1

Prin recursul formulat, recurenta, WhatsApp Ireland Ltd, solicită anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene din 7 decembrie 2022, WhatsApp Ireland/Comitetul European pentru Protecția Datelor (T‑709/21, EU:T:2022:783), prin care acesta din urmă a respins acțiunea sa având ca obiect anularea Deciziei 1/2021 a Comitetului European pentru Protecția Datelor din 28 iulie 2021, adoptată în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1, denumit în continuare „RGPD”), în urma unei investigații efectuate de Data Protection Commission (autoritatea de supraveghere în materia protecției datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, Irlanda), în temeiul articolului 56 din regulamentul respectiv, în legătură cu prelucrarea transfrontalieră efectuată de WhatsApp Ireland în cadrul furnizării serviciilor sale în Uniunea Europeană.

2

Prin înscrisul depus la grefa Curții la 15 mai 2023, Computer & Communications Industry Association (denumită în continuare „CCIA”), o asociație internațională de întreprinderi active în sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor, a solicitat, în temeiul articolului 40 al doilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și al articolului 130 din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 190 alineatul (1) din acest regulament, să i se permită să intervină în prezenta procedură în susținerea concluziilor formulate de WhatsApp Ireland.

3

În sprijinul cererii sale, CCIA amintește condițiile stabilite de jurisprudența Curții și a Tribunalului, în special prin Ordonanța președintelui Curții din 10 martie 2023, Illumina/Comisia (C‑611/22 P, EU:C:2023:205, punctul 10), și prin Ordonanța din 23 septembrie 2019, Google și Alphabet/Comisia (T‑604/18, EU:T:2019:743, punctul 51), privind dreptul de intervenție al asociațiilor profesionale, potrivit căruia o asociație poate fi autorizată să intervină într‑o cauză dacă, în primul rând, este reprezentativă pentru un număr semnificativ de întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectorul în cauză, dacă, în al doilea rând, are ca obiect de activitate protecția intereselor membrilor săi, dacă, în al treilea rând, cauza poate ridica probleme de principiu care afectează funcționarea sectorului în cauză și dacă, prin urmare, în al patrulea rând, interesele membrilor săi pot fi afectate într‑o măsură importantă de hotărârea care urmează să fie pronunțată.

4

În această privință, CCIA subliniază, în ceea ce privește prima și a doua condiție prevăzute de această jurisprudență, că deciziile Comitetului European pentru Protecția Datelor, adoptate în temeiul articolului 65 alineatul (1) litera (a) din RGPD, nu pot fi adoptate decât în cazuri privind prelucrări de date cu caracter personal cu caracter transfrontalier, astfel de prelucrări fiind efectuate în mod obișnuit de societăți tehnologice de vârf, dintre care multe ar fi membre ale CCIA. În plus, instanțele Uniunii au recunoscut deja că obiectul acestei asociații include protecția intereselor membrilor săi.

5

În ceea ce privește cea de a treia condiție stabilită de această jurisprudență, CCIA amintește că, în prezenta cauză, se ridică problema dacă o societate vizată de o decizie a Comitetului European pentru Protecția Datelor, adoptată în temeiul articolului 65 alineatul (1) litera (a) din RGPD, are dreptul de a contesta o astfel de decizie direct în fața instanțelor Uniunii. Or, deciziile Comitetului European pentru Protecția Datelor ar fi obligatorii pentru autoritatea de supraveghere principală în sensul acestei dispoziții, astfel încât aceasta din urmă ar putea fi obligată să concluzioneze că anumite comportamente ale societății în cauză constituie o încălcare a RGPD și să majoreze cuantumul amenzii care urmează să fie aplicată, o astfel de amendă având caracterul unei sancțiuni penale în sensul articolului 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950.

6

Faptul de a refuza societății în cauză dreptul de a introduce o acțiune în fața instanței Uniunii, astfel cum a făcut Tribunalul în Ordonanța din 7 decembrie 2022, WhatsApp Ireland/Comitetul European pentru Protecția Datelor (T‑709/21, EU:T:2022:783) ar avea ca efect privarea acestei societăți de dreptul său la un control jurisdicțional efectiv, așa cum este garantat de articolul 6 și de articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Această decizie ar obliga o astfel de societate să introducă o acțiune în fața instanțelor naționale, care nu ar avea competența de a anula un act al Uniunii, ci, în cel mai bun caz, posibilitatea de a sesiza Curtea cu titlu preliminar, în cazul în care există îndoieli cu privire la interpretarea normelor de drept al Uniunii. Or, procedura preliminară nu poate înlocui o acțiune în anulare, în măsura în care Curtea nu ar avea, în cadrul acestei proceduri, o competență deplină în ceea ce privește toate chestiunile de fapt și de drept, în timp ce deciziile Comitetului European pentru Protecția Datelor ar ridica chestiuni de fapt complexe. În aceste condiții, prezenta cauză ar ridica probleme importante pentru CCIA și pentru membrii săi.

7

În ceea ce privește cea de a patra condiție stabilită de jurisprudența citată la punctul 3 din prezenta ordonanță, CCIA susține că soarta prezentei proceduri este susceptibilă să afecteze funcționarea sectorului tehnologiilor informației și comunicațiilor și, în special, să îi afecteze pe membrii săi, în măsura în care serviciile și produsele pe care le oferă implică, prin natura lor, prelucrări transfrontaliere ale datelor cu caracter personal. Astfel, acest sector ar fi vizat în mod special de procedura prevăzută la articolul 65 alineatul (1) litera (a) din RGPD și, prin urmare, de deciziile Comitetului European pentru Protecția Datelor.

8

În urma notificării părților de către grefierul Curții, în conformitate cu articolul 131 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 190 alineatul (1) din acesta, a cererii de intervenție formulată de CCIA, Comitetul European pentru Protecția Datelor a depus în termenul prevăzut observații cu privire la această cerere, solicitând în același timp respingerea acestei cereri.

9

În plus, prin scrisori depuse la grefa Curții la 30 mai și la 1 iunie 2023, WhatsApp Ireland și, respectiv, Comitetul European pentru Protecția Datelor au solicitat, în temeiul articolului 131 din Regulamentul de procedură, ca anumitor pasaje din anexele la cererea de recurs și din memoriul în răspuns să li se aplice regimul de confidențialitate față de CCIA.

10

Potrivit articolului 40 al doilea și al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, orice persoană care are un interes în soluționarea unui litigiu supus Curții, altul decât un litigiu între statele membre, între instituțiile Uniunii sau între aceste state și aceste instituții, dispune de dreptul de a interveni în litigiul respectiv.

11

Potrivit jurisprudenței constante a Curții, noțiunea de „interes în soluționarea litigiului”, în sensul acestei dispoziții, trebuie definită în raport cu obiectul litigiului însuși și înțeleasă ca fiind un interes direct și actual pentru soarta rezervată concluziilor înseși, iar nu ca fiind un interes în privința motivelor invocate sau a argumentelor invocate. Astfel, termenii „soluționarea litigiului” se referă la decizia finală solicitată, astfel cum este consacrată în dispozitivul hotărârii sau al ordonanței care urmează să fie pronunțată (Ordonanța președintelui Curții din 1 septembrie 2022, Google și Alphabet/Comisia, C‑48/22 P, EU:C:2022:667, punctul 6, precum și jurisprudența citată).

12

În această privință, trebuie în special să se verifice dacă autorul cererii de intervenție este afectat în mod direct de actul atacat și dacă interesul său în soluționarea litigiului este cert. Or, în principiu, un interes în soluționarea litigiului nu poate fi considerat suficient de direct decât în măsura în care această soluție este de natură să modifice poziția juridică a autorului cererii de intervenție (Ordonanța președintelui Curții din 1 septembrie 2022, Google și Alphabet/Comisia, C‑48/22 P, EU:C:2022:667, punctul 7, precum și jurisprudența citată).

13

Cu toate acestea, dintr‑o jurisprudență constantă rezultă de asemenea că o asociație profesională reprezentativă care are ca obiect de activitate protejarea intereselor membrilor săi poate fi autorizată să intervină atunci când litigiul ridică probleme de principiu de natură să afecteze interesele menționate. În consecință, cerința potrivit căreia o astfel de asociație trebuie să aibă un interes direct și actual în soluționarea litigiului trebuie să fie considerată îndeplinită atunci când asociația respectivă dovedește că se află într‑o astfel de situație, indiferent dacă soluționarea litigiului este de natură să modifice poziția juridică a asociației ca atare (Ordonanța președintelui Curții din 10 martie 2023, Illumina/Comisia, C‑611/22 P, EU:C:2023:205, punctul 8 și jurisprudența citată).

14

Astfel, o asemenea interpretare largă a dreptului de a interveni în favoarea asociațiilor profesionale reprezentative urmărește să permită o mai bună evaluare a cadrului în care se înscriu cauzele deduse judecății instanței Uniunii, evitând în același timp o multitudine de intervenții individuale care ar compromite eficacitatea și buna desfășurare a procedurii. Or, spre deosebire de persoanele fizice și juridice care acționează în nume propriu, asociațiile profesionale reprezentative pot solicita să intervină într‑un litigiu dedus judecății Curții nu pentru a apăra interese individuale, ci pentru a apăra interesele colective ale membrilor lor. Astfel, intervenția unei astfel de asociații oferă o perspectivă de ansamblu asupra acestor interese colective, afectate de o problemă de principiu de care depinde soluționarea litigiului, și este astfel de natură să permită Curții să aprecieze mai bine cadrul în care este sesizată cu o cauză (Ordonanța președintelui Curții din 10 martie 2023, Illumina/Comisia, C‑611/22 P, EU:C:2023:205, punctul 9 și jurisprudența citată).

15

În consecință, în conformitate cu jurisprudența amintită la punctul 13 din prezenta ordonanță și, mai precis, astfel cum rezultă din jurisprudența Tribunalului, o asociație poate fi autorizată să intervină într‑o cauză dacă, în primul rând, este reprezentativă pentru un număr semnificativ de întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectorul vizat, dacă, în al doilea rând, obiectul său de activitate include protecția intereselor membrilor săi, dacă, în al treilea rând, cauza poate ridica probleme de principiu care afectează funcționarea sectorului în cauză și dacă, prin urmare, în al patrulea rând, interesele membrilor săi pot fi afectate într‑o măsură importantă de hotărârea care urmează să fie pronunțată (Ordonanța președintelui Curții din 10 martie 2023, Illumina/Comisia, C‑611/22 P, EU:C:2023:205, punctul 10).

16

Cu toate acestea, trebuie subliniat că cererea de intervenție care a făcut obiectul Ordonanței președintelui Curții din 10 martie 2023 în cauza Illumina/Comisia (C‑611/122 P, EU:C:2023:205) a fost admisă având în vedere faptul că litigiul în cauză era susceptibil să aibă „o influență deosebită” asupra a trei sectoare la care Comisia făcuse referire, în mod explicit, în orientările sale privind aplicarea dispoziției ale cărei interpretare și domeniu de aplicare se aflau în centrul litigiului menționat, printre care sectorul specific în care activau membrii asociației autoare a cererii de intervenție (Ordonanța președintelui Curții din 10 martie 2023, Illumina/Comisia, C‑611/122 P, EU:C:2023:205, punctele 15-17). Astfel, trebuie să se precizeze că o asociație care solicită să intervină într‑un litigiu nu poate demonstra că prima și a treia condiție menționate la punctul 15 din prezenta ordonanță sunt îndeplinite prin simplul fapt că litigiul ridică probleme de principiu care privesc sectorul în care își desfășoară activitatea membrii săi, în împrejurări în care aceste chestiuni afectează totodată un număr important de alte sectoare de activitate. În caz contrar, obiectivul menționat la punctul 14 din prezenta ordonanță, care constă în special în evitarea unei multitudini de intervenții, ar fi compromis. Prin urmare, o astfel de asociație trebuie, de asemenea, să demonstreze, pe baza unor elemente obiective și credibile, că sectorul în care activează membrii săi este afectat într‑un mod diferit din punct de vedere calitativ în raport cu celelalte sectoare.

17

Or, în speță, CCIA nu a demonstrat că sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor este „sectorul vizat” de problema de principiu ridicată de prezentul litigiu, în sensul că rezultatul litigiului ar afecta funcționarea acestui sector într‑un mod diferit din punct de vedere calitativ în raport cu alte sectoare de activitate.

18

Este adevărat, desigur, că sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor este vizat de procedura menționată la articolul 65 alineatul (1) litera (a) din RGPD, în măsura în care serviciile și produsele oferite de întreprinderile din acest sector implică prelucrări de date cu caracter personal care au caracter transfrontalier.

19

Cu toate acestea, după cum remarcă în mod întemeiat Comitetul European pentru Protecția Datelor în observațiile sale privind cererea de intervenție, aceste proceduri privesc toate sectoarele de activitate în care întreprinderile prelucrează cantități importante de date cu caracter personal, și aceasta în diferite state membre. Or, CCIA s‑a limitat să invoce consecințele pe care le va avea pentru exercitarea dreptului la o protecție jurisdicțională efectivă rezultatul prezentului litigiu, în special în măsura în care acesta este susceptibil, pe fond, să rezolve problema de principiu de a se stabili dacă o decizie luată de Comitetul European pentru Protecția Datelor în temeiul articolului 65 alineatul (1) litera (a) din RGPD modifică situația juridică a societății ale cărei date sunt în discuție, astfel încât ea constituie un act atacabil de către această societate.

20

Este necesar să se constate că aceste consecințe vor afecta întreprinderile din orice sector care poate face obiectul unei proceduri în temeiul articolului 65 alineatul (1) litera (a) din RGPD. Or, CCIA nu a expus motivele pentru care răspunsul care ar putea fi dat la această problemă de principiu, referitoare la caracterul atacabil al deciziilor adoptate în temeiul acestei dispoziții, ar afecta în mod obiectiv interesele întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor într‑un mod diferit din punct de vedere calitativ în raport cu cele active în alte sectoare, care prelucrează, și ele, cantități importante de date cu caracter personal.

21

Din considerațiile care precedă rezultă că CCIA nu a dovedit că are un interes în soluționarea litigiului, în sensul articolului 40 al doilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și că, prin urmare, cererea sa de intervenție trebuie respinsă.

22

În măsura în care cererea de intervenție a CCIA se respinge, cererea de aplicare a regimului de confidențialitate față de această asociație, formulată în comun de WhatsApp Ireland și de Comitetul European pentru Protecția Datelor, a rămas lipsită de obiect, astfel încât nu este necesară pronunțarea cu privire la această cerere.

23

Potrivit articolului 138 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din același regulament, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât cererea de intervenție a CCIA a fost respinsă, iar Comitetul European pentru Protecția Datelor nu a solicitat obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, trebuie să se dispună că CCIA și acest comitet își vor suporta propriile cheltuieli de judecată aferente cererii de intervenție a CCIA.

Pentru aceste motive, președintele Curții dispune: