—

pentru Customs Support Holland BV, de A. Jansen și de J. Biermasz, advocaaten;

—

pentru guvernul olandez, de M. Bulterman și de B. Koopman, în calitate de agenți;

—

pentru Comisia Europeană, de A. Caeiros și de H. Kranenborg, în calitate de agenți,

1

Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare privește interpretarea pozițiilor 2304, 2308 și 2309 din Nomenclatura combinată, care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 948/2009 al Comisiei din 30 septembrie 2009 (JO L 287, p. 1, denumită în continuare „NC”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Staatssecretaris van Financiën (Secretarul de Stat pentru Finanțe), pe de o parte, și Customs Support Holland BV, pe de altă parte, în legătură cu clasificarea în cadrul NC a unui concentrat proteic din soia comercializat sub denumirea „Imcosoy 62” și utilizat ca ingredient în furaje combinate pentru vițeii foarte tineri.

3

Clasificarea vamală a mărfurilor importate în Uniunea Europeană este reglementată de NC.

4

În temeiul articolului 12 din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000 (JO L 28, p. 16, Ediție specială, 02/vol. 12, p. 33), Comisia Europeană adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a NC, împreună cu ratele taxelor vamale, astfel cum rezultă aceasta din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Regulamentul respectiv se publică până la 31 octombrie în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene și se aplică de la 1 ianuarie anul următor. Din dosarul aflat pe rolul Curții rezultă că versiunea NC aplicabilă situației de fapt din cauza principală este cea aferentă anului 2010, care rezultă din Regulamentul nr. 948/2009.

5

Partea I a NC referitoare la dispozițiile preliminare cuprinde secțiunea I, care reglementează „Reguli generale”, din care punctul A, intitulat „Reguli generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate”, prevede în special:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

[…]

[…]”

6

Partea a II‑a din NC conține un capitol 23, intitulat „Reziduuri și deșeuri ale industriei alimentare; alimente preparate pentru animale”, care cuprinde pozițiile 2304, 2308 și 2309.

7

Poziția 2304 din NC are următorul cuprins:

8

Poziția 2308 din NC are următorul cuprins:

[…]

2308 00 90

[…]

‐ Altele”.

9

Poziția 2309 din NC are următorul cuprins:

10

Potrivit textului notei 1 din capitolul 23 din NC, poziția 2309 din aceasta cuprinde „produse de felul celor folosite în hrana animalelor, nedenumite și necuprinse în altă parte, obținute prin prelucrarea substanțelor vegetale sau animale, într‑o asemenea măsură încât au pierdut caracteristicile esențiale ale substanței originare, altele decât deșeurile vegetale, reziduurile și subprodusele vegetale rezultate din această prelucrare”.

11

Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), a fost instituit prin convenția privind înființarea respectivului consiliu, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950. Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de OMV și instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 201). NC reia pozițiile și subpozițiile cu șase cifre din SA. Numai cifrele a șaptea și a opta din compunerea subdiviziunilor îi sunt specifice.

12

Notele explicative la SA sunt elaborate în cadrul OMV în conformitate cu dispozițiile convenției sus‑menționate.

13

Nota explicativă aferentă poziției 2304 din SA prevede:

„Poziția cuprinde turtele și alte reziduuri solide, rezultate după extracția, prin presare, cu solvenți sau prin centrifugare, a uleiului conținut în semințele de soia. Aceste reziduuri constituie o hrană valoroasă pentru animale.

[…]

Poziția exclude:

[…]

14

Nota explicativă referitoare la poziția 2308 din SA prevede:

„Cu condiția de a nu fi clasificate la alte poziții sub o denumire exactă din nomenclatură și de a fi adecvate pentru hrana animalelor, la această poziție se clasifică materialele și deșeurile vegetale, precum și reziduurile și subprodusele care rezultă în urma unui proces industrial de prelucrare a materialelor vegetale (extracția anumitor componente din acestea).

[…]”

15

Nota explicativă aferentă poziției 2309 din SA prevede:

„Poziția cuprinde preparatele furajere îndulcite cu melasă sau cu zahăr, precum și preparatele pentru hrana animalelor, ce constau din amestecul mai multor elemente nutritive destinate:

[…]

[…]

B. – Preparatele pentru suplimentarea și echilibrarea hranei produse la fermă (suplimentele de hrană)

Hrana produsă la fermă este, în general, săracă în proteine, minerale sau vitamine. Preparatele destinate a remedia aceste deficiențe, astfel încât animalele să beneficieze de o rație alimentară echilibrată, constau, pe de o parte, în proteine, minerale sau vitamine și, pe de altă parte, în elemente energizante suplimentare (hidrocarbonați), acestea din urmă sunt utilizate drept suport pentru ceilalți compuși ai amestecului.

Deși calitativ compoziția acestor preparate este sensibil asemănătoare cu cea a preparatelor descrise la paragraful A, se disting de acestea din urmă printr‑un conținut relativ ridicat al unora dintre elementele nutritive ale amestecului.

[…]

C. – Preparatele destinate preparării hranei «complete» sau a hranei «suplimentare» descrise în paragrafele A și B de mai sus

Aceste preparate cunoscute în comerț ca preamestecuri (premixuri) sunt în general compoziții cu caracter complex cuprinzând un ansamblu de elemente (denumite uneori aditivi) a căror natură și proporții sunt fixate în vederea unei producții zootehnice determinate. […]

Poziția exclude:

[…]

[…]”

16

Din decizia de trimitere rezultă că Imcosoy 62 este un concentrat proteic din soia obținut în urma a două procedee industriale.

17

Potrivit deciziei de trimitere, după decorticare, măcinare și opărire, boabele de soia sunt, într‑o primă fază, supuse procesului de extracție a uleiului la finalul căruia rămâne așa‑numita făină din extract de soia. Această făină este tratată apoi cu etanol și cu apă pentru a extrage grăsimile reziduale, pentru a reduce concentrația altor componente decât cele proteice, în principal carbohidrați sau fibre alimentare, și pentru a îndepărta anumite substanțe nocive. Concentratul proteic din soia astfel obținut nu conține urme ale etanolului utilizat. Acesta este constituit în special din proteine reprezentând 62 % din greutate și amidon reprezentând mai puțin de 10 % din greutate.

18

Potrivit deciziei de trimitere, din cauza concentrației ridicate de carbohidrați, făina din extract de soia, deși este utilizată în alimentația animalelor, nu poate fi utilizată ca ingredient în compoziția furajelor combinate pentru vițeii foarte tineri. În schimb, concentratul proteic de soia, obținut din făina din extract de soia, poate constitui un ingredient în furajele combinate pentru vițeii foarte tineri având în vedere concentrația sa redusă în carbohidrați și fibre alimentare.

19

La data de 7 septembrie 2010, la cererea formulată de Customs Support Holland BV, autoritatea vamală olandeză a emis o informație tarifară obligatorie prin care Imcosoy 62 era clasificat la subpoziția 2309 90 31 din NC.

20

La data de 3 aprilie 2012, Rechtbank Haarlem (Tribunalul din Haarlem), sesizat de Customs Support Holland BV, a declarat acțiunea fondată, apreciind că Imcosoy 62 trebuia clasificat la subpoziția 2304 00 00 din NC. Autoritatea vamală olandeză a formulat apel împotriva acestei hotărâri la Gerechtshof Amsterdam (Curtea de Apel din Amsterdam), care a declarat apelul nefondat. Împotriva hotărârii pronunțate de Gerechtshof Amsterdam, Staatssecretaris van Financiën (Secretarul de Stat pentru Finanțe) a formulat ulterior recurs la instanța de trimitere.

21

În decizia de trimitere, Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă din Țările de Jos) consideră, pe de o parte, că poziția 2304 din NC cuprinde numai produsele rezultate direct din procedeul de extracție a uleiului și apreciază, pe de altă parte, că, deși făina din extract de soia rezultă direct din procesul de extracție a uleiului și trebuie, în consecință, să se considere că se încadrează la poziția 2304 din NC, în schimb prelucrarea făinii din extract de soia pentru a obține concentratul proteic din soia este destinată nu doar extragerii uleiului de soia, ci și transformării reziduurilor acestei extracții astfel încât să fie adecvate utilizării în special în hrana animalelor. Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă din Țările de Jos) a dedus de aici că concentratul proteic din soia este transformat într‑un produs care are o natură diferită.

22

Instanța de trimitere consideră că un produs nu poate fi clasificat la poziția 2309 din NC decât dacă rezultă dintr‑o prelucrare definitivă a unui produs, cu excepția produselor aglomerate (pelete) sau a unui amestec al unui produs cu alte produse. În plus, acesta nu trebuie să fie apt pentru a fi folosit exclusiv în hrana animalelor.

23

În această privință, Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă din Țările de Jos) arată că extracția carbohidraților, a fibrelor alimentare și a substanțelor nocive din făina din extract de soia reprezintă o prelucrare definitivă în urma căreia produsul astfel prelucrat devine adecvat folosirii ca ingredient în furajele combinate pentru vițeii foarte tineri. Instanța subliniază însă că, potrivit notei explicative aferente poziției 2309 din SA, sunt excluse de la această poziție produsele constituite dintr‑o singură substanță sau dintr‑un amestec de substanțe diferite clasificate ca atare la o poziție specifică, precum și subprodusele menționate la poziția 2308 din SA. Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă din Țările de Jos) nu exclude, așadar, posibilitatea ca un concentrat proteic din soia, constând în făina din extract de soia din care au fost extrase anumite componente speciale, să nu se încadreze la poziția 2309 din NC.

24

În aceste condiții, Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă din Țările de Jos) a decis să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

25

Prin intermediul celor două întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că un concentrat proteic din soia precum cel în discuție în litigiul principal se încadrează la poziția 2304, 2308 sau 2309 din această nomenclatură.

26

Pentru a răspunde la întrebările adresate, trebuie subliniat, pe de o parte, că regulile generale pentru interpretarea NC prevăd că clasificarea mărfurilor se determină potrivit textului pozițiilor și al notelor de secțiuni sau de capitole, enunțurile titlurilor secțiunilor, ale capitolelor sau ale subcapitolelor fiind considerate ca având numai o valoare indicativă (a se vedea Hotărârea Lukoyl Neftohim Burgas, C‑330/13, EU:C:2014:1757, punctul 33, și Hotărârea Baby Dan, C‑272/14, EU:C:2015:388, punctul 25).

27

Pe de altă parte, rezultă dintr‑o jurisprudență constantă că, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și al notelor de secțiuni sau de capitole (a se vedea în special Hotărârea Proxxon, C‑500/04, EU:C:2006:111, punctul 21, precum și Hotărârea Vario Tek, C‑178/14, EU:C:2015:152, punctul 21 și jurisprudența citată).

28

În ceea ce privește notele explicative la SA, este necesar să se adauge că, în pofida faptului că nu au forță obligatorie, ele reprezintă instrumente importante de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă, prin ele însele, elemente valabile pentru interpretarea acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea Kloosterboer Services, C‑173/08, EU:C:2009:382, punctul 25, și Hotărârea Agroferm, C‑568/11, EU:C:2013:407, punctul 28). Totuși, ele nu pot modifica conținutul notelor din NC (a se vedea în acest sens Hotărârea Duval, C‑44/15, EU:C:2015:783, punctul 24).

29

Pe de altă parte, destinația produsului poate constitui un criteriu obiectiv de clasificare, în măsura în care este inerentă respectivului produs, caracterul inerent trebuind să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia (Hotărârea Swiss Caps, C‑410/08-C‑412/08, EU:C:2009:794, punctul 29, și Hotărârea Agroferm, C‑568/11, EU:C:2013:407, punctul 41).

30

În speță, în ceea ce privește poziția 2308 din NC, este necesar să se arate că, astfel cum reiese textul acesteia, este o poziție reziduală. Prin urmare, având în vedere regula generală 3 a) pentru interpretarea NC, se impune să se examineze în prealabil dacă un produs precum cel în discuție în litigiul principal poate fi clasificat la poziția 2304 sau 2309 din NC.

31

Referitor la poziția 2304 din NC, trebuie arătat că Imcosoy 62, după cum a precizat instanța de trimitere, nu constituie un reziduu, în sensul poziției 2304 din NC, al procedeului prin care uleiul este extras din boabele de soia, ci un derivat al acestui reziduu, obținut în urma unui proces distinct și ulterior, pus special în aplicare pentru a produce acest concentrat proteic și în cursul căruia făina de extract de soia este lipsită de o parte din constituenții săi.

32

Pe de altă parte, nota explicativă aferentă poziției 2304 din SA precizează că această poziție exclude, printre altele, concentratele de proteine obținute prin eliminarea anumitor constituenți ai făinii de soia dezuleiată, folosiți ca aditivi la preparatele alimentare.

33

Or, în primul rând, din decizia de trimitere rezultă că Imcosoy 62 este un concentrat proteic destinat a fi folosit ca ingredient în furajele combinate pentru vițeii foarte tineri și că acest produs este obținut pe bază de făină din extract de soia, la finalul unui proces prin care, pe de o parte, sunt extrase grăsimile reziduale din această făină și anumite substanțe nocive și, pe de altă parte, este redus conținutul altor elemente decât cele proteice. În consecință, produsul în discuție în litigiul principal constituie un concentrat de proteine care este obținut prin eliminarea unora dintre constituenții din făina de soia și care este destinat a fi folosit ca aditiv la preparatele alimentare.

34

În al doilea rând, făina din extract de soia, pe baza căreia se obține Imcosoy 62, trebuie considerată un produs dezuleiat, chiar dacă mai pot fi detectate reziduuri minime de ulei (a se vedea în acest sens Hotărârea Fancon, 129/81, EU:C:1982:91, punctele 10 și 14).

35

Rezultă că nu se poate considera că un concentrat proteic precum cel în discuție în litigiul principal se încadrează la poziția 2304 din NC.

36

Referitor la poziția 2309 din NC, rezultă din jurisprudența Curții că prin „preparat” în sensul acestei poziții trebuie să se înțeleagă fie prelucrarea unui produs, fie un amestec cu alte produse. Pentru a putea fi clasificat la poziția 2309 din NC, produsul în cauză mai trebuie, pe de o parte, să fie adecvat numai pentru hrana animalelor și, pe de altă parte, să fi suferit o prelucrare definitivă sau să rezulte dintr‑un amestec de materiale diferite (a se vedea prin analogie, în ceea ce privește poziția 2307 din Tariful vamal comun din 1965, care a precedat poziția 2309 din NC, Hotărârea Henck, 36/71, EU:C:1972:25, punctele 4 și 12, precum și Hotărârea van de Poll, 38/72, EU:C:1972:127, punctul 5).

37

Din descrierea procesului de producție realizată în decizia de trimitere reiese că Imcosoy 62 este un produs care a suferit o prelucrare definitivă și care este adecvat numai pentru hrana animalelor.

38

În plus, din textul notei 1 din capitolul 23 din NC rezultă că poziția 2309 din NC cuprinde produse de felul celor folosite în hrana animalelor, nedenumite și necuprinse în altă parte, obținute prin prelucrarea substanțelor vegetale sau animale, într‑o asemenea măsură încât au pierdut caracteristicile esențiale ale substanței originare, altele decât deșeurile vegetale, reziduurile și subprodusele vegetale rezultate din această prelucrare.

39

Or, este cert că Imcosoy 62 este un produs rezultat dintr‑un material vegetal, și anume făina din extract de soia. În plus, nu poate fi asimilat unui deșeu, unui reziduu sau unui subprodus al prelucrării la care este supusă făina din extract de soia, întrucât obținerea acestui produs constituie chiar obiectivul respectivei prelucrări.

40

Pentru a putea fi clasificat la poziția 2309 din NC, un concentrat proteic din soia precum Imcosoy 62 trebuie de asemenea să fie rezultatul unui proces în urma căruia și‑a pierdut caracteristicile esențiale materiei vegetale din care este derivat.

41

În această privință, din decizia de trimitere rezultă că procesul de prelucrare a făinii din extract de soia, din care provine Imcosoy 62, urmărește un obiectiv zootehnic determinat deoarece vizează crearea unui concentrat proteic care, spre deosebire de făina din extract de soia, poate fi ingerat de vițeii foarte tineri. Astfel, caracteristicile și proprietățile unui astfel de produs și în special eliminarea sau diminuarea deliberată a anumitor componente ale făinii din extract de soia pentru ca acest produs să devină adecvat pentru a fi introdus în hrana unui anumit tip de animale permit să se considere că acest produs îndeplinește condițiile necesare pentru a fi clasificat la poziția 2309 din NC.

42

Această interpretare este susținută de nota explicativă aferentă poziției 2309 din SA, potrivit căreia această poziție cuprinde tocmai preparatele destinate remedierii insuficiențelor proteice din hrana de bază a animalelor.

43

În sfârșit, NC nu conține nicio poziție mai specifică la care ar putea fi clasificat un preparat obținut, precum Imcosoy 62, pe bază de făină din extract de soia și folosit exclusiv în hrana animalelor.

44

Rezultă că un produs precum cel în discuție în litigiul principal trebuie să fie clasificat la poziția 2309 din NC.

45

Această concluzie nu este pusă în discuție de nota explicativă aferentă poziției 2309 din SA, care, după cum arată instanța de trimitere, exclude de la această poziție, pe de o parte, produsele aglomerate constituite fie dintr‑o singură substanță, fie dintr‑un amestec de câteva substanțe, dar care sunt clasificate ca atare într‑o poziție specifică, și, pe de altă parte, deșeurile, reziduurile și subprodusele vegetale de la poziția 2308 din SA.

46

În ceea ce privește, în primul rând, excluderea, prin nota explicativă menționată, a produselor aglomerate (pelete) constituite fie dintr‑o singură substanță, fie dintr‑un amestec de câteva substanțe, dar care sunt clasificate ca atare într‑o poziție tarifară specifică, trebuie arătat că Imcosoy 62 este alcătuit în special din proteine și din amidon, astfel încât produsul nu poate fi considerat un produs aglomerat constituit dintr‑o singură substanță. Imcosoy 62 nu poate fi calificat nici ca produs aglomerat constituit dintr‑un amestec de câteva substanțe care se clasifică în sine într‑o poziție specifică. Desigur, acest produs este derivat din făina din extract de soia care se clasifică în sine la poziția 2304 din NC (Hotărârea Fancon, 129/81, EU:C:1982:91, punctul 15). Totuși, acest produs derivat nu conține toate componentele făinii din extract de soia și nu poate fi clasificat el însuși la poziția 2304 din NC, pentru motivele menționate la punctele 31-35 din prezenta hotărâre.

47

În ceea ce privește, în al doilea rând, excluderea prin aceeași notă explicativă a deșeurilor, a reziduurilor și a subproduselor vegetale menționate la poziția 2308 din SA, este necesar să se arate că notele explicative la SA nu au forță juridică obligatorie, spre deosebire de nota 1 din capitolul 23 din NC, care nu exclude de la poziția 2309 din NC decât deșeurile vegetale, reziduurile și subprodusele rezultate din prelucrarea destinată fabricării produsului clasificat la această poziție. Or, după cum s‑a menționat la punctul 39 din prezenta hotărâre, o astfel de excludere nu poate viza un concentrat proteic precum Imcosoy 62.

48

Mai mult, caracterul rezidual al poziției 2308 din SA nu permite ca un produs, care corespunde pe deplin unei poziții mai precise din SA și din NC cum este cazul produsului Imcosoy 62 în raport cu poziția 2309 din NC, având în vedere îndeosebi utilizarea sa exclusivă pentru hrana animalelor, să fie clasificat la poziția 2308 din NC.

49

În consecință, este necesar să se răspundă la întrebările adresate că NC trebuie interpretată în sensul că un concentrat proteic din soia precum cel în discuție în litigiul principal se clasifică la poziția 2309 din această nomenclatură.

50

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară:

Nomenclatura combinată, care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 948/2009 al Comisiei din 30 septembrie 2009, trebuie interpretată în sensul că un concentrat proteic din soia precum cel în discuție în litigiul principal se clasifică la poziția 2309 din această nomenclatură.