EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62021CJ0788

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 9 februarie 2023.
Skatteministeriet Departementet împotriva Global Gravity ApS.
Cerere de decizie preliminară formulată de Retten i Esbjerg.
Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Tariful vamal comun – Clasificarea mărfurilor – Nomenclatura combinată – Subpozițiile 7616 99 90 și 8609 00 90 – Tubular Transport Running‑system (TubeLock) – Noțiunea de «container».
Cauza C-788/21.

Court reports – general

ECLI identifier: ECLI:EU:C:2023:86

 HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a noua)

9 februarie 2023 ( *1 )

„Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Tariful vamal comun – Clasificarea mărfurilor – Nomenclatura combinată – Subpozițiile 76169990 și 86090090 – Tubular Transport Running‑system (TubeLock) – Noțiunea de «container»”

În cauza C‑788/21,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Retten i Esbjerg (Tribunalul din Esbjerg, Danemarca), prin decizia din 16 decembrie 2021, primită de Curte la 17 decembrie 2021, în procedura

Skatteministeriet Departementet

împotriva

Global Gravity ApS,

CURTEA (Camera a noua),

compusă din domnul J.‑C. Bonichot, îndeplinind funcția de președinte de cameră, domnul S. Rodin și doamna O. Spineanu‑Matei (raportoare), judecători,

avocat general: domnul A. M. Collins,

grefier: domnul A. Calot Escobar,

având în vedere procedura scrisă,

luând în considerare observațiile prezentate:

pentru guvernul danez, de V. Pasternak Jørgensen, în calitate de agent, asistată de B. Søes Petersen, advokat;

pentru Comisia Europeană, de K. Rasmussen și M. Salyková, în calitate de agenți,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea subpoziției 86090090 din Nomenclatura combinată (denumită în continuare „NC”) care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), în versiunea rezultată din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1001/2013 al Comisiei din 4 octombrie 2013 (JO 2013, L 290, p. 1).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Skatteministeriet Departementet (Ministerul Finanțelor, Danemarca), pe de o parte, și Global Gravity ApS (denumită în continuare „GG”), pe de altă parte, în legătură cu clasificarea tarifară a unui dispozitiv de transport de țevi dezvoltat de aceasta din urmă.

Cadrul juridic

SA

3

Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles, la 14 iunie 1983, în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor (OMV) și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199). Notele explicative ale SA sunt elaborate în cadrul OMV în conformitate cu dispozițiile acestei convenții.

4

În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul 2 din convenția menționată, fiecare parte contractantă se angajează să aplice normele generale de interpretare a SA, precum și toate notele de secțiuni, de capitole și de subpoziții și să nu modifice domeniul de aplicare al secțiunilor, al capitolelor, al pozițiilor sau al subpozițiilor SA.

5

OMV aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din aceeași convenție, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA.

6

Poziția 8609 din SA, în versiunea aplicabilă litigiului principal, menționează „Cadre și containere (inclusiv containere‑cisternă și containere‑rezervor), special concepute și echipate pentru unul sau mai multe moduri de transport”.

7

Potrivit notelor explicative ale SA referitoare la această poziție, în versiunea aplicabilă litigiului principal:

„Cadrele și containerele sunt ambalaje special concepute și echipate pentru a putea fi transportate prin unul sau mai multe moduri de transport (în special feroviar, rutier, naval sau aerian). Ele sunt echipate cu dispozitive (cârlige, inele, suporturi, rotile etc.) pentru a facilita manevrarea și arimarea la bordul vehiculului terestru, al aeronavei sau al navei de transport. Ele sunt adecvate pentru transportul «de la ușă la ușă» al mărfurilor, fără schimbarea ambalajului, de la punctul de plecare până la locul de sosire. Ele au o construcție robustă astfel încât să permită utilizarea în mod repetat.

Tipul cel mai curent, din lemn sau din metal, constă într‑o cutie mare dotată cu uși sau cu panouri laterale demontabile.

Printre principalele tipuri de cadre și containere pot fi citate:

1)

cadrele special adaptate pentru transportul bunurilor mobile;

2)

cadrele izoterme pentru alimente sau mărfuri perisabile;

3)

containerele‑cisternă și containerele‑rezervor, în general având formă cilindrică, pentru transportul lichidelor sau al gazelor; aceste ambalaje sunt însă clasificate în acest loc numai dacă sunt montate pe un suport care permite să le fixeze pe un anumit vehicul. Prezentate într‑o altă formă, ele urmează regimul propriu, în funcție de materia din care sunt constituite;

4)

containerele deschise pentru transportul de mărfuri în vrac (cărbune, minereuri, pavele, cărămizi, țigle etc.). Pentru a facilita descărcarea, podelele sau pereții laterali se montează adesea pe șarniere;

5)

cadrele și containerele pentru transportul unor mărfuri speciale, printre altele obiectele din sticlă, articolele din ceramică, animalele vii.

Capacitatea cadrelor și a containerelor variază, în general, între 4 și 145 m3. Cu toate acestea, există unele mai mici, însă capacitatea lor nu este în mod normal mai mică de 1 m3.

Sunt excluse de la prezenta poziție:

a)

cutiile de orice gen care, deși sunt destinate pentru transportul «de la ușă la ușă» al mărfurilor, nu sunt concepute în mod special, pentru a fi fixate sau amarate pe vehiculul terestru, în aeronavă sau în nava de transport. Aceste ambalaje urmează regimul propriu, în funcție de materia din care sunt constituite;

[…]”

NC

8

Articolul 1 din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000 (JO 2000, L 28, p. 16, Ediție specială, 02/vol. 12, p. 33) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 2658/87”), prevede:

„(1)   Comisia instituie o nomenclatură a mărfurilor, denumită în continuare […] «NC», care respectă, în același timp, atât cerințele Tarifului vamal comun, cât și statistica pentru comerț exterior a Comunității, precum și alte politici ale Comunității privind importul sau exportul de mărfuri.

(2)   [NC] cuprinde:

(a)

nomenclatura [SA];

(b)

subdiviziunile comunitare ale acestei nomenclaturi, denumite «subpoziții NC» în cazul în care se specifică ratele corespunzătoare ale drepturilor;

(c)

dispozițiile preliminare, notele complementare ale secțiunilor sau ale capitolelor și notele de subsol referitoare la subpozițiile NC.

(3)   [NC] este inclusă în Anexa I. […]

[…]”

9

În temeiul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, Comisia adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a NC, împreună cu ratele taxelor vamale în conformitate cu articolul 1, astfel cum rezultă din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Regulamentul respectiv se publică până la 31 octombrie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la 1 ianuarie anul următor.

10

Din dosarul de care dispune Curtea reiese că versiunea NC aplicabilă în cauza principală este cea care rezultă din Regulamentul de punere în aplicare nr. 1001/2013.

11

Prima parte a NC cuprinde o secțiune I, consacrată regulilor generale, al cărei punct A, intitulat „Reguli generale pentru interpretarea [NC]”, prevede:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii.

1.

Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textele pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli.

2.

(a)

Orice referire la un articol de la o poziție determinată acoperă acest articol, chiar incomplet sau nefinit, cu condiția ca acesta să prezinte, ca atare, caracteristicile esențiale ale articolului complet sau finit. Această regulă se aplică și la articolul complet sau finit sau considerat ca atare, în temeiul dispozițiilor precedente, atunci când articolul este prezentat nemontat sau demontat.

(b)

Orice mențiune la un material de la o poziție determinată se referă la acest material fie în stare pură, fie amestecat sau asociat cu alte materiale. De asemenea, orice mențiune la produse dintr‑un anumit material se referă la produsele alcătuite în întregime sau parțial din acest material. Clasificarea acestor produse amestecate sau a articolelor asociate se efectuează în conformitate cu principiile enunțate la regula 3.

3.

Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate la două sau mai multe poziții prin aplicarea regulii 2 (b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează:

(a)

poziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general. Cu toate acestea, în cazul în care două sau mai multe poziții se referă fiecare numai la o parte din materialele care compun un produs amestecat sau un articol compozit sau numai la o parte dintre articolele mărfurilor prezentate în seturi, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, aceste poziții se consideră, în raport cu produsul sau articolul, la fel de specifice, chiar dacă una dintre poziții oferă o descriere mai precisă sau mai completă.

(b)

produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite și mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3 (a), se clasifică după materialul sau articolul care le conferă caracterul esențial, în cazul în care este posibilă efectuarea acestei determinări.

(c)

în cazul în care regulile 3 (a) și 3 (b) nu permit efectuarea clasificării, marfa se clasifică la poziția cu numărul cel mai mare dintre cele susceptibile a fi luate în considerare.

[…]

6.

Clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează, în mod legal, cu respectarea textelor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții […]. În sensul acestei reguli, se utilizează și notele de secțiuni și capitole corespunzătoare, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare.”

12

Partea II a NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, conține o secțiune XV, intitulată „Metale comune și articole din metale comune”, care cuprinde capitolul 76 din această nomenclatură, intitulat „Aluminiu și articole din aluminiu”.

13

Pozițiile 7601-7615 din NC privesc diferite produse specifice din aluminiu precum aluminiul sub formă brută și barele, tijele și profilele din aluminiu. Poziția 7616 din NC este o poziție reziduală, care privește „alte produse din aluminiu”. Subpoziția 761610 din NC privește un anumit număr de produse specifice precum țintele, cuiele, crampoanele cu vârf, șuruburile, buloanele și cârligele. Subpoziția 761699 privește alte articole.

14

Secțiunea XVII, intitulată „Mijloace de transport și echipamente auxiliare”, a Părții II a NC conține capitolul 86 din această nomenclatură, intitulat „Vehicule și echipamente pentru căile ferate sau similare și părți ale acestora; aparate mecanice (inclusiv electromecanice) de semnalizare a traficului”.

15

Pozițiile 8601-8608 din NC privesc produse precum locomotive, vagoane automotoare pentru cale ferată sau tramvai, vehicule pentru întreținere sau pentru servicii.

16

Poziția 8609 din NC și subpozițiile sale au următorul cuprins:

„8609 00

Cadre și containere (inclusiv containere‑cisternă și containere‑rezervor), special concepute și echipate pentru unul sau mai multe moduri de transport

8609 00 10

Containere cu blindaj de plumb pentru protecție împotriva radiațiilor, pentru transportul materialelor radioactive (Euratom)

8609 00 90

Altele”

TARIC

17

Potrivit articolului 2 din Regulamentul nr. 2658/87, Comisia Europeană instituie pe baza NC un Tarif integrat al Comunităților Europene, denumit „TARIC”, care se bazează pe NC și include printre altele subdiviziuni comunitare suplimentare, denumite „subpoziții TARIC”.

18

Articolul 3 din acest regulament prevede:

„(1)   Fiecare subpoziție NC are un cod numeric compus din opt cifre:

(a)

primele șase cifre reprezintă codurile numerice corespunzătoare pozițiilor și subpozițiilor din nomenclatura [SA];

(b)

cea de a șaptea și a opta cifră identifică subpozițiile NC. În cazul în care o poziție sau o subpoziție a [SA] nu este subdivizată în scopuri comunitare, cifrele a șaptea și a opta sunt «00».

(2)   Subpozițiile din TARIC se identifică prin a noua și a zecea cifră care formează împreună cu numerele de cod menționate la alineatul (1) numerele de cod TARIC. În absența subdiviziunilor comunitare, cifrele a noua și a zecea sunt «00».

[…]”

19

În temeiul articolului 12 alineatul (2) din regulamentul menționat, măsurile și informațiile privind Tariful vamal comun sau TARIC se difuzează, în măsura în care este posibil, în format electronic prin mijloace computerizate.

20

În ceea privește subpoziția 761699 din NC, referitoare la alte articole din aluminiu, TARIC, în versiunea aplicabilă litigiului principal, avea următorul cuprins:

„76169990 – – – Altele:

– – – – Lucrate manual:

– – – – Altele:

7616999010 – – – – – Coliere, bride și alte dispozitive de susținere, racordare, strângere sau distanțare, destinate pentru anumite tipuri de vehicule aeriene

[…]

7616999091 – – – – – – Radiatoare din aluminiu și elemenți sau secțiuni care compun aceste radiatoare, indiferent dacă acești elemenți sunt asamblați în blocuri

7616999099 – – – – – – Altele”

21

TARIC, în versiunea aplicabilă litigiului principal, nu prevedea un cod specific asociat subpoziției 86090090 din NC.

Litigiul principal și întrebările preliminare

22

La 28 februarie 2014, GG a solicitat Skattestyrelsen (Direcția Impozite, Danemarca) informații tarifare obligatorii pentru produsul denumit „Tubular Transport Running System (TTRS)” sau „TubeLock®” (denumit în continuare „TubeLock”).

23

Acest produs, dezvoltat de GG, pârâta din litigiul principal, este descris ca fiind un mijloc sigur de transport al țevilor de la fabrică la platformele de foraj petrolier și de gaze naturale folosind diferite mijloace de transport (rutier, feroviar și/sau naval) fără a fi necesară schimbarea ambalajului pe parcursul transportului.

24

TubeLock este format dintr‑un ansamblu de traverse de menținere din aluminiu, din două bare de asamblare din oțel (una în stânga și una în dreapta) pentru fiecare traversă și două buloane M20 din oțel pentru fiecare traversă pentru a le strânge împreună. Traversele sunt piese alungite din aluminiu, prevăzute cu un număr de crestături adaptate la diametrul tuburilor. Odată ce țevile au fost așezate în crestăturile unei prime traverse, o a doua traversă este așezată deasupra, în celălalt sens, după care poate fi așezat următorul strat de țevi. Cele două bare de asamblare sunt prevăzute fiecare cu un orificiu prin care se introduce o chingă atunci când sistemul de transport este descărcat din mijlocul de transport. Construcția robustă ar permite utilizarea repetată a produsului respectiv. Elementele sistemului TubeLock sunt importate împreună, însă la momentul importului componentele acestuia sunt detașate. Atunci când produsul nu este întrebuințat – și anume atunci când traversele nu strâng țevile – poate fi demontat și depozitat într‑o cutie de transport, ocupând astfel un spațiu redus.

25

Prin decizia din 15 august 2014, Direcția Impozite a considerat că TubeLock trebuia clasificat ca produs din aluminiu la subpoziția 76169990 din NC (codul TARIC al mărfii 7616999099), pentru care taxa vamală era de 6 %.

26

GG a contestat această decizie la Landsskatteretten (Comisia Fiscală Națională, Danemarca), care, la 2 decembrie 2019, a decis că TubeLock trebuia să fie clasificat la subpoziția 86090090 din NC (codul TARIC al mărfii 8609009000) ca fiind container de marfă, ce nu era supus unei taxe vamale.

27

Prin cererea introductivă din 28 februarie 2020, Ministerul Finanțelor a sesizat instanța de trimitere, Retten i Esbjerg (Tribunalul din Esbjerg, Danemarca), cu o acțiune împotriva acestei decizii, solicitând clasificarea TubeLock la subpoziția 76169990 din NC.

28

Instanța de trimitere arată că, potrivit Ministerului Finanțelor, produsul în cauză nu poate fi clasificat la subpoziția 86090090 deoarece, în primul rând, nu este un container de marfă. Astfel, acesta nu ar avea o podea sau părți laterale din material solid, nu ar avea un volum specific și, prin urmare, nu ar putea conține mărfuri. Această concluzie ar fi confirmată de notele explicative ale poziției 8609 din NC.

29

În al doilea rând, TubeLock nu ar fi special conceput sau echipat pentru unul sau mai multe moduri de transport, deși, pentru a fi clasificat la subpoziția 86090090 din NC, un container de mărfuri ar trebui să fie echipat cu dispozitive care să faciliteze manevrarea și arimarea acestuia la bordul unui vehicul de transport, așa cum reiese din notele explicative. Or, orificiile barelor de asamblare ale TubeLock nu ar fi utilizate pentru arimarea într‑un vehicul de transport. De altfel, această caracteristică nu ar fi contestată de GG.

30

În al treilea rând, TubeLock s‑ar clasifica la subpoziția TARIC 7616999099 ca „articol din aluminiu”. Astfel, ar fi vorba despre un articol compozit format din materiale diferite. În plus, în conformitate cu regula 3 (b) din Regulile generale pentru interpretarea NC, asemenea produse – atunci când clasificarea acestora nu ar putea fi efectuată prin aplicarea regulii 3 (a) – ar trebui să se clasifice după materialul care le conferă caracterul esențial. Or, traversele de menținere ale TubeLock ar constitui elementul esențial al acestui sistem de transport și ar fi din aluminiu.

31

GG contestă această clasificare. Dispozitivele ce pot fi considerate containere, care figurează în notele explicative ale SA, ar fi enumerate în acestea doar cu titlu de exemplu. În plus, un container de mărfuri nu ar trebui să fie prevăzut în mod necesar cu dispozitive în scopul arimării la bordul unui vehicul de transport pentru a putea fi calificat drept „container de mărfuri”, în sensul poziției 8609 din NC. Pe de altă parte, un produs nu ar putea să fie clasificat la poziția 7616 din NC dacă desemnarea mărfurilor în „articole din aluminiu” este mai puțin precisă decât în altă parte a NC. Or, în speță, subpoziția 86090090 din această nomenclatură ar fi mai precisă.

32

Instanța de trimitere are îndoieli cu privire la interpretarea noțiunii de „container de mărfuri” și la domeniul de aplicare al poziției 8609 din NC.

33

În aceste împrejurări, Retten i Esbjerg (Tribunalul din Esbjerg) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)

Care sunt criteriile care trebuie aplicate pentru a stabili dacă un articol constituie un container de mărfuri clasificat la subpoziția [86090090] din [NC], astfel cum figurează în [Regulamentul de punere în aplicare nr. 1001/2013], inclusiv:

a)

dacă aceste criterii, privite fiecare în parte, pot conduce la clasificarea unui articol ca fiind un container de mărfuri;

b)

dacă trebuie efectuată o apreciere de ansamblu a criteriilor pentru a stabili dacă un articol trebuie clasificat ca fiind un container, astfel încât îndeplinirea mai multor criterii – însă nu a tuturor acestor criterii – să conducă la clasificarea articolului ca fiind un container;

sau

c)

dacă toate criteriile trebuie să fie îndeplinite cumulativ pentru ca un articol să poată fi clasificat ca fiind un container?

2)

Noțiunea de «cadre și containere» de la subpoziția 86090090 din NC, în versiunea prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare nr. 1001/2013, trebuie interpretată în sensul că se referă la un articol care constă într‑un sistem pentru transportul țevilor, constituit dintr‑un număr de traverse de menținere din aluminiu, din două bare de asamblare din oțel pentru fiecare traversă și din două buloane M20 pentru fiecare traversă, care permit fixarea acestora împreună, sistemul fiind utilizat în modul următor: țevile sunt așezate deasupra traverselor de menținere, pe aceste țevi se așază alte traverse de menținere, pe care se așază din nou țevi, și așa mai departe, până când încărcătura cuprinde numărul dorit de țevi; operațiunea se finalizează întotdeauna prin așezarea deasupra ansamblului a unui anumit număr de traverse de menținere; în momentul în care țevile sunt atașate împreună prin traversele de menținere, iar pregătirea încărcăturii este finalizată, se atașează chingi din oțel la barele de asamblare care se află la cele patru colțuri ale încărcăturii (prin trecerea acestora prin orificiile barelor), iar marfa este pregătită să fie încărcată fie cu ajutorul unei macarale, fie cu ajutorul unui motostivuitor, în cazul unui transport terestru?”

Cu privire la întrebările preliminare

34

Prin intermediul întrebărilor adresate, care trebuie să fie examinate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă subpoziția 86090090 din NC trebuie interpretată în sensul că se clasifică la aceasta un dispozitiv de transport de țevi care este constituit dintr‑un anumit număr de perechi de traverse de menținere din aluminiu între care sunt așezate perpendicular țevile destinate să fie transportate, aceste perechi de traverse fiind legate între ele cu ajutorul a două bare de asamblare din oțel, echipate cu orificii, alte țevi putând fi ulterior așezate deasupra potrivit aceluiași procedeu până când încărcătura conține numărul de țevi care trebuie să fie transportate, încărcătura fiind completă odată cu atașarea unor chingi din oțel la barele de asamblare care se află la cele patru colțuri ale încărcăturii (prin trecerea acestora prin orificiile barelor), în scopul de a facilita manevrarea ansamblului.

35

Trebuie amintit de la bun început că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, rolul său constă în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare îi va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect în NC produsele în discuție (a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 iunie 2021, Flavourstream, C‑822/19, EU:C:2021:444, punctul 33).

36

Potrivit regulilor generale pentru interpretarea NC, clasificarea mărfurilor se determină potrivit textului pozițiilor și al notelor de secțiuni sau de capitole din această nomenclatură. În interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din nomenclatura menționată și al notelor de secțiuni sau de capitole (Hotărârea din 28 aprilie 2022, PRODEX, C‑72/21, EU:C:2022:312, punctul 28).

37

În plus, Curtea a statuat în repetate rânduri că, în pofida faptului că nu au forță obligatorie, notele explicative, îndeosebi ale SA, constituie instrumente importante de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă elemente valabile pentru interpretarea acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 februarie 2021, Bartosch Airport Supply Services, C‑772/19, EU:C:2021:141, punctul 23, și Hotărârea din 28 aprilie 2022, PRODEX, C‑72/21, EU:C:2022:312, punctul 29), în măsura în care formularea acestora este conformă dispozițiilor pe care le interpretează (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 februarie 2009, Kamino International Logistics, C‑376/07, EU:C:2009:105, punctul 48).

38

În lumina acestei jurisprudențe va fi necesar să se examineze dacă o marfă care prezintă caracteristicile avute de TubeLock poate să fie clasificată la subpoziția 86090090 din NC, ce constituie ea însăși o subdiviziune a subpoziției 860900 din NC, care privește „cadre și containere (inclusiv containere‑cisternă și containere‑rezervor), special concepute și echipate pentru unul sau mai multe moduri de transport”.

39

Din modul de redactare a acestei din urmă subpoziții rezultă că în vederea clasificării unui produs în aceasta, este necesar să fie respectate în mod cumulativ două condiții: pe de o parte, acest produs trebuie să fie calificat drept „cadru sau container” și, pe de altă parte, el trebuie să fie special conceput și echipat pentru unul sau mai multe moduri de transport.

40

În ceea ce privește prima condiție, și anume calificarea drept „cadru sau container”, este necesar să se observe, cu titlu introductiv, că există o divergență între diferitele versiuni lingvistice ale subpoziției 860900 din NC. Astfel, printre acestea, versiunile în limba franceză („cadre ou conteneur”), în limba italiană („Casse mobili e contenitori”), în limba neerlandeză („Containers en dergelijke laadkisten”) și în limba română („Cadre și containere”) utilizează doi termeni. Alte versiuni lingvistice folosesc doar un singur termen, urmat de un sinonim între paranteze. Aceasta este situația în special a versiunilor în limba daneză [„Godsbeholdere (containere)”] și în limba germană [„Warenbehälter (Container)”] sau se limitează la un singur termen, precum versiunile în limba engleză („Containers”), în limba polonă („Pojemniki”) și în limba portugheză („Contentores”).

41

În plus, în versiunile lingvistice care utilizează doi termeni, aceștia nu au în mod necesar un sens identic. Astfel, în timp ce versiunile în limba neerlandeză și în limba italiană folosesc, în afara cuvântului „container”, un echivalent al cuvântului „cutie”, versiunile în limbile franceză și română recurg la cuvântul „cadru”. La prima vedere, acesta nu este un sinonim al termenului „container” sau „cutie”.

42

Potrivit unei jurisprudențe constante, formularea utilizată în una dintre versiunile lingvistice ale unei dispoziții de drept al Uniunii nu poate constitui singurul temei pentru interpretarea acestei dispoziții și nici nu se poate atribui, în această privință, respectivei formulări un caracter prioritar în raport cu celelalte versiuni lingvistice, din moment ce dispozițiile dreptului Uniunii trebuie interpretate și aplicate în mod uniform, în lumina versiunilor existente în toate limbile Uniunii (Hotărârea din 28 octombrie 2021, KAHL și Roeper, C‑197/20 și C‑216/20, EU:C:2021:892, punctul 33).

43

În această privință trebuie totuși să se constate că, în limbile franceză și română, una dintre accepțiunile cuvântului „cadru” este, în domeniul transportului, tocmai aceea a unei cutii de dimensiuni foarte mari care este utilizată la transportul feroviar sau rutier de bunuri mobile. În plus, în limba română, cuvântul „cadru” este folosit ca sinonim al cuvântului „carcasă”, care desemnează o structură tridimensională sau un înveliș, adesea din lemn sau din metal.

44

Astfel, acești termeni întrebuințați în versiunile în limbile franceză și română ale subpoziției 860900 din NC par să aibă același sens cu cel utilizat în alte versiuni lingvistice ale acestei subpoziții, precum „casse” în versiunea în limba italiană și „laadkist” în versiunea în limba neerlandeză. Împrejurarea că mai multe versiuni lingvistice utilizează doar termenul „container” sau un sinonim al acestuia confirmă, pe de altă parte, interpretarea potrivit căreia cuvântul „cadru” folosit în versiunile în limbile franceză și română trebuie să fie înțeles în același sens, și anume cel de „cadru‑container” sau de „cutie”.

45

În plus, această interpretare este susținută de faptul că NC prevede subpoziții specifice dedicate altor tipuri de mărfuri care, deși cuprind denumirea de „cadru”, nu ar putea în niciun caz să fie clasificate la subpoziția 860900 din NC, precum subpoziția 441400 referitoare printre altele la „rame din lemn pentru tablouri, fotografii, oglinzi sau obiecte similare” și subpoziția 39252000 referitoare la „uși, ferestre, cadre și tocuri, pervazuri și praguri”.

46

Întrucât termenul „cadru”, în sensul subpoziției 860900 din NC, vizează așadar, astfel cum reiese din cele ce precedă, cadrele în sensul acestora de „containere”, nu este mai puțin adevărat că nici NC, nici notele sale de secțiune sau de capitol nu definesc cu exactitate ce acoperă această din urmă noțiune. Potrivit jurisprudenței Curții, în acest caz este necesar să se stabilească semnificația în conformitate cu sensul obișnuit al acestui termen în limbajul curent, ținând seama de contextul în care este utilizat și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 martie 2020, Pfizer Consumer Healthcare, C‑182/19, EU:C:2020:243, punctul 48).

47

În această privință, un container desemnează în limbajul curent un recipient având dimensiuni standardizate, care este compus cel puțin dintr‑o podea și din pereți laterali dintr‑un material rigid, este destinat depozitării sau transportului de gaz ori a unor produse lichide sau solide și facilitează manevrarea acestora în timpul transportului.

48

Această interpretare a noțiunii de „container”, în sensul că privește un „recipient”, și anume un obiect gol care posedă o podea și pereți, este susținută de modul de redactare a subpoziției 7310 din NC referitoare la „[r]ezervoare, butoaie, bidoane, cutii și recipiente similare […]”, desemnarea mărfurilor care se clasifică la această subpoziție menționând doar „recipiente”, iar toate exemplele date fiind caracterizate prin faptul că este vorba despre produse care dispun cel puțin de o podea și de pereți din materiale solide. Or, din moment ce din cuprinsul punctului precedent reiese că un „container”, în sensul subpoziției 860900 din NC, este în egală măsură un „recipient”, nu ar fi justificat să se considere ca acest termen să primească interpretări diferite în diverse poziții din NC.

49

Interpretarea menționată a termenului „container”, în sensul că are în vedere un recipient care dispune cel puțin de o podea și de pereți laterali, este de asemenea confirmată de notele explicative ale poziției 8609 din SA. Acestea descriu produsele care se clasifică la poziția respectivă ca fiind „ambalaje”, citând ca exemplul cel mai întâlnit o cutie mare care dispune de porți sau chiar de panouri laterale demontabile. Toate exemplele date la acea poziție descriu recipiente goale care sunt destinate să conțină anumite mărfuri.

50

Aceste note se referă și la „capacitatea” containerelor, ceea ce implică în egală măsură că ele trebuie înțelese ca fiind recipiente destinate să conțină obiectele, lichidele sau gazele care urmează să fie transportate.

51

Pe de altă parte, prin faptul că prevăd că atât cadrele, cât și containerele dispun de o capacitate, aceste note explicative confirmă că termenul „cadru” utilizat în versiunile în limbile franceză și română ale acestei subpoziții trebuie înțeles în sensul că desemnează un recipient, iar nu un cadru, o ramă sau un pervaz, așa cum se menționează la punctul 45 din prezenta hotărâre.

52

În speță trebuie să se constate că un dispozitiv de transport care nu poate conține sau închide țevile ce urmează a fi transportate, dar care le strânge între ele cu ajutorul unor bare metalice ca un etrier, într‑un mod în care acest dispozitiv acoperă doar o parte foarte limitată a suprafeței țevilor respective, nu prezintă caracteristicile și proprietățile obiective ale unui recipient, astfel încât un asemenea produs nu are caracteristicile necesare pentru a fi calificat drept „cadru sau container” în sensul subpoziției 860900 din NC.

53

Întrucât condițiile pentru clasificarea unui produs la subpoziția în cauză sunt cumulative, nu este necesară analizarea celei de a doua condiții care trebuie să fie îndeplinită pentru clasificarea la subpoziția 860900 din NC, și anume aceea ca produsul să fie special conceput și echipat pentru unul sau mai multe moduri de transport.

54

Având în vedere toate aceste considerații, este necesar să se răspundă la întrebările adresate că subpoziția 86090090 din NC trebuie interpretată în sensul că nu se clasifică la aceasta un dispozitiv de transport de țevi care este constituit dintr‑un anumit număr de perechi de traverse de menținere din aluminiu între care sunt așezate perpendicular țevile destinate să fie transportate, aceste perechi de traverse fiind legate între ele cu ajutorul a două bare de asamblare din oțel, echipate cu orificii, alte țevi putând fi ulterior așezate deasupra potrivit aceluiași procedeu până când încărcătura conține numărul de țevi care trebuie să fie transportate, încărcătura fiind completă odată cu atașarea unor chingi din oțel la barele de asamblare care se află la cele patru colțuri ale încărcăturii (prin trecerea acestora prin orificiile barelor), în scopul de a facilita manevrarea ansamblului, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.

Cu privire la cheltuielile de judecată

55

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

 

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară:

 

Subpoziția 86090090 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunea rezultată din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1001/2013 al Comisiei din 4 octombrie 2013,

 

trebuie interpretată în sensul că

 

nu se clasifică la aceasta un dispozitiv de transport de țevi care este constituit dintr‑un anumit număr de perechi de traverse de menținere din aluminiu între care sunt așezate perpendicular țevile destinate să fie transportate, aceste perechi de traverse fiind legate între ele cu ajutorul a două bare de asamblare din oțel, echipate cu orificii, alte țevi putând fi ulterior așezate deasupra potrivit aceluiași procedeu până când încărcătura conține numărul de țevi care trebuie să fie transportate, încărcătura fiind completă odată cu atașarea unor chingi din oțel la barele de asamblare care se află la cele patru colțuri ale încărcăturii (prin trecerea acestora prin orificiile barelor), în scopul de a facilita manevrarea ansamblului, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.

 

Semnături


( *1 ) Limba de procedură: daneza.

Top