Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62016TJ0016

    Hotărârea Tribunalului (Camera a opta) din 9 februarie 2017.
    Mast-Jägermeister SE împotriva Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.
    Desen sau model industrial comunitar – Cerere de înregistrare a unor desene sau modele industriale comunitare reprezentând pahare – Noțiunea „reprezentare care poate fi reprodusă” – Caracterul imprecis al reprezentării în privința domeniului de protecție solicitat – Refuzul de a remedia neregulile – Refuzul de atribuire a unei date de depozit – Articolele 36 și 46 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 – Articolul 4 alineatul (1) litera (e) și articolul 10 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 2245/2002.
    Cauza T-16/16.

    Court reports – general

    ECLI identifier: ECLI:EU:T:2017:68

    HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a opta)

    9 februarie 2017 ( *1 )

    „Desen sau model industrial comunitar — Cerere de înregistrare a unor desene sau modele industriale comunitare reprezentând pahare — Noțiunea «reprezentare care poate fi reprodusă» — Caracterul imprecis al reprezentării în privința domeniului de protecție solicitat — Refuzul de a remedia neregulile — Refuzul de atribuire a unei date de depozit — Articolele 36 și 46 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 — Articolul 4 alineatul (1) litera (e) și articolul 10 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 2245/2002”

    În cauza T‑16/16,

    Mast‑Jägermeister SE, cu sediul în Wolfenbüttel (Germania), reprezentată de H.‑P. Schrammek, de C. Drzymalla, de S. Risthaus și de J. Engberding, avocați,

    reclamantă,

    împotriva

    Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de S. Hanne, în calitate de agent,

    pârât,

    având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 17 noiembrie 2015 (cauza R 1842/2015-3) privind cererile de înregistrare a unor pahare ca desene sau modele comunitare,

    TRIBUNALUL (Camera a opta),

    compus din domnii A. M. Collins, președinte, R. Barents (raportor) și J. Passer, judecători,

    grefier: domnul E. Coulon,

    având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 19 ianuarie 2016,

    având în vedere memoriul în răspuns depus la grefa Tribunalului la 4 aprilie 2016,

    având în vedere că niciuna dintre părți nu a formulat, în termen de trei săptămâni de la comunicarea terminării procedurii scrise, o cerere de organizare a unei ședințe și întrucât a decis, în consecință, în temeiul articolului 106 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, să se pronunțe fără parcurgerea fazei orale a procedurii,

    pronunță prezenta

    Hotărâre

    Cadrul juridic

    1

    Articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 16/vol. 33, p. 70), cu modificările ulterioare, intitulat „Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea”, prevede:

    „(1)   Cererea de înregistrare a unui desen sau a unui model industrial comunitar trebuie să conțină:

    (a)

    solicitarea de înregistrare,

    (b)

    datele de identificare a solicitantului,

    (c)

    o reprezentare a desenului sau a modelului care să poată fi reprodusă [; c]u toate acestea, dacă cererea se referă la un desen și conține o solicitare de amânare a publicării în temeiul articolului 50, reprezentarea desenului poate fi înlocuită cu un specimen.

    (2)   Cererea trebuie să conțină, de asemenea, indicarea produselor în care urmează să se încorporeze desenul sau modelul în cauză sau cărora li se va aplica respectivul desen sau model industrial.

    (3)   În plus, cererea poate să conțină:

    (a)

    o descriere care să explice reprezentarea sau specimenul;

    (b)

    o cerere de amânare a publicării înregistrării în conformitate cu articolul 50;

    (c)

    informații care să permită identificarea reprezentantului, dacă solicitantul a desemnat un reprezentant;

    (d)

    o clasificare pe clase a produselor care urmează să încorporeze desenul sau modelul în cauză sau cărora li se va aplica respectivul desen sau model;

    (e)

    menționarea autorului sau a echipei de autori sau o declarație pe proprie răspundere a solicitantului care să ateste că autorul sau echipa de autori a (au) renunțat la dreptul de a fi menționat (menționați).

    (4)   Cererea implică plata taxei de înregistrare și a taxei de publicare. Dacă s‑a depus o cerere de amânare în conformitate cu articolul 3 litera (b), taxa de publicare este înlocuită de taxa de amânare a publicării.

    (5)   Cererea trebuie să îndeplinească, de asemenea, condițiile prevăzute de regulamentul de punere în aplicare.

    (6)   Informațiile menționate la alineatele (2) și (3) literele (a) și (d) nu aduc atingere sferei de protecție a desenului sau a modelului în sine.”

    2

    Titlul V din Regulamentul nr. 6/2002, care poartă denumirea „Procedură de înregistrare”, cuprinde articolele 45-50.

    3

    Articolul 45 din regulamentul menționat, intitulat „Examinarea conformității cererii cu condițiile de formă privind depozitul” prevede:

    „(1)   [EUIPO] examinează respectarea de către cerere a condițiilor necesare pentru acordarea unei date depozitului, în conformitate cu articolul 36 alineatul (1).

    (2)   [EUIPO] examinează dacă:

    (a)

    cererea îndeplinește celelalte condiții prevăzute la articolul 36 alineatele (2), (3), (4) și (5) și, în cazul unui depozit multiplu, condițiile prevăzute la articolul 37 alineatele (1) și (2);

    (b)

    cererea îndeplinește condițiile de formă stabilite de regulamentul de punere în aplicare în vederea aplicării dispozițiilor articolelor 36 și 37;

    (c)

    sunt îndeplinite condițiile menționate la articolul 77 alineatul (2);

    (d)

    sunt îndeplinite cerințele referitoare la revendicarea unei priorități, în cazul în care o prioritate este revendicată.

    (3)   Regulamentul de punere în aplicare stabilește normele de examinare a conformității cererii cu condițiile de formă privind depozitul.”

    4

    Articolul 46 din Regulamentul nr. 6/2002, intitulat „Nereguli care pot fi remediate”, prevede:

    „(1)   Dacă [EUIPO] constată, în cadrul examinării prevăzute la articolul 45, nereguli care pot fi remediate, acesta invită solicitantul să le remedieze în termenul prevăzut.

    (2)   Dacă neregulile se referă la condițiile menționate la articolul 36 alineatul (1) și dacă solicitantul se conformează invitației [EUIPO] în termenul prevăzut, acesta din urmă acordă ca dată a depozitului data la care neregulile constatate au fost remediate. Dacă remedierea neregulilor nu se realizează în termenul prevăzut, cererea nu este tratată drept cerere de înregistrare a unui desen sau a unui model comunitar.

    (3)   Dacă neregulile se referă la condițiile menționate la articolul 45 alineatul (2) literele (a), (b) și (c), inclusiv plata taxelor, și dacă solicitantul se conformează invitației [EUIPO] în termenul prevăzut, acesta din urmă acordă ca dată a depozitului data inițială de depunere a cererii. Dacă remedierea neregulilor constatate sau a neefectuării plății nu se realizează în termenul prevăzut, [EUIPO] respinge cererea.

    (4)   Dacă neregulile se referă la condițiile menționate la articolul 45 alineatul (2) litera (d) și solicitantul nu le remediază în termenul prevăzut, se pierde dreptul de prioritate asupra cererii.”

    5

    Articolul 47 din Regulamentul nr. 6/2002, intitulat „Motive de respingere a cererilor de înregistrare”, prevede:

    „(1)   Dacă [EUIPO] constată, în cadrul examinării prevăzute la articolul 45, că desenul sau modelul industrial care face obiectul unei cereri de protecție:

    (a)

    nu se încadrează în definiția menționată la articolul 3 litera (a)

    b)

    contravine ordinii publice sau bunelor moravuri,

    [EUIPO] respinge cererea.

    (2)   Cererea nu poate fi respinsă înainte ca solicitantului să i se fi acordat posibilitatea de a‑și retrage sau modifica cererea ori de a‑și prezenta observațiile.”

    6

    Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2245/2002 al Comisiei din 21 octombrie 2002 privind normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 6/2002 al Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 341, p. 28, Ediție specială, 13/vol. 39, p. 14), intitulat „Reprezentarea desenului sau a modelului industrial”, prevede la alineatul (1) litera (e):

    „(1)   Reprezentarea desenului sau a modelului constă într‑o reproducere grafică sau fotografică a desenului sau a modelului în alb și negru sau în culori. Reprezentarea trebuie să respecte următoarele condiții:

    […]

    (e)

    desenul sau modelul trebuie reprodus pe fond neutru și nu trebuie retușat cu cerneală sau fluid corector [, t]rebuie să aibă o calitate suficient de ridicată încât să permită distingerea cu claritate a tuturor detaliilor obiectului pentru care se solicită protecția și să poată fi micșorat sau mărit la formatul maxim de 8 cm × 16 cm per perspectivă, în vederea înscrierii sale în registrul desenelor sau modelelor industriale comunitare […]”

    7

    Articolul 10 din Regulamentul nr. 2245/2002, intitulat „Examinarea condițiilor de stabilire a unei date de depozit și a condițiilor de formă privind depozitul”, prevede la alineatele (1) și (2):

    „(1)   [EUIPO] informează solicitantul că nu se poate atribui o dată de depozit în cazul în care cererea nu conține:

    (a)

    o solicitare de înregistrare a desenului sau modelului drept desen sau model comunitar înregistrat;

    (b)

    informații care să permită identificarea solicitantului;

    (c)

    o reprezentare a desenului sau a modelului conform articolului 4 alineatul (1) litera (d) și (e) sau, dacă este cazul, un specimen.

    (2)   În cazul în care se remediază neregulile prevăzute la alineatul (1) într‑un termen de două luni de la primirea notificării, data de depozit este determinată de data la care au fost remediate toate neregulile.

    În cazul în care neregulile nu sunt remediate în termenul menționat anterior, cererea nu este considerată cerere de desen sau model comunitar. Orice taxă care s‑a achitat deja se restituie.”

    Istoricul cauzei

    8

    La 17 aprilie 2015, reclamanta, Mast‑Jägermeister SE, a formulat cereri de înregistrare a unor desene sau modele comunitare la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), în temeiul Regulamentului nr. 6/2002.

    9

    Desenele și modelele a căror înregistrare a fost solicitată sunt următoarele:

    desenul sau modelul industrial nr. 2683615-0001: [confidențial] ( 1 );

    desenul sau modelul industrial nr. 2683615-0002: [confidențial].

    10

    Produsele pentru care au fost introduse cererile de înregistrare sunt „pahare” din clasa 07.01 în sensul Aranjamentului de la Locarno din 8 octombrie 1968 privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale, cu modificările ulterioare.

    11

    Printr‑un prim raport de examinare întocmit la 17 aprilie 2015, examinatorul a informat‑o pe reclamantă că, pentru desenele și modele care figurează la punctul 9 de mai sus, indicarea produsului, și anume „pahare”, pentru care s‑a solicitat protecția nu corespundea reprezentărilor depuse deoarece acestea din urmă ilustrau și sticle. Prin urmare, a propus reclamantei să adauge la cele două desene și modele indicația „sticle” care face parte din clasa 09.01 în sensul Aranjamentului de la Locarno. Examinatorul a adăugat că, întrucât produsele „pahare” și „sticle” aparțineau unor clase diferite, cererea trebuia să fie divizată. El a precizat că, în cazul în care neregulile nu vor fi remediate în termenul acordat, cererea va fi respinsă.

    12

    Prin scrisoarea din 21 aprilie 2015, reclamanta a răspuns că nu se solicita nicio protecție pentru sticlele reproduse în reprezentări, astfel că propunea să precizeze indicarea produselor astfel: „Pahare de băut ca recipiente ale unei sticle care face parte din acestea”. Ea a adăugat că clasa 07.01 din Aranjamentul de la Locarno părea potrivită de asemenea pentru această indicație.

    13

    Prin al doilea raport de examinare întocmit la 25 iunie 2015, examinatorul a răspuns că, în urma scrisorii din 21 aprilie 2015 și a discuției telefonice pe care a avut‑o cu reclamanta, era clar că aceasta nu solicita nicio protecție pentru sticle. Cu toate acestea, potrivit examinatorului, aceste sticle apar cu claritate pe reprezentări, iar noua examinare a relevat că cererile de înregistrare nu conțineau reprezentări conforme cu dispozițiile articolului 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002. El a considerat, așadar, că, din cauza prezenței sticlelor, caracteristicile pentru care se solicita protecția nu erau vizibile cu claritate. El a adăugat că acest lucru s‑ar putea remedia prin depunerea unor noi imagini în care caracteristicile solicitate să fie delimitate prin linii punctate sau contururi colorate. El a precizat că nu putea fi atribuită nicio dată de depozit câtă vreme nu se remediau neregulile. Acesta a încheiat indicând că, dacă neregulile ar fi remediate în termenele acordate, data de introducere a noilor imagini ar fi recunoscută ca dată de depozit, dar că, în lipsa acestora, se va considera că cererile de înregistrare nu au fost depuse.

    14

    Prin scrisoarea din 14 iulie 2015, reclamanta a replicat că sunt întrunite condițiile pentru atribuirea unei date de depozit, deoarece reprezentările depuse prezentau desenele și modelele pe un fond neutru. Ea a precizat că articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002 privea calitatea reprezentărilor, iar nu conținutul lor. Prin urmare, nu a mai depus alte imagini.

    15

    Prin cel de al treilea raport din 16 iulie 2015, examinatorul a precizat că menține raportul de examinare din 25 iunie 2015, deoarece reprezentările ilustrau un pahar și o sticlă.

    16

    Prin scrisoarea din 21 august 2015, reclamanta, făcând referire la o discuție telefonică pe care a avut‑o cu examinatorul, a răspuns că nu înțelegea de ce data de depozit putea fi menținută în cazul în care se adaugă o indicație produsului sau se divizează cererea multiplă, dar nu în cazul imaginilor depuse inițial. Reclamanta a solicitat adoptarea unei decizii care să poată fi atacată în cazul în care decizia de examinare nu va fi anulată.

    17

    Prin cel de al patrulea raport din 24 august 2015, examinatorul a informat‑o pe reclamantă că neregulile cererilor puteau fi remediate fie prin depunerea unor noi imagini, fie prin adăugarea indicației „sticle” și divizarea cererii multiple.

    18

    Prin scrisoarea din 28 august 2015, reclamanta a solicitat adoptarea unei decizii care să poată fi atacată.

    19

    Prin decizia din 31 august 2015, examinatorul a arătat că reclamanta nu a remediat neregulile cererilor de înregistrare, deoarece nu era de acord cu raportul de examinare. Examinatorul a apreciat, în conformitate cu articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 și cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2245/2002, că cererile de înregistrare a desenelor sau modelelor industriale menționate la punctul 9 de mai sus nu erau considerate cereri de înregistrare a desenelor sau modelelor industriale comunitare, astfel că nu le putea fi atribuită nicio dată de depozit. Pe de altă parte, a dispus restituirea cuantumului taxei achitate.

    20

    La 15 septembrie 2015, reclamanta a formulat o cale de atac la EUIPO, în temeiul articolelor 55-60 din Regulamentul nr. 6/2002, împotriva deciziei examinatorului.

    21

    Prin Decizia din 17 noiembrie 2015 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera a treia de recurs a EUIPO a confirmat la punctul 15 din decizia atacată că cele două desene sau modele industriale menționate la punctul 9 de mai sus nu permiteau să se stabilească dacă protecția era solicitată pentru pahar, pentru sticlă sau pentru combinația dintre cele două. Ea a precizat la punctul 16 din decizia atacată că reprezentarea care trebuie depusă în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002 avea ca scop identificarea desenului sau modelului industrial a cărui protecție era solicitată și că era condiția de atribuire a unei date de depozit în conformitate cu articolul 38 alineatul (1) din regulamentul respectiv. Data de depozit ar stabili vechimea desenului sau modelului industrial înregistrat: noutatea și caracterul individual ar fi determinate cu ajutorul modelelor anterioare divulgate înainte de data de depozit. Camera de recurs a adăugat că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002, reprezentarea trebuia să permită distingerea cu claritate a tuturor detaliilor pentru care a fost solicitată protecția.

    22

    Camera de recurs a adăugat la punctele 17 și 18 din decizia atacată că susținerea potrivit căreia obiectul protecției cererilor depuse reieșea cu claritate din reprezentări ar fi în contradicție cu argumentația reclamantei înseși și că propunerea acesteia de a indica produsele vizate nu putea remedia neregulile legate de reprezentarea desenelor sau modelelor industriale, din moment ce nu putea fi folosită pentru stabilirea domeniului de protecție.

    23

    În sfârșit, camera de recurs a considerat la punctul 22 din decizia atacată că examinatorul a încălcat obligația de motivare care figurează la articolul 62 din Regulamentul nr. 6/2002. Potrivit acesteia, într‑adevăr, motivele constatării potrivit căreia cererile nu erau considerate cereri de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar erau neregulile pe care le prezentau reprezentările depuse, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din același regulament și cu articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002, iar nu faptul că reclamanta nu era de acord cu rapoartele de examinare întocmite de examinator.

    Concluziile părților

    24

    Reclamanta solicită Tribunalului:

    anularea deciziei atacate;

    stabilirea datei de depozit pentru desenele și modelele industriale nr. 2683615-0001 și 2683615-0002 la 17 aprilie 2015;

    obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în cursul procedurii căii de atac.

    25

    EUIPO solicită Tribunalului:

    respingerea acțiunii;

    obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

    În drept

    Cu privire la admisibilitatea celui de al doilea capăt de cerere al reclamantei

    26

    EUIPO invocă inadmisibilitatea celui de al doilea capăt de cerere al reclamantei, și anume acela care constă în stabilirea datei de depozit pentru desenele și modelele industriale contestate la 17 aprilie 2015, pentru motivul că este vorba despre o somație și că Tribunalul nu poate adresa somații.

    27

    În această privință, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, în cadrul unei acțiuni introduse la o instanță a Uniunii împotriva deciziei unei camere de recurs a EUIPO, acesta din urmă are obligația, conform articolului 61 alineatul (6) din Regulamentul nr. 6/2002, de a lua măsurile necesare pentru executarea hotărârii instanței Uniunii. În consecință, Tribunalul nu poate adresa EUIPO o somație [a se vedea prin analogie Hotărârea din 20 ianuarie 2010, Nokia/OAPI – Medion (LIFE BLOG), T‑460/07, EU:T:2010:18, punctul 18 și jurisprudența citată].

    28

    Rezultă din cele ce precedă că al doilea capăt de cerere este inadmisibil.

    Cu privire la fond

    29

    Reclamanta invocă două motive. Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolelor 45 și 46 din Regulamentul nr. 6/2002 coroborate cu articolul 36 din regulamentul menționat, iar al doilea este întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare.

    Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 45 și 46 din Regulamentul nr. 6/2002 coroborate cu articolul 36 din regulamentul menționat

    30

    Reclamanta arată că reprezentările desenelor și modelelor industriale aveau o calitate care să permită realizarea unei reproduceri. Astfel, ele erau, conform articolului 4 alineatul (1) literele (d) și (e) din Regulamentul nr. 2245/2002, reproduse pe fond neutru, nu erau retușate cu cerneală sau cu fluid corector și aveau o calitate suficient de ridicată încât să permită distingerea cu claritate a tuturor detaliilor obiectului pentru care se solicită protecția și să poată fi micșorate sau mărite. Numai aceste cerințe sunt prevăzute de reglementarea Uniunii. Refuzul camerei de recurs de a stabili data de depozit pentru motivul că reprezentările nu permiteau să se stabilească dacă protecția se solicita pentru pahar, pentru sticlă sau pentru o combinație a celor două este eronată, întrucât această problemă s‑ar pune numai, eventual, în cadrul unui proces de contrafacere, dar nu ar împiedica stabilirea unei date de depozit. Pe de altă parte, raționamentul camerei de recurs ar putea fi luat în considerare, eventual, în privința caracterului înregistrabil al unui desen sau model industrial. Potrivit reclamantei, articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002 și articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 2245/2002 coroborate cu articolul 4 alineatul (1) litera (e) din acest din urmă regulament nu stabilesc cerințe decât în privința calității reprezentării desenului sau modelului industrial, iar nu în privința conținutului acestuia. Economia generală a articolelor 45 și 46 din Regulamentul nr. 6/2002 ar pleda în favoarea faptului că ar fi trebuit să se atribuie o dată de depozit pentru cererile sale de înregistrare.

    31

    În această privință, potrivit unei jurisprudențe constante, pentru interpretarea unei dispoziții de drept al Uniunii, este necesar să se țină cont nu doar de formularea acesteia, ci, în egală măsură, de obiectivele urmărite prin reglementarea din care aceasta face parte (Hotărârea din 29 ianuarie 2009, Petrosian, C‑19/08, EU:C:2009:41, punctul 34, și Hotărârea din 3 octombrie 2013, Lundberg, C‑317/12, EU:C:2013:631, punctul 19).

    32

    Trebuie amintit că articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, la care fac trimitere articolul 45 alineatul (1) și articolul 46 alineatul (2) din același regulament, prevede că cererea de înregistrare trebuie să conțină „o reprezentare a desenului sau a modelului care să poată fi reprodusă”. Această dispoziție nu precizează însă care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o astfel de reprezentare pentru a se considera că „poate fi reprodusă”. Articolul 36 alineatul (5) din Regulamentul nr. 6/2002 adaugă însă că cererea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de regulamentul de punere în aplicare, în speță Regulamentul nr. 2245/2002.

    33

    În această perspectivă, articolul 10 din Regulamentul nr. 2245/2002 prevede condițiile de stabilire a unei date de depozit indicând că EUIPO informează solicitantul că nu se poate atribui o dată de depozit în cazul în care cererea nu conține printre altele o reprezentare a desenului sau a modelului industrial în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (e) din respectivul regulament.

    34

    Această din urmă dispoziție prevede că reprezentarea desenului sau modelului industrial constă într‑o reprezentare grafică sau fotografică a acestuia din urmă în alb și negru sau în culori. Respectivul desen sau model industrial trebuie să fie reprodus pe fond neutru și nu trebuie retușat cu cerneală sau fluid corector. Acest desen sau model industrial trebuie să aibă o calitate suficient de ridicată încât să permită distingerea cu claritate a tuturor detaliilor obiectului pentru care se solicită protecția. Articolul 10 din Regulamentul nr. 2245/2002 enunță termenele în care trebuie să se remedieze neregulile.

    35

    Din economia Regulamentului nr. 6/2002 rezultă că procedura de examinare a desenelor și modelelor industriale cuprinde două părți: în primul rând, EUIPO trebuie să stabilească, pe de o parte, dacă obiectul cererii corespunde sau nu corespunde definiției unui desen sau model industrial [articolul 3 litera (a) și articolul 47 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002] și, pe de altă parte, dacă desenul sau modelul industrial este contrar ordinii publice sau bunelor moravuri [articolul 47 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002]. O astfel de cerere, dacă nu este retrasă sau modificată, nu ar putea fi respinsă înainte ca solicitantului să i se fi acordat posibilitatea de a prezenta observații [articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002].

    36

    În al doilea rând, după ce a constatat că cererea de înregistrare se referea la un desen sau model industrial și că nu era contrară ordinii publice și bunelor moravuri, EUIPO trebuie să verifice, în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul nr. 6/2002, în special dacă respectiva cerere de înregistrare îndeplinește condițiile obligatorii stabilite la articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 (solicitarea de înregistrare, datele de identificare a solicitantului, o reprezentare a desenului sau a modelului care să poată fi reprodusă) și la articolul 36 alineatul (2) din respectivul regulament (indicarea produselor), precum și, dacă este cazul, condițiile facultative stabilite la articolul 36 alineatul (3) (descrierea care să explice reprezentarea sau specimenul, cererea de amânare a publicării înregistrării, informații care să permită identificarea reprezentantului, dacă solicitantul a desemnat un reprezentant, o împărțire pe clase a produselor, menționarea autorului sau a echipei de autori).

    37

    În ceea ce privește respectarea condițiilor enunțate la punctul 36 de mai sus, neregulile pot fi remediate, conform articolului 46 din Regulamentul nr. 6/2002, dat fiind faptul că, în ceea ce privește condițiile enunțate la articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, data de depozit este stabilită la data la care neregulile au fost remediate, în timp ce, în ceea ce privește celelalte condiții, data inițială de depunere a cererii este menținută în urma remedierii neregulilor. Dacă neregulile nu sunt remediate, în primul caz, cererea nu este tratată drept cerere de înregistrare, în timp ce, în al doilea caz, cererea este respinsă.

    38

    O reprezentare a desenului sau a modelului industrial care nu poate fi reprodusă intră, așadar, numai sub incidența articolului 46 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, în sensul că solicitantul poate remedia neregulile, data de depozit fiind însă amânată la momentul la care are loc remedierea. Dacă remedierea neregulilor nu se realizează în termenul acordat, cererea nu este tratată drept cerere de înregistrare a unui desen sau a unui model industrial.

    39

    Prin urmare, din perspectiva acestor constatări trebuie să se stabilească dacă, având în vedere formularea sa și cadrul în care se inserează, articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 se aplică, după cum pretinde reclamanta, numai în situațiile în care reprezentarea desenului sau modelului industrial contestat este „din punct de vedere fizic” confuză sau obscură, din cauza, printre altele, a calității proaste a imprimării, sau dacă aplicarea acestei dispoziții se extinde, astfel cum arată EUIPO, la imprecizii sau la lipsa de claritate sau de certitudine în privința obiectului protecției desenului sau modelului industrial a cărui înregistrare se solicită.

    40

    Este necesar să se constate că interpretarea articolului 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, precum și a articolului 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr.2245/2002, coroborate cu articolul 4 alineatul (1) litera (e) din același ultim regulament, pe care o face reclamanta, potrivit căreia această dispoziție nu s‑ar aplica decât desenelor sau modelelor industriale în privința cărora numai calitatea reprezentării ar fi mediocră, se opune în mod vădit sistemului în care a fost concepută înregistrarea desenelor sau modelelor industriale și care a fost amintit mai sus.

    41

    Astfel, articolul 36 din Regulamentul nr. 6/2002, care prevede la alineatul (1) litera (c) că cererea de înregistrare a unui desen sau a unui model industrial comunitar trebuie să conțină o reprezentare a acestuia care să poată fi reprodusă, precizează, la alineatul (5), că această cerere trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Regulamentul nr. 2245/2002.

    42

    Acest din urmă regulament prevede la articolul 4 alineatul (1) litera (e), la care face trimitere articolul 10 alineatul (1) litera (c) din respectivul regulament, că desenul sau modelul industrial trebuie printre altele „să aibă o calitate suficient de ridicată încât să permită distingerea cu claritate a tuturor detaliilor obiectului pentru care se solicită protecția”.

    43

    Susținând că numai calitatea reprezentării „fizice” sau „materiale” ar fi prevăzută de această dispoziție, reclamanta face o interpretare parțială și deci eronată a acestei dispoziții, reținând numai expresia „calitate suficient de ridicată”.

    44

    Cu toate acestea, dispoziția amintită precizează că reprezentarea trebuie să permită distingerea cu claritate a tuturor detaliilor „obiectului pentru care se solicită protecția”.

    45

    Această parte a tezei trimite la o cerință inerentă oricărei înregistrări, și anume aceea de a permite terților să stabilească cu claritate și cu precizie detaliile desenul sau modelul industrial pentru care se solicită protecția (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 12 decembrie 2002, Sieckmann, C‑273/00, EU:C:2002:748, punctele 48-52, și Hotărârea din 19 iunie 2012, Chartered Institute of Patent Attorneys, C‑307/10, EU:C:2012:361, punctele 46-48).

    46

    Astfel, reprezentările imprecise nu ar permite terților să stabilească fără echivoc obiectul pe care îl protejează desenul sau modelul industrial avut în vedere.

    47

    Din această perspectivă, trebuie constatat că, deși reprezentările privesc mai mult decât un desen sau un model, o clarificare se impune cu necesitate nu numai pentru a asigura securitatea juridică a terților, care trebuie să cunoască cu precizie obiectul protecției conferite desenului sau modelului industrial, ci și în vederea unui obiectiv contabil, în măsura în care cuantumul taxelor percepute de EUIPO variază în funcție de numărul de clase de produse la care se raportează desenul sau modelul avut în vedere.

    48

    Reclamanta mai pretinde că o eventuală neregulă constând în faptul că reprezentările nu ar prezenta imaginea unui singur desen, ci a două, ar fi trebuit tratată în cadrul articolului 47 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 3 litera (a) din respectivul regulament și nu ar fi putut constitui un motiv de refuz pentru stabilirea unei date de depozit.

    49

    Trebuie să se constate că această argumentație nu poate fi decât respinsă, întrucât articolul 3 litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002, la care face trimitere articolul 47 alineatul (1) litera (a) din același regulament, privește situația în care reprezentarea a cărei înregistrare se solicită nu poate fi considerată un desen sau un model industrial în sensul respectivului regulament, deoarece nu cuprinde imaginea unui produs sau a unei părți a unui produs, ceea ce în mod vădit nu este cazul în speță.

    50

    Astfel, nu se contestă faptul că reprezentarea în cauză corespunde definiției desenului sau modelului industrial, astfel încât această situație nu se încadrează la articolul 47 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002, ci faptul că ea nu poate fi reprodusă în sensul articolului 36 alineatul (1) din respectivul regulament, având în vedere neregulile pe care le cuprinde, nereguli care se încadrează la articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002. Această din urmă dispoziție prevede cu claritate că, dacă neregulile nu sunt remediate în termenul prevăzut, cererea nu este tratată drept cerere de înregistrare a unui desen sau a unui model industrial.

    51

    Astfel cum a arătat în mod întemeiat EUIPO, articolul 45 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 36 alineatul (5) din același regulament trebuie interpretat în mod necesar cu strictețe pentru a evita interpretările necoerente și contradictorii ale dispozițiilor cu putere de lege, astfel încât aceste dispoziții nu fac trimitere la cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002, după cum pretinde reclamanta. Trimiterea de la articolul 45 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002, prevăzută la articolul 46 alineatul (3) din același regulament, nu are drept consecință faptul că articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002 se aplică exclusiv în cadrul articolului 46 alineatul (3) din Regulamentul nr. 6/2002. Dimpotrivă, această situație trebuia examinată în cadrul articolului 46 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din același regulament și cu articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002, după cum a procedat în mod întemeiat camera de recurs.

    52

    Articolul 36 alineatul (5) din Regulamentul nr. 6/2002 constituie, așadar, o dispoziție care a abilitat, în cadrul unui regulament de punere în aplicare, autoritățile competente să precizeze în special condițiile de la articolul 36 alineatul (1) litera (c) din respectivul regulament în ceea ce privește reprezentarea unui desen sau a unui model industrial, care figurează mai precis la articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002.

    53

    În ceea ce privește, în sfârșit, argumentul reclamantei întemeiat pe abordarea diferită care ar fi adoptată de jurisprudența germană, nici acesta nu poate repune în discuție aprecierea camerei de recurs. Astfel, trebuie arătat că regimul Uniunii în materie de desene și modele industriale este un sistem autonom, constituit dintr‑un ansamblu de norme și care urmărește obiective care îi sunt specifice, iar aplicarea acestuia este independentă de orice sistem național [a se vedea prin analogie Hotărârea din 16 ianuarie 2014, Message Management/OAPI – Absacker (ABSACKER of Germany), T‑304/12, nepublicată, EU:T:2014:5, punctul 58 și jurisprudența citată].

    54

    Rezultă din toate cele de mai sus că primul motiv trebuie respins.

    Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare

    55

    Potrivit reclamantei, camera de recurs a încălcat dreptul său la apărare pentru că a substituit prin propria motivare pe cea a examinatorului, fără a‑i da posibilitatea de a formula observații.

    56

    Trebuie arătat că, în speță, camera de recurs a reținut, la punctul 22 din decizia atacată, că examinatorul a încălcat obligația de motivare prin faptul că, pentru a aprecia că cererile nu erau cereri de înregistrare a unor desene sau modele industriale, nu s‑a referit la articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din respectivul regulament și la articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002, ci la împrejurarea că reclamanta nu și‑a exprimat acordul cu raportul pe care îl întocmise. În plus, camera de recurs a considerat că decizia examinatorului nu conținea nicio analiză a argumentelor reclamantei.

    57

    În această privință, trebuie amintit că, potrivit articolului 62 din Regulamentul nr. 6/2002, deciziile EUIPO nu se pot întemeia decât pe motive sau dovezi asupra cărora părțile au avut posibilitatea de a formula observații. Această dispoziție consacră, în cadrul dreptului Uniunii în materie de desene și de modele industriale, principiul general al protecției dreptului la apărare. În temeiul acestui principiu general al dreptului Uniunii, destinatarii deciziilor autorităților publice care le afectează în mod semnificativ interesele trebuie să aibă posibilitatea să își exprime în mod util punctul de vedere. Dreptul de a fi ascultat este aplicabil în ceea ce privește toate elementele de fapt sau de drept care constituie temeiul actului decizional, dar nu și în ceea ce privește poziția finală pe care administrația intenționează să o adopte [a se vedea Hotărârea din 27 iunie 2013, Beifa Group/OAPI – Schwan‑Stabilo Schwanhäußer (Instrumente de scris), T‑608/11, nepublicată, EU:T:2013:334, punctul 42 și jurisprudența citată].

    58

    Pe de altă parte, în temeiul articolului 62 din Regulamentul nr. 6/2002, deciziile EUIPO trebuie să fie motivate. Această obligație are același conținut precum cel consacrat la articolul 296 TFUE. În această privință, reiese dintr‑o jurisprudență constantă că obligația de a motiva deciziile individuale are ca dublu scop să permită, pe de o parte, persoanei interesate să cunoască motivarea măsurii luate, pentru a‑și putea apăra drepturile, și, pe de altă parte, instanței Uniunii să își exercite controlul asupra legalității deciziei. Problema dacă motivarea unei decizii îndeplinește aceste cerințe trebuie să fie apreciată nu numai prin prisma modului de redactare, ci și în raport cu contextul său, precum și cu ansamblul normelor juridice care reglementează materia respectivă [a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 aprilie 2013, Bell & Ross/OAPI – KIN (Cutie pentru ceasuri de mână), T‑80/10, nepublicată, EU:T:2013:214, punctul 37].

    59

    În speță, trebuie arătat că este cert că examinatorul a întocmit patru rapoarte de examinare la 17 aprilie, la 25 iunie, la 16 iulie și la 24 august 2015.

    60

    Din aceste rapoarte diferite, în special din cel de al doilea și din cel de al patrulea raport, rezultă în mod clar și suficient că examinatorul a considerat că cererile de înregistrare nu erau conforme cu dispozițiile articolului 36 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 și ale articolului 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 2245/2002, din cauza prezenței sticlelor în reprezentări, cu consecința că nu erau vizibile cu claritate caracteristicile pentru care se solicită protecția.

    61

    Pe de altă parte, în diferitele sale rapoarte, examinatorul a prezentat în mod precis și detaliat motivele pentru care nu putea admite cererile de înregistrare ale reclamantei, mai precis prezența concomitentă a unei sticle și a unui pahar, răspunzând în mod concret argumentelor reclamantei.

    62

    În consecință, contrar a ceea ce a considerat camera de recurs, decizia atacată a examinatorului, interpretată în lumina diferitor rapoarte ale examinatorului, despre care reclamanta a avut cu siguranță cunoștință, era suficient motivată (a se vedea prin analogie Hotărârea din 24 noiembrie 2005, Germania/Comisia, C‑506/03, nepublicată, EU:C:2005:715, punctul 38).

    63

    Prin urmare, în mod eronat camera de recurs a reținut încălcarea obligației de motivare și a indicat că substituie motivarea examinatorului cu propria motivare, în condițiile în care nu era vorba despre o substituire a motivării, ci despre o preluare integrală a aceleiași motivări pe care examinatorul o făcuse în cele patru rapoarte.

    64

    În consecință, în orice caz, reclamanta nu poate pretinde că dreptul său la apărare a fost încălcat de camera de recurs, în măsura în care, contrar a ceea ce pretinde, motivarea din decizia atacată preia integral motivarea care i‑a fost comunicată de examinator în cadrul procedurii desfășurate în fața sa.

    65

    Rezultă din cele ce precedă că este necesar să se respingă al doilea motiv, precum și acțiunea în totalitate.

    Cu privire la cheltuielile de judecată

    66

    Trebuie amintit că, potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, în conformitate cu concluziile EUIPO.

     

    Pentru aceste motive,

    TRIBUNALUL (Camera a opta)

    declară și hotărăște:

     

    1)

    Respinge acțiunea.

     

    2)

    Obligă Mast Jägermeister SE la plata cheltuielilor de judecată.

     

    Collins

    Barents

    Passer

    Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 9 februarie 2017.

    Semnături


    ( *1 ) Limba de procedură: germana.

    ( 1 ) Date confidențiale ocultate.

    Top