EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62019CJ0340

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 18 iunie 2020.
Valsts ieņēmumu dienests împotriva SIA „Hydro Energo”.
Cerere de decizie preliminară formulată de Augstākā tiesa.
Trimitere preliminară – Tariful vamal comun – Nomenclatura combinată – Clasificare tarifară – Poziția tarifară 7407 – Bare, tije și profile din cupru – Lingouri din cupru sau din aliaj de cupru de formă dreptunghiulară laminate la cald.
Cauza C-340/19.

ECLI identifier: ECLI:EU:C:2020:488

 HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a șasea)

18 iunie 2020 ( *1 )

„Trimitere preliminară – Tariful vamal comun – Nomenclatura combinată – Clasificare tarifară – Poziția tarifară 7407 – Bare, tije și profile din cupru – Lingouri din cupru sau din aliaj de cupru de formă dreptunghiulară laminate la cald”

În cauza C‑340/19,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Augstākā tiesa (Curtea Supremă, Letonia), prin decizia din 18 aprilie 2019, primită de Curte la 29 aprilie 2019, în procedura

Valsts ieņēmumu dienests

împotriva

SIA „Hydro Energo”,

CURTEA (Camera a șasea),

compusă din domnul M. Safjan, președinte de cameră, și domnii L. Bay Larsen și N. Jääskinen (raportor), judecători,

avocat general: domnul G. Pitruzzella,

grefier: domnul A. Calot Escobar,

având în vedere procedura scrisă,

luând în considerare observațiile prezentate:

pentru guvernul leton, de V. Soņeca și de V. Kalniņa, în calitate de agenți;

pentru Comisia Europeană, inițial de E. Kalniņš, de A. Caeiros, de L. Ozola și de M. Salyková și ulterior de E. Kalniņš, de L. Ozola și de M. Salyková, în calitate de agenți,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea poziției tarifare 7407 din Nomenclatura Combinată (denumită în continuare „NC”) care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), în versiunea care rezultă din Regulamentul (UE) nr. 1006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011 (JO 2011, L 282, p. 1).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Valsts ieņēmumu dienests (Administrația Fiscală, Letonia, denumită în continuare „VID”), pe de o parte, și SIA „Hydro Energo”, pe de altă parte, în legătură cu clasificarea tarifară a lingourilor de cupru sau din aliaj de cupru laminate la cald.

Cadrul juridic

SA și notele explicative la SA

3

Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), a fost instituit prin Convenția pentru înființarea unui Consiliu de Cooperare Vamală, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950. Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de OMV și instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumită în continuare „Convenția privind SA”), încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199).

4

În temeiul articolului 3 alineatul (1) din Convenția privind SA, fiecare parte contractantă se angajează, printre altele, ca nomenclaturile sale tarifare și statistice să fie conforme cu SA, să utilizeze toate pozițiile și subpozițiile acestuia, fără completări sau modificări, precum și codurile aferente acestora, și să respecte ordinea de numerotare a sistemului menționat. Aceeași dispoziție impune părților contractante obligația de a aplica normele generale de interpretare a SA, precum și toate notele de la secțiuni, capitole și subpoziții și de a nu modifica domeniul de aplicare al acestora din urmă.

5

OMV aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din Convenția privind SA, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA.

6

Nota explicativă la SA referitoare la capitolul 74 al acestui sistem, intitulat „Cupru și articole din cupru”, prevede:

„1.   În acest capitol, se înțelege prin:

[…]

d)

bare și tije

produsele laminate, extrudate, trase sau forjate, altfel decât în rulouri, a căror secțiune transversală, plină și constantă pe întreaga lungime a acestora, este în formă de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv «cercurile aplatizate» și «dreptunghiurile modificate», ale căror două laturi opuse sunt în formă de arc de cerc convex, celelalte două fiind rectilinii, egale și paralele). Produsele cu secțiune transversală pătrată, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonală pot avea muchii rotunjite pe întreaga lor lungime. Grosimea produselor cu secțiunea transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secțiune «dreptunghiulară modificată») depășește a zecea parte din lățime. Se consideră, de asemenea, ca fiind bare și tije, produsele de aceleași forme și dimensiuni, obținute prin mulare, turnare sau sinterizare, în cazul în care au fost supuse, după obținere, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiția ca această prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte.

Cu toate acestea, sunt considerate drept cupru sub formă brută de la poziția 74.03, barele și tijele pentru sârmă și țaglele care au fost ascuțite sau altfel prelucrate la extremități, pur și simplu pentru a se facilita introducerea acestora în mașinile care le transformă, de exemplu, în sârmă sau în țevi

[…]

Acest capitol cuprinde:

A)

Matele și alte produse intermediare ale metalurgiei cuprului, formele brute ale cuprului sub care este obținut metalul și deșeurile și resturile (pozițiile nr. 74.01 până la 74.05).

B)

Pulberile și paietele de cupru (poziția nr. 74.06).

C)

Semifabricatele, obținute în general prin laminarea, trefilarea, tragerea sau forjarea cuprului de la poziția nr. 74.03 (pozițiile nr. 74.07 până la 74.10).

[…]”

7

Nota explicativă la SA referitoare la poziția 74.03 prevede, printre altele, următoarele:

„Sunt clasificate, de asemenea, la această poziție bramele, baghetele, barele, lingourile etc., turnate, formate sau sinterizate, cu condiția ca să nu fi suferit, după obținerea lor, o prelucrare superioară unei debavurări grosiere și nici să nu fi fost decapate prin îndepărtarea stratului superficial (compus, în mare parte, din oxid de cupru) sau prin răzuire, prin dăltuire, prin șlefuire etc., cu scopul de a se elimina defectele apărute în timpul solidificării sau al formării și nici să nu fi fost prelucrate pe una dintre fețe în scopul efectuării controlului (de calitate).

Produsele sinterizate sunt obținute pornind de la pulberea de cupru sau de aliaje de cupru sau de la pulberea de cupru amestecată cu pulberile altor metale, prin presare (comprimare) și prăjire (încălzire la o temperatură corespunzătoare, sub punctul de topire al metalelor). În stare sinterizată, produsele sunt poroase și de calitate mecanică slabă și sunt în general laminate, trase, forjate etc., pentru a se atinge densitatea adecvată. Aceste produse laminate etc. sunt excluse (de exemplu pozițiile nr. 74.07, 74.09).

În această poziție sunt clasificate, de asemenea, barele pentru sârmă și țaglele, ascuțite la capăt sau prelucrate în alt mod la extremitățile lor, cu singurul scop de a facilita introducerea lor în mașinile destinate să le transforme în sârmă sau în țevi, de exemplu.

Sub rezerva dispozițiilor de mai sus, referitoare la operațiile pe care le pot suporta după obținere, barele de acest fel constau, în particular:

1)

Fie din articole denumite în mod obișnuit «jets» pline, de secțiune rotundă, pătrată sau hexagonală, de o lungime nedepășind, în general, un metru, obținute printr‑o turnare de precizie în forme speciale.

2)

Fie din produse de lungime mai mare, obținute prin procedeul de turnare continuă; la acest din urmă procedeu, metalul topit este deversat într‑o formă răcită cu ajutorul apei și în care el se solidifică repede.

«Jets» și barele obținute prin turnare continuă sunt destinate de multe ori acelorași utilizări ca barele laminate sau trase.”

8

Potrivit notei explicative la NC referitoare la poziția 7407:

„[…]

Barele și tijele sunt definite prin nota 1 litera (d) din acest capitol, iar profilele prin nota 1 litera (e).

Aceste produse sunt obținute, de obicei, prin laminare, prin filare sau prin tragere, dar uneori și prin forjare (la presă sau cu ciocanul). Ele pot fi finisate la rece (eventual după recoacere), prin tragere la rece, îndreptare sau prin alte metode, care le conferă un finisaj mai bun. Ele pot să fi suferit, de asemenea, prelucrări (cum sunt perforarea, răsucirea, ondularea), cu condiția ca aceste operații să nu le confere caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte. Rămân, de asemenea, clasificate în această poziție profilele având în secțiune un gol închis (profile tubulare). Sunt, de asemenea, clasificate în această poziție tuburile și țevile cu aripioare, obținute prin extrudare. Totuși, tuburile și țevile pe care au fost aplicate aripioare, de exemplu prin sudură, sunt excluse (în general, poziția nr. 74.19).

Barele, tijele și baghetele obținute prin turnare (inclusiv produsele numite «jets» și barele obținute prin turnare continuă) sau prin sinterizare sunt clasificate la poziția nr. 74.03 cu condiția ca ele să nu fi fost supuse, după obținerea lor, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere sau unei decapări. Acelea, care au suferit o prelucrare mai avansată, rămân clasificate în această poziție cu condiția ca această operație să nu le confere caracterul de articole sau de produse clasificate la alte poziții.

Barele pentru sârmă și țaglele ascuțite sau prelucrate în alt mod la extremități, cu unicul scop de a facilita introducerea lor în mașinile destinate să le transforme în sârme sau în tuburi, de exemplu, se clasifică la poziția nr. 74.03.”

Dreptul Uniunii

9

Clasificarea vamală a mărfurilor importate în Uniunea Europeană este reglementată de NC, care se întemeiază pe SA.

10

În temeiul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, Comisia Europeană adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a NC, împreună cu ratele taxelor vamale, astfel cum rezultă din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Acest regulament se aplică de la 1 ianuarie anul următor.

11

Versiunea NC aplicabilă faptelor din litigiul principal este, astfel cum reiese din dosarul de care dispune Curtea, cea aferentă anului 2012, rezultată din Regulamentul nr. 1006/2011.

12

Partea I din NC, care conține un ansamblu de dispoziții preliminare, cuprinde titlul I, consacrat regulilor generale, a cărui secțiune A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea [NC]”, prevede:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

1.

Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli.

[…]

6.

Clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează, în mod legal, cu respectarea textelor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, precum și, mutatis mutandis, cu respectarea regulilor anterioare, înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel. În sensul acestei reguli, se utilizează și notele de secțiuni și capitole corespunzătoare, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare.”

13

Partea II din NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, cuprinde, printre altele, secțiunea XV, intitulată „Metale comune și articole din metale comune”.

14

Această secțiune conține un capitol 74, intitulat „Cupru și articole din cupru”, a cărui notă 1 prevede:

„În acest capitol, se înțelege prin:

[…]

(d)

«bare și tije»

produsele laminate, extrudate, trase sau forjate, altfel decât în rulouri, a căror secțiune transversală, plină și constantă pe întreaga lungime a acestora, este în formă de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv «cercurile aplatizate» și «dreptunghiurile modificate», ale căror două laturi opuse sunt în formă de arc de cerc convex, celelalte două fiind rectilinii, egale și paralele). Produsele cu secțiune transversală pătrată, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonală pot avea muchii rotunjite pe întreaga lor lungime. Grosimea produselor cu secțiunea transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secțiune «dreptunghiulară modificată») depășește a zecea parte din lățime. Se consideră, de asemenea, ca fiind bare și tije produsele de aceleași forme și dimensiuni, obținute prin mulare, turnare sau sinterizare, în cazul în care au fost supuse, după obținere, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiția ca această prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte.

Cu toate acestea, sunt considerate drept cupru sub formă brută de la poziția 7403 barele și tijele pentru sârmă și țaglele care au fost ascuțite sau altfel prelucrate la extremități, pur și simplu pentru a se facilita introducerea acestora în mașinile care le transformă, de exemplu, în sârmă sau în țevi;

[…]

(h)

«tuburi și țevi»:

produsele tubulare, în rulouri sau nu, a căror secțiune transversală, constantă pe întreaga lungime a acestora și neavând decât o singură cavitate închisă, este în formă de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, și ai căror pereți au o grosime constantă. Se consideră, de asemenea, ca fiind tuburi și țevi, produsele cu secțiune transversală în formă de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, care pot prezenta muchii rotunjite pe întreaga lungime a acestora, cu condiția ca secțiunile transversale interioară și exterioară să aibă aceeași formă, aceeași dispunere și același centru. […]”

15

Capitolul 74 din NC cuprinde poziția 7403, care este structurată după cum urmează:

„7403

Cupru rafinat și aliaje de cupru, sub formă brută:

[…]

[…]

7403 21 00

– – Pe bază de cupru‑zinc (alamă)

[…]

[…]”

16

Capitolul menționat cuprinde de asemenea poziția 7407, care este structurată după cum urmează:

„7407

Bare, tije și profile din cupru:

7407 10 00

– Din cupru rafinat

 

– Din aliaje de cupru

7407 21

– – Pe bază de cupru‑zinc (alamă)

7407 21 10

– – – Bare și tije

7407 21 90

– – – Profile

[…]

[…]”

Litigiul principal și întrebarea preliminară

17

În luna aprilie 2012, Hydro Energo a declarat, în vederea punerii în liberă circulație, plăci de alamă laminate la cald pe care le‑a inclus la subpoziția 74032100 din NC, care vizează aliajele de cupru pe bază de cupru‑zinc (alamă) și este scutită de taxe vamale.

18

În urma unui control vamal, VID a considerat că produsul declarat de Hydro Energo nu trebuia clasificat la subpoziția 74032100, întrucât poziția 7403 exclude produsele laminate, ci la subpoziția 74072110 din NC, care vizează barele și tijele din aliaje de cupru pe bază de cupru‑zinc (alamă), a căror taxă vamală se ridică la 4,8 %. Pe baza acestei constatări, VID, prin decizia din 10 septembrie 2014, a impus societății Hydro Energo o taxă vamală pentru acest produs, precum și dobânzi de întârziere.

19

Sesizată de Hydro Energo cu o acțiune împotriva acestei decizii, Administratīvā apgabaltiesa (Curtea Administrativă Regională, Letonia), prin hotărârea din 13 aprilie 2017, a anulat decizia menționată.

20

Mai întâi, această instanță a apreciat că produsul în discuție în litigiul principal nu putea fi clasificat la una dintre subpozițiile de la poziția 7407. Astfel, ținând seama de porii, de golurile și de fisurile neregulate care pot fi observate în secțiune, acesta nu constituia un produs finit și nu avea o secțiune transversală plină și constantă pe întreaga lungime a acesteia, astfel încât nu putea fi considerată ca fiind o bară sau o tijă, în sensul capitolului 74 din NC.

21

În continuare, instanța menționată a subliniat că metalul din care era compus produsul în discuție în litigiul principal corespundea, având în vedere conținuturile respective de cupru și de zinc, definiției cuprului rafinat, iar nu celei a aliajului de cupru (alamă).

22

VID a formulat recurs împotriva acestei hotărâri la Augstākā tiesa (Curtea Supremă, Letonia).

23

Cu titlu introductiv, VID arată că aspectul dacă produsul în discuție în litigiul principal este din cupru rafinat sau din aliaj de cupru nu este decisiv pentru clasificarea acestuia în NC, întrucât trebuie să se determine în prealabil dacă acest produs corespunde descrierii poziției 7403 sau celei a poziției 7407. În acest scop, s‑ar putea compara numai subpoziții de același nivel.

24

Or, VID susține că însuși faptul că produsul în discuție în litigiul principal a fost laminat la cald exclude posibilitatea de a‑l clasifica la una dintre subpozițiile poziției 7403 din NC.

25

De altfel, potrivit VID, contrar celor reținute de Administratīvā apgabaltiesa (Curtea Administrativă Regională), împrejurarea că nota 1 litera (d) din capitolul 74 din NC face trimitere, în definiția pe care o dă sintagmei „bară și tijă”, la cerința privind o „secțiune transversală, plină și constantă pe întreaga lungime” nu înseamnă că produsul în cauză trebuie să prezinte întotdeauna o formă ideală, fără imperfecțiuni. De altfel, această definiție nu ar indica variantele acceptabile care ar permite să se considere că secțiunea transversală a unui produs este de formă dreptunghiulară.

26

În sfârșit, „jets” și barele obținute prin turnare continuă sunt destinate de multe ori acelorași utilizări ca barele laminate, trase sau extrudate. În consecință, utilizarea ulterioară a produsului nu ar fi decisivă.

27

La rândul său, Hydro Energo susține că produsul în discuție în litigiul principal nu se încadrează în noțiunea de „bare și tije” în sensul NC, pentru motivul că, din cauza porilor, a golurilor și a fisurilor importante care îl afectează și care sunt vizibile în secțiune, acesta nu poate fi considerat ca având o secțiune transversală plină și constantă pe întreaga sa lungime. În plus, laminarea în formă dreptunghiulară ar fi avut ca unic scop confortul transportului și utilizarea produselor numai în vederea retopirii lor. Or, potrivit societății Hydro Energo, care face trimitere în această privință la nota 1 litera (d) al doilea paragraf din capitolul 74 din NC, clasificarea unui produs la poziția 7403 sau 7407 din NC nu depinde numai de formă și de prelucrarea anterioară, ci și de gradul de prelucrare și de utilizarea posibilă a acestuia. În consecință, Hydro Energo apreciază că produsul în discuție în litigiul principal ar trebui clasificat la subpoziția 74032100 din NC.

28

Potrivit instanței de trimitere, deși compoziția chimică a produsului în discuție în litigiul principal este un element de fapt care trebuie stabilit de instanța de trimitere, aspectul decisiv în speță este acela dacă acest produs poate fi considerat o bară sau o tijă, în sensul capitolului 74 din NC.

29

Or, deși este adevărat, astfel cum arată VID, că anumite caracteristici ale produsului în discuție în litigiul principal corespund celor pe care ar trebui să le prezinte o bară sau o tijă, ceea ce ar permite clasificarea sa la poziția 7407 din NC, ar exista îndoieli rezonabile cu privire la aspectul dacă acest produs prezintă o secțiune transversală plină și constantă pe întreaga sa lungime, astfel cum prevede nota 1 litera (d) din capitolul 74 din NC.

30

Deși faptul că produsul în discuție în litigiul principal este laminat ar putea, în temeiul notelor explicative la SA, să fie un motiv suplimentar de clasificare a acestuia la poziția 7407 din NC, notele explicative menționate nu ar fi totuși suficiente pentru a elimina îndoielile privind aspectul dacă acest produs prezintă o secțiune transversală plină și constantă pe întreaga sa lungime.

31

În aceste condiții, Augstākā tiesa (Curtea Supremă) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„[NC] trebuie interpretată în sensul că poziția 7407 (bare, tije și profile din cupru) include lingouri din cupru sau din aliaj de cupru de formă dreptunghiulară, a căror grosime depășește a zecea parte din lățime și care au fost laminate la cald, dar a căror secțiune transversală conține pori, goluri și fisuri neregulate?”

Cu privire la întrebarea preliminară

32

Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă poziția 7407 din NC trebuie interpretată în sensul că include lingouri din cupru sau din aliaj de cupru de formă dreptunghiulară, a căror grosime depășește a zecea parte din lățime și care au fost laminate la cald, dar a căror secțiune transversală prezintă pori, goluri și fisuri neregulate.

33

Trebuie amintit de la început că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă mai curând în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect produsele în cauză în NC, decât în a efectua ea însăși această clasificare, cu atât mai mult cu cât Curtea nu dispune în mod necesar de toate elementele indispensabile în această privință. Întrucât instanța națională este, în orice caz, într‑o poziție mai potrivită să o facă, va reveni, așadar, acesteia sarcina de a proceda la clasificarea mărfurilor în discuție în litigiul principal în lumina elementelor furnizate de Curte ca răspuns la întrebarea pe care i‑a adresat‑o (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 mai 2019, Korado, C‑306/18, EU:C:2019:414, punctele 33 și 34, Hotărârea din 16 mai 2019, Estron, C‑138/18, EU:C:2019:419, punctele 67-69, precum și Ordonanța din 27 februarie 2020, Gardinia Home Decor, C‑670/19, EU:C:2020:117, punctul 35).

34

Pe de altă parte, trebuie amintit că regulile generale pentru interpretarea NC prevăd, pe de o parte, că clasificarea mărfurilor se determină potrivit textului pozițiilor și al notelor de secțiuni sau de capitole și, pe de altă parte, că enunțurile titlurilor secțiunilor, ale capitolelor sau ale subcapitolelor sunt considerate ca având numai o valoare indicativă. De asemenea, rezultă dintr‑o jurisprudență constantă că, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și al notelor de secțiuni sau de capitole aferente acesteia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 martie 2016, Customs Support Holland, C‑144/15, EU:C:2016:133, punctele 26 și 27, Hotărârea din 16 mai 2019, Estron, C‑138/18, EU:C:2019:419, punctele 50 și 51, precum și Hotărârea din 5 septembrie 2019, TDK‑Lambda Germany, C‑559/18, EU:C:2019:667, punctul 26).

35

Reiese de asemenea din jurisprudența Curții că, în cazul în care clasificarea nu se poate face doar pe baza caracteristicilor și a proprietăților obiective ale produsului în cauză, destinația acestui produs poate constitui un criteriu obiectiv de clasificare în măsura în care este inerentă acestuia, cu precizarea că este suficient să se ia în considerare destinația esențială a produsului respectiv, iar caracterul inerent trebuie să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia din urmă (Ordonanța din 27 februarie 2020, Gardinia Home Decor, C‑670/19, EU:C:2020:117, punctul 37 și jurisprudența citată).

36

În plus, Curtea a statuat în repetate rânduri că, în pofida faptului că nu au forță obligatorie, notele explicative ale NC și ale SA constituie instrumente importante de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă, prin ele însele, elemente valabile pentru interpretarea acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 octombrie 2017, Lutz, C‑556/16, EU:C:2017:777, punctul 40, Hotărârea din 15 noiembrie 2018, Baby Dan, C‑592/17, EU:C:2018:913, punctul 55, și Hotărârea din 15 mai 2019, Korado, C‑306/18, EU:C:2019:414, punctul 35). În această privință, trebuie precizat că NC preia pozițiile și subpozițiile formate din șase cifre din SA, numai a șaptea și a opta cifră formând subdiviziuni care îi sunt proprii [a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 martie 2019, B. S. (Malț în compoziția berii), C‑195/18, EU:C:2019:197, punctul 10, și Hotărârea din 16 mai 2019, Estron, C‑138/18, EU:C:2019:419, punctul 44].

37

În speță, instanța de trimitere ridică în special problema dacă lingourile în discuție în litigiul principal constituie bare și tije, în sensul capitolului 74 din NC, astfel încât ar putea fi clasificate la poziția 7407 din NC, intitulată „Bare, tije și profile din cupru”.

38

În această privință, este necesar să se constate că nota 1 litera (d) din capitolul 74 din NC prevede că barele și tijele, în sensul capitolului menționat, sunt, printre altele, produse laminate a căror secțiune transversală plină și constantă pe întreaga lungime a acestora este în formă de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat.

39

Or, astfel cum a susținut Comisia în observațiile sale scrise, cerința unei secțiuni transversale „constante” trimite la forma și la dimensiunile transversale ale produsului în cauză, astfel încât lingourile, de formă dreptunghiulară și ale căror dimensiuni transversale sunt identice în toate punctele, pe toată lungimea lor, îndeplinesc această cerință.

40

În ceea ce privește cerința unei secțiuni transversale „pline”, aceasta trebuie înțeleasă ca excluzând numai produsele tubulare. Astfel, reiese din cuprinsul notei 1 litera (h) din capitolul 74 din NC că un produs tubular a cărui secțiune transversală este constantă pe întreaga sa lungime este un tub sau o țeavă, în sensul capitolului menționat.

41

Astfel, în speță, deși lingourile în discuție în litigiul principal au, astfel cum a arătat instanța de trimitere, pori, goluri și fisuri neregulate, astfel de imperfecțiuni interne nu transformă totuși aceste lingouri în produse tubulare, astfel încât nu se poate exclude posibilitatea ca acestea, care au fost laminate la cald, să constituie bare și tije, în sensul capitolului 74 din NC, și, prin urmare, să se încadreze la poziția 7407 din NC, referitoare la „bare, tije și profile din cupru”.

42

Trebuie arătat de asemenea că nota 1 litera (d) din capitolul 74 din NC prevede, în ceea ce privește definiția noțiunii de „bare și tije”, în sensul capitolului menționat, că grosimea produselor cu secțiunea transversală dreptunghiulară trebuie să depășească a zecea parte din lățime, ceea ce este cazul lingourilor în discuție în litigiul principal.

43

Pe de altă parte, reiese din cuprinsul notei explicative la SA referitoare la poziția 7403 că produsele laminate sunt excluse din poziția menționată și se încadrează, de exemplu, la poziția 7407 sau 7409 din SA, ceea ce, astfel cum arată însăși instanța de trimitere, constituie un motiv suplimentar de clasificare eventuală a unor lingouri precum cele în discuție în litigiul principal la poziția 7407 din NC.

44

De asemenea, interpretarea potrivit căreia lingouri precum cele în discuție în litigiul principal se pot încadra la poziția 7407 din NC este confirmată de nota explicativă la SA referitoare la poziția 7407.

45

Astfel, pe de o parte și în timp ce nota explicativă indică faptul că barele și tijele sunt definite de nota 1 litera (d) din capitolul 74 din SA, este cert că modul de redactare a acestei note este identic cu cel al notei 1 litera (d) din capitolul 74 din NC.

46

Pe de altă parte, nota explicativă referitoare la poziția 7407 din SA precizează că aceste produse sunt obținute, de obicei, printre alte tehnici, prin laminare. Reiese de asemenea din cuprinsul acesteia că barele și tijele obținute prin mulare sau prin sinterizare se încadrează la poziția 7403 din SA, cu condiția ca ele să nu fi fost supuse, după obținerea lor, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere sau unei decapări, iar cele care au suferit o prelucrare mai avansată rămân, în principiu, clasificate la poziția 7407 din SA. Or, în speță, lingouri precum cele în discuție în litigiul principal au fost laminate la cald.

47

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că poziția 7407 din NC trebuie interpretată în sensul că lingourile din cupru sau din aliaj de cupru de formă dreptunghiulară, a căror grosime depășește a zecea parte din lățime și care au fost laminate la cald, dar a căror secțiune transversală prezintă pori, goluri și fisuri neregulate, pot fi încadrate la această poziție.

Cu privire la cheltuielile de judecată

48

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

 

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a șasea) declară:

 

Poziția 7407 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunea care rezultă din Regulamentul (UE) nr. 1006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011, trebuie interpretată în sensul că lingourile din cupru sau din aliaj de cupru de formă dreptunghiulară, a căror grosime depășește a zecea parte din lățime și care au fost laminate la cald, dar a căror secțiune transversală prezintă pori, goluri și fisuri neregulate, pot fi încadrate la această poziție.

 

Semnături


( *1 ) Limba de procedură: letona.

Top