18

Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 5 aprilie 2018, reclamanta a introdus prezenta acțiune, însoțită, printr‑un înscris separat, de o cerere având ca obiect omiterea anumitor date față de public.

19

Printr‑un înscris separat depus la grefa Tribunalului în aceeași zi și înregistrat sub numărul de referință T‑228/18 R, reclamanta a introdus o cerere de măsuri provizorii, în temeiul articolelor 278 și 279 TFUE, în care a solicitat președintelui Tribunalului în esență suspendarea executării deciziei atacate sau obligarea Comisiei, cu titlu provizoriu, la includerea sa, împreună cu consorțiul al cărei lider era, printre ofertanții selectați pentru lotul nr. 3.

20

Prin Ordonanța din 17 mai 2018, Transtec/Comisia (T‑228/18 R, nepublicată, EU:T:2018:281), președintele Tribunalului a respins cererea de măsuri provizorii și a dispus soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată. Ca urmare a acestei ordonanțe, Comisia a inițiat procedura de semnare a celor zece contracte‑cadru pentru lotul nr. 3.

21

Între timp, prin scrisoarea din 26 aprilie 2018, reclamanta a invocat, în temeiul articolului 84 alineatul (1) și al articolului 85 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, un motiv nou și a propus probe. În aceeași zi, prin înscris separat, acesta a prezentat, în conformitate cu articolul 66 din Regulamentul de procedură, o cerere prin care a solicitat ca conținutul anumitor documente anexate la scrisoarea din 26 aprilie 2018 menționată să nu fie citat în documentele aferente prezentei cauze la care publicul are acces.

22

La 18 iunie 2018, Comisia a depus memoriul în apărare, în care a prezentat și observațiile sale cu privire la probele propuse și la noul motiv invocat de reclamantă.

23

La 4 septembrie 2018, reclamanta a depus replica.

24

La 17 octombrie 2018, Comisia a depus duplica.

25

La propunerea judecătorului raportor, Tribunalul (Camera a noua) a decis deschiderea fazei orale a procedurii.

26

Pledoariile părților și răspunsurile acestora la întrebările adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința din 13 februarie 2019.

27

Reclamanta solicită Tribunalului:

28

Comisia solicită Tribunalului:

29

De asemenea, Comisia consideră că nu mai este necesară pronunțarea cu privire la cererea de măsuri de organizare a procedurii, întrucât aceasta are același obiect ca scrisoarea din 27 martie 2018, la care s‑ar fi răspuns prin scrisoarea din 13 aprilie 2018.

42

Reclamanta apreciază că Comisia a încălcat articolul 106 alineatul (2) din Regulamentul financiar și punctul 4 din Instrucțiunile pentru ofertanți, care face trimitere la punctul 2.3.3 din Ghidul practic al procedurilor contractuale în cadrul acțiunilor externe ale Uniunii Europene, ale cărui dispoziții sunt similare cu cele ale articolului 106 alineatul (2) din Regulamentul financiar, pentru motivul că aceasta nu ar fi procedat la excluderea unuia dintre beneficiari. Potrivit reclamantei, autoritatea contractantă are obligația, în cazul în care este informată, în cursul procedurii de cerere de ofertă, cu privire la o pretinsă abatere profesională gravă săvârșită de un ofertant, să verifice informațiile în această privință și, dacă această abatere gravă este dovedită corespunzător cerințelor legale, să excludă ofertantul în cauză din procedură.

43

În speță, societatea adjudecatară în discuție ar fi fost investigată de autoritățile britanice „pentru fraude și atribuire suspectă de contracte de achiziții publice”.

44

În susținerea afirmațiilor sale, reclamanta prezintă trei documente pe care le‑ar fi comunicat deja Comisiei, și anume un extras de pe blogul echipei „Media” a Department for International Development (DFID, Departamentul pentru dezvoltare internațională, Regatul Unit) al guvernului Regatului Unit și două răspunsuri ministeriale la întrebări adresate de membri ai Parlamentului Regatului Unit, din care ar rezulta că DFID și Foreign and Commonwealth Office (FCO, Biroul Afacerilor Externe și pentru Commonwealth, Regatul Unit) nu au mai încheiat contracte noi cu societatea câștigătoare în cauză. Pe baza elementelor cuprinse în documentele menționate și ca urmare a unei anchete desfășurate de autoritățile britanice, acestei societăți nu i‑ar mai fi fost atribuit niciun contract nou de către autoritățile britanice în anul 2017.

45

Reclamanta susține că reiese din documentele menționate la punctul 44 de mai sus că, atunci când societatea adjudecatară în cauză a completat formularul de declarație pe proprie răspundere referitor la criteriile de excludere și de selecție, inclus în dosarul de licitație și prevăzut la punctul 4 din Instrucțiunile pentru ofertanți, aceasta a omis să facă referire la faptul că era investigată de autoritățile britanice. Această omisiune ar putea constitui o declarație înșelătoare, astfel încât Comisia, întrucât a acceptat declarația sa pe proprie răspundere și întrucât nu a exclus de pe piață consorțiul din care această societate făcea parte, ar fi săvârșit o încălcare a punctului 4 din Instrucțiunile pentru ofertanți, precum și a articolului 106 din regulamentul financiar.

46

Comisia contestă argumentația reclamantei.

47

În primul rând, trebuie amintit că, potrivit articolului 106 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar „[a]utoritatea contractantă exclude un operator economic de la participarea la proceduri de achiziții reglementate de prezentul regulament în cazul în care […] s‑a stabilit printr‑o hotărâre definitivă sau printr‑o decizie administrativă definitivă că operatorul economic se face vinovat de abatere profesională gravă, deoarece a încălcat legile sau regulamentele sau standardele etice ale profesiei din care face parte operatorul economic sau deoarece se face vinovat de orice conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, atunci când această conduită trădează o intenție frauduloasă sau o neglijență gravă”.

48

În speță, părțile au admis în ședință că, la momentul procedurii de achiziții publice în cauză, nu exista nicio hotărâre definitivă sau nicio decizie administrativă definitivă, în sensul articolului 106 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, referitoare la societatea adjudecatară în discuție.

49

În al doilea rând, articolul 106 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul financiar precizează că „[î]n absența unei hotărâri definitive sau, după caz, a unei decizii administrative definitive în cazurile menționate la alineatul (1) liter[a] (c), […] autoritatea contractantă exclude un operator economic pe baza unei încadrări juridice preliminare a unui comportament menționat la liter[a] respectiv[ă], ținând cont de faptele stabilite sau de alte constatări incluse în recomandarea comitetului menționat la articolul 108”.

50

În această privință, în ceea ce privește comitetul menționat la articolul 108 din Regulamentul financiar, intitulat „Sistemul de detectare timpurie și de excludere”, trebuie amintite dispozițiile articolului 105a din același regulament, intitulat „Protecția intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul detectării riscurilor și al impunerii de sancțiuni administrative”.

51

Articolul 105a alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul financiar prevede că „[p]entru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia instituie și operează un sistem de detectare timpurie și de excludere”. Potrivit articolului 105a alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul financiar, scopul unui astfel de sistem este de a facilita „(a) detectarea timpurie a riscurilor care amenință interesele financiare ale Uniunii” și „(b) excluderea operatorilor economici care se află în una din situațiile de excludere enumerate la articolul 106 alineatul (1)”. Articolul 105a alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul financiar precizează că „[…] în situațiile menționate la articolul 106 alineatul (2), autoritatea contractantă înaintează cazul comitetului menționat la articolul 108 pentru a asigura o evaluare centralizată a respectivelor situații” și că „[î]n astfel de cazuri, autoritatea contractantă ia decizia pe baza unei încadrări juridice preliminare, ținând cont de recomandarea comitetului”.

52

În ceea ce privește sesizarea comitetului menționat la articolul 108 din Regulamentul financiar, reiese de la alineatul (2) literele (b) și (c) ale acestei dispoziții că, în cazul unei presupuse abateri profesionale grave, nereguli, fraude, fapte de corupție sau nerespectări grave ale contractului, detectarea timpurie a riscurilor care amenință interesele financiare ale Uniunii, menționată la articolul 105a alineatul (1) litera (a) din același regulament se bazează pe transmiterea de informații către Comisie de către un ordonator de credite al Comisiei, al unui oficiu european instituit de Comisie sau al unei agenții executive, sau de către o instituție, un oficiu european ori o agenție a Uniunii.

53

Din ansamblul dispozițiilor sus‑menționate rezultă că, în absența unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive privind un ofertant, autoritatea contractantă trebuie, atunci când dispune de indicii suficiente pentru a stabili o prezumție că ofertantul menționat se face vinovat, printre altele, de o abatere profesională gravă, să sesizeze comitetul menționat la articolul 108 din Regulamentul financiar pentru ca acesta să emită o recomandare care să conțină, după caz, o încadrare juridică preliminară a faptelor în litigiu.

54

În această privință, contrar celor susținute de Comisie în ședință, sesizarea comitetului menționat la articolul 108 din Regulamentul financiar, în temeiul articolului 106 alineatul (2) primul paragraf din același regulament, nu presupune existența prealabilă a unei hotărâri sau a unei decizii administrative. Potrivit articolului 105a alineatul (2) din Regulamentul financiar coroborat cu articolul 106 alineatul (2) primul paragraf din același regulament, autoritatea contractantă sesizează acest comitet în absența unei astfel de hotărâri sau a unei astfel de decizii, în cazul în care constată că o eventuală neregulă financiară, prevăzută în special la articolul 106 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, poate să creeze „riscuri care amenință interesele financiare ale Uniunii” în sensul articolului 105a alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) din regulamentul menționat. Acesta este scopul sistemului de detectare timpurie și de excludere. Totuși, autoritatea contractantă trebuie să aprecieze, înainte de a sesiza comitetul menționat la articolul 108 din Regulamentul financiar, dacă există un asemenea risc și, după caz, dacă el este susceptibil să amenințe interesele financiare ale Uniunii.

55

Astfel, în această etapă trebuie să se verifice dacă Comisia, în calitate de autoritate contractantă, era obligată, în împrejurările specifice prezentei cauze, să sesizeze comitetul vizat la articolul 108 din Regulamentul financiar, pentru motivul că ea putea să considere că dispune de suficiente indicii potrivit cărora comportamentul societății adjudecatare în cauză putea constitui o abatere profesională gravă care amenință interesele financiare ale Uniunii, astfel cum susține în esență reclamanta.

56

În această privință, documentele considerate admisibile, pe care reclamanta le‑a furnizat pentru a demonstra că societatea adjudecatară în cauză a fost investigată de autoritățile britanice „pentru fraude și atribuire suspectă de contracte de achiziții publice”, sunt cele menționate la punctul 44 de mai sus, și anume un extras de pe blogul echipei „Media” a DFID și două răspunsuri ministeriale la întrebări adresate de membri ai Parlamentului Regatului Unit.

57

Pe de o parte, extrasul de pe blogul echipei „Media” a DFID din data de 4 decembrie 2017 relatează că, în decembrie 2016, societatea adjudecatară în cauză a făcut obiectul unor acuzații potrivit cărora aceasta ar fi falsificat oferte depuse la IDC și ar fi utilizat documente ale DFID obținute în mod ilegal. Extrasul respectiv precizează că, de la această dată, societatea adjudecatară în cauză s‑a retras în mod voluntar din procedurile de achiziții publice desfășurate de DFID. Pe de altă parte, răspunsurile ministeriale din 13 septembrie și din 13 decembrie 2017 prevăd că DFID nu a mai atribuit contracte de achiziții publice societății adjudecatare în cauză din martie 2017 și respectiv că FCO nu i‑a atribuit contracte de achiziții publice în cursul anului 2017.

58

Or, după cum subliniază Comisia, aceste documente prezintă doar faptul că societatea câștigătoare în cauză a făcut obiectul unor „acuzații” a căror proveniență nu este specificată, privind nereguli în atribuirea unor contracte de achiziții publice în Regatul Unit, fără vreo precizare suplimentară cu privire la împrejurările în care s‑ar fi produs neregulile menționate.

59

Astfel, documentele prezentate de reclamantă în susținerea primului motiv nu sunt suficiente pentru a stabili că comportamentul societății adjudecatare în cauză era susceptibil să constituie o abatere profesională gravă care amenință interesele financiare ale Uniunii. Rezultă că, în împrejurările specifice prezentei cauze, Comisia nu era obligată să sesizeze comitetul vizat la articolul 108 din Regulamentul financiar, astfel încât nu i se poate reproșa vreo încălcare a articolului 106 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul financiar.

60

În al treilea rând, documentele furnizate de reclamantă nu demonstrează în plus că declarația pe proprie răspundere transmisă de societatea adjudecatară în cauză era înșelătoare. În această privință, trebuie arătat că punctul 4 din Instrucțiunile către ofertanți prevedea că orice ofertant trebuia, pe de o parte, să semneze o declarație pe proprie răspundere care să ateste că nu se afla într‑o situație de excludere menționată la articolul 2.3.3 din Ghidul practic al procedurilor contractuale din cadrul acțiunilor externe ale Uniunii Europene și, pe de altă parte, să furnizeze dovezile potrivit cărora nu era vizat de niciunul dintre criteriile de excludere. Totuși, din examinarea listei prevăzute la punctul I litera (g) punctul (ii) din formularul de declarație pe proprie răspundere rezultă că criteriile de excludere pe care aceasta le conținea erau în esență identice cu cele care figurează la articolul 106 alineatul (2) al patrulea paragraf din Regulamentul financiar. În consecință, lista menționată și punctul 4 din Instrucțiunile pentru ofertanți trebuie interpretate în lumina articolului 106 alineatul (2) al patrulea paragraf din Regulamentul financiar.

61

În ceea ce privește articolul 106 alineatul (2) din Regulamentul financiar, din moment ce al patrulea paragraf al acestuia conține o trimitere la primul paragraf, aceste două paragrafe trebuie interpretate coroborat. În această privință, astfel cum s‑a arătat la punctul 59 de mai sus, Comisia nu era obligată, în speță, în temeiul articolului 106 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul financiar să sesizeze comitetul vizat la articolul 108 din același regulament. Astfel, reclamanta nu a dovedit că acceptarea de către Comisie a declarației pe proprie răspundere semnată de societatea adjudecatară în cauză constituia o încălcare a punctului 4 din Instrucțiunile către ofertanți, interpretat în lumina articolului 106 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

62

Ținând seama de ansamblul considerațiilor care precedă, primul motiv trebuie înlăturat ca nefondat.

[omissis]

89

Reclamanta arată că, prin decizia atacată, Comisia s‑a limitat să o informeze că nu a obținut cel mai bun raport calitate‑preț în ceea ce privește lotul nr. 3 și să îi transmită punctajele atribuite ofertanților reținute sub forma unui tabel. Decizia atacată nu ar fi conținut însă nicio explicație cu privire la sistemul de calcul al punctajelor care i‑au fost atribuite. În consecință, Comisia nu și‑ar fi îndeplinit obligația de motivare și ar fi încălcat articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar și articolul 161 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare.

90

Comisia contestă această argumentație.

91

Potrivit articolului 41 alineatul (2) litera (c) din cartă, administrația are obligația de a‑și motiva deciziile. Această obligație de motivare presupune, potrivit unei jurisprudențe consacrate, că, în conformitate cu articolul 296 al doilea paragraf TFUE, autorul unui act trebuie să menționeze în mod clar și neechivoc raționamentul care susține actul menționat, astfel încât, pe de o parte, să se dea posibilitatea persoanelor interesate să ia cunoștință de justificările măsurii luate pentru a‑și valorifica drepturile și, pe de altă parte, să permită instanței să își exercite controlul (Hotărârea din 25 februarie 2003, Strabag Benelux/Consiliul, T‑183/00, EU:T:2003:36, punctul 55, Hotărârea din 24 aprilie 2013, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑32/08, nepublicată, EU:T:2013:213, punctul 37, și Hotărârea din 28 iunie 2016, AF Steelcase/EUIPO, T‑652/14, nepublicată, EU:T:2016:370, punctul 43).

92

În plus, cerința motivării trebuie apreciată în funcție de împrejurările cauzei, în special de conținutul actului, de natura motivelor invocate și de interesul de a primi explicații proprii destinatarului actului sau altor persoane vizate în mod direct și individual de acesta. Nu este obligatoriu ca motivarea să specifice toate elementele de fapt și de drept pertinente, având în vedere că problema dacă motivarea unui act respectă condițiile impuse de articolul 296 TFUE trebuie să fie apreciată nu numai prin prisma modului său de redactare, ci și în raport cu contextul său, precum și cu ansamblul normelor juridice care reglementează materia respectivă (Hotărârea din 29 septembrie 2011, Elf Aquitaine/Comisia, C‑521/09 P, EU:C:2011:620, punctul 150, și Hotărârea din 11 iulie 2013, Ziegler/Comisia, C‑439/11 P, EU:C:2013:513, punctul 116).

93

În ceea ce privește contractele de achiziții publice încheiate de instituțiile Uniunii, pe de o parte, articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar prevede că autoritatea contractantă notifică tuturor candidaților sau ofertanților ale căror cereri de participare sau oferte au fost respinse motivele pe care s‑a întemeiat această decizie. Pe de altă parte, în temeiul articolului 113 alineatul (3) primul paragraf litera (a) autoritatea contractantă informează fiecare ofertant care nu se află în nicio situație de excludere, care îndeplinește criteriile de selecție și care formulează o cerere în scris, cu privire la caracteristicile și avantajele relative ale ofertei câștigătoare, precum și denumirea ofertantului. În această privință, articolul 161 alineatul (2) din regulamentul de aplicare prevede că „[a]utoritatea contractantă comunică informațiile prevăzute la articolul 113 alineatul (3) din Regulamentul financiar cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de 15 zile de la primirea unei cereri în scris”.

94

Articolul 113 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar și articolul 161 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare prevăd, așadar, în ceea ce îi privește pe ofertanții necâștigători, o motivare în două etape. Într‑o primă etapă, autoritatea contractantă comunică tuturor ofertanților necâștigători faptul că oferta lor a fost respinsă și motivele acestei respingeri. Aceste motive pot fi sumare, având în vedere posibilitatea ofertantului necâștigător de a solicita o motivație mai precisă. Într‑o a doua etapă, în temeiul acelorași dispoziții, dacă un ofertant necâștigător care nu se află în nicio situație de excludere și îndeplinește criteriile de selecție formulează o cerere în scris în acest sens, autoritatea contractantă comunică, cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de 15 zile de la primirea cererii respective, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei reținute, precum și denumirea ofertantului câștigător (a se vedea Hotărârea din 26 aprilie 2018, European Dynamics Luxemburg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑752/15, nepublicată, EU:T:2018:233, punctul 27 și jurisprudența citată).

95

În această privință, nu se poate impune Comisiei să transmită unui ofertant a cărui ofertă nu a fost reținută, pe de o parte, în afară de motivele de respingere a ofertei, un rezumat minuțios al modalității în care fiecare detaliu din oferta sa a fost luat în considerare pentru evaluarea acesteia și, pe de altă parte, în cadrul comunicării caracteristicilor și a avantajelor relative ale ofertei reținute, o analiză comparativă minuțioasă a acesteia și a ofertei ofertantului respins (a se vedea Hotărârea din 4 octombrie 2012, Evropaïki Dynamiki/Comisia, C‑629/11 P, nepublicată, EU:C:2012:617, punctul 21 și jurisprudența citată). De asemenea, autoritatea contractantă nu are obligația de a furniza ofertantului respins, la cererea scrisă a acestuia, o copie completă a raportului de evaluare (a se vedea Hotărârea din 4 octombrie 2012, Evropaïki Dynamiki/Comisia, C‑629/11 P, nepublicată, EU:C:2012:617, punctul 22 și jurisprudența citată).

96

În sfârșit, este important să se sublinieze că, în principiu, respectarea obligației de motivare trebuie apreciată în funcție de informațiile de care dispune reclamantul în momentul introducerii acțiunii sale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 decembrie 2013, European Dynamics Luxemburg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑165/12, EU:T:2013:646, punctul 65 și jurisprudența citată).

97

În speță, în momentul introducerii acțiunii sale, la 5 aprilie 2018, reclamanta avea la dispoziție numai decizia atacată, din data de 26 martie 2018, ca document emis de autoritatea contractantă și care conținea informații privind respingerea ofertei sale și atribuirea contractului de achiziții altor ofertanți, precum și denumirea ofertanților respectivi.

98

Prin urmare, este adevărat că, în conformitate cu jurisprudența amintită la punctul 96 de mai sus, numai în lumina acestei decizii trebuie apreciat, în principiu, dacă Comisia și‑a îndeplinit obligația de motivare.

99

Cu toate acestea, este de asemenea adevărat că legiuitorul a prevăzut că, în ceea ce privește motivarea deciziei autorității contractante de respingere a unei oferte și de atribuire a contractului unui alt ofertant, o astfel de motivare se putea face în două etape, în primul rând, printr‑o expunere sumară a motivelor respingerii ofertei, iar ulterior, în termen de 15 zile de la primirea cererii exprese a ofertantului necâștigător, printr‑o descriere a caracteristicilor și avantajelor relative ale ofertei reținute, precum și a denumirii ofertantului câștigător (a se vedea punctul 94 de mai sus).

100

În speță, prin scrisoarea sa din 27 martie 2018 reclamanta a solicitat Comisiei să îi comunice, printre altele, caracteristicile și avantajele relative ale ofertelor celor zece ofertanți. Comisia a răspuns solicitării reclamantei în cursul acestei proceduri, prin scrisoarea din 13 aprilie 2018.

101

Or, pe de o parte, trebuie să se observe că reclamanta a introdus prezenta acțiune la 5 aprilie 2018, adică înainte de expirarea termenului de 15 zile acordat Comisiei pentru a răspunde la scrisoarea din 27 martie 2018.

102

Pe de altă parte, însăși reclamanta este cea care, la 26 aprilie 2018, a prezentat scrisoarea din 13 aprilie 2018 în cadrul prezentei proceduri, în temeiul articolului 85 alineatul (3) din Regulamentul de procedură. Concomitent cu propunerea acestei probe, reclamanta și‑a exprimat poziția cu privire la scrisoarea din 13 aprilie 2018 prin depunerea unui memoriu suplimentar la cererea sa introductivă, în care a dezvoltat anumite puncte invocate în cererea introductivă cu privire la scrisoarea menționată, precum și un motiv nou în temeiul articolului 84 alineatul (1) din Regulamentul de procedură. Admisibilitatea acestui memoriu suplimentar și a acestui motiv nou nu a fost contestată de Comisie. Astfel, aceste elemente au fost considerate admisibile în prezenta hotărâre.

103

În aceste împrejurări, în lumina deciziei atacate, din data de 26 martie 2018, astfel cum a fost completată prin scrisoarea din 13 aprilie 2018, trebuie să se analizeze dacă Comisia și‑a îndeplinit obligația de motivare.

104

În această privință, mai întâi, în decizia atacată, Comisia a informat reclamanta că oferta sa pentru lotul nr. 3 nu fusese clasată printre cele mai bune zece, având în vedere raportul său calitate‑preț. Decizia atacată cuprindea, în plus, un tabel comparativ în care figurau punctajele atribuite reclamantei, cele atribuite primului ofertant reținut și cele atribuite ultimului ofertant reținut. Acest tablou conținea printre altele punctajele atribuite pentru cele șase elemente prevăzute la rubrica „Organizarea globală și metodologia”, punctajul tehnic global, ponderarea punctajelor tehnice și financiare, precum și punctajul global.

105

Astfel de informații îi permiteau deja reclamantei să constate că oferta sa fusese clasată pe poziția a unsprezecea în ceea ce privește punctajul financiar, dar că nu aceasta era situația în ceea ce privește punctajul tehnic. Reclamanta putea să deducă de aici că suma mai mare a ofertei sale, în raport cu ofertele celorlalți ofertanți, a jucat un rol decisiv în respingerea acesteia. În plus, prin comunicarea punctajelor pentru fiecare din elementele evaluării tehnice, reclamanta putea, chiar dacă în mod abstract, să înțeleagă care elemente ale ofertei sale au fost considerate mai slabe de autoritatea contractantă.

106

În continuare, prin scrisoarea din 13 aprilie 2018, Comisia a comunicat reclamantei, în primul rând, un tabel care conținea punctajele obținute de aceasta și de fiecare dintre cei zece ofertanți în ceea ce privește cele șase elemente ale evaluării tehnice. Din interpretarea acestui tabel, reclamanta a putut să înțeleagă faptul că, din punct de vedere tehnic, oferta sa fusese clasată a unsprezecea în ceea ce privește primul element, „Organizarea și metodologia”, care era elementul cel mai important întrucât avea o pondere de 35 de puncte din 100, și a opta în ceea ce privește al doilea element, „Echipa de conducere: profiluri propuse”, care era al doilea cel mai important element, întrucât avea o pondere de 25 de puncte din 100.

107

În al doilea rând, acest tabel privind evaluarea tehnică a ofertelor era completat de o rubrică de observații, în care era rezumată poziția comitetului de evaluare cu privire la fiecare ofertă.

108

În ceea ce privește mai exact oferta reclamantei, observația comitetului de evaluare era următorul:

„Metodologie generală de management bună – membri ai echipei și membri ai consorțiului cu experiență în [contractele‑cadru] – prezentare teoretică a metodologiei de control al calității – integrare a experților locali – prezență în toate țările și în toate regiunile [, dar] informații insuficiente pentru a garanta disponibilitatea experților – expertiză sectorială limitată în cadrul echipei de conducere – rolul, complementaritatea și valoarea adăugată ale membrilor consorțiului nedefinite în mod clar.”

109

Astfel, observația comitetului de evaluare coroborată cu detaliile punctajelor atribuite reclamantei și ale celor obținute de fiecare dintre ofertanții câștigători pentru fiecare dintre elementele evaluării tehnice, permit înțelegerea motivelor pentru care Comisia a considerat că oferta reclamantei era mai puțin satisfăcătoare decât cele reținute. Astfel, în memoriul său suplimentar din 26 aprilie 2018, reclamanta arată ea însăși că, în opinia ei, observațiile „informații insuficiente pentru a garanta disponibilitatea experților” și „expertiză sectorială limitată în cadrul echipei de conducere”„păreau să corespundă” elementelor „Organizare și metodologie” și respectiv „Echipa de conducere: profiluri propuse”.

110

În această privință, trebuie constatat că niciunul dintre ofertanții câștigători nu a făcut obiectul acelorași criterii precum cele formulate de comitetul de evaluare în ceea ce privește oferta reclamantei.

111

În primul rând, astfel cum arată reclamanta, reiese, desigur, din observațiile care reflectă poziția comitetului de evaluare că acesta din urmă a reproșat unor ofertanți „detalii insuficiente cu privire la măsurile paliative în cazul indisponibilității experților”, sau chiar „puține informații privind expertiza internă”. Totuși, aceste critici nu se referă la caracterul insuficient al informațiilor referitoare la disponibilitatea propriu‑zisă a experților. În al doilea rând, în ceea ce privește critica privind „expertiza sectorială limitată în cadrul echipei de conducere” formulată cu privire la oferta reclamantei, aceasta din urmă arată ea însăși, în cererea sa introductivă, că „nu se face nicio remarcă în cazul celorlalți ofertanți cu privire la acest aspect referitor la expertiza echipei de conducere”.

112

Astfel, contrar celor sugerate de reclamantă, împrejurarea că ceilalți ofertanți au făcut de asemenea obiectul unor observații negative în cadrul ofertelor acestora nu este de natură să facă incoerentă motivația conținută în scrisoarea din 13 aprilie 2018.

113

În consecință, reclamanta era în măsură să înțeleagă, din interpretarea deciziei atacate și a scrisorii din 13 aprilie 2018, motivele pe care s‑a bazat clasamentul ofertelor din punct de vedere tehnic. În această privință, astfel cum s‑a amintit la punctul 95 de mai sus, nu se poate impune autorității contractante să transmită unui candidat a cărui ofertă nu a fost reținută, pe de o parte, în afară de motivele de respingere a ofertei respective, un rezumat minuțios al modalității în care fiecare detaliu din oferta sa a fost luat în considerare pentru evaluarea acesteia și, pe de altă parte, în cadrul comunicării caracteristicilor și avantajelor relative ale ofertei reținute, o analiză comparativă minuțioasă între aceasta din urmă și oferta sa.

114

În sfârșit, în ceea ce privește evaluarea financiară a ofertelor, scrisoarea din 13 aprilie 2018 cuprindea un tabel care indica punctajul financiar global, punctajul tehnic global și punctajul final al reclamantei și al fiecăruia dintre cei zece ofertanți câștigători. Potrivit acestui tabel, ofertantul câștigător clasat pe primul loc în ceea ce privește evaluarea financiară a ofertei sale nu a primit un total de 100 de puncte, ci de 99,36 puncte.

115

În această privință, astfel cum a subliniat Comisia în memoriul în apărare, în conformitate cu punctul 15.3 din Instrucțiunile către ofertanți, scorul financiar total a fost calculat prin însumarea celor patru scoruri ponderate referitoare la fiecare categorie de experți, menționate la punctul 6 de mai sus. Aceste patru scoruri ponderate au fost stabilite prin împărțirea prețurilor celor mai scăzute la prețul ofertei luate în considerare și prin multiplicarea acestui raport cu 100. Astfel, prin aplicarea acestei formule, un ofertant care a prezentat oferta globală cea mai puțin costisitoare, fără să fi prezentat oferta cea mai puțin costisitoare pentru fiecare dintre categoriile de experți, nu putea primi un punctaj global de 100 de puncte din 100.

116

În consecință, reclamanta era în măsură să presupună că aceasta a fost situația în speță în cazul în care, astfel cum a arătat Comisia, ofertantul câștigător clasat pe prima poziție în ceea ce privește punctajul financiar a propus cele mai scăzute prețuri pentru categoriile de experți I și III, precum și pentru asistentul administrativ, dar a propus prețurile aflate pe locul al doilea, printre cele mai scăzute, în ceea ce privește categoria de experți II. În consecință, dat fiind că oferta acestui ofertant câștigător nu era cea mai puțin costisitoare pentru fiecare dintre aceste patru categorii, acesta nu putea obține un scor financiar total de 100 de puncte din 100.

117

Întrucât niciunul dintre argumentele invocate de reclamantă în susținerea celui de al treilea motiv nu este întemeiat, acesta trebuie înlăturat.

[omissis]

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a noua)

declară și hotărăște: