Recurs introdus la 22 ianuarie 2007 de către Marguerite Chetcuti împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (camera a patra) pronunțate la 8 noiembrie 2006 în cauza T-357/04, Chetcuti/Comisie

(Cauza C-16/07 P)

(2007/C 82/25)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Marguerite Chetcuti (reprezentant: M.-A. Lucas, avocat)

Cealaltă parte la procedură: Comisia Comunităților Europene

Concluziile

Motivele și principalele argumente

Recurenta invocă un singur motiv în sprijinul recursului său, dedus din încălcarea de către Tribunal a noțiunii de concurs intern în sensul articolului 4 și articolului 29 alineatul (1) litera (b) din Statutul funcționarilor, în versiunea sa în vigoare în momentul publicării anunțului de concurs, precum și din obiectivul atribuit recrutării de articolul 27 și articolul 4 alineatul (1) și din principiul egalității de tratament sau, în orice caz, din încălcarea obligației de motivare.

În cadrul acestui motiv, recurenta susține, în principal, că rezultă din jurisprudența Curții și a Tribunalului că expresia „concurs intern în cadrul instituției ”vizează toate persoanele aflate în serviciul acesteia, în baza unui raport de drept public, printre care se află și agenții auxiliari, iar Tribunalul nu a respectat această jurisprudență și nici semnificația expresiei „concurs intern”, interesându-se de vocația esențială a concursului, definită în baza unor aprecieri subiective, și mai puțin de însăși natura sa, definită în funcție de condițiile obiective de admitere la concursurile menționate în anunțul de concurs.

În continuare, recurenta susține că, deși nu se poate contesta că AIPN dispune de o putere de apreciere importantă legată de menționarea în anunțul de concurs a condițiilor de admitere la concurs, această putere de apreciere trebuie totuși exercitată în funcție de cerințele posturilor care urmează să fie ocupate și de interesul serviciului, astfel încât nu poate fi admis argumentul excluderii agenților auxiliari sub motivul că, spre deosebire de funcționari și agenții temporari, aceștia nu ar trebui să probeze, în momentul recrutării lor inițiale, că au cel mai înalt nivel de competență, de eficiență și de integritate. Proba unor asemenea calități ar trebui efectiv să rezulte din simplul fapt că au trecut cu succes probele de preselecție și de selecție prevăzute în anunțul de concurs. De altfel, situația ar fi aceeași pentru proba de verificare a capacităților necesare pentru exercitarea atribuțiilor în posturile care urmează să fie ocupate.

În subsidiar, recurenta susține în final că hotărârea atacată ar fi insuficient motivată, în măsura în care Tribunalul nu a răspuns la argumentul său dedus dintr-o contradicție din anunțul de concurs, deoarece acesta din urmă pare să excludă candidatura agenților auxiliari, dar să admită pentru calculul experienței profesionale experiența dobândită în calitate de agent auxiliar în anumite grupe de funcții.