12.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 142/40

—

anularea în temeiul articolului 264 TFUE a Deciziei adoptate de Comisia Europeană la 18 decembrie 2013 în cadrul procedurii „Ajutor de stat SA.33995 (2013/C) (ex 2013/NN) – Germania, Sprijin pentru energia electrică produsă din surse regenerabile și reducerea suprataxei pe energia din surse regenerabile pentru utilizatorii mari consumatori de energie, C (2013) 4424 final”;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv: încălcarea articolului 4 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 (1) și a articolului 108 alineatul (2) TFUE

Reclamanta reproșează pârâtei că a deschis procedura oficială de investigare fără să își fi îndeplinit obligația specială de diligență la stabilirea situației de fapt. În cazul în care Comisia ar fi stabilit cu diligență situația de fapt, nu ar fi existat niciun motiv pentru deschiderea procedurii oficiale de investigare.

2.

Al doilea motiv: eroare vădită de apreciere la evaluarea situației de fapt

În cadrul celui de al doilea motiv, reclamanta susține că Comisia nu ar fi luat în considerare situația de fapt pertinentă, și anume modul de funcționare a legii germane privind acordarea de prioritate surselor regenerabile de energie (Legea energiei regenerabile) (Gesetz für den Vorrang erneuerbarer Energien – EEG), și în special cea cu privire la sistemul de fluxuri financiare prevăzut de această lege. Comisia nu ar fi luat în considerare, totodată, rolul „statului” ca legiuitor și instituție de la care emană autoritățile de control, deducând de aici în mod eronat o situație de control.

3.

Al treilea motiv: lipsa favorizării întreprinderilor mari consumatoare de energie prin regimul specific de compensare

Reclamanta susține că Comisia ar fi săvârșit o eroare de drept la aplicarea articolului 107 alineatul (1) TFUE atunci când a reținut, în contradicție cu jurisprudența Tribunalului, că întreprinderile mari consumatoare de energie sunt favorizate.

4.

Al patrulea motiv: inexistența unui avantaj finanțat din resurse de stat

În cadrul acestui motiv, reclamanta susține că Comisia ar fi făcut de asemenea o greșită interpretare a articolului 107 alineatul (1) TFUE atunci când a apreciat că organele de stat ar exercita un control asupra patrimoniului întreprinderilor private care participă la sistemul legii germane privind acordarea de prioritate surselor regenerabile de energie.

5.

Al cincilea motiv: interpretarea și aplicarea eronată a articolelor 30 TFUE și 110 TFUE

În cadrul celui de al cincilea motiv, reclamanta susține că Comisia ar fi încălcat principiul procedurii administrative regulamentare și pe cel al protecției încrederii legitime la investigarea legii germane privind acordarea de prioritate surselor regenerabile de energie în lumina articolelor 30 TFUE și 110 TFUE, cu toate că ar cunoaște modul de funcționare a acestei legi de mai mult de 10 ani. În plus, Comisia ar face o greșită aplicare a articolelor 30 TFUE și 110 TFUE întrucât nu ar exista nici impozite în sensul acestor dispoziții și nici situație discriminatorie.