Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62015CJ0262

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 26 mai 2016.
GD European Land Systems – Steyr GmbH împotriva Zollamt Eisenstadt Flughafen Wien.
Cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgerichtshof.
Trimitere preliminară – Tariful vamal comun – Clasificarea mărfurilor – Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 – Nomenclatura combinată – Poziția 8710 și subpoziția 9305 91 00 – Nota 3 din secțiunea XVII și nota 1 litera (c) din capitolul 93 – Tancuri și alte vehicule blindate de luptă, motorizate – Arme de război – Clasificarea unui sistem de tip turelă.
Cauza C-262/15.

Court reports – general

ECLI identifier: ECLI:EU:C:2016:365

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a noua)

26 mai 2016 ( *1 )

„Trimitere preliminară — Tariful vamal comun — Clasificarea mărfurilor — Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 — Nomenclatura combinată — Poziția 8710 și subpoziția 9305 91 00 — Nota 3 din secțiunea XVII și nota 1 litera (c) din capitolul 93 — Tancuri și alte vehicule blindate de luptă, motorizate — Arme de război — Clasificarea unui sistem de tip turelă”

În cauza C‑262/15,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Verwaltungsgerichtshof (Curtea Administrativă, Austria), prin decizia din 19 mai 2015, primită de Curte la 1 iunie 2015, în procedura

GD European Land Systems – Steyr GmbH

împotriva

Zollamt Eisenstadt Flughafen Wien,

CURTEA (Camera a noua),

compusă din domnul C. Lycourgos (raportor), președinte de cameră, domnul E. Juhász și doamna K. Jürimäe, judecători,

avocat general: domnul M. Campos Sánchez‑Bordona,

grefier: domnul A. Calot Escobar,

având în vedere procedura scrisă,

luând în considerare observațiile prezentate:

pentru GD European Land Systems – Steyr GmbH, de P. Csoklich și de R. Schneider, Rechtsanwälte;

pentru Comisia Europeană, de A. Caeiros și de B.‑R. Killmann, în calitate de agenți,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea notei 3 din secțiunea XVII și a notei 1 litera (c) din capitolul 93 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), în versiunea rezultată din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1001/2013 al Comisiei din 4 octombrie 2013 (JO 2013, L 290, p. 1, denumită în continuare „NC”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între GD European Land Systems – Steyr (denumită în continuare „GD”), pe de o parte, și Zollamt Eisenstadt Flughafen Wien (Biroul vamal Eisenstadt Flughafen Wien, Austria) (denumit în continuare „biroul vamal”), pe de altă parte, în legătură cu clasificarea, în cadrul NC, a unui sistem de tip turelă (stație de arme Multi Gun Turret System).

Cadrul juridic

NC

3

Clasificarea vamală a mărfurilor importate în Uniunea Europeană este reglementată de NC.

4

Articolul 12 din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000 (JO 2000, L 28, p. 16, Ediție specială, 02/vol. 12, p. 33), prevede că Comisia Europeană adoptă în fiecare an un regulament care include o versiune completă a Nomenclaturii combinate, împreună cu ratele autonome sau convenționale ale drepturilor aferente din Tariful vamal comun, astfel cum rezultă din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Acest regulament se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene până la data de 31 octombrie și se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor. Din dosarul prezentat Curții reiese că versiunea NC aplicabilă situației de fapt din litigiul principal este cea aferentă anului 2014, stabilită prin Regulamentul nr. 1001/2013.

5

Partea I din NC, referitoare la „Dispoziții preliminare”, cuprinde Secțiunea I consacrată „Reguli[lor] generale”, a cărei subsecțiune A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea [NC]”, prevede, printre altele:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

1.

Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textele pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli.

[…]”

6

Partea II din NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, cuprinde secțiunea XVII intitulată „Mijloace de transport și echipamente auxiliare”, ale cărei notă 2 litera (ij) și notă 3 au următorul cuprins:

„2.

Nu sunt considerate ca «părți» sau «accesorii», chiar atunci când sunt recunoscute ca destinate produselor din această secțiune:

[…]

(ij)

armele (capitolul 93);

[…]

3.

În sensul capitolelor 86-88, referirile la «părți» sau la «accesorii» nu cuprind părțile sau accesoriile care nu sunt în exclusivitate sau în principal destinate vehiculelor sau articolelor de la această secțiune. Atunci când o parte sau un accesoriu este susceptibil de a se clasifica în același timp la două sau mai multe poziții ale secțiunii, acesta trebuie să fie clasificat la poziția care corespunde cu utilizarea sa principală.”

7

Secțiunea XVII din NC cuprinde capitolul 87, intitulat „Vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată și tramvai; părți și accesorii ale acestora”, cuprinde poziția 8710. Această poziție are următorul cuprins:

„8710 00 00Tancuri și alte vehicule blindate de luptă, motorizate, înarmate sau nu; părți ale acestora………………...….”

8

Secțiunea XIX din partea II din NC, intitulată „Arme, muniție, părți și accesorii ale acestora”, cuprinde capitolul 93, intitulat de asemenea „Arme, muniție, părți și accesorii ale acestora”, a cărui notă 1 litera (c) precizează:

„1.

Capitolul nu cuprinde:

[…]

(c)

carele de luptă și automobilele blindate (poziția 8710);

[…]”

9

Acest capitol 93 cuprinde pozițiile 9301-9305 din NC:

„9301

[…]

Arme de război, altele decât revolvere, pistoale și arme albe (de la poziția 9307):

9302 00 00

Revolvere și pistoale, altele decât cele de la poziția 9303 sau 9304…………………………………………

9303

Alte arme de foc și dispozitive care utilizează încărcături explozive […]:

[…]

9304 00 00

[…]

Alte arme (de exemplu, puști, carabine și pistoale cu resort, cu aer comprimat sau cu gaz, bastoane), cu excepția celor de la poziția 9307……………………..

9305

Părți și accesorii ale articolelor de la pozițiile 9301-9304:

[…]

9305 20 00

9305 91 00

9305 99 00

[…]

– De puști sau carabine de la poziția 9303………………………………………….…………

‐ Altele:

– – Ale armelor de război de la poziția 9301……………………………………………………

– – Altele……………………………………………...”

Regulamentul (CEE) nr. 2913/92

10

Articolul 12 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO 1992, L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 82/97 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 1996 (JO 1997, L 17, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 9, p. 250), prevede:

„(1)   Autoritățile vamale emit la cerere scrisă și acționând în conformitate cu normele stabilite conform procedurii comitetului informații tarifare obligatorii și informații obligatorii în materie de origine.

(2)   Informațiile tarifare obligatorii sau informațiile obligatorii privind originea sunt obligatorii pentru autoritățile vamale, față de titularul informațiilor, care are obligații doar în privința încadrării tarifare sau determinării originii mărfurilor.

Informațiile tarifare obligatorii sau informațiile obligatorii privind originea sunt obligatorii pentru autoritățile vamale doar în ceea ce privește mărfurile în legătură cu care au fost efectuate formalitățile vamale după data la care le‑au fost furnizate informațiile.”

Notele explicative ale Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor

11

Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), a fost instituit prin convenția privind înființarea consiliului respectiv, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950. Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de OMV și instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199). NC reia pozițiile și subpozițiile din șase cifre din SA. Numai a șaptea și a opta cifră din compunerea subdiviziunilor îi sunt proprii.

12

Notele explicative la SA sunt elaborate în cadrul OMV în conformitate cu dispozițiile convenției sus‑menționate.

13

Nota explicativă referitoare la poziția 8710 din SA precizează:

„Poziția cuprinde atât tancurile și vehiculele motorizate blindate, înarmate sau nu, cât și părțile lor.

Tancurile sau carele de luptă […] sunt vehicule blindate cu șenile, înarmate cu diferite arme ofensive (tunuri, mitraliere, lansatoare de flăcări etc.) introduse în general în una sau mai multe turele pivotante. […]

Părți

Poziția cuprinde de asemenea părțile de vehicule blindate menționate mai sus, în măsura în care aceste părți satisfac următoarele două condiții:

1.

Să poată fi recunoscute ca fiind destinate exclusiv sau în principal respectivelor autovehicule.

2.

Să nu fie excluse în virtutea considerațiilor generale de la secțiunea XVII.

Printre aceste părți sunt menționate:

1.

Șasiurile de vehicule blindate și părțile lor (turele, uși și capote blindate etc.).

[…]”

14

Nota explicativă referitoare la poziția 9305 din SA prevede:

„Printre părțile și accesoriile incluse la această poziție se numără:

1.

Părți ale armelor de război, precum țevile (inclusiv învelișurile de schimb ale acestora), frânele și culasele de tunuri de toate tipurile, turelele, afeturile, trepiedele și alte suporturi speciale pentru tunuri, mitraliere, puști‑mitralieră etc., chiar și cu mecanism pentru ochire și încărcare.

[…]”

Litigiul principal și întrebările preliminare

15

GD este o societate cu răspundere limitată care face parte dintr‑un grup din industria armamentului ce își desfășoară activitatea la nivel mondial și al cărei obiect de activitate constă, printre altele, în fabricarea de tancuri. La 25 februarie 2014, această societate a declarat la biroul vamal o marfă desemnată ca fiind un sistem de tip turelă pentru tancuri, în vederea punerii sale în liberă circulație în cadrul Uniunii.

16

Biroul vamal a acceptat punerea în liberă circulație a acestei mărfi, iar ulterior a comunicat GD nivelul taxelor la import datorate de aceasta, și anume 1,7 %, decurgând din încadrarea mărfii menționate la poziția 8710 din NC. Biroul vamal a considerat, astfel, că marfa în cauză era „o turelă de tanc, care constitui[a] o parte deja identificabilă, instalată în exclusivitate sau în principal pe tancuri”. Potrivit instanței de trimitere, această comunicare constituie o decizie în materie de taxe vamale.

17

La 11 martie 2014, GD a introdus o reclamație împotriva comunicării biroului vamal, solicitând încadrarea mărfii în discuție în litigiul principal la subpoziția 9305 91 00 din NC, corespunzătoare „armelor de război”, ceea ce implică un nivel al taxelor vamale de 0 %. În urma respingerii reclamației sale de către biroul vamal, GD a formulat o acțiune la Bundesfinanzgericht (Tribunalul Fiscal Federal, Austria).

18

În fața acestei instanțe, GD a prezentat o informație tarifară obligatorie emisă la 11 aprilie 2014 de Hauptzollamt Hannover (Biroul Vamal Principal din Hanovra, Germania), potrivit căreia o marfă identică celei în cauză în litigiul principal era încadrată la subpoziția 9305 91 00 din NC.

19

Descrierea mărfii în discuție în litigiul principal figurează în această informație tarifară, pe care instanța de trimitere o reproduce în cererea sa de decizie preliminară. Această descriere are următorul cuprins:

„[…] este vorba despre o combinație între o serie de elemente tehnice care sunt integrate în principal într‑o construcție similară unei turele, făcută din metal comun. Sistemul de tip turelă constituie baza unei stații de arme și este dotat, în principal, cu subsistemele și componentele enumerate în continuare: motoare electrice, stabilizator concentric, instrumente de vedere optice și electronice, inclusiv ecrane și instrumente de comandă pentru echipaj (ochitor, comandant), un sistem [de conducere a focului], mai mulți senzori, magazii de muniție și dispozitive de alimentare a armei cu muniție. Sistemul este pregătit pentru a include un tun automat și o mitralieră (aceste două arme de război nefăcând obiectul acestei informații tarifare obligatorii). Prin interacțiunea subsistemelor menționate, echipajul are posibilitatea de a folosi tunul de bord și mitraliera și, astfel, de a efectua tiruri țintite. Sistemul de tip turelă trebuie să fie montat pe acoperișul sistemelor mobile de transport maritime și terestre, în poziție pivotantă, sau trebuie de asemenea să fie utilizat în cadrul unor instalații fixe.”

20

La 29 octombrie 2014, Bundesfinanzgericht (Tribunalul Fiscal Federal) a respins acțiunea GD. Această instanță a încadrat sistemul de tip turelă în discuție în litigiul principal, ca parte a unui tanc, la poziția 8710 din NC și a arătat că informația tarifară furnizată de Biroul Vamal Principal din Hanovra nu putea avea efect retroactiv.

21

GD a formulat o acțiune la Verwaltungsgerichtshof (Curtea Administrativă, Austria) împotriva deciziei Bundesfinanzgericht (Tribunalul Fiscal Federal) de respingere a acțiunii sale. Această din urmă instanță arată că, potrivit Bundesfinanzgericht (Tribunalul Fiscal Federal), marfa la care se referă informația tarifară obligatorie furnizată de Biroul Vamal Principal din Hanovra și prezentată de GD este aceeași cu cea în discuție în litigiul principal. Ea apreciază totuși că această informație tarifară nu se poate aplica în speță, dat fiind că declarația din 25 februarie 2014 este anterioară adoptării, la 11 aprilie 2014, a informației tarifare menționate.

22

Instanța de trimitere precizează că marfa în discuție în litigiul principal a fost instalată pe un vehicul care ar trebui încadrat la poziția 8710 din NC ca fiind un tanc sau un automobil blindat autopropulsat. Or, ar exista o contradicție între notele explicative referitoare la poziția 8710 din SA, potrivit cărora sunt incluse la această poziție „[ș]asiurile de vehicule blindate și părțile lor (turele, uși și capote blindate etc.)” și cele referitoare la poziția 9305 din SA, din care reiese că sunt incluse la această poziție părți ale armelor de război precum, printre altele, turelele, mitralierele și puștile‑mitralieră.

23

În plus, această instanță ridică problema interpretării ce trebuie dată notei 3 din secțiunea XVII din NC, care prevede că numai părțile care sunt în exclusivitate sau în principal destinate produselor de la capitolele 86-88 din NC, în special de la poziția 8710 din NC, constituie „părți” în sensul acestor capitole.

24

În aceste condiții, Verwaltungsgerichtshof (Curtea Administrativă) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)

Excepția prevăzută la nota 1 litera (c) din capitolul 93 din NC, în versiunea aplicabilă situației de fapt din prezenta cauză, referitoare la «carele de luptă și automobilele blindate (poziția 8710)» se aplică și «părților acestora»?

2)

Nota 3 din secțiunea XVII din NC trebuie interpretată în sensul că o «stație de arme (turelă de tanc)», care poate fi utilizată pe tancuri, pe «sisteme de transport maritim mobile» sau chiar în instalații fixe, trebuie clasificată ca parte a unui tanc la poziția 8710 din NC, dat fiind că această stație de arme a fost importată de producătorul de tancuri în scopul fabricării sau al asamblării tancurilor și este utilizată efectiv în acest scop?”

Cu privire la întrebările preliminare

25

Prin intermediul întrebărilor formulate, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă NC trebuie să fie interpretată în sensul că un sistem de tip turelă precum cel în discuție în litigiul principal se încadrează la poziția 8710 sau la subpoziția 9305 91 00 din NC, ținând seama de faptul că a fost importat în scopul fabricării sau al asamblării tancurilor și că, în consecință, a fost utilizat efectiv în acest scop.

26

Potrivit acestei instanțe, dacă un astfel de sistem ar trebui să fie considerat parte a unui tanc, ar fi necesară clasificarea sa la poziția 8710 din NC, care include tocmai „[t]ancuri și alte vehicule blindate de luptă, motorizate, înarmate sau nu, [și] părți ale acestora”. Dacă, în schimb, sistemul amintit ar trebui considerat o parte sau un accesoriu al unei arme de război, el s‑ar încadra la subpoziția 9305 91 00 din aceasta, care privește în mod specific astfel de părți sau de accesorii ale unei arme de război.

27

Trebuie arătat că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect produsele în cauză în NC, mai degrabă, decât în a efectua ea însăși această clasificare, iar aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea nu dispune în mod necesar de toate elementele indispensabile în această privință (Hotărârea din 7 noiembrie 2002, Lohmann și Medi Bayreuth, C‑260/00-C‑263/00, EU:C:2002:637, punctul 26, precum și Hotărârea din 22 noiembrie 2012, Digitalnet și alții, C‑320/11, C‑330/11, C‑382/11 și C‑383/11, EU:C:2012:745, punctul 61).

28

Pe de altă parte, Curtea a statuat că regulile generale pentru interpretarea NC prevăd că clasificarea mărfurilor se consideră legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și al notelor de secțiuni și de capitole, enunțul titlurilor secțiunilor, ale capitolelor sau ale subcapitolelor fiind considerat ca având numai o valoare indicativă (Hotărârea din 12 iunie 2014, Lukoyl Neftohim Burgas, C‑330/13, EU:C:2014:1757, punctul 33, și Hotărârea din 11 iunie 2015, Baby Dan, C‑272/14, EU:C:2015:388, punctul 25).

29

Rezultă de asemenea dintr‑o jurisprudență constantă a Curții că, în interesul securității juridice și al facilitării controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie căutat, în general, în caracteristicile și în proprietățile lor obiective, astfel cum au fost definite în formularea poziției din NC și în notele de secțiune sau de capitol (a se vedea în special Hotărârea din 16 februarie 2006, Proxxon, C‑500/04, EU:C:2006:111, punctul 21, precum și Hotărârea din 5 martie 2015, Vario Tek, C‑178/14, EU:C:2015:152, punctul 21 și jurisprudența citată).

30

În speță, este necesar să se constate că, pe de o parte, potrivit notei 2 litera (ij) din secțiunea XVII din NC, referitoare în special la poziția 8710 din NC, armele incluse în capitolul 93 din NC nu sunt considerate „părți” sau „accesorii” ale unui mijloc de transport care intră sub incidența acestei secțiuni, chiar dacă pot fi recunoscute ca fiind destinate acestui mijloc de transport. Pe de altă parte, nota 1 litera (c) din capitolul 93 din NC exclude în mod expres din acest capitol tancurile de la poziția 8710 din NC.

31

Dat fiind că această din urmă poziție menționează și părțile tancurilor, această excludere vizează în mod necesar nu numai tancurile, ci și părțile lor. Prin urmare, trebuie să se stabilească dacă sistemul de tip turelă în discuție în litigiul principal poate fi considerat o „parte” a unui tanc, în sensul poziției 8710 din NC. Astfel, dacă aceasta este situația, sistemul amintit nu poate fi o armă, în sensul poziției 9301 din NC, și nu poate intra, în consecință, sub incidența excluderii prevăzute la nota 2 litera (ij) din secțiunea XVII din NC.

32

Din nota 3 din secțiunea XVII din NC rezultă că un sistem de tip turelă precum cel în discuție în litigiul principal nu poate fi considerat ca fiind o „parte” sau un „accesoriu” al unui tanc, în sensul poziției 8710 din NC, decât dacă este destinat „în exclusivitate” sau „în principal” unui tanc.

33

Instanța de trimitere solicită să se stabilească, în această privință, dacă utilizarea finală a acestui sistem de tip turelă este un element determinant pentru a se răspunde la întrebarea dacă sistemul menționat trebuie considerat ca fiind o parte destinată „în exclusivitate” sau „în principal” unui tanc.

34

Este necesar să se arate că destinația „exclusivă” sau „principală” a sistemului de tip turelă menționat trebuie să poată fi verificată la momentul vămuirii și, în consecință, cu ocazia examinării cererii de punere în liberă circulație a acestei mărfi (a se vedea în acest sens Hotărârea din 23 aprilie 2015, ALKA, C‑635/13, EU:C:2015:268, punctul 37).

35

Prin urmare, împrejurarea că un sistem de tip turelă a fost importat în scopul fabricării sau al asamblării tancurilor și că, în consecință, a fost utilizat efectiv în acest scop, deși poate constitui un element care trebuie luat în considerare, nu înseamnă în mod necesar că acest sistem este destinat „în exclusivitate” sau „în principal” tancurilor menționate, în sensul notei 3 din secțiunea XVII din NC sau al notei explicative referitoare la poziția 8710 din SA.

36

Din decizia de trimitere reiese că sistemul de tip turelă în discuție în litigiul principal poate fi montat pe acoperișul sistemelor mobile de transport maritim și terestru, în poziție pivotantă, sau poate fi utilizat și în cadrul unor instalații fixe. Prin urmare, acest sistem de tip turelă nu poate fi considerat ca fiind o parte destinată „în exclusivitate” unui tanc.

37

În aceste condiții, instanței de trimitere îi revine sarcina de a verifica dacă, având în vedere caracteristicile și proprietățile sale obiective, sistemul de tip turelă menționat este destinat „în principal” unui tanc. În cazul unui răspuns afirmativ, el ar trebui să fie încadrat la poziția 8710, fără ca utilizarea finală care îi este dată în speță să fie determinantă în această privință.

38

Dacă din această verificare ar reieși o situație diferită, instanței de trimitere i‑ar reveni sarcina de a examina dacă sistemul de tip turelă în discuție în litigiul principal, care, potrivit elementelor furnizate de instanța menționată, nu este o „armă de război”, poate totuși să fie considerat o „parte” sau un „accesoriu” al unei asemenea arme, în sensul subpoziției 9305 91 00 din NC.

39

În această privință, Curtea a statuat deja, cu privire la părțile și la accesoriile unor mașini, aparate și instrumente, că noțiunea „părți” implică prezența unui ansamblu pentru a cărui funcționare aceste părți sunt indispensabile și că noțiunea „accesorii” include sistemele de echipamente interschimbabile care permit adaptarea unui aparat la o anumită activitate, care îi conferă posibilități suplimentare sau care îl fac în măsură să asigure un anumit serviciu în legătură cu funcția sa principală. Pentru a asigura o aplicare coerentă și uniformă a tarifului vamal comun, aceste definiții trebuie să poată fi aplicate poziției 9305 din NC și, în special, subpoziției 9305 91 00 din aceasta (a se vedea prin analogie Hotărârea din 4 martie 2015, Oliver Medical, C‑547/13, EU:C:2015:139, punctul 69 și jurisprudența citată).

40

Or, este necesar să se arate că, potrivit descrierii sistemului de tip turelă în discuție în litigiul principal efectuate de instanța de trimitere, acest sistem poate fi considerat o „parte” sau un „accesoriu” al unei arme de război, cum ar fi un tun sau o mitralieră, în sensul subpoziției 9305 91 00 din NC. Astfel, din decizia de trimitere reiese că sistemul de tip turelă permite să fie echipat cu un tun automat și cu o mitralieră. Același sistem de tip turelă constituie baza unei stații de arme și este dotat, în principal, cu mai multe subsisteme și componente cum ar fi, printre altele, motoare electrice, instrumente de vedere optice și electronice, inclusiv ecrane și instrumente de comandă pentru echipaj (ochitor, comandant), un sistem de arme teleghidate, mai multe magazii de muniție și dispozitive de alimentare a armei cu muniție, care oferă echipajului menționat posibilitatea de a folosi tunul de bord, precum și mitraliera și permit, în consecință, efectuarea de tiruri țintite.

41

Astfel, având în vedere caracteristicile obiective proprii ale acestuia, dacă s‑ar dovedi că sistemul de tip turelă în discuție în litigiul principal nu este destinat în principal unui tanc, el ar trebui să fie considerat fie ca o „parte” a unei arme de război, în măsura în care prezența lui s‑ar dovedi indispensabilă pentru funcționarea tunului sau a mitralierei cu care este echipat, fie, cel puțin, ca un „accesoriu” al unei asemenea arme de război, în măsura în care permite ca aceasta din urmă să fie adaptată la o anumită utilizare sau să i confere posibilități suplimentare.

42

Această apreciere este confirmată de nota explicativă referitoare la poziția 9305 din SA, potrivit căreia sunt incluse la această poziție părți ale armelor de război precum, printre altele, „turelele, afeturile, trepiedele și alte suporturi speciale pentru tunuri, mitralierele, puștile‑mitralieră etc., chiar și cu mecanism pentru ochire și încărcare”. Prin urmare, din această notă explicativă coroborată cu nota explicativă referitoare la poziția 8710 din SA reiese că turelele, atunci când nu constituie o parte din șasiul unor vehicule blindate, sunt părți ale unor „arme de război”, în măsura în care servesc ca suport pentru funcționarea sau pentru utilizarea acestor arme.

43

În aceste condiții, sistemul de tip turelă în discuție în litigiul principal ar trebui să fie încadrat la subpoziția 9305 91 00 din NC.

44

Având în vedere toate considerațiile ce precedă, trebuie să se răspundă la întrebările adresate că NC trebuie interpretată în sensul că un sistem de tip turelă precum cel în discuție în litigiul principal, care a fost importat pentru fabricarea de tancuri și, ulterior, a fost efectiv utilizat în acest scop, se clasifică la poziția 8710 din NC dacă este destinat „în principal” unui tanc, aspect pe care instanța de trimitere trebuie să îl verifice ținând seama de caracteristicile și de proprietățile obiective ale sistemului de tip turelă amintit, fără ca utilizarea finală a acestuia în speță să fie determinantă pentru încadrarea sa. În caz contrar, sistemul de tip turelă menționat trebuie încadrat, ca parte sau ca accesoriu al „armelor de război”, la subpoziția 9305 91 00 din NC.

Cu privire la cheltuielile de judecată

45

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

 

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară:

 

Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunea rezultată din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1001/2013 al Comisiei din 4 octombrie 2013, trebuie interpretată în sensul că un sistem de tip turelă precum cel în discuție în litigiul principal, care a fost importat pentru fabricarea de tancuri și, ulterior, a fost efectiv utilizat în acest scop, se clasifică la poziția 8710 din această Nomenclatură combinată dacă este destinat „în principal” unui tanc, aspect pe care instanța de trimitere trebuie să îl verifice ținând seama de caracteristicile și de proprietățile obiective ale sistemului de tip turelă amintit, fără ca utilizarea finală a acestuia în speță să fie determinantă pentru încadrarea sa. În caz contrar, sistemul de tip turelă menționat trebuie încadrat, ca parte sau ca accesoriu al „armelor de război”, la subpoziția 9305 91 00 din Nomenclatura combinată menționată.

 

Semnături


( *1 ) Limba de procedură: germana.

Top