Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62020CN0498

    Cauza C-498/20: Cerere de decizie preliminară introdusă de Rechtbank Midden-Nederland (Țările de Jos) la 29 septembrie 2020 – ZK, în calitate de succesor al lui JM, lichidator al falimentului BMA Nederland BV/BMA Braunschweigische Maschinenbauanstalt AG. Intervenientă: Stichting Belangbehartiging Crediteuren BMA Nederland

    JO C 443, 21.12.2020, p. 13–14 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    21.12.2020   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 443/13


    Cerere de decizie preliminară introdusă de Rechtbank Midden-Nederland (Țările de Jos) la 29 septembrie 2020 – ZK, în calitate de succesor al lui JM, lichidator al falimentului BMA Nederland BV/BMA Braunschweigische Maschinenbauanstalt AG. Intervenientă: Stichting Belangbehartiging Crediteuren BMA Nederland

    (Cauza C-498/20)

    (2020/C 443/14)

    Limba de procedură: neerlandeza

    Instanța de trimitere

    Rechtbank Midden-Nederland

    Părțile din procedura principală

    Reclamant: ZK, în calitate de succesor al lui JM, lichidator al falimentului BMA Nederland BV

    Pârâtă: BMA Braunschweigische Maschinenbauanstalt AG

    Intervenientă: Stichting Belangbehartiging Crediteuren BMA Nederland

    Întrebările preliminare

    1)

    a.

    Noțiunea „locul unde s-a produs […] fapta prejudiciabilă” din articolul 7 teza introductivă și punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 (1) al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (reformare) (denumit în continuare „Regulamentul Bruxelles Ia”) trebuie interpretată în sensul că „locul unde s-a produs evenimentul cauzator al prejudiciului” (Handlungsort) este sediul societății de la care nu se pot recupera creanțele creditorilor săi întrucât această irecuperabilitate este consecința unei încălcări a obligației de diligență față de acești creditori de către societatea-mamă de prim rang a acestei societăți?

    b.

    Noțiunea „locul unde s-a produs […] fapta prejudiciabilă” din articolul 7 teza introductivă și punctul 2 din Regulamentul Bruxelles Ia trebuie interpretată în sensul că „locul materializării prejudiciului” (Erfolgsort) este sediul societății de la care nu se pot recupera creanțele creditorilor săi întrucât această irecuperabilitate este consecința unei încălcări a obligației de diligență față de acești creditori de către societatea-mamă de prim rang a acestei societăți?

    c.

    Sunt necesare împrejurări suplimentare care să justifice că instanța competentă este cea în jurisdicția căreia se află sediul societății de la care nu se pot face recuperări și, în caz afirmativ, care sunt aceste împrejurări?

    d.

    Împrejurarea că lichidatorul neerlandez al societății de la care nu se pot recupera creanțele creditorilor săi a înaintat o cerere de despăgubire în baza unei fapte ilicite, în cadrul misiunii sale legale de lichidare a masei credale și în favoarea (dar nu în numele) adunării creditorilor, influențează stabilirea instanței competente în temeiul articolului 7 teza introductivă și punctul 2 din Regulamentul Bruxelles Ia? O astfel de cerere implică faptul că nu este posibilă o analiză a poziției individuale a creditorilor individuali și că terțul abordat nu poate folosi față de lichidator toate mijloacele de apărare pe care poate le-ar fi avut la dispoziție față de anumiți creditori individuali.

    e.

    Împrejurarea că o parte dintre creditorii în favoarea cărora lichidatorul înaintează cererea au domiciliul în afara teritoriului Uniunii Europene influențează stabilirea instanței competente în temeiul articolului 7 teza introductivă și punctul 2 din Regulamentul Bruxelles Ia?

    2)

    Răspunsul la prima întrebare este diferit în cazul în care este vorba despre o acțiune formulată de o fundație care are drept obiectiv reprezentarea intereselor colective ale creditorilor care au suferit prejudiciul menționat la prima întrebare? O astfel de acțiune colectivă implică faptul că în procedură nu se stabilește a) care sunt domiciliile creditorilor menționați anterior, b) care sunt împrejurările deosebite în care au luat naștere creanțele creditorilor individuali asupra societății și c) dacă există față de creditorii individuali o obligație de diligență precum cea menționată anterior și dacă aceasta a fost încălcată.

    3)

    Articolul 8 teza introductivă și punctul 2 din Regulamentul Bruxelles Ia trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care instanța sesizată cu cererea inițială revine asupra hotărârii sale potrivit căreia această acțiune este sub jurisdicția sa, acest lucru presupune că jurisdicția sa se pierde în mod automat și asupra acțiunilor formulate de intervenient?

    4)

    a.

    Articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 864/2007 (2) al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale (denumit în continuare „Regulamentul Roma II”) trebuie interpretat în sensul că „locul în care se produce prejudiciul” este locul în care își are sediul societatea de la care nu se poate recupera prejudiciul suferit de creditorii societății ca urmare a încălcării obligației de diligență menționate anterior?

    b.

    Împrejurarea că acțiunile sunt formulate de un lichidator în baza misiunii sale legale de lichidare a masei credale și de reprezentare a intereselor colective în favoarea (dar nu în numele) adunării creditorilor, influențează stabilirea acestui loc?

    c.

    Împrejurarea că o parte dintre creditori au domiciliul în afara teritoriului Uniunii Europene influențează stabilirea acestui loc?

    d.

    Împrejurarea că între societatea neerlandeză în faliment și societatea-mamă de prim rang a acesteia au existat acorduri de finanțare în care forul ales a fost instanța germană, iar dreptul aplicabil stabilit a fost cel german, are drept rezultat că pretinsa faptă ilicită a BMA AG are în mod vădit mai multă legătură cu o altă țară decât Țările de Jos, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul Roma II?


    (1)  JO 2012, L 351, p. 1

    (2)  JO 2007, L 199, p. 40.


    Top