9.11.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 371/27

—

declararea recursului ca fiind admisibil și fondat;

—

în consecință, anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera întâi) din 18 iunie 2015, comunicată în ziua pronunțării, în cauza F-27/13 și

—

soluționarea cauzei pe fond și admiterea cererilor inițiale ale reclamantului și, în consecință, a concluziilor prezentate în fața instanței de fond, cu excluderea oricărei noi concluzii;

—

în orice caz, obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcări ale dreptului la apărare și pe neluarea în considerare a acestora de către Tribunalul Funcției Publice (denumit în continuare „TFP”), pe lipsa materialității faptelor reproșate, pe refuzul atât al Comisiei, cât și al TFP de a efectua verificările indispensabile pentru stabilirea adevărului și pe erori vădite de apreciere.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolelor 4 și 6 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”)și a articolului 9 din anexa IX la statut, în măsura în care TFP ar recunoaște că autoritatea împuternicită să facă numiri competentă nu are competența de a sancționa funcționarul în cauză stabilindu-i direct o „încadrare” într-un anumit grad, ci are exclusiv competența de a-l retrograda, dar nu ar deduce totuși din aceasta consecințele în mod adecvat.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe o încălcare a principiului proporționalității și pe erori vădite de apreciere.