1)

Pentru a garanta efectivitatea dreptului Uniunii Europene și pentru a nu face imposibilă acordarea dreptului la reîntregirea familiei care, în opinia reclamantei, îi este conferit prin articolul 4 din Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei (1), această dispoziție trebuie interpretată în sensul că copilul susținătorului reîntregirii poate beneficia de dreptul la reîntregirea familiei atunci când devine major în cursul procedurii jurisdicționale împotriva deciziei prin care i se refuză acest drept și care a fost luată atunci când era încă minor?

2)

Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 18 din Directiva 2003/86/CE trebuie interpretate în sensul că se opun ca acțiunea în anulare formulată împotriva deciziei prin care unui copil minor îi este refuzat dreptul la reîntregirea familiei să fie considerată inadmisibilă pentru motivul că copilul a devenit major în cursul procedurii jurisdicționale, în condițiile în care acesta ar fi privat de posibilitatea de a obține soluționarea acțiunii sale formulate împotriva acestei decizii și s-ar aduce atingere dreptului său la o cale de atac efectivă?