–

pentru guvernul lituanian, de V. Kazlauskaitė-Švenčionienė, în calitate de agent;

–

pentru Comisia Europeană, de J. Baquero Cruz, S. Delaude și A. Steiblytė, în calitate de agenți;

–

pentru Banca Centrală Europeană, de A. Dambrauskaitė, M. Estrada‑Cañamares și F. Feyerbacher, în calitate de agenți, asistate de D. Sarmiento Ramírez‑Escudero, abogado,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 a Băncii Centrale Europene din 16 septembrie 2010 privind verificarea autenticității și a calității și repunerea în circulație a bancnotelor euro (JO 2010, L 267, p. 1), astfel cum a fost modificată prin Decizia BCE/2012/19 a Băncii Centrale Europene din 7 septembrie 2012 (JO 2012, L 253, p. 19) (denumită în continuare „Decizia BCE/2010/14”), precum și validitatea actului intitulat „Standarde minime pentru verificarea automată a calității bancnotelor euro de către echipamentele de procesare a bancnotelor” (denumite în continuare „standarde minime pentru verificarea automată”), publicat pe website‑ul Băncii Centrale Europene (BCE).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între „Brink’s Lithuania” UAB, pe de o parte, și Lietuvos bankas (Banca Lituaniei), pe de altă parte, în legătură cu o decizie prin care această bancă centrală națională a obligat Brink’s Lithuania să adopte măsurile necesare pentru a reduce nivelul de toleranță a echipamentelor sale de procesare a bancnotelor, utilizate pentru verificarea automată a calității bancnotelor euro care urmează să fie repuse în circulație, la maximum 5 %.

3

Regulamentul (CE) nr. 1338/2001 al Consiliului din 28 iunie 2001 de definire a măsurilor necesare protecției monedei euro împotriva falsificării (JO 2001, L 181, p. 6, Ediție specială, 19/vol. 3, p. 169), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 44/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 (JO 2009, L 17, p. 1) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 1338/2001”), are ca obiect, potrivit articolului 1 alineatul (1), stabilirea măsurilor necesare în vederea circulației bancnotelor și monedelor euro, în condiții care garantează protecția lor împotriva activităților de falsificare.

4

Considerentul (4) al acestui regulament enunță:

„Măsurile care trebuie adoptate pentru protecția monedei euro împotriva falsificării privesc Comunitatea, în temeiul responsabilității acesteia față de moneda unică. Protecția juridică a monedei euro nu poate fi asigurată suficient în mod individual de către statele membre, din cauza faptului că bancnotele și monedele euro vor fi puse în circulație în afara teritoriilor statelor membre participante. Trebuie, prin urmare, să se adopte o legislație comunitară care să definească măsurile necesare pentru circulația bancnotelor și monedelor euro, în condiții care să asigure protecția globală, efectivă și omogenă împotriva activităților susceptibile de a aduce atingere credibilității sale și, în felul acesta, să se adopte măsurile corespunzătoare pentru ca totul să fie pregătit în timp util înainte de 1 ianuarie 2002.”

5

Articolul 6 din regulamentul menționat, intitulat „Obligațiile instituțiilor care participă la verificarea și la distribuirea către public a bancnotelor și a monedelor”, prevede:

„(1)   Instituțiile de credit și, în limita activității lor de plată, ceilalți prestatori de servicii de plată, precum și orice alt operator economic care participă la verificarea și la distribuirea către public a bancnotelor și a monedelor, inclusiv:

[…]

[…]

au obligația de a se asigura cu privire la autenticitatea bancnotelor și monedelor euro pe care le‑au primit și pe care intenționează să le repună în circulație, precum și cu privire la detectarea falsurilor.

În ceea ce privește bancnotele euro, acest control se efectuează în conformitate cu procedurile stabilite de BCE.

Instituțiile și operatorii economici menționați la primul paragraf au obligația de a retrage din circulație toate bancnotele și monedele euro pe care le‑au primit despre care știu sau au motive suficiente să considere că sunt false. Acestea le predau de îndată autorităților naționale competente.

[…]

(2)   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a asigura că instituțiile menționate la alineatul (1), care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute la alineatul respectiv, fac obiectul unor sancțiuni efective, proporționale și descurajatoare.

(3)   Fără a aduce atingere datelor fixate de către BCE pentru aplicarea procedurilor pe care le definește, statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru aplicarea alineatului (1) primul paragraf din prezentul articol până cel târziu la 31 decembrie 2011. Statele membre informează de îndată Comisia [Europeană] și BCE cu privire la acestea.”

6

Potrivit considerentului (2) al Deciziei BCE/2010/14:

„În vederea protejării integrității bancnotelor euro și a detectării corecte a contrafacerilor, bancnotele euro aflate în circulație trebuie menținute în stare bună pentru a se asigura verificarea cu ușurință și fiabilitate a autenticității acestora; de aceea, este necesară verificarea calității bancnotelor euro. Mai mult, bancnotele euro suspectate de a fi contrafăcute trebuie detectate rapid și predate autorităților naționale competente.”

7

Articolul 1 din această decizie, intitulat „Domeniu de aplicare”, prevede:

„Prezenta decizie stabilește regulile și procedurile comune privind verificarea autenticității și calității și repunerea în circulație a bancnotelor euro în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul [nr. 1338/2001].”

8

Potrivit articolului 2 din decizia menționată, intitulat „Definiții”:

„În sensul prezentei decizii:

[…]

[…]”

9

Articolul 3 din Decizia BCE/2010/14, intitulat „Principii generale”, prevede la alineatele (1) și (3)-(5):

„(1)   Obligația agenților care operează cu numerar de a verifica autenticitatea și calitatea bancnotelor euro trebuie îndeplinită în conformitate cu procedurile stabilite în prezenta decizie.

[…]

(3)   Verificarea autenticității și calității este realizată fie de un tip de echipament de procesare a bancnotelor care a fost testat cu succes de o BCN, fie manual de un membru al personalului calificat.

(4)   Bancnotele euro pot fi repuse în circulație doar prin intermediul echipamentelor utilizate de clienți sau prin intermediul echipamentelor de distribuire a numerarului, dacă autenticitatea și calitatea acestora au fost verificate de un tip de echipament de procesare a bancnotelor care a fost testat cu succes de o BCN și dacă au fost clasificate ca autentice și în stare bună. Totuși, această cerință nu se aplică în cazul bancnotelor euro care au fost livrate direct unui agent care operează cu numerar de o BCN sau de un alt agent care operează cu numerar care a verificat deja autenticitatea și calitatea bancnotelor în acest mod.

(5)   Echipamentele utilizate de personal, atunci când sunt utilizate în scopul verificării autenticității și a calității […] pot fi puse în funcțiune de agenții care operează cu numerar doar dacă acestea au fost testate cu succes de o BCN și au fost incluse pe lista de pe website‑ul BCE, astfel cum este prevăzut la articolul 9 alineatul (2). Echipamentele sunt utilizate doar pentru cupiurile și seriile de bancnote euro prezentate pe website‑ul BCE pentru echipamentele corespunzătoare, cu parametrii standard stabiliți de producător, inclusiv actualizările acestora, care au fost testate cu succes, cu excepția cazului în care între BCN și agentul care operează cu numerar au fost agreați parametri mai stricți.”

10

Articolul 6 din această decizie, intitulat „Detectarea bancnotelor euro necorespunzătoare”, prevede la alineatele (2) și (3):

„(2)   Verificarea automată a calității este efectuată de un echipament de procesare a bancnotelor care a fost testat cu succes conform standardelor minime publicate pe website‑ul BCE și modificate periodic.

(3)   După ce a informat BCE, o BCN poate stabili standarde mai stricte pentru una sau mai multe dintre cupiurile sau seriile bancnotelor euro în cazul în care acest lucru este justificat, de exemplu, de deteriorarea calității bancnotelor euro aflate în circulație în statul membru de care aparține. Standardele mai stricte se publică pe website‑ul respectivei BCN.”

11

Potrivit articolului 9 din decizia menționată, intitulat „Procedurile comune ale Eurosistemului de testare a echipamentelor de procesare a bancnotelor”:

„(1)   Tipurile de echipamente de procesare a bancnotelor sunt testate de BCN în conformitate cu procedurile comune de testare.

(2)   Toate tipurile de echipamente de procesare a bancnotelor care au fost testate cu succes sunt incluse în lista de pe website‑ul BCE pe durata valabilității rezultatelor testelor, astfel cum este prevăzut la alineatul (3). Dacă, pe durata acestei perioade, un tip de echipament de procesare a bancnotelor devine incapabil să detecteze toate bancnotele euro contrafăcute cunoscute de Eurosistem, acesta va fi scos de pe listă conform unei proceduri precizate de BCE.

(3)   Atunci când un tip de echipament de procesare a bancnotelor este testat cu succes, rezultatele testelor sunt valabile în toată zona euro timp de un an începând de la sfârșitul lunii în care testul a fost efectuat, cu condiția ca, în această perioadă, acest echipament să își păstreze capacitatea de a detecta toate bancnotele euro contrafăcute cunoscute de Eurosistem.

(4)   Nu va fi angajată răspunderea Eurosistemului în cazul în care un tip de echipament de procesare a bancnotelor care a fost testat cu succes nu are capacitatea de a clasifica și trata bancnote euro conform anexei IIa sau IIb.”

12

Articolul 10 din aceeași decizie, intitulat „Activitățile de monitorizare și măsurile corective ale Eurosistemului”, prevede:

„(1)   În condițiile cerințelor legislației naționale, BCN sunt autorizate: (i) să realizeze inspecții la fața locului, inclusiv neanunțate, la sediile agenților care operează cu numerar pentru a controla echipamentele acestora de procesare a bancnotelor, în special capacitatea echipamentelor de a verifica autenticitatea și calitatea și de a urmări până la titularul contului bancnotele euro suspecte și bancnotele euro care nu sunt clar recunoscute ca fiind autentice; și (ii) să verifice procedurile care reglementează utilizarea și controlul echipamentelor de procesare a bancnotelor, tratamentul bancnotelor euro verificate și orice verificare manuală a autenticității și calității.

[…]

(3)   Atunci când o BCN detectează un agent care operează cu numerar care nu respectă prezenta decizie, îi va solicita acestuia să adopte măsuri corective într‑un anumit termen. Până la încetarea nerespectării, BCN solicitantă, în numele BCE, poate interzice agentului care operează cu numerar să pună în circulație cupiurile euro din seria în cauză. Dacă nerespectarea se datorează unei erori a tipului de echipament de procesare a bancnotelor, acest lucru poate duce la scoaterea acestuia de pe lista menționată la articolul 9 alineatul (2).

(4)   În cazul în care un agent care operează cu numerar nu cooperează cu o BCN cu privire la o inspecție, acest lucru se consideră a fi un caz de nerespectare a deciziei.”

13

Considerentul (3) al Deciziei BCE/2012/19 are următorul conținut:

„Standardele minime pentru verificarea automată a calității bancnotelor euro, astfel cum sunt prevăzute în anexa IIIa la Decizia BCE/2010/14, constituie cerințe aplicabile funcționalităților [echipamentelor] de procesare a bancnotelor. Prin urmare, acestea prezintă interes pentru producătorii de echipamente de procesare a bancnotelor și nu au impact asupra procedurilor de verificare a autenticității și a calității prevăzute în Decizia BCE/2010/14, pe care agenții care operează cu numerar trebuie să le respecte. Întrucât se află în afara domeniului de aplicare al Deciziei BCE/2010/14, standardele minime pentru verificarea automată a calității ar trebui integrate în normele și procedurile pentru testarea echipamentelor de procesare a bancnotelor, colectarea datelor și monitorizare.”

14

Articolul 6 din Decizia BCE/2010/14, în versiunea sa inițială, făcea trimitere la anexa IIIa la aceasta, intitulată „Standarde minime pentru verificarea automată a calității bancnotelor euro”. Această anexă a fost abrogată prin Decizia BCE/2012/19. De la intrarea în vigoare a acestei decizii, aceste standarde minime pentru verificarea automată sunt publicate pe website‑ul BCE, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14. În versiunea acestora aplicabilă litigiului principal, standardele minime pentru verificarea automată prevedeau printre altele:

„Nivelul de toleranță acceptat pentru verificarea calității de echipamentele de procesare a bancnotelor este de 5 %. Aceasta înseamnă că maximum 5 % dintre bancnotele euro care nu îndeplinesc criteriile de calitate pot fi clasificate eronat de echipamente și sortate ca bancnote în stare bună.”

15

Orientarea BCE/2010/NP16 a Băncii Centrale Europene din 16 septembrie 2010 privind normele și procedurile pentru testarea echipamentelor de procesare a bancnotelor, colectarea datelor și monitorizare, astfel cum a fost modificată prin Orientarea BCE/2012/NP20 din 7 septembrie 2012 (denumită în continuare „Orientarea BCE/2010/NP16”), este un document confidențial la care au acces numai BCE și BCN. La cererea Curții în ședință, BCE a depus la dosar o versiune neconfidențială a Orientării BCE/2010/NP16.

16

Articolul 2 din Orientarea BCE/2010/NP16, intitulat „Teste pentru echipamentele de procesare a bancnotelor”, prevede la alineatele (1) și (4):

„(1)   La cererea producătorilor, BCN efectuează teste de verificare a tipurilor de echipamente de procesare a bancnotelor înainte și după instalarea lor de către agenții care operează cu numerar […]

[…]

(4)   BCN efectuează testele de verificare, testele anuale, noile teste […] în conformitate cu procedura de testare comună prevăzută în anexa I.”

17

Articolul 2a din această orientare, intitulat „Standarde minime pentru verificarea automată a calității”, prevede:

„Standardele minime pentru verificarea automată a calității de către echipamentele de procesare a bancnotelor menționate la articolul 6 din Decizia BCE/2010/14 sunt stabilite de Eurosistem, enunțate în anexa IV la prezenta orientare și publicate pe website‑ul BCE.”

18

Punctul 3.1.1 din anexa I la orientarea menționată prevede:

„Verificarea calității se efectuează utilizând cel mai recent dispozitiv de testare. […] Dispozitivul de testare a calității este constituit din bancnote euro cu defecte de tipul celor definite în anexa IV. […]”

19

Anexa IV la Orientarea BCE/2010/NP16 prevede printre altele:

„Prezenta anexă stabilește standarde minime pentru verificarea automată a calității bancnotelor euro de către echipamentele de procesare a bancnotelor.

În cursul verificării calității sunt considerate necorespunzătoare bancnotele euro care prezintă orice defect cu privire la care a fost stabilită o cerință obligatorie, astfel cum este prevăzut mai jos.

Nivelul de toleranță acceptat pentru verificarea calității de echipamentele de procesare a bancnotelor este de 5 %. Aceasta înseamnă că maximum 5 % dintre bancnotele euro care nu îndeplinesc criteriile de calitate pot fi clasificate eronat de echipamente și sortate ca bancnote în stare bună.”

20

La 18 decembrie 2018, funcționarii Băncii Lituaniei au efectuat o inspecție la fața locului a sucursalei Brink’s Lithuania din Panevėžys (Lituania). Cu ocazia acestei inspecții, funcționarii respectivi au verificat dacă echipamentele de procesare a bancnotelor utilizate în cadrul acestei sucursale îndeplineau cerințele privind tratamentul aplicat numerarului destinat repunerii în circulație. În special, aceștia au testat capacitatea echipamentelor menționate de a verifica autenticitatea și calitatea bancnotelor euro. Or, aceste teste au revelat faptul că unul dintre echipamentele de procesare sortase ca fiind în stare bună 18,26 % dintre bancnotele euro necorespunzătoare incluse în teancul de test utilizat. Pentru un al doilea echipament, procentul a fost de 13,91 %. Aceste rezultate au fost consemnate într‑un raport de verificare, ce indică faptul că echipamentele în cauză erau totuși un model care figura pe lista echipamentelor de procesare a bancnotelor testate cu succes care figura pe website‑ul BCE.

21

Constatând că Brink’s Lithuania a încălcat standardele minime pentru verificarea automată, care impun ca nivelul de toleranță pentru verificarea calității bancnotelor euro să nu depășească 5 %, directorul Departamentului de numerar al Băncii Lituaniei, printr‑o decizie din 28 februarie 2019, a obligat această societate să adopte măsurile necesare pentru a pune capăt acestei încălcări în termen de cinci zile lucrătoare.

22

Potrivit textului acestei decizii, capacitatea echipamentelor de procesare a bancnotelor de a verifica autenticitatea și calitatea bancnotelor euro depinde nu numai de producătorii acestora, ci și de utilizatorii lor, și anume agenții care operează cu numerar, și în special de întreținerea echipamentelor realizată de acești utilizatori. Simplul fapt de a utiliza echipamentele cu parametrii standard stabiliți de producător, astfel cum impune articolul 3 alineatul (5) din Decizia BCE/2010/14, nu ar putea fi considerat o dovadă că acest agent s‑a conformat obligațiilor sale. Numai inspecțiile efectuate la sediul agentului care operează cu numerar ar putea arăta dacă a fost asigurată utilizarea și întreținerea adecvată a echipamentelor, dacă cerințele aplicabile procesării numerarului au fost respectate în mod corespunzător și dacă sunt puse în aplicare proceduri adecvate pentru testarea echipamentelor.

23

La 29 martie 2019, reclamanta a solicitat în esență BCE să îi precizeze dacă respectarea standardelor minime pentru verificarea automată revine agenților care operează cu numerar sau dacă se impune numai producătorilor care doresc ca echipamentele lor să fie incluse în lista echipamentelor care au fost testate cu succes.

24

La 17 aprilie 2019, BCE a răspuns la această cerere arătând că standardele minime pentru verificarea automată sunt destinate producătorilor de echipamente de procesare a bancnotelor. În schimb, agenții care operează cu numerar ar avea numai obligația de a utiliza, atunci când aleg să efectueze verificarea automată a contrafacerilor și a calității bancnotelor, echipamente de procesare a bancnotelor recunoscute conforme acestor standarde minime pentru verificarea automată, cu parametrii standard stabiliți de producător, fără a fi obligați să verifice ei înșiși conformitatea acestor echipamente cu standardele menționate.

25

După respingerea acțiunii sale având ca obiect anularea deciziei din 28 februarie 2019 de către Vilniaus apygardos administracinis teismas (Tribunalul Administrativ Regional din Vilnius, Lituania), Brink’s Lithuania a declarat apel la Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Curtea Administrativă Supremă a Lituaniei), care este instanța de trimitere în prezenta cauză.

26

Instanța de trimitere arată că este cert că Brink’s Lithuania, în calitate de transportator de fonduri, trebuie considerată ca fiind un agent care operează cu numerar în sensul articolului 2 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14. Aceasta are îndoieli însă în ceea ce privește interpretarea și validitatea articolului 6 alineatul (2) din această decizie.

27

Ea apreciază, în primul rând, că anumite elemente ale modului de redactare a acestei dispoziții sugerează că verificarea automată a calității bancnotelor euro trebuie efectuată în conformitate cu standardele minime pentru verificarea automată, ceea ce ar implica faptul că, în temeiul acestei condiționări a verificării automate de respectarea standardelor minime, agenții trebuie să se asigure că acest control este efectuat cu respectarea standardelor menționate și, dacă este cazul, să ia din proprie inițiativă toate măsurile utile în acest scop. Această interpretare ar fi confirmată de obiectivul urmărit de decizia menționată de a menține bancnotele euro în stare bună, un astfel de rezultat neputând fi garantat prin recurgerea la echipamente speciale de procesare a bancnotelor cu parametrii standard stabiliți de producător, astfel cum impune decizia menționată.

28

În aceste condiții, instanța de trimitere consideră că interpretarea articolului 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 în sensul că impune agenților care operează cu numerar să se asigure că verificarea automată se efectuează cu respectarea standardelor minime pentru verificarea automată ar putea fi contrară articolului 3 alineatul (5) din aceeași decizie, care prevede că agenții care operează cu numerar trebuie să își utilizeze echipamentul cu parametrii standard stabiliți de producător. Dacă agenții respectivi ar trebui să se asigure că verificarea automată se efectuează cu respectarea standardelor menționate, aceasta ar implica faptul că, în cazul defectării unui echipament, aceștia ar putea recurge la alți parametri decât cei standard stabiliți de producător. În plus, o astfel de interpretare ar fi o sursă de insecuritate juridică, întrucât ar fi dificil pentru agenții menționați să stabilească în ce mod ar putea îndeplini această obligație. În sfârșit, această interpretare ar fi contrară considerentului (3) al Deciziei BCE/2012/19, care afirmă că standardele minime pentru verificarea automată prezintă interes numai pentru producătorii de echipamente de procesare a bancnotelor și nu au impact asupra procedurilor automatizate de verificare a calității pe care agenții care operează cu numerar trebuie să le respecte.

29

În al doilea rând, chiar dacă articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 ar fi interpretat în sensul că nu impune agenților care operează cu numerar obligația de a‑și testa echipamentele de procesare a bancnotelor potrivit standardelor minime pentru verificarea automată, instanța de trimitere consideră că acest lucru nu ar exclude în mod necesar posibilitatea ca statele membre să prevadă, în afara cadrului normativ definit de Uniunea Europeană, o astfel de obligație.

30

În al treilea rând, în cazul în care agenții care operează cu numerar ar fi obligați să respecte standardele minime pentru verificarea automată, instanța de trimitere arată că, potrivit articolului 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14, aceste standarde sunt pur și simplu publicate pe website‑ul BCE și că pot fi modificate periodic. S‑ar ridica problema dacă, în lipsa publicării standardelor menționate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, acestea din urmă pot fi considerate obligatorii și de natură să poată constitui temeiul pentru adoptarea unui ordin adresat unui agent care operează cu numerar sau chiar dacă, pentru aceste motive, articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 este compatibil cu principiul securității juridice și cu articolul 297 alineatul (2) TFUE și, prin urmare, valid.

31

În aceste condiții, Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Curtea Administrativă Supremă a Lituaniei) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții de Justiție următoarele întrebări preliminare:

32

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 trebuie interpretat în sensul că un agent care operează cu numerar care efectuează o verificare automată a calității bancnotelor euro este obligat să respecte standardele minime pentru verificarea automată.

33

Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, astfel cum reiese din articolul 1 din Decizia BCE/2010/14, aceasta pune în aplicare articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1338/2001, care stabilește principiul verificării autenticității bancnotelor și monedelor euro în scopul combaterii falsificării și impune în acest scop instituțiilor care participă la distribuirea și eliberarea către public de bancnote cu titlu profesional, inclusiv agenții care operează cu numerar, obligația de a asigura detectarea contrafacerilor în conformitate cu procedurile stabilite de BCE și de a retrage din circulație toate bancnotele euro pe care le‑au primit și despre care știu sau au motive suficiente să creadă că sunt false și de a le preda fără întârziere autorităților naționale competente.

34

În temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1338/2001, BCE a adoptat Decizia BCE/2010/14, care vizează, potrivit considerentului (2) al acesteia, protejarea integrității bancnotelor euro și detectarea corectă a contrafacerilor, ceea ce presupune să se supravegheze ca bancnotele euro aflate în circulație să fie menținute în stare bună pentru a se asigura verificarea cu ușurință și fiabilitate a autenticității acestora.

35

Astfel cum a subliniat doamna avocată generală la punctul 62 din concluzii, cadrul normativ stabilit printre altele de Decizia BCE/2010/14 pentru a garanta că numai bancnotele euro în stare bună sunt repuse în circulație către public se întemeiază în esență pe trei piloni principali, și anume, respectiv, mai întâi, fabricarea și configurarea de echipamente de procesare a bancnotelor în conformitate cu standardele minime pentru verificarea automată, care, după ce au fost testate cu succes de o BCN la cererea unui producător, sunt incluse în funcție de tip pe lista de pe website‑ul BCE, în continuare, impunerea unui set de obligații privind agenții care operează cu numerar, în special în ceea ce privește verificările automate ale calității bancnotelor euro și, în sfârșit, recunoașterea competențelor de monitorizare și supraveghere ale BCN pentru a asigura că entitățile relevante își respectă fiecare obligațiile.

36

Printre obligațiile care revin agenților care operează cu numerar, articolul 3 alineatul (1) din această decizie prevede că aceștia sunt obligați să verifice autenticitatea și calitatea bancnotelor euro în conformitate cu procedurile stabilite în această decizie.

37

În acest scop, articolul 3 alineatul (3) din decizia menționată prevede că agenții care operează cu numerar pot respecta obligația de verificare a autenticității și a calității bancnotelor euro menționată prin instituirea fie a unei proceduri de verificare manuală de către un membru al personalului calificat, fie a unei proceduri de verificare automatizată cu ajutorul unui echipament de procesare a bancnotelor care a fost testat cu succes de o BCN. În temeiul articolului 3 alineatul (4) din aceeași decizie, în ceea ce privește bancnotele euro, recurgerea la o procedură de verificare automatizată este totuși obligatorie pentru bancnotele euro destinate să fie repuse în circulație doar prin intermediul echipamentelor utilizate de clienți sau prin intermediul echipamentelor de distribuire a numerarului, cu excepția cazului în care aceste bancnote au fost livrate direct unui agent care operează cu numerar de o BCN sau de un alt agent care operează cu numerar care a verificat deja autenticitatea și calitatea bancnotelor în acest mod.

38

În ceea ce privește în special modalitățile de efectuare a acestei verificări automate, articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 prevede că o astfel de verificare trebuie să fie „efectuată de un echipament de procesare a bancnotelor care a fost testat cu succes conform standardelor minime publicate pe website‑ul BCE și modificate periodic”. Or, această dispoziție nu precizează dacă standardele minime la care se referă trebuie să fie respectate de instituțiile care participă la distribuirea și eliberarea către public de bancnote sau dacă acestea sunt obligatorii numai pentru producătorii care doresc ca echipamentele lor să fie înscrise în lista echipamentelor care au fost testate cu succes.

39

În aceste condiții, potrivit unei jurisprudențe constante, în vederea interpretării unei dispoziții a dreptului Uniunii, trebuie să se țină seama nu numai de modul de redactare a acesteia, ci și de contextul în care se înscrie și de obiectivele pe care le urmărește (a se vedea în acest sens printre altele Hotărârea din 22 decembrie 2022, Les Entreprises du Médicament, C‑20/22, EU:C:2022:1028, punctul 18 și jurisprudența citată).

40

În speță, în ceea ce privește modul de redactare a articolului 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14, desigur, în unele dintre versiunile sale lingvistice, structura gramaticală a acestui text ar putea sugera că formularea „conform standardelor minime” se referă la verbul „efectuată” și, prin urmare, că urmăresc să precizeze natura verificării care trebuie realizată.

41

Cu toate acestea, astfel cum a subliniat doamna avocată generală la punctul 45 și la nota de subsol 15 din concluzii, în alte versiuni lingvistice, precum cele în limbile spaniolă, engleză, franceză, italiană și portugheză, structura acestui text tinde mai degrabă să susțină interpretarea inversă potrivit căreia această expresie privește testele pe care echipamentele de procesare a bancnotelor trebuie să le treacă înainte ca agenții care operează cu numerar să poată să recurgă la ele pentru a se conforma obligațiilor lor care decurg din Decizia BCE/2010/14, atunci când aceștia trebuie sau au ales să introducă o verificare automată a autenticității și a calității bancnotelor euro.

42

Or, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, formularea sau structura gramaticală utilizată în anumite versiuni lingvistice ale unei dispoziții a dreptului Uniunii nu poate să fie singurul temei pentru interpretarea acestei dispoziții și nici nu i se poate atribui un caracter prioritar în raport cu celelalte versiuni lingvistice (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 ianuarie 2021, Hessischer Rundfunk, C‑422/19 și C‑423/19, EU:C:2021:63, punctul 65).

43

În schimb, oricare ar fi versiunea lingvistică avută în vedere, este necesar să se arate că interpretarea articolului 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 în sensul că formularea „conform standardelor minime” ar privi verificarea automată efectuată ar lipsi în mare parte de efect util formularea „testat cu succes”, utilizată de asemenea la această dispoziție, întrucât aceasta din urmă nu ar mai preciza atunci în raport cu ce standarde trebuie testat cu succes echipamentul de procesare a bancnotelor.

44

În consecință, trebuie să se considere că modul de redactare a articolului 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 urmărește mai degrabă să demonstreze că standardele minime menționate de această dispoziție nu se aplică verificării automate a calității efectuate de agenții care operează cu numerar în cadrul activității lor, ci testelor pe care echipamentele de procesare a bancnotelor trebuie să le îndeplinească înainte de a putea fi utilizate de agenții care operează cu numerar.

45

O astfel de interpretare este, de altfel, susținută atât de contextul în care se înscrie articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14, cât și de obiectivele urmărite de această dispoziție.

46

Pe de o parte, în ceea ce privește contextul acestei dispoziții, din articolul 3 alineatele (3)-(5) din această decizie reiese că, în cazul unei verificări automate, agenții care operează cu numerar trebuie să utilizeze echipamente de procesare a bancnotelor care au fost testate cu succes de către o BCN conform standardelor minime ale BCE menționate la articolul 6 alineatul (2) din decizia menționată și că aceste echipamente trebuie utilizate doar pentru cupiurile și seriile de bancnote euro prezentate pe website‑ul BCE, cu parametrii standard stabiliți de producător, inclusiv actualizările acestora. Or, dacă BCE ar fi intenționat să oblige agenții care operează cu numerar să se asigure că verificarea automată efectuată se efectuează în conformitate cu standardele minime menționate, nu ar fi fost necesar nici să se prevadă că aceștia nu pot utiliza în acest scop decât echipamente de procesare a bancnotelor care au trecut anumite teste, nici să se precizeze condițiile în care aceste echipamente trebuie utilizate în scopul realizării unei astfel de verificări. În schimb, astfel de cerințe implică faptul că utilizarea acestor echipamente este considerată, în Decizia BCE/2010/14, ca fiind mijlocul prin care, în cazul unei verificări automate, agenții care operează cu numerar își îndeplinesc obligația de a garanta calitatea bancnotelor.

47

Pe de altă parte, în ceea ce privește obiectivele urmărite de articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14, astfel cum a subliniat doamna avocată generală la punctele 48-50 din concluzii, trebuie arătat că, înainte de a fi modificat prin Decizia BCE/2012/19, articolul 6 din Decizia BCE/2010/14 prevedea că verificarea calității bancnotelor euro trebuia să se efectueze în conformitate cu standardele minime prevăzute în anexele IIIa și IIIb la decizia menționată. În special, anexa IIIa la aceasta stabilea „standardele minime pentru verificarea automată a calității bancnotelor euro de echipamentele de procesare a bancnotelor”, în timp ce anexa IIIb prevedea „standardele minime pentru verificarea manuală a calității bancnotelor euro de către membrii personalului calificat”. Or, astfel cum reiese din considerentul (3) al Deciziei BCE/2012/19, aceasta a abrogat anexa IIIa la Decizia BCE/2010/14 cu scopul explicit de a integra standardele minime pentru verificarea automată a calității bancnotelor euro, care se aflau până atunci în afara domeniului de aplicare al Deciziei BCE/2010/14, în normele și procedurile pentru testarea echipamentelor de procesare a bancnotelor, colectarea datelor și monitorizare. În același timp, o trimitere la aceste standarde a fost inclusă în Orientarea BCE/2010/NP16, care stabilește normele și procedurile pentru testarea tipurilor de echipamente de procesare a bancnotelor. De atunci, rezultă din articolul 2 alineatele (1) și (4) din această orientare coroborat cu articolul 2a, cu punctul 3.1.1 din anexa I și cu anexa IV la orientarea menționată că standardele menționate se aplică testelor efectuate pe aceste tipuri de echipamente.

48

În plus, considerentul (3) al Deciziei BCE/2012/19 indică fără echivoc că standardele minime pentru verificarea automată a calității bancnotelor euro „prezintă interes pentru producătorii de echipamente de procesare a bancnotelor și nu au impact asupra procedurilor de verificare a autenticității și a calității prevăzute în Decizia BCE/2010/14, pe care agenții care operează cu numerar trebuie să le respecte”.

49

În consecință, din Decizia BCE/2012/19 reiese că articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 a fost modificat în scopul de a preciza că standardele minime menționate la această dispoziție se aplică exclusiv testelor efectuate de producători pe tipurile lor de echipamente de procesare a bancnotelor.

50

Rezultă că articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 nu impune unui agent care operează cu numerar care efectuează un control automatizat al calității de bancnote euro să se asigure, prin el însuși, că verificarea automată efectuată se face cu respectarea standardelor minime menționate la această dispoziție. Astfel de standarde trebuie, în schimb, să fie respectate de producători dacă aceștia din urmă doresc ca un model de echipament pe care îl produc să fie înscris pe website‑ul BCE ca fiind apt să verifice calitatea și autenticitatea bancnotelor cu o anumită cupiură și care fac parte din anumite serii.

51

Cu toate acestea, astfel cum a subliniat doamna avocată generală în esență la punctele 66-68 din concluzii, trebuie să se constate că agenții menționați sunt totuși obligați să respecte obligațiile care le sunt impuse prin Decizia BCE/2010/14, printre care în special cele care rezultă din articolul 3 alineatul (1) și din articolul 10 alineatul (1) din această decizie, să efectueze verificări automate de calitate și să instituie proceduri de verificare a echipamentelor de procesare a bancnotelor pe care le utilizează.

52

Or, aceste obligații implică în mod necesar ca acești agenți să fie obligați să utilizeze echipamente de procesare a bancnotelor care să fie capabile să efectueze aceste verificări și în special să detecteze bancnote improprii pentru repunerea în circulație sau deteriorate, ceea ce presupune să se asigure că echipamentele utilizate sunt într‑o stare de funcționare, de întreținere și de reglare adaptată verificării calității bancnotelor euro. În caz contrar, agenții menționați nu și‑ar îndeplini obligația mai generală care le este impusă de articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1338/2001 de a participa la combaterea falsificării.

53

În consecință, un agent care operează cu numerar ale cărui echipamente de procesare a bancnotelor nu ar respecta nivelul de toleranță de 5 % prevăzut de standardele minime pentru verificarea automată nu poate refuza să se conformeze unui ordin care i‑ar fi fost adresat în temeiul articolului 10 alineatul (3) din Decizia BCE/2010/14 de către o BCN după o inspecție la sediul său prin care i se impune remedierea acestei situații.

54

Având în vedere cele de mai sus, articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 trebuie interpretat în sensul că standardele minime menționate la această dispoziție nu se aplică agenților care operează cu numerar atunci când efectuează verificarea automată a calității bancnotelor euro. Cu toate acestea, articolul 3 alineatul (1) și articolul 10 alineatul (1) din această decizie coroborate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1338/2001 trebuie interpretate în sensul că agenții menționați trebuie să adopte măsurile necesare pentru a remedia o situație în care o inspecție efectuată de o BCN a constatat că echipamentele lor de procesare a bancnotelor nu sunt în măsură să detecteze sub un nivel de toleranță de 5 % caracterul necorespunzător al bancnotelor euro.

55

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă, în ipoteza în care ar rezulta din răspunsul la prima întrebare că standardele minime menționate la articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 nu se aplică decât producătorilor de echipamente de procesare a bancnotelor, acest articol 6 alineatul (2) coroborat cu articolul 3 alineatul (5) din decizia menționată trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să impună agenților care operează cu numerar, atunci când efectuează o verificare automată a calității bancnotelor euro, să respecte aceste standarde minime.

56

În această privință, trebuie amintit că măsurile necesare utilizării euro, ca monedă unică, prevăzute la articolul 133 TFUE intră în domeniul politicii monetare pentru care Uniunea dispune, în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (c) TFUE, de o competență exclusivă. Or, astfel cum rezultă din considerentul (4) al Regulamentului nr. 1338/2001, normele și procedurile comune privind protecția monedei euro împotriva falsificării, din care fac parte cele privind verificarea calității bancnotelor și a monedelor euro, constituie măsuri necesare pentru utilizarea acestei monede.

57

Întrucât Uniunea deține, prin urmare, o competență exclusivă în ceea ce privește verificarea autenticității și a calității bancnotelor, statele membre nu pot adopta dispoziții în acest domeniu fără să fi fost abilitat în acest sens de dreptul Uniunii. Or, Decizia BCE/2010/14 nu prevede nicio abilitare în favoarea statelor membre pentru a impune din proprie inițiativă agenților care operează cu numerar, atunci când efectuează o verificare automată a calității bancnotelor euro, să respecte standardele minime ale BCE menționate la articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14.

58

Desigur, articolul 6 alineatul (3) din decizia menționată autorizează o BCN să stabilească standarde mai stricte pentru una sau mai multe dintre cupiurile sau seriile de bancnote euro. Totuși, această posibilitate este limitată, astfel cum reiese din utilizarea formulării „standarde mai stricte”, la conținutul cerințelor pe care echipamentele trebuie să le respecte pentru a procesa una sau mai multe dintre cupiurile sau seriile de bancnote euro. Prin urmare, aceasta nu poate abilita o BCN să extindă domeniul de aplicare personal al standardelor minime ale BCE menționate la articolul 6 alineatul (2) din aceeași decizie, obligând agenții care operează cu numerar să se asigure că, în cazul unei verificări automate realizate prin intermediul unui tip de echipament de procesare a bancnotelor care a fost testat cu succes în sensul articolului 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14, această verificare se efectuează cu respectarea standardelor minime menționate.

59

În consecință, articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 coroborat cu articolul 3 alineatul (5) din această decizie trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să impună agenților care operează cu numerar atunci când efectuează o verificare automată a calității bancnotelor euro să respecte standardele minime ale BCE menționate la acest articol 6 alineatul (2).

60

Prin intermediul celei de a treia și al celei de a patra întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă standardele minime pentru verificarea automată, precum și articolul 6 alineatul (2) din Decizia BCE/2010/14 sunt conforme cu principiul securității juridice, precum și cu articolul 297 alineatul (2) TFUE, în măsura în care acest articol 6 alineatul (2) prevede că standardele menționate sunt publicate pe website‑ul BCE și modificate periodic.

61

În această privință, este cert că litigiul principal opune o BCN unui agent care operează cu numerar. Or, din răspunsul la prima întrebare reiese că standardele minime pentru verificarea automată nu se aplică agenților care operează cu numerar atunci când efectuează o verificare automată a calității bancnotelor euro. În consecință, nu este necesar să se răspundă la a treia și la a patra întrebare.

62

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară: