătate rămâne strict identic.

Punctul 9 din documentul unic, referitor la condițiile complementare, se modifică în consecință.

4.   Dispoziție privind agromediul

La punctul 2 din secțiunea VI a capitolului 1 se adaugă: „Între rânduri este obligatoriu un strat vegetal controlat, spontan sau semănat; în absența acestui strat vegetal, operatorul desfășoară lucrări ale solului pentru a controla vegetația spontană sau justifică utilizarea produselor de control biologic aprobate de autoritățile publice în viticultură. În cazul în care pe o parcelă se folosesc erbicide de control biologic, se interzice utilizarea altor erbicide.”

Această modificare este în acord cu evoluția actuală a practicilor operatorilor în favoarea agroecologiei în toată podgoria din Anjou. Ea reflectă luarea în considerare, din ce în ce mai mult, a preocupărilor legate de mediu în cadrul procedurilor tehnice. Prin promovarea prezenței unui strat vegetal sau prin realizarea unei pliviri mecanice sau prin utilizarea unor produse de control biologic, ea conduce la o reducere a utilizării erbicidelor chimice. Această reducere a erbicidelor trebuie să permită consolidarea protecției solurilor viticole și conservarea caracteristicilor lor naturale (fertilitate, biodiversitate, epurare biologică), fapt care contribuie la calitatea și la autenticitatea vinurilor și consolidează conceptul de zonă de producție locală.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

5.   Lansarea culesului

La punctul 1 litera (a) din secțiunea VII a capitolului 1, propoziția „Data de începere a culesului este fixată în conformitate cu dispozițiile articolului D. 645-6 din Codul rural și al pescuitului maritim. ” se elimină.

În prezent nu mai este necesară stabilirea unei date pentru începerea recoltării, întrucât operatorii dispun de o gamă largă de instrumente care le permit să evalueze cât mai corect gradul de coacere a strugurilor. Fiecare operator dispune de o serie de dispozitive și de echipamente, atât individuale, cât și colective, care permit stabilirea cu precizie a datei optime de inițiere a recoltării fiecărei parcele, în funcție de obiectivele de producție.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

6.   Conținutul de zaharuri

La punctul 1 litera (c) din secțiunea IX a capitolului 1, se adaugă precizarea „după fermentare” după „Vinurile prezintă”.

Această modificare este efectuată pentru a se evita orice confuzie cu conținutul de zaharuri înainte de fermentare, fiind important să se precizeze faptul că acest conținut trebuie verificat după fermentare.

Punctul 4 din documentul unic se modifică în consecință.

7.   Îmbogățirea prin concentrarea mustului de struguri

La punctul 1 litera (d) din secțiunea IX, se adaugă următorul alineat: „Pentru obținerea […] vinurilor roze care pot beneficia de denumirea de origine controlată «Cabernet d’Anjou» […], se permite îmbogățirea prin concentrarea mustului de struguri, iar nivelul maxim al concentrației parțiale în raport cu volumele utilizate este stabilit la 10 %.”

Această modificare survine în urma analizei mai multor recolte, care a arătat că, având o materie primă adecvată și cu un bun potențial calitativ, cu un nivel al concentrației de maximum 10 % și o îmbogățire limitată la o tărie alcoolică totală în volume de 15 %, tehnica osmozei inverse nu are un impact negativ asupra vinurilor. Îmbogățirea prin concentrarea mustului de struguri poate facilita reechilibrarea compoziției musturilor în anumiți ani, în caz de riscuri climatice.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

8.   Capacitatea de vinificare

La punctul 1 litera (e) din secțiunea IX a capitolului 1, propoziția: „Orice operator dispune de o capacitate de vinificare de cel puțin 1,4 ori mai mare decât randamentul mediu al exploatației în ultimii cinci ani.” se înlocuiește cu propoziția: „Orice operator dispune de o capacitate de vinificare de cel puțin 1,4 ori mai mare decât volumul mediu de vin produs în ultimii cinci ani.”

În caietul de sarcini, nu se făcea referire la o capacitate volumică (exprimată în hl sau în m3) ci la un randament, și anume un volum de recoltă împărțit la suprafața de producție (exprimat, de exemplu, în hl/ha). Modificarea propusă permite remedierea acestei neconcordanțe în ceea ce privește cantitățile, fără nicio modificare de fond (valoarea minimă rămâne în continuare stabilită ca fiind de 1,4 ori volumul mediu de vin produs de exploatație în campaniile precedente).

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

9.   Circulația vinurilor

La punctul 5 din secțiunea IX a capitolului 1, se elimină litera (b), care se referă la data introducerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

10.   Legătura cu arealul geografic

Legătura a fost revizuită pentru a se actualiza numărul de comune vizate (70 în loc de 126).

Punctul 8 din documentul unic, privind legătura, se modifică în consecință.

11.   Măsură tranzitorie

Măsurile tranzitorii care au expirat au fost eliminate.

În secțiunea XI a capitolului 1, se adaugă următoarele: „Dispozițiile referitoare la obligația de a avea un strat vegetal controlat, spontan sau semănat între rânduri, sau, în absența acestui strat vegetal, obligația operatorului de a desfășura lucrări ale solului sau de a utiliza produse de control biologic pentru a controla vegetația spontană nu se aplică parcelelor viticole deja plantate la data aprobării prezentului caiet de sarcini a căror distanță între rânduri este mai mică sau egală cu 1,70 m.”

Măsura tranzitorie permite să nu se penalizeze vița-de-vie plantată deja, al cărei mod de conducere actual nu este adaptat la dispozițiile privind agromediul. În plantațiile viticole cu densitate mare, caracterizate de o distanță între rânduri mai mică sau egală cu 1,70 metri, menținerea unui strat de iarbă permanent sau desfășurarea unor lucrări ale solului pot cauza probleme tehnice (mecanizare, echipamente, unelte). În ceea ce privește vița-de-vie joasă, stratul de iarbă crește, de asemenea, riscul înghețurilor de primăvară. În plus, prezența unui strat vegetal are un impact cu atât mai mare asupra alimentării cu apă a viței-de-vie cu cât densitatea de plantare este mai mare. În schimb, vița-de-vie care va fi plantată după aprobarea caietului de sarcini va trebui să respecte, în deplină cunoștință de cauză, dispozițiile privind agromediul introduse, indiferent de densitatea acesteia și de distanța dintre rânduri.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

12.   Ținerea de registre

La punctul 3 din secțiunea II a capitolului 2, cuvântul „potențială” se înlocuiește cu „naturală”.

În conformitate cu modul de redactare utilizat în toate caietele de sarcini din zona Anjou Saumur, formularea „tărie alcoolică naturală în volume” înlocuiește termenii „tărie potențială” sau „grad”. Aceste modificări îmbunătățesc lizibilitatea caietelor de sarcini. Armonizarea dispozițiilor privind ținerea de registre este menită să faciliteze elaborarea planului de inspecție și controlul registrelor respective.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

13.   Principalele aspecte care trebuie controlate

Capitolul 3 a fost revizuit pentru a se asigura coerența în ceea ce privește redactarea principalelor aspecte care trebuie controlate din caietele de sarcini din zona Anjou Saumur.

Documentul unic nu este afectat de această modificare.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea produsului

Cabernet d’Anjou

2.   Tip de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categorii de produse vitivinicole

1. Vin

4.   Descrierea vinului/vinurilor

Aceste vinuri sunt vinuri roze liniștite, cu următoarele caracteristici analitice:

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 10,5 %.

Vinurile prezintă, după fermentare, un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) mai mare sau egal cu 10 grame pe litru.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică în volume totală de 13 %.

Valorile pentru aciditatea volatilă, pentru aciditatea totală și pentru dioxidul de sulf total sunt cele stabilite de reglementările comunitare, dar orice lot de vin neambalat care poate beneficia de mențiunea „primeur” („tânăr”) sau „nouveau” („nou”) are o aciditate volatilă mai mică sau egală cu 10,2 miliechivalenți pe litru.

Vinurile prezintă zaharuri fermentabile și o dulceață mai mult sau mai puțin semnificativă. Aromele lor intense evidențiază specificitatea soiurilor de viță-de-vie. Cu toate acestea, aromele fructate rămân inevitabile (piersică, căpșuni, citrice etc.). Aroma gustativă a vinurilor prezintă un echilibru optim între prospețime și rotunjime. Persistența aromelor lor este intensă.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tărie alcoolică dobândită minimă (% în volume)	10
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5.   Practici vitivinicole

(a)   Practici oenologice esențiale

Densitatea de plantare – distanța dintre rânduri

Practica de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci pe hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 m, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 1 m. Parcelele de viță-de-vie cu o densitate de plantare mai mică de 4 000 de butuci pe hectar, dar mai mare sau egală cu 3 300 de butuci pe hectar beneficiază, pentru recolta lor, de dreptul de a utiliza denumirea de origine controlată, sub rezerva respectării dispozițiilor referitoare la normele privind spalierea și înălțimea frunzișului, stabilite în caietul de sarcini. În cazul acestor parcele de viță-de-vie, distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 3 m, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 1 metru.

Norme de tăiere și de spaliere a viței-de-vie

Practica de cultivare

Vița-de-vie este tăiată până cel târziu la data de 30 aprilie, prin tăiere mixtă, lăsându-se maximum 14 ochi pe butuc și maximum 8 ochi pe coarda de rod.

Înălțimea frunzișului ridicat pe spaliere este de cel puțin 0,6 ori distanța dintre rânduri, măsurată între limita inferioară a frunzișului, stabilită la cel puțin 0,40 m deasupra solului, și limita superioară de cârnire, stabilită la cel puțin 0,20 m deasupra firului superior al spalierului.

Parcelele de viță-de-vie cu o densitate de plantare mai mică de 4 000 de butuci pe hectar, dar mai mare sau egală cu 3 300 de butuci pe hectar trebuie să respecte în plus următoarele norme privind utilizarea spalierelor: înălțimea minimă a stâlpilor de spaliere deasupra solului este de 1,90 metri; spalierele cuprind 4 niveluri de fire; înălțimea minimă a firului superior este de 1,85 metri deasupra solului.

Irigare

Practica de cultivare

Irigarea este interzisă.

Practică oenologică specifică

Este interzisă utilizarea cărbunelui de uz oenologic, individual sau inclus în preparate.

Se interzice utilizarea de bucăți de lemn.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică în volume totală de 13 %.

În afara dispozițiilor menționate mai sus, vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, obligațiile prevăzute la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

(b)   Randamente maxime

69 de hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Toate etapele de producție a vinurilor care pot beneficia de denumirea de origine controlată „Cabernet d’Anjou” se desfășoară în arealul geografic, al cărui perimetru include teritoriul următoarelor comune, pe baza Codului geografic oficial din 2018:

—

departamentul Deux-Sèvres: Argenton-l’Église, Bouillé-Loretz, Brion-près-Thouet, Louzy, Mauzé-Thouarsais, Oiron, Saint-Cyr-la-Lande, Sainte-Radegonde, Sainte-Verge, Saint-Martin-de-Mâcon, Saint-Martin-de-Sanzay, Thouars, Tourtenay, Val en Vignes (foste teritorii ale comunelor delegate Bouillé-Saint-Paul și Cersay);

—

departamentul Maine-et-Loire: Allonnes, Angers, Antoigné, Artannes-sur-Thouet, Aubigné-sur-Layon, Beaulieu-sur-Layon, Bellevigne-en-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Champ-sur-Layon, Faveraye-Mâchelles, Faye-d’Anjou, Rablay-sur-Layon și Thouarcé), Blaison-Saint-Sulpice (foste teritorii ale comunelor delegate Blaison-Gohier și Saint-Sulpice), Bouchemaine, Brain-sur-Allonnes, Brézé, Brissac Loire Aubance (foste teritorii ale comunelor delegate Alleuds, Brissac-Quincé, Charcé-Saint-Ellier-sur-Aubance, Chemellier, Coutures, Luigné, Saint-Rémy-la-Varenne, Saint-Saturnin-sur-Loire și Vauchrétien), Brossay, Cernusson, Chacé, Chalonnes-sur-Loire, Champtocé-sur-Loire, Chaudefonds-sur-Layon, Chemillé-en-Anjou (foste teritorii ale comunelor delegate Chanzeaux, La Jumellière și Valanjou), Cizay-la-Madeleine, Cléré-sur-Layon, Le Coudray-Macouard, Courchamps, Denée, Dénezé-sous-Doué, Distré, Doué-en-Anjou (foste teritorii ale comunelor delegate Brigné, Concourson-sur-Layon, Doué-la-Fontaine, Forges, Meigné, Montfort, Saint-Georges-sur-Layon și Les Verchers-sur-Layon), Épieds, Fontevraud-l’Abbaye, Les Garennes sur Loire (foste teritorii ale comunelor delegate Juigné-sur-Loire și Saint-Jean-des-Mauvrets), Gennes-Val-de-Loire (foste teritorii ale comunelor delegate Chênehutte-Trèves-Cunault, Gennes, Grézillé, Saint-Georges-des-Sept-Voies și Le Thoureil), Huillé, Ingrandes-Le Fresne sur Loire (fost teritoriu al comunei delegate Ingrandes), Jarzé Villages (fost teritoriu al comunei delegate Lué-en-Baugeois), Louresse-Rochemenier, Lys-Haut-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Cerqueux-sous-Passavant, La Fosse-de-Tigné, Nueil-sur-Layon, Tancoigné, Tigné, Trémont și Vihiers), Mauges-sur-Loire (foste teritorii ale comunelor delegate La Chapelle-Saint-Florent, Le Mesnil-en-Vallée, Montjean-sur-Loire, La Pommeraye, Saint-Florent-le-Vieil, Saint-Laurent-de-la-Plaine și Saint-Laurent-du-Mottay), Mazé-Milon (fost teritoriu al comunei delegate Fontaine-Milon), Montilliers, Montreuil-Bellay, Montsoreau, Mozé-sur-Louet, Mûrs-Erigné, Orée d’Anjou (foste teritorii ale comunelor delegate Bouzillé, Champtoceaux, Drain, Landemont, Liré și La Varenne), Parnay, Passavant-sur-Layon, La Possonnière, Le Puy-Notre-Dame, Rochefort-sur-Loire, Rou-Marson, Saint-Cyr-en-Bourg, Sainte-Gemmes-sur-Loire, Saint-Georges-sur-Loire, Saint-Germain-des-Prés, Saint-Just-sur-Dive, Saint-Macaire-du-Bois, Saint-Melaine-sur-Aubance, Saumur, Savennières, Soulaines-sur-Aubance, Souzay-Champigny, Terranjou (foste teritorii ale comunelor delegate Chavagnes, Martigné-Briand și Notre-Dame-d’Allençon), Tuffalun (foste teritorii ale comunelor delegate Ambillou-Château, Louerre și Noyant-la-Plaine), Turquant, Les Ulmes, Val-du-Layon (foste teritorii ale comunelor delegate Saint-Aubin-de-Luigné și Saint-Lambert-du-Lattay), Varennes-sur-Loire, Varrains, Vaudelnay, Villevêque;

—	departamentul Vienne: Berrie, Curçay-sur-Dive, Glénouze, Pouançay, Ranton, Saint-Léger-de-Montbrillais, Saix, Ternay, Les Trois-Moutiers.

7.   Soiurile principale de viță-de-vie

Cabernet Sauvignon N

Cabernet Franc N

8.   Descrierea legăturii/legăturilor

Informații privind arealul geografic

Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Arealul geografic se întinde pe două formațiuni geologice majore, unde plantațiile viticole ocupă în special versanții râurilor și câteva platouri: în vest, soclul precambrian și paleozoic este atașat la Masivul Armorican; în est, substratul mezozoic și cenozoic din bazinul parizian acoperă vechiul soclu. Această caracteristică geologică distinge partea de vest a arealului geografic, caracterizată prin prezența șisturilor, în special a depozitelor de ardezie, și cunoscută sub denumirea locală „Anjou negru”, de partea de est a arealului geografic, caracterizată prin prezența tufului calcaros (Saumur) și cunoscută local sub denumirea „Anjou alb”.

Asociată din punct de vedere istoric cu fosta provincie Anjou, arealul geografic cuprinde, în principal, în 2018, jumătatea sudică a departamentului Maine-et-Loire (70 de comune), precum și marginile nordice ale departamentelor Deux-Sèvres (14 comune) și Vienne (9 comune).

Parcelele delimitate pentru recoltarea strugurilor prezintă soluri provenite din diverse formațiuni geologice. Deși foarte diferite, aceste soluri sunt, în general, sărace și au o rezervă de apă moderată. Solurile au, de asemenea, un bun comportament termic.

Arealul geografic beneficiază de o climă oceanică temperată, cu variații de temperatură destul de scăzute, ținând seama, pe de o parte, de relativa apropiere a Oceanului Atlantic și, pe de altă parte, de rolul de regulator termic al Loarei și al afluenților săi și, în final, de amplasarea podgoriei pe versanți. Se vorbește despre „blândețea climei angevine”, expresie potrivită mai ales în timpul iernii, al primăverii lungi și al toamnei, în timp ce pe parcursul verii sunt frecvente temperaturile ridicate. Formele de relief orientate în direcția nord-vest/sud-est joacă un rol protector față de vânturile din vest, care sunt adesea încărcate de umiditate. Astfel, arealul geografic este caracterizat de precipitații slabe, beneficiind de un efect de fœhn, protejat de umiditatea oceanului datorită reliefului mai ridicat din Choletais și Mauges. Precipitațiile anuale sunt de ordinul a 585 mm, în timp ce în Choletais acestea sunt de aproximativ 800 mm.

Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Existența unei podgorii este recunoscută în Anjou, fără întrerupere, încă din secolul I d.H. Vița-de-vie prosperă în această regiune, după cum ilustrează aceste câteva rânduri dintr-un poem al lui Apollonius (secolul al VI-lea): „Nu departe de Bretagne se află un oraș situat pe o stâncă, bogat în darurile lui Ceres și ale lui Bacchus, a cărui denumire Andégave (Angers) provine dintr-o denumire grecească.” Deși această podgorie angevină se dezvoltă pe parcursul întregului Ev Mediu, instalându-se, sub egida mănăstirilor, chiar pe malurile Loarei și în jurul orașului Angers, ea își dobândește reputația în special începând cu secolele al XII-lea și al XIII-lea. Influența Regatului lui Henric al II-lea și al Eleonorei de Aquitania permite „vinului de Anjou” să ajungă pe cele mai frumoase mese.

Producția a crescut semnificativ începând cu secolul al XVI-lea, datorită sosirii brokerilor olandezi care caută vinuri pentru țara și coloniile lor. Olandezii își fac provizii importante de vin, iar comerțul este atât de înfloritor în secolul al XVIII-lea, încât, pentru a facilita transportul, râul Layon, care traversează aria geografică, este transformat într-o cale navigabilă. Cu toate acestea, reputația deosebită a „vinurilor de Anjou” suscită interesul pentru acesta și sunt create numeroase impozite (taxă de perete, de cutie, zeciuială, optime, taxă de trecere etc.), care au consecințe nefaste asupra comerțului. Distrugerile provocate de războaiele din Vendée conduc la ruinarea podgoriei. Prosperitatea reapare în secolul al XIX-lea. În 1881, podgoria acoperă o suprafață de 45 000 de hectare, din care 10 000 de hectare există încă în 1893, după invazia filoxerei.

„Anjou” își datorează reputația, în esență, producției de vinuri albe obținute din soiul Chenin B. Cu toate acestea, plantațiile cu soiul Cabernet Franc N și, puțin mai târziu, cu soiul Cabernet Sauvignon N se vor înmulți după criza de filoxeră. La începutul secolului XX, procesul de vinificație este orientat, în principal, spre producția de „rouget”, denumirea locală a unui vin ușor consumat în cafenele, și constituie primul pas spre transformarea podgoriei angevine. Asociate cu soiurile Grolleau N și Grolleau Gris G, din care se obțin vinuri „clairets” și puțin colorate și, în mai mică măsură, cu soiurile Gamay N și Pineau d’Aunis N, acestea contribuie la dezvoltarea unei producții mari de vinuri roze reprezentative, cunoscute și recunoscute sub denumirile de origine controlată „Cabernet d’Anjou” și „Rosé d’Anjou”. A doua etapă a acestei transformări se bazează pe experiența dobândită de producători în gestionarea acestui ansamblu vegetal. Observarea și analizarea celei mai bune potriviri între soiul de viță-de-vie și locurile de plantare a acestuia, aprecierea potențialului recoltei și controlul tehnicilor de vinificare au condus la dezvoltarea producției de vinuri roșii încă din anii 1960.

Informații privind calitatea și caracteristicile produselor

Vinurile roze prezintă zaharuri fermentabile și o dulceață mai mult sau mai puțin semnificativă. Expresia lor aromatică este intensă, evidențiind, în fiecare caz, caracteristicile specifice ale propriilor soiuri de viță-de-vie. Cu toate acestea, aromele fructate rămân inevitabile (piersică, căpșuni, citrice etc.). Aroma gustativă a vinurilor prezintă un echilibru optim între prospețime și rotunjime. Persistența aromelor lor este intensă.

Interacțiuni cauzale

Vinuri liniștite

Conjuncția dintre o podgorie nordică cu un peisaj deosebit și o climă blândă, o geologie și o pedologie originală conferă vinurilor o identitate gustativă care se exprimă prin prospețimea vinurilor.

Diversitatea situărilor plantațiilor viticole, cu amplasamente geo-pedologice variate, a oferit producătorilor posibilitatea de a găsi, pentru fiecare dintre soiurile care s-au impus, condițiile optime de exprimare a acestora. Observarea și analiza realizată de viticultori cu privire la comportamentul plantațiilor lor viticole le permit acestora să definească o amplasare adecvată a podgoriei.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Arealul situat în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația UE

Tipul de condiție suplimentară:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Arealul situat în imediata vecinătate, definit prin derogare pentru vinificarea și producerea vinurilor care pot beneficia de denumirea de origine controlată „Cabernet d’Anjou”, este format din teritoriul următoarelor comune, pe baza Codului geografic oficial din 2018:

—	departamentul Indre-et-Loire: Saint-Nicolas-de-Bourgueil;

—	departamentul Loire-Atlantique: Ancenis, Le Loroux-Bottereau, Le Pallet, La Remaudière, Vair-sur-Loire (fost teritoriu al comunei delegate Anetz), Vallet;

—	departamentul Maine-et-Loire: Orée d’Anjou (fost teritoriu al comunei delegate Saint-Laurent-des-Autels), Saint-Martin-du-Fouilloux.

Etichetarea

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul de condiție suplimentară:

Dispoziții complementare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine controlată poate fi completată cu mențiunea „primeur” sau „nouveau”, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în caietul de sarcini.

Mențiunile facultative a căror utilizare, în temeiul dispozițiilor Uniunii, poate fi reglementată de statele membre, sunt înscrise cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime și nici în grosime dublul dimensiunilor caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.

Denumirea de origine controlată poate fi completată cu denumirea geografică „Val de Loire”, în conformitate cu normele stabilite în caietul de sarcini. Dimensiunile caracterelor utilizate pentru denumirea geografică „Val de Loire” nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime două treimi din dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.

Pentru vinurile care beneficiază de mențiunea „primeur” sau „nouveau”, este obligatorie indicarea anului.

Pe eticheta vinurilor poate figura numele unei unități geografice mai mici, cu condiția: - să fie vorba despre un loc înscris în cadastru; - să figureze în declarația de recoltă. Numele locului înscris în cadastru trebuie să fie tipărit cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime jumătatea dimensiunilor caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-c7cad5d3-da9f-4088-aebd-c22f0626c5c3

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2020/C 42/06)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Muscadet Sèvre et Maine”

Număr de referință: PDO-FR-A0494-AM01

Data comunicării: 14.11.2019

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Denumiri geografice complementare

Au fost recunoscute patru noi denumiri geografice complementare pentru denumirea „Muscadet Sèvre et Maine”, și anume „Château-Thébaud”, „Goulaine”, „Monnières – Saint-Fiacre” și „Mouzillon – Tillières” [articolul 120 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013].

Aceste modificări au dus la modificări ale caietului de sarcini în următoarele secțiuni ale capitolului I din caietul de sarcini (care conțin dispoziții referitoare la denumirile geografice complementare ale denumirii „Muscadet Sèvre et Maine”, cele patru noi denumiri geografice complementare reluând dispozițiile specifice referitoare la denumirile geografice complementare existente):

—	secțiunea II punctul 2, privind denumirea geografică;

—	secțiunea IV punctul 1 litera (b), privind arealul geografic;

—	secțiunea IV punctul 2 litera (b), privind arealul parcelat delimitat;

—	secțiunea IV punctul 3 litera (b), privind zona situată în imediata vecinătate;

—	secțiunea VI punctul 1 litera (b), privind regulile referitoare la tăiere;

—	secțiunea VI punctul 1 litera (d), privind producția maximă per parcelă;

—	secțiunea VII punctul 2 litera (a), privind conținutul ridicat de zaharuri din struguri;

—	secțiunea VII punctul 2 litera (b), privind tăria alcoolică naturală minimă în volume;

—	secțiunea VIII punctul 1, privind randamentul;

—	secțiunea VIII punctul 2 litera (b), privind intrarea în producție a viței-de-vie tinere;

—	secțiunea IX punctul 2 literele (b) și (c), privind învechirea pe drojdie;

—	secțiunea IX punctul 3 litera (d), privind ambalarea în crame;

—	secțiunea IX punctul 5, privind data la care începe comercializarea;

—	secțiunea XII punctul 2 litera (c), privind indicarea anului de recoltă.

Aceste modificări au dus la modificări ale caietului de sarcini în următoarele secțiuni ale capitolului II din caietul de sarcini (care conțin dispoziții referitoare la denumirile geografice complementare ale denumirii „Muscadet Sèvre et Maine”, cele patru noi denumiri geografice complementare reluând dispozițiile specifice referitoare la denumirile geografice complementare existente):

—	secțiunea I punctul 1, privind declarația privind repartizarea parcelelor;

—	secțiunea I punctul 2, privind declarația de revendicare;

—	secțiunea I punctul 4 litera (b), privind declarația privind ambalarea.

Aceste patru noi denumiri geografice complementare reprezintă tot atâtea teritorii specifice:

—

„Château-Thébaud”, a cărui localizare vestică, pe promontoriile de pe malurile râului Maine, dă naștere unei clime favorabile pentru coacerea precoce și ale cărui soluri, formate din gnais și granodiorite, permițând o înrădăcinare profundă a viței-de-vie, stau la originea mustului bogat în acizi organici care, după o maturare îndelungată, favorizează obținerea unor vinuri fine și vioaie, ce evocă prospețime și mineralitate;

—

„Goulaine”, unde terenurile, dezvoltate pe roci metamorfice ușor alterate, și o climă temperată accentuată de apropierea Loarei și a mlaștinilor favorizează o coacere rapidă a strugurilor, care, datorită recoltării timpurii la maturitate deplină, dau vinuri expresive, echilibrate și flexibile, cu arome de fructe proaspete și de fructe uscate;

—

„Monnières – Saint-Fiacre”, situat pe colinele și versanții de pe malurile râului Sèvre, ale cărei soluri dezvoltate pe gnaisuri puțin acide, dezagregate sau alterate, induc o cinetică lentă a coacerii, permițând obținerea unei coaceri accentuate care se află la originea unor vinuri ample și puternice, cu note de fructe coapte, evoluând spre fructe confiate;

—

„Mouzillon – Tillières”, în estul podgoriei, unde interacțiunea dintre o climă mai continentală și solurile argiloase-nisipoase formate pe gabrouri puțin alterate favorizează un grad avansat de coacere, obținându-se vinuri care, cu timpul, după o maturare atentă, exprimă arome intense, evocând note de brioșă, de mirodenii, fructate și florale.

Documentul unic se modifică în consecință.

2.   Arealul geografic

Revizuirea arealului geografic al denumirii „Muscadet Sèvre et Maine” are următoarele consecințe:

—	includerea a două comune (Remouillé, Saint-Hilaire-de-Clisson) și a șase părți de comune (Le Bignon, Gétigné, Montbert, Les Sorinières, Cugand, Saint-Hilaire-de-Loulay), toate aceste comune provenind din arealul geografic al denumirii regionale „Muscadet”;

—	excluderea unei părți dintr-o comună (Le Loroux-Bottereau) în urma lucrărilor de restrângere a podgoriei la sectoarele în care s-a menținut o viticultură de calitate.

În plus, au fost făcute modificări la nivelul redactării: noua listă a entităților administrative ține seama de fuziuni sau de alte modificări efectuate prin zonarea administrativă, intervenite după aprobarea caietului de sarcini. Pentru a se spori securitatea juridică, această listă este raportată la versiunea în vigoare a Codului Geografic Oficial, editat în fiecare an de INSEE.

În documentul unic, punctele referitoare la arealul geografic și la legătura cu originea se modifică în consecință.

3.   Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini, după cuvintele „19 mai 2011” se adaugă cuvintele „și 20 iunie 2018”, iar după cuvintele „10 februarie 2011” se adaugă cuvintele „și 3 mai 2017”.

Scopul acestei modificări este de a se adăuga datele la care autoritatea națională competentă a aprobat o modificare a arealului parcelat delimitat în cadrul arealului geografic de producție. Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul arealului geografic de producție, a parcelelor propice pentru producția de struguri destinați denumirii de origine protejate în cauză.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

4.   Zona situată în imediata vecinătate

Zona situată în imediata vecinătate a fost actualizată în urma fuziunii comunelor și a revizuirii arealului geografic. Arealul global de vinificație al denumirii nu se modifică.

Punctul 9 din documentul unic, referitor la condițiile suplimentare, se modifică în consecință.

5.   Dispoziție privind agromediul

La capitolul I secțiunea VI punctul 2, se adaugă următorul text: „Pe toate spațiile dintre rânduri ale plantațiilor de viță-de-vie destinate producției de vinuri care pot beneficia de denumirile geografice complementare „Château -Thébaud”, „Clisson”, „Gorges”, „Goulaine”, „Monnières – Saint-Fiacre”, „Mouzillon – Tillières” și „Le Pallet”, controlul vegetației, semănate sau spontane, este asigurat prin mijloace mecanice sau fizice.”.

Această modificare vine odată cu evoluția actuală a practicilor operatorilor în favoarea agroecologiei. Modificarea reflectă luarea în considerare din ce în ce mai mult a preocupărilor legate de mediu în procedurile tehnice. Favorizând controlul vegetației prin mijloace mecanice, modificarea determină reducerea utilizării erbicidelor chimice.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

6.   Transport

La secțiunea VII punctul 1, se adaugă litera „(b) - Dispoziții speciale pentru transportul recoltei de struguri.

Recolta de struguri destinată producției de vinuri care pot beneficia de denumirile geografice complementare „Château-Thébaud”, „Clisson”, „Gorges”, „Goulaine”, „Monnières – Saint-Fiacre”, „Mouzillon – Tillières” și „Le Pallet” este protejată împotriva ploii în timpul transportului de la locul de recoltare la instalația de presare și, pentru a se evita tasarea strugurilor, greutatea maximă de struguri per benă este de 8 000 kg8 000 kg”.

Limitarea greutății strugurilor în bene permite limitarea deteriorării strugurilor în timpul transportului, pentru a se asigura o calitate maximă a denumirilor geografice complementare.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

7.   Practici oenologice

La secțiunea IX punctul 1, se adaugă propoziția „Vinurile se află încă pe drojdiile lor fine de vinificație în momentul ambalării sau la prima expediere în afara cramelor de vinificație.”.

Menținerea vinurilor pe drojdiile lor fine face posibilă regruparea tuturor caracteristicilor produselor, care sunt orientate către rotunjime. Acest lucru permite afirmarea și consolidarea segmentării diferitelor denumiri ale vinului Muscadet.

În documentul unic, punctul referitor la practicile oenologice se modifică în consecință.

8.   Tratament termic

Se elimină interdicția referitoare la utilizarea de tratamente termice ale vinului în cadrul cărora temperaturile depășesc 40 °C. Scopul acestei modificări este de a le oferi operatorilor toate mijloacele tehnice posibile pentru gestionarea consecințelor anilor de recoltă dificili, caracterizați de devieri organoleptice de tipul „gust de mucegai și de pământ”. Tehnica încălzirii musturilor, denumită termovinificare, se dovedește a fi mult mai puțin perturbatoare pentru vinuri în ceea ce privește reducerea corpolenței și scăderea tăriei alcoolice decât cea a recurgerii la cărbunii oenologici mezoporoși.

Această interdicție este menținută pentru cele 7 denumiri geografice complementare.

În documentul unic, punctul referitor la practicile oenologice se modifică în consecință.

9.   Ambalare

Data încheierii perioadei de ambalare a vinurilor care poartă mențiunea „sur lie” („pe drojdie”) se modifică din 30 noiembrie în 31 decembrie. Modificarea permite prelungirea cu o lună a perioadei de îmbuteliere a vinurilor cu mențiunea „sur lie”, pentru a se optimiza perioada de comercializare a acestei categorii, fără a se modifica totuși caracterul de rotunjime asociat cu o ușoară efervescență corespunzătoare acestei mențiuni.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

10.   Circulație

De la capitolul I secțiunea IX punctul 5, referitor la data punerii în circulație a vinurilor între antrepozitari autorizați, se elimină litera (b).

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

11.   Legătura

Legătura a fost revizuită pentru a include referiri la cele patru noi denumiri geografice complementare;

În documentul unic, punctul referitor la legătura cu arealul geografic se modifică în consecință.

12.   Etichetare

La secțiunea XII punctul 2, se adaugă următorul text:

„(b)

Denumirile geografice complementare sunt înscrise în același câmp vizual ca denumirea de origine controlată. Dimensiunile caracterelor cu care sunt înscrise sunt egale, atât în înălțime, cât și în lățime sau în grosime, cu dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.”

„(d)	Etichetarea vinurilor fără denumire geografică complementară poate specifica denumirea unei unități geografice mai mici, cu condiția:

—	să fie vorba despre un loc înscris în cadastru;

—	să figureze în declarația de recoltă.

Denumirea locului înscris în cadastru trebuie să fie imprimată cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime sau în grosime, jumătatea dimensiunii caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată. Denumirea locului respectiv figurează în același câmp vizual ca denumirea de origine controlată.”

Punctul 9 din documentul unic, referitor la condițiile suplimentare, se modifică în consecință.

13.   Obligații referitoare la declarare

Data-limită pentru prezentarea declarației de revendicare se modifică de la 15 decembrie la 31 decembrie.

Declarația prealabilă de tranzacție este înlocuită de o declarație prealabilă de expediere.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

14.   Retragere

Sunt specificate detaliile referitoare la declarația de retragere.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

15.   Registru

Au fost aduse modificări de redactare cu privire la ținerea registrelor.

—

La capitolul II secțiunea II punctul 2: — la litera (b), au fost eliminate cuvintele „până la data depunerii declarației sale de revendicare” și „și aciditatea mustului”; — la litera (c), cuvântul „caiet” a fost înlocuit cu „registru”; — la litera (d), cuvântul „caiet” a fost înlocuit cu „registru”, iar cuvintele „sau comercializând vinuri cu denumire de origine controlată care nu sunt ambalate” au fost eliminate.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

16.   Principalele aspecte care trebuie controlate

Capitolul III a fost revizuit în vederea armonizării redactării punctelor principale care trebuie să facă obiectul controlului din caietele de sarcini din regiunea Nantes.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea produsului

Muscadet Sèvre et Maine

2.   Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1. Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

Vinurile sunt albe, seci și liniștite.

Vinurile prezintă:

—

tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10 %; — un conținut maxim de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de 3 grame per litru; — un conținut maxim de aciditate volatilă de 10 miliechivalenți per litru; — tărie alcoolică totală maximă în volume, după îmbogățire, de 12 %. Conținutul de aciditate totală și conținutul de dioxid de sulf total al vinurilor, precum și tăria alcoolică dobândită totală respectă pragurile stabilite de reglementările UE. Vinurile sunt albe, seci și liniștite. Acestea prezintă un echilibru gustativ subtil, între rotunjime și prospețime, și dezvoltă un buchet complex de arome cu note predominante fructate sau florale. O maturare prelungită le conferă, uneori, un bun potențial de învechire. Vinurile sunt ambalate cu grijă în sticle pentru a li se păstra și amplifica bogăția aromatică. Caracteristici analitice generale Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)   Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)   Aciditatea totală minimă   Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)   Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Practici vitivinicole

(a)   Practici oenologice esențiale

Practică de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 6 500 de butuci per hectar.6 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rânduri este mai mică sau egală cu 1,50 m, iar distanța dintre butucii de pe același rând este cuprinsă între 0,90 m și 1,10 m.

Vița-de-vie este tăiată lăsându-se maximum 12 ochi per butuc:

—	fie prin tăiere scurtă cu un număr maxim de 5 cepi de rod per butuc;

—	fie prin tăiere Guyot simplă sau dublă.

Tăierea este finalizată înainte de desfacerea mugurilor sau de stadiul 5 pe scara Eichhorn și Lorentz.

Indiferent de modalitatea de tăiere, vița-de-vie poate fi tăiată cu 4 ochi suplimentari per butuc, cu condiția ca, în stadiul fenologic corespunzător unui număr de 11 sau 12 frunze, numărul de lăstari cu rod per butuc ai anului să fie de maximum 12.

Practică oenologică specifică

Se interzice orice tratament termic al recoltei la o temperatură sub –5 °C.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 12 %.

Vinurile sunt învechite pe drojdiile lor fine de vinificație încă de la sfârșitul fermentării alcoolice și cel puțin până la data de 1 martie a anului următor anului de recoltă. La momentul ambalării sau al primei expedieri în afara cramelor de vinificație, vinurile se află pe drojdiile lor fine de vinificație.

În afara dispozițiilor sus-menționate, vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, obligațiile prevăzute în reglementările Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

(b)   Randamentul maxim

66 de hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Toate etapele producției se desfășoară în arealul geografic aprobat de Institutul Național pentru origine și calitate în cadrul ședinței comitetului național competent din 15 iunie 2017. La data aprobării caietului de sarcini de către comitetul național competent, perimetrul acestui areal cuprinde teritoriul următoarelor comune sau părți din comune, pe baza Codului Geografic Oficial din anul 2018:

—

departamentul Loire-Atlantique: Aigrefeuille-sur-Maine, Basse-Goulaine, Le Bignon (parțial), La Chapelle-Heulin, Château-Thébaud, Clisson, Divatte-sur-Loire (doar teritoriul comunei delegate La Chapelle-Basse-Mer), Gétigné (parțial), Gorges, La Haie-Fouassière, Haute-Goulaine, Le Landreau, Le Loroux-Bottereau (parțial), Maisdon-sur-Sèvre, Monnières, Montbert (parțial), Mouzillon, Le Pallet, La Regrippière, Remouillé, Saint-Fiacre-sur-Maine, Saint-Hilaire-de-Clisson, Saint-Julien-de-Concelles, Saint-Lumine-de-Clisson, Les Sorinières (parțial), Vallet, Vertou;

—	departamentul Maine-et-Loire: Sèvremoine, doar teritoriul comunelor delegate Saint-Crespin-sur-Moine și Tillières.

—	departamentul Vendée: Cugand (parțial), Saint-Hilaire-de-Loulay (parțial).

7.   Soiurile de struguri de vin principale

Melon B

8.   Descrierea legăturii/legăturilor

Informații privind arealul geografic

Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Podgoria cu denumirea de origine controlată „Muscadet Sèvre et Maine” este caracterizată de un relief accidentat legat de o rețea hidrografică deosebit de densă. La est de orașul Nantes, pe versanții care domină Loara și mlaștinile Goulaine, sau mai la sud, pe versanții râurilor Sèvre, Maine și ai afluenților acestora, parcelele de viță-de-vie ocupă pantele și modelează peisajele. Acest teritoriu constituie partea centrală a arealului geografic al denumirii de origine controlate „Muscadet” și acoperă o parte din departamentele Loire-Atlantique, Maine-et-Loire și Vendée.

Puternic influențată de apropierea de Oceanul Atlantic, clima arealului geografic prezintă, totuși, anumite nuanțe. Astfel, temperaturile din timpul iernii, în general foarte blânde, sunt deosebit de temperate în partea de nord, în apropierea Loarei și a mlaștinilor Goulaine, unde se situează denumirea geografică complementară „Goulaine”, precum și în vestul arealului, unde se situează denumirea geografică complementară „Château-Thébaud”, această parte a arealului fiind mai supusă influențelor oceanice. Temperaturile sunt în mod semnificativ mai scăzute în partea de sud-est, unde se situează denumirile geografice complementare „Mouzillon – Tillières”, „Gorges” și „Clisson”, aflate la o distanță mai mare de Loara și de mlaștinile Goulaine. În general, verile sunt răcoroase, datorită brizelor oceanice, cu precipitații deficitare și cu un grad ridicat de însorire.

Structura geologică a arealului geografic prezintă o mare varietate de roci constituite în era primară:

—	micașisturile domină în nord și în nord-est, asociate, pe malurile mlaștinilor Goulaine, cu gnaisuri întretăiate de filoane de roci verzi, ansamblu metamorfic care formează baza denumirii geografice complementare „Goulaine”;

—	în est se află un important masiv din gabro, care constituie structura geologică a denumirii geografice complementare „Gorges” și se întinde de-a lungul râului Sanguèze, unde se situează denumirea geografică complementară „Mouzillon – Tillières”;

—	partea de vest a arealului geografic are la bază un substrat alcătuit în principal din ortognais, precum și din gnaisuri puțin acide și granodiorite care alcătuiesc soclul denumirii geografice complementare „Château-Thébaud”;

—

în centrul arealului geografic, denumirea geografică complementară „Le Pallet” este situată într-un sector în care rocile sunt puțin alterate și fisurate puternic, în timp ce gnaisurile pe care se întind plantațiile viticole cu denumirea geografică complementară „Monnières – Saint-Fiacre” au, deseori, un aspect mai alterat;

—	în sud, o falie izolează un masiv granitic cu granule mari, caracteristic arealului geografic al denumirii geografice complementare „Clisson”.

Sedimente argiloase-nisipoase mai mult sau mai puțin bogate în galeți acoperă, local, soclul primar.

În pofida diversității lor, aceste formațiuni sunt, cel mai adesea, la originea unor soluri brune filtrante, nisipoase și pietroase, îmbogățite uneori cu argile în substraturile compuse din gabro. Reflectând practicile, arealul parcelat pentru recoltarea strugurilor delimitează strict parcelele cu soluri sănătoase, puțin adânci și cu o fertilitate moderată, cu o bună capacitate de încălzire și cu capacități limitate de reținere a apei.

Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Călugărul Saint Martin, fondatorul abației din Vertou, în secolul al VI-lea, a fost primul care a organizat viticultura pe versanții râurilor Sèvre și Maine. Dezvoltarea podgoriei continuă în întreg Evul Mediu, de-a lungul sectoarelor navigabile ale acestor două râuri, permițând în special dezvoltarea timpurie a plantațiilor de viță-de-vie cu denumirile geografice complementare „Château-Thébaud”, „Monnières – Saint-Fiacre” și „Le Pallet”. Începând cu secolul al XVI-lea, sub impulsul comerțului internațional care s-a instalat la Nantes, soiul Melon B a prins definitiv rădăcini în regiune. Denumirea „Muscadet” a apărut pentru prima oară în 1635, într-un contract de închiriere păstrat la Gorges. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, aproape două treimi din terenurile parohiei Monnières erau deja plantate cu viță-de-vie, semn al specializării viticole a regiunii.

După distrugerile provocate în timpul războaielor din Vendée din perioada 1793-1794 și după daunele cauzate ulterior de filoxeră, viticultura a adaptat noi tehnici, cum ar fi plantările pe rânduri și tăierea Guyot. De atunci, cunoștințele specifice privind producția sunt riguros transpuse în norme: adoptarea doar a soiului Melon B, menținerea unei densități de plantare ridicate, cunoașterea aprofundată a încărcării viței-de-vie și limitarea randamentului acesteia, recoltarea strugurilor la maturitate completă.

Pentru a produce vinuri bogate și complexe, operatorii au adoptat o procedură tehnică de vinificare deosebită, „metoda din Nantes”, care constă în menținerea vinurilor pe drojdiile lor fine de vinificație timp de cel puțin o iarnă fără nicio pritocire, meșteșug provenit din obiceiul producătorilor de a păstra un butoi cu cel mai bun vin al lor pe drojdii pentru sărbătorile următoare. Această metodă de maturare conferă rotunjime și onctuozitate vinurilor, prin îmbogățirea mai ales cu manoproteine și alți compuși proveniți din autoliza pereților celulari ai drojdiilor. În plus, această metodă, care se bazează pe absența manipulării vinurilor și pe menținerea lor într-o atmosferă încărcată cu dioxid de carbon, limitând mult fenomenele de oxidare și eliberarea compușilor volatili, permite păstrarea până în primăvară și chiar mai mult a aromelor formate în timpul fermentării alcoolice. În timpul maturării, vinurile se îmbogățesc, de asemenea, cu arome terțiare. Strugurii, musturile și vinurile obținute din soiul de struguri Melon B conțin o concentrație semnificativă de precursori de arome glicozidice. Aceste molecule, ca atare, sunt inodore, având în vedere că sunt formate din agliconi legați de zaharuri. Ruptura legăturilor β-glucozidice, sub acțiunea unor procese chimice și enzimatice diverse, generează compuși puternic mirositori, în principal monoterpene și C13-norizoprenoide, în special cu formarea de β-damasconă, o substanță cunoscută pentru rolul său de potențiator al aromelor fructate ale vinurilor. Operatorii au dobândit o măiestrie deosebită în ceea ce privește protejarea vinurilor împotriva oxidării în cuvă și îmbutelierea lor cu grijă în sticlă, astfel încât eliberarea acestor arome să continue cât mai mult timp posibil, iar vinurile să devină din ce în ce mai complexe. Aceste uzanțe sunt uneori adaptate la variațiile de mediu, cum ar fi recoltarea strugurilor atunci când sunt foarte copți, în cazul denumirilor geografice complementare „Clisson”, „Monnières – Saint-Fiacre” și „Mouzillon – Tillières”, menținerea unui nivel ridicat de acizi organici în musturi, în cazul denumirilor geografice complementare „Gorges” și „Château-Thébaud”, recoltarea timpurie, în cazul denumirii geografice complementare „Goulaine”, sau practica maturării prelungite a vinurilor pe drojdiile lor fine de vinificație, în cazul celor mai bune vinuri. Vinurile care poartă o denumire geografică complementară se păstrează pe drojdiile lor până la ambalare. Sunt ambalate în sticle direct în cramele de vinificație, pentru a se limita riscurile de oxidare și a se reduce pierderile de arome.

Dorind să le păstreze calitatea și notorietatea, producătorii din comuna La Haie-Fouassière și din împrejurimi au obținut, începând cu anul 1925, pe cale judiciară, posibilitatea de a-și declara vinurile sub denumirea „Muscadet Grands Crus de Sèvre et Maine”. Denumirea de origine controlată „Muscadet Sèvre et Maine” a fost recunoscută în anul 1936. Reglementarea specifică mențiunii tradiționale „sur lie” („pe drojdii”) a fost stabilită în 1977 și a dus, începând din 1994, la îmbutelierea vinurilor chiar în cramele de vinificație, în anul care urmează anului recoltei, pentru a se limita pritocirile și transvazarea vinurilor.

În prezent, specializarea viticolă a arealului geografic este foarte marcată, teritoriul mai multor comune fiind destinat în mare măsură numai cultivării soiului de viță-de-vie Melon B. Cu o suprafață de aproximativ 8 000 de hectare exploatate de 600 de producători, în 2016, vinurile cu denumirea de origine controlată 8 000 de hectare exploatate de 600 de producători, în 2016, vinurile cu denumirea de origine controlată 8 000 de hectare exploatate de 600 de producători, în 2016, vinurile cu denumirea de origine controlată „Muscadet Sèvre et Maine” reprezintă aproape 70 % din volumul comercializat aferent tuturor denumirilor de origine controlate din podgoria Nantes. Mai mult de jumătate dintre aceste vinuri beneficiază de mențiunea „sur lie”.

Informații privind calitatea și caracteristicile produsului

Vinurile cu denumirea de origine controlată „Muscadet Sèvre et Maine” sunt albe, seci și liniștite. Acestea prezintă un echilibru gustativ subtil, între rotunjime și prospețime, și dezvoltă un buchet complex de arome cu note predominante fructate sau florale. Vinurile sunt ambalate cu grijă în sticle pentru a li se păstra și amplifica bogăția aromatică.

Vinurile care poartă mențiunea „sur lie” prezintă, în general, un gust echilibrat orientat mai mult spre rotunjime, un buchet olfactiv mai complex și pot prezenta o ușoară efervescență datorată dioxidului de carbon rezidual format în timpul fermentării alcoolice. Pentru a-și păstra prospețimea, bogăția aromatică și dioxidul de carbon endogen, aceste vinuri sunt protejate împotriva oxidării în timpul maturării. Întrucât conținutul lor de dioxid de carbon este prea ridicat pentru ambalarea în recipiente flexibile, aceste vinuri sunt ambalate în sticlă și necesită o atenție deosebită la ambalare.

În unele cazuri, o maturare prelungită conferă vinurilor un bun potențial de învechire, ca în cazul vinurilor cu denumire geografică complementară:

—	„Château-Thébaud”, ale cărei vinuri se remarcă, de obicei, prin finețea și eleganța buchetului, variind în jurul unor arome fructate, florale și de plante aromatice, caracteristici care se regăsesc, la degustare, la vinurile sărate, proaspete și vioaie;

—	„Clisson”, ale cărei vinuri sunt caracterizate, în general, de un palat foarte concentrat și de arome intense, în special fructate (fructe coapte, fructe gătite);

—	„Gorges”, ale cărei vinuri sunt caracterizate, în majoritatea cazurilor, de o savoare puternică la degustare, susținută de aciditate și de gustul amar, precum și de arome minerale sau mentolate;

—	„Goulaine”, ale cărei vinuri exprimă, de obicei, un buchet intens dominat de note de fructe proaspete, de fructe coapte, de fructe uscate și de nuanțe florale, distingându-se prin echilibrul și rotunjimea lor, printr-un gust amar foarte ușor și o textură catifelată, de lungă durată, în gură;

—	„Mouzillon – Tillières”, ale cărei vinuri, închise în tinerețe, exprimă apoi, în mod frecvent, intense arome florale, de citrice, de ierburi aromatice, note de brioșe și note minerale, cu un palat a cărui structură concentrată este susținută de un gust amar subtil și de o ușoară astringență;

—	„Monnières – Saint-Fiacre”, ale cărei vinuri se deosebesc adesea prin mirosul intens de fructe coapte sau confiate și prin notele balsamice, în timp ce, la degustare, vinurile în cauză prezintă un profil amplu și generos, cu un caracter cremos, echilibrat de un foarte ușor gust amar;

—	„Le Pallet”, ale cărei vinuri se disting frecvent prin echilibrul lor suav în gură și prin buchetul lor aromatic foarte fin, dominat de componenta florală.

Pentru a se păstra beneficiul maturării și pentru a se evita orice oxidare și orice pierdere aromatică, vinurile care poartă aceste denumiri geografice complementare sunt ambalate în sticle direct în cramele de vinificație.

Interacțiuni cauzale

Prin textura lor grosieră, moștenită de la rocile vechi, solurile din arealul geografic asigură o pornire precoce a ciclului viței-de-vie și îi limitează vigoarea. Iernile blânde accentuează această precocitate, iar expunerea la soare din timpul verii și vânturile marine protejează vegetația împotriva bolilor. Aceste soluri asigură o alimentare hidrică moderată și regulată a viței-de-vie, gaj al unei bune maturizări, datorită rezervei lor reduse de apă și fragmentării lor, care permit o înrădăcinare în profunzime. De-a lungul secolelor, alegerea soiului de struguri timpurii Melon B s-a impus în acest context, cu atât mai mult cu cât temperaturile estivale moderate din arealul geografic sunt ideale pentru păstrarea prospețimii și a aromelor vinurilor obținute din acest soi delicat de struguri albi.

Istoria viticolă îndelungată a arealului geografic, specializarea sa timpurie și densitatea viței-de-vie care îl caracterizează au favorizat, de mult timp, punerea în comun a practicilor. Pentru a proteja autenticitatea produselor lor, producătorii au obținut recunoașterea ca denumire de origine controlată încă din anul 1936, în urma unui proces inițiat în anii 1920, aceasta fiind una dintre primele denumiri de origine controlată din Franța.

Priceperea operatorilor le permite acestora să controleze producția și să recolteze struguri sănătoși la maturitate deplină. Vinificate conform obiceiurilor locale, vinurile sunt maturate pe drojdiile lor fine de vinificație până la ambalare, fără nicio pritocire. Datorită blândeții temperaturilor din timpul iernii din arealul geografic, care favorizează schimburile cu drojdiile, vinurile continuă să se îmbunătățească pe durata maturării lor și prezintă un gust mult mai bogat începând cu primăvara următoare. O ambalare atentă permite păstrarea caracteristicilor esențiale ale vinurilor, anumite arome continuând să se dezvolte după ambalare. Această pricepere, perfect adaptată la potențialul mediului natural și al soiului Melon B, permite exprimarea deplină în vinuri a moleculelor mirositoare formate în timpul fermentației și a precursorilor de arome glicozidice.

Îmbuteliate în sticlă în cursul anului care urmează anului de recoltă, vinurile cu denumirea de origine controlată completată cu mențiunea „sur lie” își păstrează prospețimea caracteristică, susținută de o ușoară efervescență datorată dioxidului de carbon rezidual format în timpul vinificării. Pentru a se evita oxidarea, aceste vinuri sunt ambalate direct în cramele de vinificație. Această practică tradițională, care reduce la minimum manipularea produselor, este perfect adaptată pentru a conserva compușii odoranți delicați ai vinurilor. Diversitatea rocilor și a solurilor derivate din acestea, variațiile topografice și nuanțele climatice legate de distanța dintre suprafețele viticole în raport cu masele de apă explică parțial complexitatea aromatică întâlnită în aceste vinuri. Exploatarea diversității mediului natural, îmbinată cu practici vitivinicole exigente, a permis identificarea unor caracteristici specifice și promovarea denumirilor geografice complementare, care constituie emblema denumirii de origine controlate:

—

„Château-Thébaud”, a cărei localizare vestică, pe promontoriile de pe malurile râului Maine, dă naștere unei clime favorabile pentru coacerea precoce și ale cărei soluri, formate din gnais și granodiorite, permițând o înrădăcinare profundă a viței-de-vie, stau la originea mustului bogat în acizi organici care, după o învechire îndelungată, favorizează obținerea unor vinuri fine și tensionate, ce evocă prospețime și mineralitate;

—

„Clisson”, unde interacțiunile dintre o climă relativ târzie, solurile nisipoase puțin profunde provenite din granit, pantele abrupte de pe versanții râurilor Sèvre sau Maine și practicile care vizează obținerea unei maturități depline și a unei maturări îndelungate pe drojdiile fine de vinificație conferă vinurilor bogăția la degustare și aromele fructate caracteristice acestora;

—

„Gorges”, ale cărei soluri argiloase, formate prin alterarea gabrourilor, și clima locală relativ târzie, împreună cu obiceiurile referitoare la recoltarea strugurilor înainte de a-și atinge maturitatea tehnologică deplină și la maturarea îndelungată a vinurilor în mediu reducător pe drojdiile fine de vinificație, stau la originea caracterului viu al vinurilor, la degustare, și a mineralității lor foarte proaspete, în ceea ce privește mirosul;

—

„Goulaine”, unde terenurile, dezvoltate pe roci metamorfice ușor alterate, și o climă temperată accentuată de apropierea Loarei și a mlaștinilor favorizează o coacere rapidă a strugurilor, care, datorită recoltării timpurii la maturitate deplină, dau vinuri expresive, echilibrate și flexibile, cu arome de fructe proaspete și de fructe uscate;

—

„Monnières – Saint-Fiacre”, situată pe colinele și versanții de pe malurile râului Sèvre, ale cărei soluri dezvoltate pe gnaisuri puțin acide, dezagregate sau alterate, induc o cinetică lentă a coacerii, permițând obținerea unei coaceri accentuate care se află la originea unor vinuri ample și puternice, cu note de fructe coapte, evoluând spre fructe confiate;

—

„Mouzillon – Tillières”, în estul podgoriei, unde interacțiunea dintre o climă mai continentală și solurile argiloase-nisipoase formate pe gabrouri puțin alterate favorizează un grad avansat de coacere, obținându-se vinuri care, cu timpul, după o maturare atentă, exprimă arome intense, evocând note de brioșă, de mirodenii, fructate și florale.

—

„Le Pallet”, unde tradiția viticolă îndelungată și coeziunea producătorilor au contribuit la dezvoltarea unui meșteșug care valorifică la maximum potențialul strugurilor recoltați la maturitate deplină de pe solurile pietroase și fisurate, determinând armonia gustativă a vinurilor și finețea aromelor florale ale acestora.

Operatorii au învățat să păstreze caracteristicile aromatice ale acestor vinuri cu potențial de învechire, prin reducerea la minimum a contactului cu oxigenul din aer în timpul ambalării. În acest scop și în conformitate cu obiceiurile locale, aceste vinuri sunt ambalate în sticle chiar în cramele de vinificație.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile care pot purta mențiunea „sur lie” sunt ambalate în arealul delimitat.

Pentru a se păstra caracteristicile datorate metodei de vinificare și de maturare a acestor vinuri, în special prospețimea acestora, complexitatea lor aromatică, ce prezintă anumite componente care se exprimă după ambalare, și ușoara efervescență datorată conținutului lor de dioxid de carbon endogen, în scopul limitării transvazărilor, vinurile care pot purta mențiunea „sur lie” sunt îmbuteliate în sticlă în cramele de vinificație în perioada cuprinsă între datele de 1 martie și 31 decembrie ale anului care urmează anului de recoltă.

Această metodă de maturare deosebită conferă rotunjime și onctuozitate vinurilor, prin îmbogățirea mai ales cu manoproteine și alți compuși proveniți din autoliza pereților celulari ai drojdiilor. Această metodă se bazează pe absența manipulării vinurilor și pe conservarea lor într-o atmosferă încărcată cu dioxid de carbon, limitând mult fenomenele de oxidare și eliberarea compușilor volatili.

întrucât conținutul lor de dioxid de carbon este prea ridicat pentru ambalarea în recipiente flexibile, aceste vinuri sunt ambalate în sticlă și necesită o atenție deosebită la ambalare.

La momentul ambalării sau al primei expedieri în afara cramelor de vinificație, vinurile se află încă pe drojdiile lor fine de vinificație.

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, producerea și maturarea vinurilor și pentru vinificarea, producerea, maturarea și ambalarea vinurilor care pot purta mențiunea „sur lie” este constituită din teritoriul următoarelor comune sau părți de comune, pe baza Codului Geografic Oficial din 2018:

—

departamentul Loire-Atlantique: Ancenis, La Bernerie-en-Retz, Le Bignon (parțial), La Boissière-du-Doré, Bouaye, Bouguenais, Boussay, Brains, Carquefou, Le Cellier, Chaumes-en-Retz, Chauvé, Cheix-en-Retz, La Chevrolière, Corcoué-sur-Logne, Couffé, Divatte-sur-Loire (doar teritoriul comunei delegate Barbechat), Frossay, Geneston, Gétigné (parțial), Legé, Ligné, La Limouzinière, Loireauxence (doar teritoriul comunelor delegate La Chapelle-Saint-Sauveur și Varades), Le Loroux-Bottereau (parțial), Machecoul-Saint-Même, La Marne, Mauves-sur-Loire, Mésanger, Montbert (parțial), Montrelais, Les Moutiers-en-Retz, Oudon, Paulx, Le Pellerin, La Planche, Pont-Saint-Martin, Pornic, Port-Saint-Père, La Remaudière, Rezé, Rouans, Saint-Aignan-Grandlieu, Saint-Colomban, Sainte-Pazanne, Saint-Étienne-de-Mer-Morte, Saint-Géréon, Saint-Hilaire-de-Chaléons, Saint-Léger-les-Vignes, Saint-Lumine-de-Coutais, Saint-Mars-de-Coutais, Saint-Père-en-Retz, Saint-Philbert-de-Grand-Lieu, Saint-Viaud, Les Sorinières (parțial), Thouaré-sur-Loire, Touvois, Vair-sur-Loire, Vieillevigne, Villeneuve-en-Retz, Vue;

—

departamentul Maine-et-Loire: Beaupréau-en-Mauges (doar teritoriul comunelor delegate Beaupréau și Gesté), Ingrandes-Le Fresne sur Loire (doar teritoriul comunei delegate Le Fresne-sur-Loire), Mauges-sur-Loire (doar teritoriul comunelor delegate La Chapelle-Saint-Florent, Le Marillais și Saint-Florent-le-Vieil), Montrevault-sur-Èvre (doar teritoriul comunelor delegate La Boissière-sur-Èvre, La Chaussaire, Le Fief-Sauvin, Le Fuilet, Montrevault, Le Puiset-Doré, Saint-Pierre-Montlimart și Saint-Rémy-en-Mauges), Orée d’Anjou, Sèvremoine (doar teritoriul comunelor delegate Montfaucon-Montigné și Saint-Germain-sur-Moine);

—	departamentul Vendée: Cugand (parțial), Montaigu, Rocheservière, Saint-Étienne-du-Bois, Saint-Hilaire-de-Loulay (parțial), Saint-Philbert-de-Bouaine.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine controlată poate fi completată cu mențiunea „sur lie” în cazul vinurilor care îndeplinesc condițiile de producție prevăzute pentru această mențiune în caietul de sarcini.

Denumirea de origine controlată poate fi completată cu denumirea geografică „Val de Loire” în conformitate cu normele stabilite în caietul de sarcini pentru utilizarea acestei denumiri geografice.

Denumirea de origine controlată poate fi completată cu denumirile geografice complementare „Clisson”, „Gorges”, „Le Pallet”„Château-Thébaud”, „Goulaine”, „Monnières – Saint-Fiacre” și „Mouzillon – Tillières” în cazul vinurilor care îndeplinesc condițiile de producție prevăzute în caietul de sarcini pentru aceste denumiri geografice complementare.

Dimensiunile caracterelor cu care sunt înscrise mențiunea „sur lie” și denumirea geografică „Val de Loire” nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, nici în grosime, dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.

Vinurile care poartă mențiunea „sur lie” sau denumirile geografice complementare „Clisson”, „Gorges” și „Le Pallet” sunt prezentate cu indicarea anului de recoltă.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirile geografice complementare sunt înscrise în același câmp vizual ca denumirea de origine controlată. Dimensiunile caracterelor cu care sunt înscrise sunt egale, atât în înălțime, cât și în lățime sau în grosime, cu dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.”.

Etichetarea vinurilor fără denumire geografică complementară poate specifica denumirea unei unități geografice mai mici, cu condiția:

—	să fie vorba despre un loc înscris în cadastru;

—	să figureze în declarația de recoltă.

Denumirea locului înscris în cadastru trebuie să fie imprimată cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime sau în grosime, jumătatea dimensiunii caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată. Denumirea locului respectiv figurează în același câmp vizual ca denumirea de origine controlată.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-7e913c79-1202-4697-b5ed-a01af13ee5f8

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

Rectificare la Acordul din 22 ianuarie 2020 între Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre din afara zonei euro de modificare a Acordului din 16 martie 2006 între Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre din afara zonei euro de stabilire a procedurilor de funcționare a mecanismului cursului de schimb în etapa a treia a uniunii economice și monetare

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 32 I din 1 februarie 2020 )

(2020/C 42/07)

La pagina 5, primul tabel din anexă se citește după cum urmează:

---

(1)  Sumele indicate sunt orientative pentru băncile centrale care nu participă la MCS II.”