–

pentru „BalevBio” EOOD, de Y. Yakimov și D. Dimitrova, advokati;

–

pentru guvernul bulgar, de M. Georgieva și L. Zaharieva, în calitate de agenți;

–

pentru Comisia Europeană, de M. Salyková și Y. Marinova, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea Nomenclaturii combinate care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1821 al Comisiei din 6 octombrie 2016 (JO 2016, L 294, p. 1) (denumită în continuare „NC”), în special a pozițiilor 3924 și 4419 din această nomenclatură, precum și a regulii 3 din Regulile generale pentru interpretarea acesteia (denumite în continuare „Regulile generale pentru interpretarea NC”).

2

Cererea menționată a fost formulată în cadrul unui litigiu între „BalevBio” EOOD, pe de o parte, și Teritorialna direktsia Severna morska, Agentsia „Mitnitsi” (Direcția teritorială „Coasta de nord” din cadrul Agenției Vamale, Bulgaria), pe de altă parte, în legătură cu decizia acesteia din urmă de a aplica BalevBio o sancțiune pecuniară, întrucât Direcția teritorială „Coasta de nord” din cadrul Agenției Vamale a apreciat că este eronată clasificarea tarifară, în NC, a mărfurilor descrise în declarațiile vamale în cauză ca fiind „pahare din bambus”.

3

Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), instituit prin Convenția pentru înființarea unui Consiliu de Cooperare Vamală, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950. SA a fost instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 [Recueil des traités des Nations unies, vol. 1503, p. 4, nr. 25910 (1988)] și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199) (denumită în continuare „Convenția privind SA”).

4

OMV aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din Convenția privind SA, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA, instituit la articolul 6 din această convenție.

5

În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Convenția privind SA, fiecare parte contractantă se angajează ca nomenclaturile sale tarifare și statistice să fie conforme cu SA, în primul rând, prin utilizarea tuturor pozițiilor și a subpozițiilor SA, fără completări sau modificări, precum și a codurilor numerice aferente acestora, în al doilea rând, prin aplicarea „norme[lor] generale de interpretare a [SA]”, precum și a tuturor notelor de la secțiuni, capitole și subpoziții, fără să modifice domeniul de aplicare al acestora, iar în al treilea rând, prin respectarea ordinii de numerotare a SA.

6

Clasificarea mărfurilor în NC se efectuează în conformitate cu principiile prevăzute de „Regulile generale pentru interpretarea SA”.

7

Regula 3 din „Regulile generale pentru interpretarea SA” prevede:

„Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate în două sau mai multe poziții prin aplicarea regulii 2 b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează:

8

Nota explicativă referitoare la regula 3 litera b) din „Regulile generale pentru interpretarea SA” prevede:

„VI) Această a doua metodă de clasificare se aplică numai în cazul:

[…]

VIII) Factorul care determină caracterul esențial variază [în] funcție de tipul de marfă. De exemplu, poate fi dat de natura materialelor componente sau a articolelor care îl compun, de volumul lor, de cantitatea lor, de greutatea lor sau de valoarea lor, de importanța unui material constitutiv în raport cu utilizarea mărfurilor.

[…]”

9

Secțiunea VII din SA, intitulată „Materiale plastice și articole din material plastic; cauciuc și articole din cauciuc”, cuprinde printre altele capitolul 39 din acesta, intitulat „Materiale plastice și articole din material plastic”.

10

Poziția 3924 din SA, intitulată „Veselă, alte articole de menaj sau obiecte de uz casnic și articole de igienă sau de toaletă, din materiale plastice”, cuprinde următoarele subpoziții:

„ 3924.10 – Veselă și alte articole pentru servirea mesei sau de bucătărie

3924.90 – Altele”

11

Considerațiile generale care figurează în notele explicative referitoare la capitolul 39 din SA prevăd, printre altele:

„Forme primare

Pozițiile nr. 39.01 până la 39.14 cuprind numai produsele sub forme primare. Termenul forme primare […] nu se aplică decât materialelor prezentate sub formele următoare:

12

Potrivit notei explicative referitoare la poziția 3924 din SA:

„Poziția cuprinde următoarele articole din material plastic:

[…]

Poziția cuprinde și paharele fără picior pentru masă sau toaletă, neavând caracterul de container pentru ambalaj și transport, chiar dacă uneori sunt utilizate în aceste scopuri. […]”

13

Secțiunea IX din SA, intitulată „Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn; plută și articole din plută; articole din împletituri din fibre vegetale sau din nuiele” cuprinde, printre altele, capitolul 44, intitulat „Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn”.

14

Notele explicative referitoare la capitolul 44 din SA prevăd, printre altele:

„[…]

3. În clasificarea la pozițiile 44.14 până la 44.21, articolele din plăci aglomerate sau din panouri similare, din panouri de fibre, din lemn stratificat sau din lemn numit «densificat» sunt asimilate articolelor corespunzătoare din lemn.

[…]

6. Sub rezerva Notei 1 de mai sus și cu excepția unor dispoziții contrare, termenul «lemn», folosit în titlul pozițiilor acestui Capitol, se aplică de asemenea și bambusului și celorlalte materiale de natură lemnoasă.

[…]”

15

Considerațiile generale care figurează în notele explicative referitoare la capitolul 44 din SA precizează:

„Capitolul cuprinde lemnul brut, produse semimanufacturate din lemn și, în general, articole din lemn.

Aceste produse pot fi grupate în următoarele categorii:

[…]

3) Plăci aglomerate și panouri similare, panouri din fibre, lemn stratificat, lemn densificat (pozițiile nr. 44.10 până la 44.13).

4) Produse din lemn cu excepția articolelor menționate la Nota 1 din Capitol, precum și altele și care sunt menționate mai jos în diferite Note explicative (pozițiile nr. 44.14 până la 44.21).

[…]

Articolele cuprinse la pozițiile nr. 44.14 până la 44.21 pot fi alcătuite din lemn natural, ca și din plăci aglomerate sau panouri similare, panouri din fibre, lemn stratificat sau lemn densificat (vezi Nota 3 din acest Capitol).

[…]

În același timp, produsele ca bambusul sub formă de plachete sau de particule (utilizat pentru fabricarea plăcilor aglomerate, panourilor din fibre sau pastă de celuloză) și articolele din bambus sau din alte materiale lemnoase care nu sunt nici lucrări de împletituri, nici mobilier, nici alte articole clasificate specific în altă parte sunt clasificate în acest Capitol cu produsele, lucrările sau articolele corespondente din lemn, cu excepția unor dispoziții contrare (de exemplu în cazul pozițiilor nr. 44.10 și 44.11) (vezi Nota 6 a acestui Capitol).”

16

Potrivit notei explicative referitoare la poziția 4410 din SA:

„[…]

Plăcile aglomerate sunt produse plate, fabricate la lungimi, lățimi și grosimi diferite, prin presare sau extrudare. […] Pot fi obținute și din alte materiale lemnoase, din resturi lemnoase provenite de la prelucrarea trestiei de zahăr, a bambusului […] Plăcile aglomerate sunt în mod normal aglomerate cu ajutorul lianților organici adăugați, în mod obișnuit o rășină termorigidă, a cărei greutate nu depășește în general 15 % din cea a panoului.

[…]

Poziția exclude:

a) Plăcile și benzile din material plastic la care s‑a adăugat făină de lemn ca material de încărcare (Capitolul 39).

[…]”

17

Potrivit notei explicative referitoare la poziția 4419 din SA:

„Poziția cuprinde numai articolele pentru servicii de masă sau de bucătărie, din lemn, strunjite sau nu, sau din lemn marchetat sau încrustat, cu excepția articolelor de mobilier sau de ornament.

Articolele menționate la această poziție pot fi confecționate din lemn natural, dar și din plăci aglomerate sau panouri similare, panouri din fibre, lemn stratificat sau lemn densificat (vezi Nota 3 din acest capitol).

Aici se clasifică lingurile, furculițele, tacâmurile de salată, solnițele, farfuriile adânci și întinse, cănile, ceștile, […]

[…]”

18

Clasificarea tarifară a mărfurilor importate în Uniunea Europeană este reglementată de NC, care se întemeiază pe SA.

19

Partea I din NC, care cuprinde un ansamblu de „[d]ispoziții preliminare”, conține un titlu I, consacrat enunțării „[r]eguli[lor] generale”, a cărui secțiune A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea [NC]”, prevede:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

[…]”

20

Partea II din NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, cuprinde printre altele o secțiune VII, intitulată „Materiale plastice și articole din material plastic; cauciuc și articole din cauciuc”.

21

Această secțiune VII cuprinde, printre altele, capitolul 39 din NC, intitulat „Materiale plastice și articole din material plastic”.

22

Nota 1 a capitolului 39 din NC prevede printre altele:

„În nomenclatură, «materiale plastice» înseamnă materialele clasificate la pozițiile 3901-3914 care, supuse unei influențe exterioare (în general căldură și presiune, cu utilizarea unui solvent sau plastifiant, după caz), sunt capabile sau au fost capabile, în momentul polimerizării sau într‑un stadiu ulterior, să adopte prin mulare, turnare, profilare, laminare sau orice alt procedeu o formă pe care o păstrează și după ce această influență a încetat să acționeze.”

23

Poziția 3909 din NC are următorul cuprins:

„Rășini aminice, rășini fenolice și poliuretani, sub forme primare:

[…]

39092000 – Rășini melaminice”

24

Poziția 3924 din NC este formulată după cum urmează:

„Veselă, alte articole de menaj sau obiecte de uz casnic și articole de igienă sau de toaletă, din materiale plastice:

39241000 – Veselă și alte articole pentru servirea mesei sau de bucătărie

39249000 – Altele”

25

Partea II din NC cuprinde, în plus, o secțiune IX, intitulată „Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn, plută și articole din plută; articole din împletituri de fibre vegetale sau din nuiele”, care cuprinde printre altele capitolul 44, intitulat „Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn”.

26

Notele explicative referitoare la capitolul 44 din NC prevăd printre altele:

„[…]

3. În conformitate cu pozițiile 4414-4421, articolele din plăci aglomerate sau din panouri similare, din panouri fibrolemnoase, din lemn stratificat sau din lemn denumit «densificat» sunt asimilate articolelor corespunzătoare din lemn.

[…]

6. Sub rezerva notei 1 de mai sus și cu excepția cazului în care contextul impune altfel [a se citi «sub rezerva unor dispoziții contrare»], termenul «lemn» folosit în pozițiile din prezentul capitol se aplică, de asemenea, bambusului și celorlalte materiale de natură lemnoasă.

[…]”

27

Poziția 4410 din NC are următorul cuprins:

„Plăci aglomerate, panouri numite «oriented strand board» (OSB) și panouri similare (de exemplu, panourile numite «waferboard»), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rășini sau cu alți lianți organici:

– Din lemn:

441011 – – Plăci aglomerate:

[…]

441012 – – Panouri numite «oriented strand board» (OSB)

[…]”

28

Poziția 4419 din NC este formulată după cum urmează:

„Articole de masă sau de bucătărie, din lemn:

– Din bambus:

44191100 – – Planșetă de tăiat pâinea, planșete pentru tocat și alte planșete similare

44191200 – – Bețișoare chinezești

44191900 – – Altele

[…]”

29

În perioada cuprinsă între 9 decembrie 2016 și 11 octombrie 2017, BalevBio a introdus un total de 18 declarații vamale în vederea punerii în liberă circulație și a utilizării mărfurilor descrise ca fiind „pahare din bambus” originare din China, pe care le‑a clasificat la subpozițiile 4419009000 și 4419190000 din NC, pentru care rata taxelor vamale la import aplicabilă este de 0 %.

30

Ca urmare a uneia dintre aceste declarații vamale, efectuată la 12 iunie 2017 (denumită în continuare „declarația vamală din 12 iunie 2017”), serviciile vamale competente au efectuat un control al acestor mărfuri și au prelevat un eșantion din acestea care a fost examinat de laboratorul central al vămilor. La 1 noiembrie 2017, acest laborator a întocmit un raport în care se arăta că eșantionul analizat era compus din fibre de bambus, din amidon de porumb și din rășină melamin‑formaldehidică. Potrivit acestui raport, amidonul și fibrele de bambus aveau de asemenea un rol de material de încărcare. Acest raport a concluzionat că respectivele mărfuri constituiau pahare, veselă din material plastic care conține melamină.

31

Serviciile vamale competente au constatat că fuseseră emise decizii referitoare la informațiile tarifare obligatorii (ITO) de Hauptzollamt Hannover (Biroul Vamal Principal din Hanovra, Germania) pentru mărfuri similare mărfurilor care făcuseră obiectul declarației vamale din 12 iunie 2017. Aceste decizii indicau că astfel de mărfuri trebuiau clasificate, în conformitate cu regula 3 litera (b) din Regulile generale pentru interpretarea NC, după materialul sau articolul care le conferă caracterul esențial, în cazul în care este posibilă determinarea acestuia. Potrivit deciziilor menționate, prezența materialului plastic (rășină melamin‑formaldehidică) era determinantă și excludea clasificarea acestora la poziția 4419 din NC.

32

În cadrul acțiunii formulate împotriva deciziei serviciilor vamale competente referitoare la declarația vamală din 12 iunie 2017, BalevBio a prezentat un raport întocmit de Lesotehnicheski universitet (Universitatea silvicolă, Bulgaria), care indica faptul că mărfurile care făcuseră obiectul acestei declarații erau compuse în proporție de 72,33 % din celuloză, din hemiceluloze și din lignină, cu alte cuvinte din fibre lignocelulozice vegetale, și, în proporție de 25,2 % dintr‑un liant, și anume din rășină melaminică, și constituiau, prin urmare, un produs care trebuia clasificat ca material pe bază de plante care conține o fază matricială de liant sintetic. Acest raport excludea clasificarea mărfurilor respective ca material plastic, întrucât conținutul de material sintetic al acestora din urmă era semnificativ mai mic de 50 %.

33

Litigiul principal privește numai importul de mărfuri care au făcut obiectul unei declarații vamale efectuate de reclamanta din litigiul principal la 28 aprilie 2017 (denumite în continuare „mărfurile în cauză”). Pe baza informațiilor reunite în cursul anchetei, serviciile vamale competente au considerat că aceste mărfuri erau identice cu mărfurile care au făcut obiectul declarației vamale din 12 iunie 2017 și că, potrivit jurisprudenței Curții, rezultatele analizelor efectuate de laboratorul central al vămilor și de Universitatea silvicolă puteau fi transpuse mărfurilor în cauză.

34

Pentru cele 18 declarații vamale efectuate de reclamanta din litigiul principal, inclusiv cea referitoare la mărfurile în cauză, serviciile vamale competente au considerat că clasificarea tarifară la subpozițiile 4419009000 și 4419190000 din NC era eronată. Potrivit acestor servicii, din regula 1, din regula 2 litera (b), din regula 3 litera (b) și din regula 6 din Regulile generale pentru interpretarea NC reiese că componenta din material plastic, și anume rășina melamin‑formaldehidică, oferă mărfurilor în cauză forma, duritatea, precum și soliditatea acestora și le conferă caracterul esențial, astfel încât mărfurile respective se încadrează la poziția 3924 din NC, mai precis, ținând seama de originea lor, la subpoziția poziția 3924100011 din NC, pentru care rata taxei vamale aplicabile este de 6,5 %. În consecință, prin deciziile din 23 februarie și 5 septembrie 2018 (denumite în continuare „deciziile de corecție”), serviciile menționate au modificat în acest sens clasificarea mărfurilor în cauză în ansamblul declarațiilor vamale efectuate de reclamanta din litigiul principal.

35

Reclamanta din litigiul principal a introdus două acțiuni împotriva deciziilor de corecție la Administrativen sad – Varna (Tribunalul Administrativ din Varna, Bulgaria), care au fost respinse ca nefondate. Această instanță a considerat că, întrucât mărfurile în cauză erau constituite din două componente principale, și anume din fibre vegetale și din rășină melaminică, care nu se încadrează în mod direct la nicio poziție din NC, acestea trebuiau clasificate conform regulii 3 litera (b) din Regulile generale pentru interpretarea NC. În plus, având în vedere notele explicative referitoare la pozițiile 4410 și 4419 din SA, instanța menționată a considerat că, deși fibrele vegetale predominau în volum în aceste mărfuri, conținutul în plastic era mai mare de 15 %, iar mărfurile menționate trebuiau, așadar, să fie considerate veselă din material plastic.

36

Reclamanta din litigiul principal a formulat recurs la Varhoven administrativen sad (Curtea Administrativă Supremă, Bulgaria), care, prin decizia din 29 octombrie 2019, a anulat hotărârea pronunțată de instanța de trimitere în una dintre cele două cauze referitoare la acțiunile menționate la punctul anterior, care însă nu privește mărfurile în cauză, considerând că, în vederea clasificării tarifare a acestor mărfuri, era necesar să se aplice regula 3 litera (a) din Regulile generale pentru interpretarea NC, care prevede că poziția care descrie produsul cel mai precis trebuie să prevaleze față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general. Varhoven administrativen sad (Curtea Administrativă Supremă) a considerat că, chiar dacă fibrele vegetale, și anume bambusul, sunt legate de o altă componentă, și anume rășina melamin‑formaldehidică, acestea erau prezente în cantitate mai mare în mărfurile în cauză și, în consecință, desemnau poziția cea mai specifică. Aceasta a concluzionat că era corectă clasificarea tarifară a acestor mărfuri efectuată de reclamanta din litigiul principal.

37

Pe lângă deciziile de corecție, serviciile vamale competente au pronunțat mai multe decizii prin care i‑au fost aplicate reclamantei din litigiul principal sancțiuni administrative pentru fraudă vamală în temeiul dreptului național relevant, printre care figurează decizia din 23 august 2018 (denumită în continuare „decizia de sancționare din 23 august 2018”), în care aceste servicii au reproșat reclamantei din litigiul principal faptul că, în declarația vamală din 28 aprilie 2017, a clasificat mărfurile în cauză la subpoziția 4419190000, iar nu la subpoziția 3924100011 din NC, sustrăgându‑se astfel de la plata taxelor vamale corespunzătoare și a unei părți din alte redevențele datorate statului în cuantum total de 6335,43 leva bulgărești (BGN) (aproximativ 3150 de euro).

38

Prima decizie a Rayonen sad Devnya (Tribunalul de Raion din Devnya, Bulgaria), referitoare la legalitatea deciziei de sancționare din 23 august 2018, a fost anulată de instanța de trimitere, care i‑a trimis cauza spre rejudecare. În cadrul acestei examinări, a fost dispusă și realizată o expertiză judiciară chimică numai pe baza elementelor din dosar. Din raportul acestei expertize reiese că compoziția și conținutul componentelor mărfurilor în cauză sunt identice cu cele ale mărfurilor care au făcut obiectul declarației vamale din 12 iunie 2017, și anume un conținut de fibre vegetale de 75 % și un conținut de rășină melaminică de 25 %. Potrivit acestui raport, fiecare dintre elementele care intră în compoziția mărfurilor în cauză își aduce contribuția la proprietățile acestora. Astfel, fibrele vegetale ar fi determinante pentru proprietățile de izolare termică, densitatea scăzută, biodegradabilitatea, rezistența la îndoire, sănătatea și securitatea la locul de muncă, siguranța mediului, resursele regenerabile și prețul, în timp ce rășina melaminică este determinantă pentru protecția împotriva exteriorului și a șocurilor mecanice, rezistența la apă, menținerea formei, soliditatea și prelungirea duratei de viață a produselor.

39

În cadrul prezentării acestui raport, expertul a subliniat că natura materialelor și cantitatea acestora depindeau de utilizarea avută în vedere pentru produs, precum și de condițiile în care acest produs ar fi exploatat. În opinia sa, utilizarea rășinii melaminice ar conduce la un efect mai bun de impregnare a materialului compozit și ar consolida de asemenea unele dintre proprietățile sale, cum ar fi impermeabilitatea, rezistența la spălare, efectele chimice și o densitate sporită. În plus, contextul utilizării ar presupune un conținut mai ridicat de liant, precum rășina melaminică, pentru a fi garantate condițiile de utilizare, care impun în special o bună impermeabilitate, o densitate sporită și o suprafață netedă.

40

Pe baza acestor informații, Rayonen sad Devnya (Tribunalul de Raion din Devnya), prin decizia din 14 octombrie 2019, a confirmat decizia de sancționare din 23 august 2018, statuând că, ținând seama de expertiza judiciară chimică și de notele explicative referitoare la pozițiile 4410 și 4419 din SA, chiar dacă fibrele vegetale care figurează în mărfurile în cauză predominau în volum, aceste mărfuri nu puteau fi clasificate ca articole din lemn, întrucât conținutul de material liant utilizat în acestea, și anume rășina melaminică, este mai mare de 15 %. Instanța menționată a concluzionat că mărfurile în cauză sunt un material compozit care conține două componente principale, și anume fibre de lemn și rășină melaminică, care nu se încadrează în mod expres la nicio poziție din NC, astfel încât clasificarea lor tarifară trebuia, conform regulii 3 litera (b) din Regulile generale pentru interpretarea NC, să se efectueze după materialul care conferă produsului caracterul său esențial. Potrivit acestei instanțe, era vorba, așadar, despre veselă din material plastic.

41

Reclamanta din litigiul principal a formulat o acțiune împotriva deciziei Rayonen sad Devnya (Tribunalul de Raion din Devnya) din 14 octombrie 2019 la instanța de trimitere.

42

Această instanță subliniază că hotărârea pe care urmează să o pronunțe în litigiul principal nu va fi supusă căilor de atac. Or, în cadrul diferitor acțiuni privind legalitatea deciziilor de sancționare cu care a fost sesizată, completele sale de judecată au pronunțat hotărâri contradictorii: anumite complete au considerat că mărfurile în cauză trebuiau clasificate în temeiul regulii 3 litera (b) din Regulile generale pentru interpretarea NC, și anume după materialul care le conferă caracterul esențial, în timp ce alte complete au considerat că trebuie să se aplice, în această privință, regula 3 litera (a) din Regulile generale pentru interpretarea NC și să se considere poziția din care face parte componenta a cărei cantitate predomină ca fiind poziția „cea mai specifică”.

43

Astfel, instanța de trimitere arată că nu se contestă faptul că mărfurile în cauză sunt compuse din mai multe materiale distincte, și anume în proporție de 72,33 % din fibre vegetale, în special din bambus și din porumb, și în proporție de 25,2 % din rășină melaminică și că pot fi, așadar, clasificate la două sau mai multe subpoziții, dar că subzistă o îndoială cu privire la aspectul dacă este necesar să se aplice, în vederea clasificării lor tarifare, regula 3 litera (a) din Regulile generale pentru interpretarea NC sau regula 3 litera (b) din acestea, în ceea ce privește criteriile care trebuie să fie luate în considerare în această privință și interpretarea pozițiilor din NC în cauză.

44

În acest context, Administrativen sad – Varna (Tribunalul Administrativ din Varna) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

45

Reclamanta din litigiul principal contestă admisibilitatea cererii de decizie preliminară formulate de instanța de trimitere, susținând că, având în vedere jurisprudența Varhoven administrativen sad (Curtea Administrativă Supremă) care furnizează orientări precise care sunt aplicabile litigiului principal, răspunsul la întrebările adresate nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile.

46

Trebuie amintit, în această privință, că, pe de o parte, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, în cadrul procedurii instituite la articolul 267 TFUE, numai instanța națională sesizată cu soluționarea litigiului principal și care trebuie să își asume răspunderea pentru hotărârea judecătorească ce urmează a fi pronunțată are competența să aprecieze, luând în considerare particularitățile fiecărei cauze, atât necesitatea unei decizii preliminare pentru a fi în măsură să pronunțe propria hotărâre, cât și pertinența întrebărilor pe care le adresează Curții. În consecință, în cazul în care întrebările adresate privesc interpretarea dreptului Uniunii, Curtea este, în principiu, obligată să se pronunțe. Rezultă că întrebările privind dreptul Uniunii beneficiază de o prezumție de pertinență. Respingerea de către Curte a unei cereri formulate de o instanță națională este astfel posibilă numai dacă este evident că interpretarea solicitată a dreptului Uniunii nu are nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul litigiului principal sau atunci când problema este de natură ipotetică sau Curtea nu dispune de elementele de fapt și de drept necesare pentru a răspunde în mod util la întrebările care i‑au fost adresate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 februarie 2013, Melloni, C‑399/11, EU:C:2013:107, punctele 28 și 29, precum și jurisprudența citată).

47

În speță, nu este evident că interpretarea pozițiilor 3924 și 4419 din NC, precum și a regulii 3 din Regulile generale pentru interpretarea NC, solicitată de instanța de trimitere, nu are nicio legătură cu realitatea ori cu obiectul litigiului principal sau privește o problemă de natură ipotetică. În schimb, din cererea de decizie preliminară reiese că instanța de trimitere exprimă, în mod motivat, îndoieli cu privire la interpretarea care trebuie dată dispozițiilor dreptului Uniunii vizate și subliniază că jurisprudența completelor sale de judecată în materie este contradictorie.

48

În consecință, cererea de decizie preliminară formulată de instanța de trimitere trebuie declarată admisibilă.

49

Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă mai curând în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect produsele în cauză în NC, decât în a efectua ea însăși această clasificare. Astfel, instanța națională este, în orice caz, într‑o poziție mai potrivită să o efectueze. Cu toate acestea, în cadrul procedurii de cooperare între instanța națională și Curte instituite la articolul 267 TFUE, este de competența acesteia din urmă să ofere instanței naționale un răspuns util, care să îi permită să soluționeze litigiul cu care este sesizată (Hotărârea din 25 februarie 2016, G. E. Security, C‑143/15, EU:C:2016:115, punctul 41 și jurisprudența citată).

50

Va reveni, așadar, instanței de trimitere sarcina de a efectua clasificarea mărfurilor în cauză în funcție de răspunsurile oferite de Curte la întrebările adresate.

51

În plus, este necesar să se sublinieze că, potrivit unei jurisprudențe constante, în cadrul procedurii de cooperare între instanța națională și Curte instituite la articolul 267 TFUE, este de competența acesteia să ofere instanței naționale un răspuns util, care să îi permită să soluționeze litigiul cu care este sesizată. Din această perspectivă, Curtea trebuie, dacă este cazul, să reformuleze întrebările care îi sunt adresate (Hotărârea din 8 septembrie 2016, Schenker, C‑409/14, EU:C:2016:643, punctul 72 și jurisprudența citată).

52

În speță, din cererea de decizie preliminară reiese că instanța de trimitere ridică problema interpretării care trebuie dată pozițiilor 3924 și 4419 din NC în vederea clasificării tarifare a mărfurilor în cauză.

53

În această privință, trebuie arătat că, în măsura în care decizia de sancționare din 23 august 2018, care face obiectul litigiului principal, privește declarația vamală din 28 aprilie 2017, prin care mărfurile în cauză au fost plasate sub regimul eliberării pentru consum cu punere în liberă circulație, dreptul Uniunii aplicabil la data faptelor din litigiul principal nu este Regulamentul de punere în aplicare 2015/1754, la care instanța de trimitere face referire în mod formal în cererea de decizie preliminară, ci Regulamentul de punere în aplicare 2016/1821, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017.

54

Astfel, este necesar să se considere că, prin intermediul întrebărilor formulate, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că mărfuri precum mărfurile în cauză, descrise ca fiind „pahare din bambus” compuse în proporție de 72,33 % din fibre vegetale și în proporție de 25,2 % din rășină melaminică, se încadrează la poziția 3924 din nomenclatura menționată sau la poziția 4419 din aceasta.

55

În această privință, trebuie subliniat că, pe de o parte, Regulile generale pentru interpretarea NC prevăd că clasificarea mărfurilor se determină potrivit textului pozițiilor și al notelor de secțiuni sau de capitole, enunțurile titlurilor secțiunilor, ale capitolelor sau ale subcapitolelor fiind considerate ca având numai o valoare indicativă (Hotărârea din 25 februarie 2016, G. E. Security, C‑143/15, EU:C:2016:115, punctul 43).

56

Pe de altă parte, potrivit unei jurisprudențe constante, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și al notelor de secțiuni sau de capitole (Hotărârea din 25 februarie 2016, G. E. Security, C‑143/15, EU:C:2016:115, punctul 44 și jurisprudența citată).

57

În ceea ce privește Notele explicative ale SA, este necesar să se adauge că, în pofida faptului că nu au forță obligatorie, ele constituie instrumente importante de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă, prin ele însele, elemente valabile pentru interpretarea acestuia. Același lucru este valabil pentru Notele explicative ale NC (Hotărârea din 25 februarie 2016, G. E. Security, C‑143/15, EU:C:2016:115, punctul 45 și jurisprudența citată).

58

În speță, din dosarul de care dispune Curtea reiese că mărfurile în cauză, și anume pahare, sunt compuse în proporție de 72,33 % din fibre vegetale (bambus și porumb) și în proporție de 25,2 % din rășină melaminică (rășină melamin‑formaldehidică). Aceste mărfuri constituie, în consecință, „articole compozite”, în sensul regulii 3 din „Regulile generale pentru interpretarea SA”.

59

În ceea ce privește pozițiile NC în discuție în cauza principală, și anume pozițiile 3924 și 4419, este necesar să se arate că poziția 3924 din această nomenclatură, care desemnează vesela și alte articole de menaj sau obiecte de uz casnic din materiale plastice, face parte din capitolul 39 din nomenclatura menționată, intitulat „Materiale plastice și articole din material plastic”, și că, în conformitate cu definiția care figurează la nota 1 a acestui capitol, rășina melaminică constituie un material plastic, întrucât se încadrează la poziția 3909 din aceeași nomenclatură. Pe de altă parte, nota explicativă referitoare la poziția 3924 din SA arată că aceasta din urmă acoperă și paharele fără picior pentru masă și toaletă, neavând caracterul de container pentru ambalaj și transport, chiar dacă uneori sunt utilizate în aceste scopuri.

60

Poziția 4419 din NC, care face parte din capitolul 44 din această nomenclatură, intitulat „Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn”, cuprinde, la rândul său, articole de masă sau de bucătărie, din lemn, în special din bambus. Nota explicativă referitoare la această poziție din SA precizează că articolele vizate la poziția menționată pot fi constituite atât din lemn natural, cât și din plăci aglomerate sau din panouri similare, din panouri din fibre, din lemn stratificat sau din lemn denumit „densificat”. În plus, nota explicativă referitoare la poziția 4410 din SA indică faptul că plăcile aglomerate pot fi obținute din materiale lemnoase, precum resturi lemnoase provenite de la prelucrarea bambusului, și că sunt în mod normal aglomerate cu ajutorul lianților organici adăugați, în mod obișnuit o rășină termorigidă, a cărei greutate nu depășește în general 15 % din cea a panoului.

61

Rezultă că mărfurile în cauză pot corespunde atât textului poziției 3924 din NC, cât și celui al poziției 4419 din aceasta.

62

Prin urmare, trebuie să se efectueze clasificarea mărfurilor în cauză în temeiul regulii 3 din Regulile generale pentru interpretarea NC, care prevede metodele de clasificare aplicabile atunci când un articol compozit ar putea fi clasificat la două sau mai multe poziții.

63

În această privință, trebuie arătat că nu este decisivă în speță regula 3 litera (a) din Regulile generale pentru interpretarea NC, potrivit căreia poziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general. Astfel, având în vedere elementele care figurează la punctele 67-69 din prezenta hotărâre, precum și în a doua teză a acestei reguli generale, care precizează că, în cazul în care două sau mai multe poziții se referă, fiecare, numai la o parte din materialele care compun un produs amestecat sau un articol compozit, aceste poziții se consideră, în raport cu produsul sau articolul, la fel de specifice, chiar dacă una dintre poziții oferă o descriere mai precisă sau mai completă, nici poziția 3924 din NC, nici poziția 4419 din aceasta nu poate fi considerată „cea mai specifică” în sensul regulii generale menționate.

64

În aceste condiții, în vederea clasificării tarifare a mărfurilor în cauză, trebuie să se aplice regula 3 litera (b) din Regulile generale pentru interpretarea NC.

65

În temeiul acestei reguli generale, pentru a efectua clasificarea tarifară a unui produs, este necesar să se stabilească, dintre materialele din care este compus, care este materialul care îi conferă caracterul esențial, care se poate face punându‑se întrebarea dacă produsul, privat de una sau de alta dintre componentele sale, și‑ar păstra sau nu proprietățile care îl caracterizează. Astfel cum se arată la punctul VIII din nota explicativă referitoare la regula 3 litera b) din SA, care vine în completarea celei din NC, factorul care determină caracterul esențial poate, în funcție de tipul de produs, să fie dat de natura materialelor componente sau a articolelor care îl compun, de volumul lor, de cantitatea lor, de greutatea lor, de valoarea lor sau de importanța unui material constitutiv în raport cu utilizarea acestor produse (Hotărârea din 15 noiembrie 2012, Kurcums Metal, C‑558/11, EU:C:2012:721, punctele 37 și 38, precum și jurisprudența citată).

66

În speță, trebuie să se constate că, chiar dacă fibrele vegetale predomină cantitativ, nu este mai puțin adevărat că rășina melaminică pe care o conțin mărfurile în cauză are o importanță preponderentă în raport cu utilizarea lor.

67

Astfel, din decizia de trimitere, precum și din dosarul de care dispune Curtea reiese că elementul indispensabil pentru ca mărfurile în cauză să poată fi utilizate ca pahare pentru masă este rășina melaminică, întrucât aceasta din urmă este utilizată pentru a aglomera fibrele vegetale și conferă acestor mărfuri, printre altele, etanșeitatea, soliditatea sau protecția împotriva șocurilor și a exteriorului, precum și forma acestora.

68

Fibrele vegetale, care se prezintă sub formă de făină sau de pudră, conferă mărfurilor în cauză proprietăți precum izolarea termică, o densitate scăzută, biodegradabilitatea și rezistența la îndoire, care prezintă un caracter accesoriu, întrucât, dacă aceste mărfuri ar fi lipsite de componentele respective, ele și‑ar păstra proprietățile care le caracterizează ca pahare.

69

Rezultă că rășina melaminică trebuie considerată materialul care le conferă mărfurilor în cauză „caracterul esențial”, în sensul regulii 3 litera (b) din Regulile generale pentru interpretarea NC. Prin urmare, mărfurile respective trebuie clasificate la poziția 3924 din nomenclatura menționată, mai precis la subpoziția 39241000 din aceasta.

70

Trebuie adăugat că, din dosarul de care dispune Curtea, în special din raportul laboratorului central al vămilor, rezultă că amidonul de porumb și fibrele din bambus, cu alte cuvinte fibrele vegetale pe care le conțin mărfurile în cauză, au un rol de material de încărcare.

71

Or, din considerațiile generale ale SA care figurează în capitolul 39 din acesta reiese că materialele plastice pot conține materiale de încărcare precum făina de lemn, celuloza, materialele textile, substanțele minerale, amidonul etc. și materialele de umplutură pe care le conțin materialele plastice pot fi „destina[te] în principal să confere produsului finit unele proprietăți fizice particulare sau alte caracteristici dorite”. În plus, notele explicative referitoare la poziția 4410 din SA arată că această poziție nu cuprinde „[p]lăcile și benzile din material plastic la care s‑a adăugat făină de lemn ca material de încărcare”, acestea din urmă trebuind să fie clasificate în capitolul 39 din NC.

72

Pe de altă parte, din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 276/2013 al Comisiei din 19 martie 2013 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO 2013, L 84, p. 9) rezultă că clasificarea unei plăci de pardoseală din lemn compozit, constituită, printre altele, din fibre din deșeuri de lemn și din materiale plastice reciclate, ca articol din lemn care se încadrează în capitolul 44 din NC, este exclusă, întrucât fibrele de lemn constituie doar materialul de umplutură, iar materialul plastic care conferă produsului caracterul său esențial le conține pe acestea din urmă, un astfel de articol trebuind să fie considerat un material plastic.

73

În consecință, dacă fibrele vegetale joacă efectiv un rol de material de încărcare, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere, această împrejurare confirmă concluzia formulată la punctul 69 din prezenta hotărâre, potrivit căreia aceste mărfuri trebuie clasificate la poziția 3924 din NC.

74

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la întrebările adresate că NC trebuie interpretată în sensul că mărfurile descrise ca „pahare din bambus”, compuse în proporție de 72,33 % din fibre vegetale și în proporție de 25,2 % din rășină melaminică, trebuie clasificate, sub rezerva aprecierii de către instanța de trimitere a ansamblului elementelor de fapt de care dispune, la poziția 3924 din nomenclatura menționată, mai precis la subpoziția 39241000 din aceasta.

75

Întrucât, în privința părților în discuție în litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a opta) declară:

Nomenclatura combinată, care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2016/1821 al Comisiei din 6 octombrie 2016, trebuie interpretată în sensul că mărfurile descrise ca „pahare din bambus”, compuse în proporție de 72,33 % din fibre vegetale și în proporție de 25,2 % din rășină melaminică, trebuie clasificate, sub rezerva aprecierii de către instanța de trimitere a ansamblului elementelor de fapt de care dispune, la poziția 3924 din nomenclatura menționată, mai precis la subpoziția 39241000 din aceasta.