Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62016CA0006

    Cauza C-6/16: Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 7 septembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil d'État – Franța) – Eqiom SAS, fostă Holcim France SAS, Enka SA/Ministre des Finances et des Comptes publics [Trimitere preliminară — Impozitare directă — Libertatea de stabilire — Libera circulație a capitalurilor — Taxă reținută la sursă — Directiva 90/435/CEE — Articolul 1 alineatul (2) — Articolul 5 alineatul (1) — Scutire — Dividende distribuite de o filială rezidentă către o societate-mamă nerezidentă deținută în mod direct sau indirect de rezidenți ai unor state terțe — Prezumție — Fraudă fiscală, evaziune fiscală și abuz fiscal]

    JO C 374, 6.11.2017, p. 5–5 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    6.11.2017   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 374/5


    Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 7 septembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil d'État – Franța) – Eqiom SAS, fostă Holcim France SAS, Enka SA/Ministre des Finances et des Comptes publics

    (Cauza C-6/16) (1)

    ([Trimitere preliminară - Impozitare directă - Libertatea de stabilire - Libera circulație a capitalurilor - Taxă reținută la sursă - Directiva 90/435/CEE - Articolul 1 alineatul (2) - Articolul 5 alineatul (1) - Scutire - Dividende distribuite de o filială rezidentă către o societate-mamă nerezidentă deținută în mod direct sau indirect de rezidenți ai unor state terțe - Prezumție - Fraudă fiscală, evaziune fiscală și abuz fiscal])

    (2017/C 374/06)

    Limba de procedură: franceză

    Instanța de trimitere

    Conseil d'État

    Părțile din procedura principală

    Reclamante: Eqiom SAS, fostă Holcim France SAS, Enka SA

    Pârât: Ministre des Finances et des Comptes publics

    Dispozitivul

    Articolul 1 alineatul (2) din Directiva 90/435/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/123/CE a Consiliului din 22 decembrie 2003, pe de o parte, și articolul 49 TFUE, pe de altă parte, trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații naționale în materie fiscală precum cea în discuție în litigiul principal, care condiționează acordarea avantajului fiscal prevăzut la articolul 5 alineatul (1) din directiva menționată – și anume, scutirea de reținerea la sursă a profiturilor distribuite de o filială rezidentă unei societăți-mamă nerezidente, în cazul în care această societate-mamă este controlată în mod direct sau indirect de unul sau de mai mulți rezidenți ai unor state terțe –, de respectarea cerinței ca aceasta să dovedească faptul că lanțul de participații nu are drept scop principal sau printre scopurile sale principale obținerea beneficiului acestei scutiri.


    (1)  JO C 106, 21.3.2016.


    Top