—

Anularea Deciziei Consiliului din 8 martie 2021 privind reclamația și reclamația complementară formulate de reclamantă în temeiul articolului 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor Uniunii Europene împotriva Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1117 a Consiliului din 27 iulie 2020 de numire a procurorilor europeni ai Parchetului European, în partea în care José Eduardo Moreira Alves d’Oliveira Guerra, unul dintre cei trei candidați desemnați inițial de Portugalia, este numit procuror european al Parchetului European, ca agent temporar cu gradul AD 13, pentru o perioadă de trei ani începând de la 29 iulie 2020, care nu poate fi reînnoită (JO 2020, L 244, p. 18).

—

anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1117 a Consiliului din 27 iulie 2020 de numire a procurorilor europeni ai Parchetului European, în partea în care José Eduardo Moreira Alves d’Oliveira Guerra este numit procuror european al Parchetului European, ca agent temporar cu gradul AD 13, pentru o perioadă de trei ani începând de la 29 iulie 2020, care nu poate fi reînnoită;

—

obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

1)

Primul motiv întemeiat pe o eroare vădită de apreciere, în măsura în care Consiliul consideră că atunci când numește procurorii europeni în conformitate cu articolul 96 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1939, nu este „autoritatea împuternicită să facă numiri” (AIPN) în sensul articolului 1 alineatele (1) și (2) din Statutul funcționarilor, coroborat cu articolul 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți.

2)

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea normelor aplicabile în cazul numirii procurorilor europeni, care garantează principiul independenței Parchetului European. Reclamanta susține că faptul că guvernul portughez a contestat, prin înscris trimis Consiliului Uniunii Europene la 29 noiembrie 2019, clasificarea realizată de Juriul de selecție prevăzut la articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/1939, a candidaților propuși de propriul guvern, cu indicarea altui candidat preferat, și aprobarea acesteia de către Consiliu pun în discuție structura procedurii de numire a procurorilor europeni.

3)

Al treilea motiv întemeiat pe o eroare manifestă în ceea ce privește motivele deciziei. Reclamanta susține în special că înscrisul din 29 noiembrie 2019, trimis de guvernul portughez Consiliului, conținea două erori grave, recunoscute de altfel de guvern însuși. Erorile respective constau în menționarea candidatului preferat de guvernul portughez în șase ocazii drept „Procurorul-General adjunct José Guerra” și în afirmația potrivit căreia acest procuror a exercitat funcții de cercetare și de urmărire într-un proces important în materie de infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

4)

Al patrulea motiv întemeiat pe abuzul de putere. Reclamanta susține că obiectivele în vederea cărora au fost atribuite competențe Consiliului Uniunii Europene, în cadrul procesului de selecție și de numire a procurorilor europeni, sunt garantarea independenței organului și în numirea celor mai calificați candidați naționali și care să ofere toate garanțiile de independență pentru exercitarea funcției de procuror european.

5)

Al cincilea motiv întemeiat pe încălcarea dreptului la bună administrare. Reclamanta susține că în măsura în care Consiliul s-a îndepărtat de avizul conținut în raportul Juriului de selecție și, așadar, de ordinea de prioritate bazată pe rezultatul evaluării efectuate de Comitetul menționat, o motivare cu caracter general sub forma unei simple referințe la o „evaluare diferită a meritelor candidaților efectuată în cadrul organismelor cu caracter pregătitor competente ale Consiliului” este echivalentă cu o lipsă absolută de motivare, care nu permite reclamantei să cunoască motivele pentru care Consiliul a decis potrivit unui criteriu diferit.

6)

Al șaselea motiv întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament și al nediscriminării. Reclamanta susține că Consiliul atunci când a realizat „evaluarea diferită a meritelor candidaților efectuată în cadrul organismelor cu caracter pregătitor competente ale Consiliului”, în măsura în care aceasta o afectează pe reclamantă, a încălcat principiul egalității de tratament și al nediscriminării.