–

pentru Syngenta Agro GmbH, de P. Gey și H.‑G. Kamann, Rechtsanwälte;

–

pentru Agro Trade Handelsgesellschaft mbH, de H. P. Koof, Rechtsanwalt;

–

pentru guvernul elen, de V. Karra, K. Konsta și E. Leftheriotou, în calitate de agenți;

–

pentru guvernul italian, de G. Palmieri, în calitate de agent, asistată de A. Collabolletta, avvocato dello Stato;

–

pentru guvernul austriac, de A. Posch, J. Schmoll și V.‑S. Strasser, în calitate de agenți;

–

pentru Comisia Europeană, de A. C. Becker și M. Ter Haar, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 1 și a punctului (1) literele (b) și (f) din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 547/2011 al Comisiei din 8 iunie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele de etichetare pentru produsele de protecție a plantelor (JO 2011, L 155, p. 176).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Syngenta Agro GmbH, pe de o parte, și Agro Trade Handelsgesellschaft mbH (denumită în continuare „Agro Trade”), pe de altă parte, în legătură cu interdicția introducerii pe piață a unui produs fitosanitar.

3

Considerentele (8), (9) și (31) ale Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO 2009, L 309, p. 1) au următorul cuprins:

[…]

4

Articolul 1 din acest regulament, intitulat „Obiect și scop”, prevede la alineatul (3):

„Scopul prezentului regulament este de a asigura un nivel ridicat de protecție atât a sănătății oamenilor și a animalelor, cât și a mediului și de a îmbunătăți funcționarea pieței interne prin armonizarea normelor de introducere pe piață a produselor fitosanitare, îmbunătățind, în același timp, producția agricolă.”

5

Articolul 3 din regulamentul menționat, intitulat „Definiții”, prevede:

„În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

[…]

[…]

[…]”

6

Articolul 28 din același regulament, intitulat „Autorizarea introducerii pe piață și a utilizării”, prevede:

„(1)   Un produs fitosanitar nu se introduce pe piață și nu se utilizează fără să fi fost autorizat în statul membru în cauză, în conformitate cu prezentul regulament.

(2)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), în următoarele cazuri nu este necesară nicio autorizare:

[…]

7

Articolul 52 din Regulamentul nr. 1107/2009, intitulat „Comerțul paralel”, prevede:

„(1)   Un produs fitosanitar autorizat într‑un stat membru (statul membru de origine) poate, sub rezerva obținerii unui permis de comerț paralel, să fie introdus pe piață sau utilizat în alt stat membru (statul membru de introducere), în cazul în care statul membru respectiv stabilește că produsul fitosanitar are o compoziție identică cu cea a unui produs fitosanitar deja autorizat pe teritoriul său (produs de referință). Cererea se înaintează autorității competente a statului membru de introducere.

(2)   Permisul de comerț paralel se acordă, în cadrul unei proceduri simplificate, în termen de 45 de zile lucrătoare de la primirea unei cereri complete, în cazul în care produsul fitosanitar care urmează să fie introdus este identic cu produsul de referință în sensul alineatului (3). […]

(3)   Produsele fitosanitare sunt considerate identice cu produsele de referință dacă:

(4)   Cererea de obținere a unui permis de comerț paralel conține următoarele informații:

[…]

(5)   Produsele fitosanitare pentru care au fost eliberate permise de comerț paralele sunt introduse pe piață și utilizate numai în conformitate cu dispozițiile autorizației produsului de referință. Pentru a facilita monitorizarea și controalele, Comisia stabilește cerințe de control specifice pentru produsul care urmează să fie introdus în cadrul unui regulament menționat la articolul 68.

(6)   Permisul de comerț paralel este valabil pe durata autorizației produsului de referință. În cazul în care titularul autorizației produsului de referință solicită anularea acesteia în conformitate cu articolul 45 alineatul (1) și cerințele formulate la articolul 29 sunt încă îndeplinite, valabilitatea permisului de comerț paralel expiră la data la care autorizația produsului de referință ar fi expirat în mod normal.

(7)   Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice din prezentul articol, articolele 44, 45, 46, 55, articolul 56 alineatul (4) și capitolele VI‑X se aplică, în mod corespunzător, produselor fitosanitare care fac obiectul unui comerț paralel.

(8)   Fără a se aduce atingere articolului 44, o autorizație de comerț paralel poate fi retrasă în cazul în care autorizația produsului fitosanitar introdus este retrasă în statul membru de origine, din motive de siguranță sau eficiență.

(9)   În cazul în care produsul nu este identic cu produsul de referință în sensul alineatului (3), statul membru de introducere poate acorda doar autorizația necesară introducerii pe piață și folosirii în conformitate cu articolul 29.

[…]

(11)   Fără a aduce atingere articolului 63, autoritățile statului membru pun la dispoziția publicului informații privind permisele de comerț paralel.”

8

Articolul 55 din acest regulament, intitulat „Utilizarea produselor fitosanitare”, prevede:

„Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fitosanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. […]”

9

Articolul 56 din regulamentul menționat, intitulat „Informații privind potențialele efecte dăunătoare sau inadmisibile”, prevede la alineatul (4):

„Titularul unei autorizații pentru un produs fitosanitar raportează anual autorităților competente din statul membru care a acordat autorizația pentru respectivul produs fitosanitar toate informațiile de care dispune cu privire la nerealizarea eficienței scontate, la dezvoltarea rezistenței și la orice alte efecte neprevăzute asupra plantelor, produselor vegetale sau mediului.”

10

Articolul 65 din același regulament, intitulat „Etichetarea”, prevede la alineatul (1):

„Etichetarea produselor fitosanitare include cerințele de clasificare, etichetare și ambalare prevăzute de Directiva 1999/45/CE [a Parlamentului European și a Consiliului din 31 mai 1999 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea preparatelor periculoase (JO 1999, L 200, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 28, p. 15)] și este conformă cerințelor stabilite în regulamentul adoptat în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 79 alineatul (4).

[…]”

11

Potrivit articolului 1 din Regulamentul nr. 547/2011:

„Etichetarea produselor de protecție a plantelor respectă cerințele menționate în anexa I și include, după caz, frazele tip în ceea ce privește riscurile speciale pentru sănătatea umană sau animală sau pentru mediu enunțate în anexa II și frazele tip privind riscurile și măsurile de precauție pentru protejarea sănătății umane sau animale sau a mediului, enunțate în anexa III.”

12

Anexa I la acest regulament, intitulată „Cerințele de etichetare, astfel cum sunt menționate la articolul 1”, prevede la punctul (1):

„Următoarele informații trebuie să figureze în mod clar și indelebil pe ambalajul produselor de protecție a plantelor:

[…]

[…]

[…]”

13

Articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO 2008, L 353, p. 1), intitulat „Scopul și domeniul de aplicare”, prevede:

„(1)   Scopul prezentului regulament îl constituie garantarea unui înalt nivel de protecție a sănătății oamenilor și a mediului, precum și libera circulație a substanțelor, amestecurilor și articolelor, menționate la articolul 4 alineatul (8) prin:

[…]

[…]

[…]

[…]”

14

Articolul 2 din acest regulament, intitulat „Definiții”, prevede:

„În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

[…]

[…]”

15

Figurând sub titlul III din regulamentul menționat, intitulat „Comunicarea pericolului sub forma etichetării”, articolul 17, intitulat „Reguli generale”, are următorul cuprins:

„(1)   O substanță sau un amestec clasificat(ă) ca periculoasă/periculos și conținut(ă) într‑un ambalaj are aplicată o etichetă care include următoarele elemente:

[…]”

16

Articolul 49 alineatul 4 din Gesetz zum Schutz der Kulturpflanzen (Legea privind protecția plantelor) prevede:

„În cazul în care titularul autorizației nu utilizează, în vederea etichetării în conformitate cu articolul 47 alineatul (1), numărul de lot al titularului autorizației produsului de protecție a plantelor care urmează să fie importat în paralel, el trebuie să efectueze și să păstreze pentru o perioadă de cel puțin cinci ani un registru din care să rezulte corespondența dintre numărul de lot utilizat de el și cele ale titularului autorizației produsului de protecție a plantelor care urmează să fie importat în paralel. […]”

17

Syngenta Agro este o societate de distribuție a grupului Syngenta, care produce și distribuie produse fitosanitare în Germania și în alte state membre ale Uniunii Europene.

18

Agro Trade este o societate comercială din sectorul agricol care distribuie produse fitosanitare, în special produse fitosanitare ce au făcut obiectul unui import paralel.

19

Printre aceste din urmă produse figurează cele ale Syngenta Agro, pe care Agro Trade le distribuie în Germania în bidoane originale, nedeschise, ce aparțin Syngenta Agro, după ce a înlocuit eticheta originală cu propria etichetă.

20

Pe această din urmă etichetă figurează printre altele informații despre Agro Trade, în calitate de importatoare și distribuitoare, dar nu și despre Syngenta Agro, în calitate de titulară a autorizației pentru produsul fitosanitar în cauză în statul membru de origine. Agro Trade înlocuiește și numărul de lot inițial al producătorului cu propriul număr de identificare și ține un registru din care reiese corespondența dintre acest din urmă număr și numărul de lot inițial.

21

Syngenta Agro a sesizat Landgericht Hamburg (Tribunalul Regional din Hamburg, Germania) cu o cerere prin care solicita să se interzică Agro Trade să introducă pe piață, cu titlu comercial, pe teritoriul german, produsele fitosanitare ale Syngenta Agro care au făcut obiectul unui import paralel atunci când mențiunile referitoare la numele și la adresa titularului autorizației care figurează pe ambalajul inițial au fost înlăturate și/sau atunci când numărul de lot al preparatului care figurează pe acest ambalaj a fost înlăturat și înlocuit cu un alt număr de identificare, pentru motivul că comportamentul Agro Trade era contrar dispozițiilor coroborate ale articolului 1 și ale punctului (1) literele (b) și (f) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011.

22

Landgericht Hamburg (Tribunalul Regional din Hamburg) a admis cererea Syngenta Agro în măsura în care se întemeia pe punctul (1) litera (b) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011 și privea informațiile referitoare la numele și la adresa titularului autorizației. În schimb, el a respins această cerere în măsura în care se întemeia pe punctul (1) litera (f) din anexa menționată și privea numărul de lot al preparatului în cauză.

23

Syngenta Agro și Agro Trade au declarat apel împotriva acestei hotărâri în fața Hanseatisches Oberlandesgericht Hamburg (Tribunalul Regional Superior Hanseatic din Hamburg, Germania), care este instanța de trimitere în prezenta cauză.

24

Această instanță are îndoieli cu privire la interpretarea care trebuie dată punctului (1) literele (b) și (f) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011, în măsura în care acest regulament nu prevede nicio normă specifică în ceea ce privește etichetarea produselor fitosanitare care au făcut obiectul unui import paralel.

25

În aceste împrejurări, Hanseatisches Oberlandesgericht Hamburg (Tribunalul Regional Superior Hanseatic din Hamburg) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

26

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 1 și punctul (1) litera (b) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011 trebuie interpretate în sensul că un importator care introduce un produs fitosanitar într‑un stat membru, pe baza unui permis de comerț paralel, poate să înlocuiască, pe ambalajul acestui produs, numele și adresa titularului autorizației în statul membru de origine cu propriul nume și propria adresă.

27

Potrivit articolului 65 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1107/2009, etichetarea produselor fitosanitare introduse pe piață sau utilizate în temeiul acestui regulament include cerințele Directivei 1999/45, care a fost abrogată și înlocuită prin Regulamentul nr. 1272/2008. În plus, această etichetare trebuie să fie conformă cu cerințele enunțate în Regulamentul nr. 547/2011, care a fost adoptat, în temeiul acestui articol 65 alineatul (1), în vederea aplicării cerințelor în materie de etichetare a produselor fitosanitare prevăzute de Regulamentul nr. 1107/2009.

28

În temeiul articolului 1 din Regulamentul nr. 547/2011, etichetarea respectivă trebuie să fie conformă cu cerințele stabilite în anexa I la acest regulament.

29

Din cuprinsul punctului (1) litera (b) din această anexă I rezultă că numele și adresa titularului autorizației trebuie să figureze în mod clar și indelebil pe ambalajul produselor de uz fitosanitar.

30

Regulamentele nr. 1107/2009 și nr. 547/2011 nu cuprind nicio dispoziție specifică privind etichetarea produselor fitosanitare pentru care a fost solicitat un permis de comerț paralel, iar articolul 52 alineatul (7) din Regulamentul nr. 1107/2009 se limitează să prevadă, pentru aceste produse, aplicarea „mutatis mutandis”, printre altele, a dispozițiilor generale privind etichetarea prevăzute în capitolul VII din acest din urmă regulament.

31

În aceste condiții, trebuie arătat că, în vederea interpretării unei dispoziții de drept al Uniunii, trebuie să se țină seama nu numai de formularea acesteia în conformitate cu sensul său obișnuit în limbajul curent, ci și de contextul său și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte această dispoziție (Hotărârea din 22 iunie 2022, Leistritz,C‑534/20, EU:C:2022:495, punctul 18 și jurisprudența citată).

32

În plus, un regulament de punere în aplicare trebuie, dacă este posibil, să fie interpretat în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază (Hotărârea din 19 iulie 2012, Pie Optiek,C‑376/11, EU:C:2012:502, punctul 34 și jurisprudența citată).

33

În conformitate cu această jurisprudență, trebuie să se stabilească modul în care expresia „numele și adresa titularului autorizației”, care figurează la punctul (1) litera (b) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011, trebuie înțeleasă în cadrul etichetării produselor fitosanitare ce fac obiectul unui comerț paralel, în sensul articolului 52 alineatul (7) din Regulamentul nr. 1107/2009.

34

În primul rând, în ceea ce privește interpretarea literală a acestei expresii, trebuie arătat că modul de redactare a punctului (1) litera (b) din această anexă I nu furnizează niciun element util în această privință.

35

În al doilea rând, în ceea ce privește interpretarea contextuală, din articolul 3 punctele 10 și 24 și din articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1107/2009 rezultă că, în principiu, obligația de a menționa pe ambalajul produselor fitosanitare numele și adresa titularului unei autorizații se aplică persoanei fizice sau juridice autorizate de autoritatea competentă a unui stat membru, prin intermediul unui act administrativ specific, să introducă pe piață produsul fitosanitar în cauză pe teritoriul acestui stat membru.

36

Or, în ceea ce privește un produs fitosanitar care face obiectul unui comerț paralel, potrivit articolului 52 din Regulamentul nr. 1107/2009, titularul permisului de comerț paralel este cel responsabil de introducerea pe piață a acestui produs pe teritoriul statului membru de introducere, după ce s‑a verificat că produsul menționat și produsul de referință sunt identice.

37

Astfel, Curtea a statuat deja că permisul de comerț paralel are caracter personal și că numai titularul acestui permis poate introduce un produs fitosanitar pe piața statului membru care a acordat respectivul permis (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 martie 2021, Agrimotion,C‑912/19, EU:C:2021:173, punctele 26 și 37).

38

Rezultă, astfel cum a subliniat doamna avocată generală în esență la punctul 52 din concluzii, că, în timp ce o autorizație acordată în temeiul articolului 28 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1107/2009 îl leagă pe titularul acesteia de statul membru de origine, un permis de comerț paralel, eliberat în temeiul articolului 52 din acest regulament, îl leagă pe titularul acestuia de statul membru de introducere, și că o autorizație eliberată de statul membru de origine nu produce drepturi sau obligații în privința titularului acesteia în statul membru de introducere.

39

Prin urmare, trebuie să se considere că cerința enunțată la punctul (1) litera (b) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011, care se referă la numele și adresa titularului autorizației, trebuie înțeleasă, în cazul comerțului paralel, în sensul că se referă la numele și adresa titularului permisului de comerț paralel. Acesta este așadar obligat să menționeze, pe eticheta produsului fitosanitar introdus pe piața statului membru de introducere, numele și adresa sa lângă sau în locul celor ale titularului autorizației în statul membru de origine.

40

Pe de altă parte, dispozițiile Regulamentului nr. 1272/2008 confirmă această interpretare a punctului (1) litera (b) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011.

41

Potrivit articolului 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 1272/2008, „[o] substanță sau un amestec clasificat[ă] ca periculoasă (periculos) și conținut(ă) într‑un ambalaj are aplicată o etichetă care include […] numele, adresa și numărul de telefon ale furnizorului (furnizorilor)”.

42

Or, din articolul 1 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din regulamentul menționat reiese că acesta din urmă prevede o obligație pentru furnizori de a eticheta și de a ambala substanțele și amestecurile introduse pe piață, în timp ce, potrivit definiției care figurează la articolul 2 punctul 26 din același regulament, noțiunea de „furnizor” include orice producător, importator, utilizator din aval sau distribuitor care introduce pe piață o substanță, ca atare sau în amestec, sau un amestec.

43

Rezultă că, atunci când un importator sau un distribuitor care deține un permis de comerț paralel introduce pe piață un produs fitosanitar în statul membru care a acordat acest permis, acest importator sau distribuitor îndeplinește cerințele de etichetare prevăzute de Regulamentul nr. 1272/2008 dacă ambalajul acestui produs poartă o etichetă care conține numele, adresa și numărul său de telefon.

44

În al treilea rând, interpretarea punctului (1) litera (b) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011 reținută la punctul 39 din prezenta hotărâre este conformă cu dublul obiectiv urmărit de articolul 52 din Regulamentul nr. 1107/2009, care este, astfel cum reiese în special din considerentele (8), (9) și (31) ale acestui din urmă regulament, acela de a facilita comerțul paralel cu produse fitosanitare identice autorizate în diferite state membre, garantând în același timp un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale, precum și a mediului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 noiembrie 2019, Vaselife International și Chrysal International, C‑445/18, EU:C:2019:968, punctul 32).

45

Astfel, pe de o parte, trebuie să se constate că menționarea numelui și a adresei titularului permisului de comerț paralel al unui produs fitosanitar pe eticheta acestuia din urmă nu constituie nicidecum un obstacol în calea comerțului paralel cu acest produs, întrucât nu impune, în sine, condiții pentru comercializarea produsului respectiv în afara statului membru de origine.

46

Pe de altă parte, în ceea ce privește sănătatea umană și animală, precum și mediul, este necesar să se arate, asemenea guvernului elen, că un nivel ridicat de protecție a acestora este asigurat prin controalele utilizării adecvate a produselor fitosanitare impuse prin articolul 55 din Regulamentul nr. 1107/2009, aplicabil produselor fitosanitare care fac obiectul unui comerț paralel în temeiul articolului 52 alineatul (7) din acest regulament.

47

Un astfel de control se efectuează ținând seama de conținutul permisului de comerț paralel al produsului fitosanitar în cauză, conținut care, în ceea ce privește condițiile referitoare la introducerea pe piață și la utilizarea acestui produs, corespunde, în conformitate cu articolul 52 alineatul (5) prima teză din regulamentul menționat, celui al autorizației produsului de referință în statul membru de introducere.

48

În plus, în temeiul articolului 52 alineatul (6) prima teză din același regulament, durata de valabilitate a permisului de comerț paralel al unui produs fitosanitar corespunde, în principiu, celei stabilite în autorizația produsului de referință în statul membru de introducere.

49

În consecință, atât pentru autoritatea competentă a statului membru de introducere, cât și pentru distribuitorii și utilizatorii unui produs fitosanitar care face obiectul unui comerț paralel, cele mai importante indicații și informații cu privire la acesta se găsesc numai în permisul de comerț paralel al acestui produs.

50

Or, printre aceste indicații și informații figurează numele și adresa titularului permisului de comerț paralel al produsului fitosanitar în cauză, care, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 37 din prezenta hotărâre, este singurul responsabil pentru introducerea pe piață a acestui produs pe teritoriul statului membru de introducere.

51

De asemenea, în cazul în care, în statul membru de introducere, un utilizator dorește să obțină informații cu privire la culturile pentru care este autorizat un produs fitosanitar ce face obiectul comerțului paralel sau cu privire la condițiile de aplicare și de dozare a acestui produs, numele și adresa indicate pe eticheta aplicată pe acesta trebuie să fie cele ale titularului permisului de comerț paralel al produsului respectiv, întrucât acest titular este în măsură să furnizeze aceste informații, iar nu cel al autorizației pentru același produs în statul membru de origine.

52

Or, informațiile menționate sunt primordiale în raport cu realizarea obiectivului urmărit de Regulamentul nr. 1107/2009 de a garanta un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale, precum și a mediului în statul membru de introducere.

53

În sfârșit, în ceea ce privește ipoteza în care autorizația produsului fitosanitar introdus este retrasă în statul membru de origine din motive de siguranță sau de eficacitate, este suficient să se indice că autoritatea competentă a statului membru de introducere dispune, conform articolului 52 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1107/2009, de informațiile necesare pentru urmărirea acestui produs și pentru identificarea titularului autorizației în statul membru de origine. În aceste condiții, această autoritate este în măsură să retragă, dacă este cazul, permisul de comerț paralel, în conformitate cu articolul 52 alineatul (8) din acest regulament.

54

În aceste condiții, trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 1 și punctul (1) litera (b) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011 trebuie interpretate în sensul că un importator care introduce un produs fitosanitar într‑un stat membru pe baza unui permis de comerț paralel poate să înlocuiască, pe ambalajul acestui produs, numele și adresa titularului autorizației în statul membru de origine cu propriul nume și propria adresă.

55

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 1 și punctul (1) litera (f) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011 trebuie interpretate în sensul că un importator care introduce un produs fitosanitar într‑un stat membru, pe baza unui permis de comerț paralel, este obligat să menționeze pe ambalajul acestui produs numărul de lot al preparatului atribuit inițial de producător.

56

Astfel cum rezultă din cuprinsul punctelor 27 și 28 din prezenta hotărâre, etichetarea produselor fitosanitare introduse pe piață sau utilizate în temeiul Regulamentului nr. 1107/2009 trebuie să fie conformă cu cerințele enunțate în anexa I la Regulamentul nr. 547/2011, al cărui punct (1) litera (f) prevede că „numărul de lot al preparatului și data de fabricație” trebuie să figureze în mod clar și indelebil pe ambalajul acestor produse.

57

În ceea ce privește noțiunea de „număr de lot”, trebuie arătat că nici Regulamentul nr. 547/2011, nici Regulamentul nr. 1107/2009 și nici Regulamentul nr. 1272/2008 nu definesc această noțiune.

58

Din jurisprudența amintită la punctul 31 din prezenta hotărâre rezultă că, pentru a determina modul în care trebuie înțeleasă noțiunea menționată, trebuie să se țină seama de termenii acesteia, în conformitate cu sensul lor obișnuit în limbajul curent, precum și de contextul său și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte.

59

Potrivit semnificației termenilor „număr de lot” în limbajul curent, aceștia se raportează la o serie de cifre și/sau de litere de identificare, atribuită unui ansamblu de produse care prezintă aceleași caracteristici și sunt fabricate în cursul aceleiași operațiuni de producție.

60

Trebuie arătat, asemenea guvernului austriac, că punctul (1) litera (f) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011 se referă în mod concret la „numărul de lot al preparatului”, legând, în mod indisociabil, „numărul de lot” de „preparatul” fabricat de producătorul său.

61

Pe de altă parte, semnificația menționată la punctul 59 din prezenta hotărâre este reflectată în special la articolul 2 litera (m) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1280 al Comisiei din 2 august 2021 în ceea ce privește măsurile privind bunele practici de distribuție pentru substanțele active utilizate ca materiale de start în produsele medicinale veterinare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului (JO 2021, L 279, p. 1), care definește un „lot” ca fiind „o cantitate definită de material de start, material de ambalare sau produs prelucrat într‑un singur proces sau într‑o singură serie de procese, astfel încât se preconizează că este omogen ”, și la articolul 2 litera (p), care definește un „număr de lot” ca „o combinație distinctă de numere sau litere care identifică în mod unic un lot”.

62

Rezultă că prin noțiunea „număr de lot”, în sensul punctului (1) litera (f) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011, se înțelege numărul de lot atribuit inițial unui produs fitosanitar de către fabricantul său.

63

Această interpretare este confirmată de faptul că „data de fabricație” se referă fără niciun echivoc la activitatea de fabricare de către „producător”, în sensul articolului 3 punctul 11 din Regulamentul nr. 1107/2009. Or, persoanele care efectuează o reetichetare sau o reambalare a produselor nu pot fi considerate ca fiind un „producător” în sensul acestei dispoziții.

64

Interpretarea reținută la punctul 62 din prezenta hotărâre este confirmată și de obiectivul urmărit de Regulamentul nr. 1107/2009, și anume în special, astfel cum s‑a amintit la punctul 44 din prezenta hotărâre, garantarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale, precum și a mediului, ceea ce presupune ca produsele fitosanitare să poată fi urmărite și să poată face obiectul unor controale eficiente.

65

În ceea ce privește în particular trasabilitatea acestor produse, trebuie arătat că, în cazul unei anomalii care afectează un astfel de produs, numărul de lot inițial al preparatului în cauză este singura referință pertinentă și că, în cazul unei situații de urgență, numai acest număr permite autorităților competente să retragă de pe piață, în mod țintit și imediat, acest produs.

66

În schimb, dacă un importator paralel ar fi autorizat să înlăture și să înlocuiască numărul de lot inițial al preparatului în cauză cu un nou număr de identificare personal, trasabilitatea produsului fitosanitar în cauză nu ar fi posibilă decât prin intermediul unei baze de date care stabilește corespondențe între aceste numere, ceea ce ar face mai lentă și mai complicată o eventuală retragere a acestui produs de pe piață.

67

În consecință, astfel cum a subliniat doamna avocată generală în esență la punctul 81 din concluzii, este contrară obiectivului urmărit de Regulamentul nr. 1107/2009 o reglementare națională potrivit căreia un importator paralel este liber să înlocuiască, pe ambalajul unui produs fitosanitar care face obiectul unui comerț paralel, numărul de lot inițial al preparatului în cauză cu numărul său de identificare, independent de împrejurarea că această reglementare obligă acest importator paralel să țină un registru care să pună în corelație numerele de loturi inițiale și numerele de identificare personale ale respectivului importator paralel.

68

În aceste condiții, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că articolul 1 și punctul (1) litera (f) din anexa I la Regulamentul nr. 547/2011 trebuie interpretate în sensul că un importator care introduce un produs fitosanitar într‑un stat membru, pe baza unui permis de comerț paralel, este obligat să menționeze pe ambalajul acestui produs numărul de lot al preparatului în cauză atribuit inițial de producător.

69

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declară: