CERERE DE CONTRIBUȚII

PENTRU O EVALUARE A IMPACTULUI

Prezentul document are scopul de a informa publicul larg și părțile interesate cu privire la viitoarea activitate legislativă a Comisiei, astfel încât aceștia să poată oferi feedback cu privire la modul în care Comisia înțelege problema și cu privire la soluțiile posibile, precum și să ne ofere orice informație relevantă pe care ar putea să o dețină, inclusiv referitor la efectele posibile ale diferitelor opțiuni.

Titlul inițiativei

Abordarea rolului facilitatorilor în facilitarea evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive

DG coordonatoare – unitatea responsabilă

DG TAXUD Unitatea D2: Impozitare directă și cooperare administrativă

Tipul probabil de inițiativă

Propunere legislativă

Calendar orientativ

T1-2023

Informații suplimentare

–

Prezentul document are scop pur informativ. El nu afectează decizia finală a Comisiei cu privire la continuarea acestei inițiative sau cu privire la conținutul final al acesteia. Toate elementele inițiativei descrise, inclusiv calendarul acesteia, pot suferi modificări.

A. Contextul politic, definirea problemei și verificarea subsidiarității

Contextul politic

La 22 decembrie 2021, Comisia Europeană a prezentat o inițiativă-cheie pentru combaterea utilizării abuzive a societăților de tip „cutie poștală” în scopuri fiscale necorespunzătoare. Propunerea „Unshell” va garanta că entitățile din Uniunea Europeană care nu au un minimum de substanță și care nu desfășoară nicio activitate economică efectivă nu pot beneficia de niciun avantaj fiscal. În momentul adoptării propunerii, Comisia a anunțat că va propune o inițiativă de monitorizare subsecventă pentru a răspunde provocărilor legate de societățile de tip „cutie poștală” din afara UE. Mai multe scurgeri de informații revelate de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), în special documentele Panama și documentele Pandora, au demonstrat faptul că structurile fiscale complexe care implică adesea societăți de tip „cutie poștală”, care duc la evaziune fiscală și la planificare fiscală agresivă, sunt concepute de facilitatori. În plus, atât Parlamentul European, cât și Comitetul Economic și Social European au solicitat în mai multe rânduri Comisiei să introducă norme specifice pentru facilitatori. Cel mai recent, rapoartele ICIJ demonstrează modul în care cetățeni ruși aflați pe lista persoanelor sancționate și-au ascuns averile în paradisuri fiscale „cu ajutorul unor facilitatori occidentali”.

Problema pe care urmărește să o abordeze inițiativa

Această inițiativă urmărește să abordeze rolul pe care îl pot juca facilitatorii în facilitarea mecanismelor sau a sistemelor care conduc la evaziune fiscală sau la planificare fiscală agresivă. Prevenirea creării de către facilitatori a unor structuri complexe în țările din afara UE, al căror obiectiv este de a eroda baza de impozitare a statelor membre prin evaziune fiscală și planificare fiscală agresivă, este un alt pas important și necesar în angajamentul continuu al Comisiei de a combate aceste activități.

Această inițiativă va interacționa cu inițiativele existente de combatere a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive. Directiva (UE) 2018/822 a Consiliului de modificare a Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul impozitării (directe) („DAC6”) impune intermediarilor din UE să raporteze administrațiilor fiscale ale statelor membre informații privind modalitățile de planificare fiscală care implică un element transfrontalier și care fac obiectul raportării ce ar putea fi utilizate în vederea unei planificări fiscale agresive. Obiectivul principal al DAC6 este de a furniza administrațiilor fiscale informații cu privire la modalitățile fiscale potențial agresive, astfel încât acestea să poată reacționa la practicile fiscale dăunătoare și să elimine lacunele prin adoptarea de acte legislative sau prin efectuarea unor evaluări detaliate ale riscurilor și a unor audituri fiscale. Aceste audituri și/sau consecințe fiscale se adresează, în principiu, contribuabilului, și nu facilitatorului implicat în modalitatea de planificare fiscală care implică un element transfrontalier și care face obiectul raportării. În mod similar, administrațiile fiscale au la dispoziție mecanisme împotriva evitării obligațiilor fiscale, cum ar fi Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAD), care vizează contribuabilii, dar nu îi vizează pe cei care permit astfel de structuri. În același timp, această inițiativă va valorifica, de asemenea, măsurile existente și viitoare din Directiva privind combaterea spălării banilor (CSB) și din Directiva privind avertizorii de integritate.

În pofida acestor inițiative, evitarea obligațiilor fiscale de către întreprinderi este estimată la o valoare cuprinsă între 90 și 240 de miliarde USD pe an la nivel mondial. În UE, evaziunea fiscală este estimată la o valoare cuprinsă între 35 și 70 de miliarde EUR de venituri fiscale pierdute pe an. Un studiu recent a estimat pierderea de venituri fiscale pentru UE în 2018 ca urmare a evaziunii fiscale de către persoanele înstărite la 124 de miliarde EUR.

În timp ce evaziunea fiscală este definită ca o infracțiune în temeiul legislațiilor naționale ale statelor membre, lipsa unor criterii clare și obiective pentru definirea planificării fiscale agresive creează o „zonă gri”, în care unii facilitatori concep sisteme și mecanisme fiscale care erodează baza de impozitare. De asemenea, administrațiile fiscale nu dispun de norme și mecanisme eficace care să împiedice facilitatorii, în special cei situați în afara UE, să ajute la evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă.

În absența unei acțiuni la nivelul UE care să abordeze rolul potențial al facilitatorilor, pierderile estimate de venituri fiscale ale statelor membre afectate vor rămâne ridicate. Pentru a asigura o abordare coerentă și a consolida încrederea publică, este esențial ca toți contribuabilii să își plătească impozitele care le revin în mod echitabil. Facilitatorii ar trebui împiedicați să conceapă mecanisme sau sisteme care conduc la evaziune fiscală și planificare fiscală agresivă și care subminează capacitatea statelor membre de a-și finanța politicile publice benefice pentru cetățenii lor.

Temeiul pentru acțiunea UE (temeiul juridic și verificarea subsidiarității)

Temei juridic

Serviciile Comisiei examinează care ar fi cel mai adecvat temei juridic pentru această inițiativă. Articolul 115 și articolul 50 alineatul (2) litera (g) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) sunt opțiunile avute în vedere. Articolul 115 din TFUE permite UE, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială, să emită directive privind apropierea legislațiilor naționale ale statelor membre pentru a asigura buna funcționare a pieței interne. Articolul 50 alineatul (2) litera (g) permite Uniunii, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, să adopte directive în vederea realizării libertății de stabilire în ceea ce privește o anumită activitate, coordonând garanțiile impuse de statele membre societăților, astfel încât acestea să devină echivalente în întreaga Uniune.

Necesitatea practică a unei acțiuni la nivelul UE

Structurile fiscale complexe concepute de facilitatori și care conduc la evaziune fiscală sau la planificare fiscală agresivă au în mod inerent un caracter transfrontalier. Acest lucru împiedică capacitatea statelor membre de a aborda în mod unilateral și eficient rolul facilitatorilor. Acțiunea la nivelul UE va atenua denaturările și riscul de fragmentare a pieței unice a UE care rezultă din condițiile de concurență inegale între facilitatori. O inițiativă la nivelul UE va aborda în mod cuprinzător și eficace rolul pe care îl joacă facilitatorii în facilitarea creării de mecanisme sau structuri fiscale care conduc la evaziune fiscală sau la planificare fiscală agresivă. Aceasta va oferi, de asemenea, statelor membre mecanisme adecvate, inclusiv cooperarea în materie de monitorizare și de asigurare a respectării normelor, care sunt esențiale pentru asigurarea aplicării eficace a normelor.

În absența acestei inițiative, aceste probleme vor persista. Persoanele care doresc să se sustragă de la plata impozitelor sau să utilizeze sisteme de planificare fiscală agresivă pot, de asemenea, să exploateze diferite măsuri naționale aplicabile facilitatorilor. Prin urmare, o soluție la nivelul UE oferă mai multă certitudine atât contribuabililor, facilitatorilor, cât și țărilor din afara UE.

B. Obiectivele și opțiunile de politică

Obiectivul general al acestei inițiative este de a interzice facilitatorii care concep, comercializează și/sau contribuie la crearea, în țări terțe, de mecanisme sau sisteme fiscale care conduc la evaziune fiscală sau la planificare fiscală agresivă în detrimentul statelor membre ale UE. Propunerea va include criterii clare și obiective pentru definirea formelor de planificare fiscală agresivă interzise. Această inițiativă este în concordanță cu angajamentul continuu al Comisiei de a combate evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă.

Scenariul de bază utilizat ca valoare de referință presupune că normele legislative și practicile administrative naționale actuale privind facilitatorii rămân neschimbate. Comisia va evalua o serie de opțiuni de politică, care pot conduce la o inițiativă legislativă, pentru a atinge obiectivele bazate pe principiul proporționalității. O serie de opțiuni de politică ar putea include următoarele:

Opțiunea 1: Cerința ca toți facilitatorii să efectueze proceduri specifice privind obligația de diligență

Conform acestei opțiuni, facilitatorilor li se va interzice să contribuie la crearea de mecanisme în străinătate care facilitează evaziunea fiscală sau planificarea fiscală agresivă. Mai mult, această opțiune prevede obligația ca toți facilitatorii să se supună unui test pentru a verifica dacă mecanismul sau sistemul pe care îl facilitează duce la evaziune fiscală sau la planificare fiscală agresivă. Aceasta impune, de asemenea, ca facilitatorul să păstreze în toate cazurile evidențe ale acestor proceduri privind obligația de diligență. Această opțiune ar putea fi combinată cu măsuri adecvate de abordare a unei posibile neconformități.

Opțiunea 2: Interdicția de a facilita evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă, combinată cu procedurile de diligență fiscală și cu cerința ca facilitatorii să se înregistreze în UE

Conform acestei opțiuni, facilitatorilor li se va interzice să contribuie la crearea de mecanisme în străinătate care facilitează evaziunea fiscală sau planificarea fiscală agresivă. Facilitatorii care intră sub incidența domeniului de aplicare ar trebui să efectueze proceduri specifice privind obligația de diligență, astfel cum se subliniază în cadrul opțiunii 1. În plus, facilitatorii care oferă consiliere sau servicii de natură fiscală contribuabililor sau rezidenților UE ar trebui să se înregistreze într-un stat membru al UE. Numai facilitatorii înregistrați ar putea oferi consultanță sau servicii de natură fiscală contribuabililor sau rezidenților UE. În caz de neconformitate, facilitatorii pot fi eliminați din registru. 

Opțiunea 3: Cod de conduită pentru toți facilitatorii

Această opțiune implică cerința ca toți facilitatorii să urmeze un cod de conduită care le impune să se asigure că nu facilitează evaziunea fiscală sau planificarea fiscală agresivă.

În plus și indiferent de opțiunea de politică aleasă, ar putea fi elaborată o nouă măsură de creștere a transparenței și de combatere a eventualelor evaziuni fiscale și a planificării fiscale agresive legate de investițiile UE în străinătate. Acest lucru ar impune contribuabililor din UE (atât persoane fizice, cât și persoane juridice) să declare în declarațiile lor fiscale anuale orice participare de peste 25 % din acțiuni, drepturi de vot, participații în capitalurile proprii, acțiuni la purtător sau control prin alte mijloace (nivelul utilizat în mod curent în legislația UE privind combaterea spălării banilor) într-o societate necotată situată în țări terțe.

C. Impacturi probabile

Generalități

Impactul va varia în funcție de concepția finală a inițiativei și, în special, de amploarea și de domeniul de aplicare exacte ale inițiativei și de actorii cărora le vor reveni această sarcină. Este important de remarcat faptul că mecanismele de monitorizare și de punere în aplicare vor trebui să fie concepute și calibrate cu atenție, astfel încât să fie atât proporționale, cât și eficace. Este probabil ca inițiativa să aibă un impact asupra următoarelor părți interesate, care ar trebui analizate cât mai mult posibil:

·întreprinderile care se implică și își desfășoară activitatea în UE, inclusiv cele care beneficiază de consiliere sau de servicii fiscale și care furnizează astfel de servicii;

·persoanele fizice rezidente în UE, inclusiv cele care beneficiază de consiliere sau de servicii fiscale;

·administrațiile fiscale din statele membre ale UE.

Impacturi economice probabile

Inițiativa ar trebui să aibă două efecte economice principale: (i) asupra veniturilor fiscale ale statelor membre și (ii) asupra condițiilor de concurență echitabile și, prin urmare, asupra competitivității în Uniune. Impactul economic preconizat al opțiunilor propuse ar trebui să reducă evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă facilitată de facilitatori și, prin urmare, să crească veniturile fiscale de care dispun statele membre, ceea ce ar conduce la finanțe publice mai solide și mai sustenabile pe termen mediu și lung. Limitarea posibilităților de planificare fiscală agresivă și de evaziune fiscală ar trebui să îi descurajeze pe facilitatori să se implice în evaziune fiscală și în planificarea fiscală agresivă în numele clienților lor. Acest lucru ar trebui, în cele din urmă, să îmbunătățească echitatea fiscală în UE.

Se preconizează, de asemenea, că eliminarea lacunelor prin abordarea rolului facilitatorilor va duce la îmbunătățirea condițiilor de concurență echitabile între întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața internă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Impacturi sociale probabile

Prin abordarea rolului facilitatorilor, această inițiativă are ca scop să combată evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă. Prin urmare, aceasta va stimula generarea de venituri, va îmbunătăți sustenabilitatea finanțelor publice ale statelor membre și echitatea socială (percepută) a sistemului fiscal. În măsura în care persoanele utilizează aceste sisteme, aceasta ar putea reduce, de asemenea, inegalitățile în materie de distribuție a bogăției în UE.

Impacturi probabile asupra mediului

Nu se preconizează niciun impact asupra mediului.

Impacturi probabile asupra drepturilor fundamentale

Nu se preconizează niciun impact asupra drepturilor fundamentale.

Impacturi probabile asupra simplificării și/sau asupra sarcinii administrative

În principiu, este probabil ca facilitatorii să fie afectați de costurile suplimentare de asigurare a conformității, deși Comisia va analiza cu atenție modul în care sunt concepute opțiunile de limitare a sarcinii administrative și de menținere a măsurilor proporționale. Administrațiile fiscale naționale s-ar putea confrunta cu obligații administrative suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a noului sistem, în special din cauza cerințelor de executare și de colectare. Analiza care va sta la baza inițiativei va urmări să identifice și să atenueze în cea mai mare măsură posibilă costurile de reglementare, administrative și de conformitate preconizate asociate adoptării și punerii în aplicare a inițiativei. Inițiativa se adresează tuturor facilitatorilor în calitate de persoane fizice și, prin urmare, nu face distincție între IMM-uri. Cu toate acestea, Comisia va evalua impactul măsurii pentru a evita o sarcină inutilă asupra facilitatorilor.

D. Instrumente pentru o mai bună legiferare

Evaluarea impactului

O evaluare a impactului este în curs de pregătire pentru a contribui la lucrările de pregătire a acestei inițiative și a deciziei ulterioare a Comisiei. Activitatea privind colectarea datelor și analiza economică se va baza pe activitatea desfășurată în ceea ce privește inițiativa „Unshell” și va fi eventual completată de statistici colectate în temeiul directivelor existente privind cooperarea administrativă, eventual atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul marcatorilor de anumite modalități de planificare fiscală care implică un element transfrontalier.

Această analiză economică va fi inclusă în evaluarea impactului și se va concentra pe evaluarea numărului de mecanisme fiscale și de intermediari afectați. Analiza economică va urmări, de asemenea, să estimeze costurile de asigurare a conformității pentru întreprinderi, facilitatori și pentru autoritățile publice.

Strategia de consultare

Consultarea publică este structurată sub forma unui chestionar pentru a colecta opiniile părților interesate cu privire la rolul facilitatorilor care contribuie la evaziunea fiscală și la planificarea fiscală agresivă. Consultarea publică se va desfășura timp de 10 săptămâni și va fi accesibilă prin intermediul portalului „Exprimați-vă părerea!” al Comisiei. Răspunsurile pot fi trimise în orice limbă oficială a UE, iar participanții pot încărca documente suplimentare.

În speță, Comisia va solicita contribuții din partea părților interesate și va promova această consultare în rândul afiliaților lor. Ea va publica un raport factual de sinteză pe pagina dedicată consultării în termen de opt săptămâni de la încheierea consultării publice și va elabora un raport de sinteză conținând un rezumat al tuturor rezultatelor consultării.

De ce desfășurăm această consultare?

Scopul consultării publice este de a colecta opinii de la părțile interesate cu privire la rolul factorilor care contribuie la evaziunea fiscală și la planificarea fiscală agresivă, la amploarea problemei, la necesitatea unei acțiuni la nivelul UE și la posibilele răspunsuri politice.

Publicul-țintă

Principalele grupuri de părți interesate care urmează să fie consultate prin intermediul consultării publice sunt:

·statele membre / autoritățile publice

·Asociații de întreprinderi, inclusiv cele reprezentând persoanele care beneficiază de consiliere sau de servicii cu caracter fiscal și care oferă consiliere sau servicii cu caracter fiscal 

·organizații neguvernamentale / organizații ale societății civile

·Persoane fizice

·Mediul academic

Pe lângă organizarea unei consultări publice deschise, Comisia ar putea desfășura câteva procese de consultare specifice (de exemplu, cu Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European sau cu părțile interesate).