1

Prin cererea introductivă primită la grefa Tribunalului la 10 martie 2014, doamna Barnett solicită anularea deciziei Comitetului Economic și Social European (CESE) din 11 iulie 2013 de stabilire a listei pentru anul 2013 cu beneficiarii măsurii prevăzute la articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la Statutul funcționarilor Uniunii Europene în versiunea sa aplicabilă până la 31 decembrie 2013 (denumit în continuare „statutul”), în măsura în care prin această decizie i se refuză acordarea beneficiului măsurii menționate, și a deciziei privind respingerea reclamației sale.

2

Articolul 52 din statut prevede:

„Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 50 [din statut], funcționarul este pensionat:

[…]

[…]”

3

Potrivit articolului 77 din statut:

„Funcționarul care are o vechime în serviciu de cel puțin zece ani are dreptul la pensie pentru limită de vârstă. Cu toate acestea, el are dreptul la pensia respectivă fără să se aplice condiția privind vechimea în serviciu în cazul în care are peste 63 de ani, în cazul în care nu a putut fi reintegrat în cursul unei perioade de disponibilizare sau în caz de pensionare în interesul serviciului.

[…]

Dreptul la pensie pentru limită de vârstă se dobândește la vârsta de 63 de ani.”

4

Articolul 9 din anexa VIII la statut are următorul cuprins:

„(1)   Funcționarul care își încetează activitatea înaintea împlinirii vârstei de 63 de ani poate solicita ca plata pensiei sale pentru limită de vârstă:

(2)   În interesul serviciului, pe baza unor criterii obiective și a unor proceduri transparente stabilite prin dispoziții generale de punere în aplicare, autoritatea împuternicită să facă numiri poate decide neaplicarea reducerii menționate anterior în cazul funcționarilor respectivi. Numărul total de funcționari și de agenți temporari care ies anual la pensie în acest mod fără ca pensiei acestora să i se aplice vreo reducere nu poate depăși 10 % din numărul total de funcționari din toate instituțiile care au ieșit la pensie în cursul anului anterior. Acest procent poate varia anual între 8 % și 12 %, fără a depăși un total de 20 % în decurs de doi ani și respectând principiul neutralității bugetare. În termen de cinci ani de la adoptarea acestei măsuri, Comisia [Europeană] înaintează Parlamentului European și Consiliului [Uniunii Europene] un raport de evaluare privind punerea în aplicare a acesteia. După caz, Comisia [Europeană] prezintă după cinci ani o propunere de stabilire a procentului anual maxim între 5 % și 10 % din numărul total al funcționarilor din toate instituțiile care au ieșit la pensie în cursul anului anterior, pe baza articolului 336 [TFUE].”

5

Prin Decizia nr. 192/09 A din 13 martie 2009, președintele CESE a adoptat dispozițiile generale de aplicare (denumite în continuare „DGA”) menționate la articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut (denumite în continuare „DGA ale CESE”). DGA ale CESE au fost adoptate în două versiuni, una în limba franceză și una în limba engleză.

6

DGA ale CESE prevăd, în versiunea lor franceză [tradusă în limba română]:

„[…]

7

La punctul 6 litera (b) din DGA ale CESE se precizează într‑o notă de subsol că „durata activității profesionale” corespunde „[p]erioadelor de activitate profesională reale și dovedite în mod corespunzător, calculate la data de 31 [decembrie] a anului de aplicare a măsurii de [pensionare] anticipată”.

8

Versiunea în limba engleză a punctului 6 din DGA ale CESE prevede:

„In order to identify which applications best serve the interests of the service and to ensure complete transparency in the drawing‑up of the list of officials who can benefit from the facility, a following points system shall be established based on the following criteria:

[…]

[…]”

9

Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea de Conturi a Uniunii Europene au adoptat propriile DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut la 6 octombrie 2004, la 29 aprilie 2004, la 28 aprilie 2004, la 20 octombrie 2004 și, respectiv, la 21 decembrie 2004.

10

Referitor la DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut adoptate de Parlament (denumite în continuare „DGA ale Parlamentului”), articolul 5 din acestea, intitulat „Examinarea candidaturii de către [Direcția Generală] [P]ersonal și de către [s]erviciul sau [g]rupul politic de repartizare”, prevede:

„[…]

(4)   Este considerată prioritară, având în vedere interesul serviciului, cererea funcționarului care face obiectul unor măsuri de reorganizare decise de [i]nstituție: încetarea atribuțiilor funcționarului ca urmare a unor măsuri de reorganizare în curs, în măsura în care nicio nouă atribuție adecvată persoanei interesate nu a fost identificată sau nu este susceptibilă să fie identificată într‑un viitor apropiat.

(5)   La stabilirea grupelor de prioritate […], precum și a ordinii de prioritate a fiecăreia dintre ele, serviciul ia de asemenea în considerare […] vechimea dobândită de candidat în cadrul Parlamentului European, precum și vârsta acestuia[.]

[…]”

11

Articolul 6 din DGA ale Parlamentului, intitulat „Procedura de selecție de către [Direcția Generală] [P]ersonal”, prevede la alineatul (2):

„[Lista funcționarilor și agenților temporari pe care directorul general al Direcției Generale Personal o propune spre aprobare în vederea pensionării anticipate] ia în considerare:

[…]

[…]”

12

Referitor la DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut adoptate de Consiliu (denumite în continuare „DGA ale Consiliului”), articolul 5 din acestea prevede:

„(1)   Noțiunea de interes al serviciului se apreciază având în vedere împrejurările și diferiți factori, printre care:

(2)   [Autoritatea împuternicită să facă numiri] sesizează în timp util [C]omisia paritară pentru ca aceasta să formuleze un aviz referitor la criteriile obiective și concrete care permit punerea în aplicare a alineatului (1) în cursul anului luat în considerare. [C]omisia paritară emite avizul în termen de [15] zile lucrătoare de la data sesizării.”

13

După ce a consultat Comisia paritară în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din DGA ale Consiliului pentru punerea în aplicare a criteriului privind interesul serviciului, prevăzut la alineatul (1) al articolului menționat, autoritatea împuternicită să facă numiri (denumită în continuare „AIPN”) din cadrul Consiliului a reținut pentru anul 2004 următoarele criterii, aduse la cunoștința personalului prin Comunicarea către personal nr. 105/04 din 15 iulie 2004:

14

Referitor la DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut adoptate de Comisie (denumite în continuare „DGA ale Comisiei”), articolul 5 din acestea, intitulat „Examinarea candidaturii de către serviciile Comisiei”, prevede:

„[…]

(2)   Anual, fiecare serviciu sau direcție generală întocmește o listă de candidați pe baza criteriilor stabilite la alineatele (4), (5), (6) și (7).

Candidații eligibili sunt clasați în trei grupe de prioritate după cum interesul serviciului este considerat în speță ca fiind ridicat, scăzut sau nul. […]

[…]

(4)   Se consideră că respectarea următoarelor criterii, referitoare la atribuțiile funcționarului, conferă cererii sale un grad de prioritate în ceea ce privește interesul serviciului:

(6)   Prin stabilirea grupelor de prioritate menționate la alineatul (2), precum și a ordinii de prioritate a fiecăreia dintre ele, serviciul poate, de asemenea, să ia în considerare […] vechimea dobândită de candidat în cadrul Comisiei și/sau contribuția pozitivă pe care a adus‑o activității serviciului și/sau a Comisiei.

[…]”

15

Referitor la DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut adoptate de Curtea de Justiție (denumite în continuare „DGA ale Curții de Justiție”), articolul 5 al doilea paragraf din acestea prevede:

„În termen de [15] zile lucrătoare de la sesizare, Comisia paritară transmite AIPN lista, în ordinea priorității, a funcționarilor și agenților temporari despre care consideră, având în vedere interesul serviciului, că pot să beneficieze de măsură. Această listă este întocmită luându‑se în considerare în special următoarele criterii obiective:

[…]”

16

Referitor la DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut adoptate de Curtea de Conturi (denumite în continuare „DGA ale Curții de Conturi”), articolul 5 din acestea are următorul cuprins:

„[…]

În termen de [15] zile lucrătoare de la sesizare, Comisia paritară transmite AIPN lista funcționarilor și agenților temporari despre care consideră, având în vedere interesul serviciului, că pot să beneficieze de măsură. Această listă este întocmită luându‑se în considerare în special criteriile obiective enumerate în continuare în ordinea priorității:

[…]”

17

Reclamanta a intrat în serviciul CESE la 1 martie 1982, în calitate de agent temporar. Aceasta a fost recrutată apoi ca funcționar stagiar la 1 iunie 1982 și a fost ulterior titularizată la 1 decembrie 1982.

18

Prin Comunicarea către personal din 18 martie 2013 (denumită în continuare „Comunicarea din 18 martie 2013”), publicată în limbile franceză și engleză, membrii personalului CESE au fost invitați să își exprime eventualul interes pentru posibilitatea de a se pensiona anticipat fără reducerea drepturilor de pensie, prin depunerea candidaturii până cel târziu la 7 aprilie 2013. În comunicarea sus‑menționată se preciza că numărul de beneficiari fusese stabilit la doi pentru anul 2013.

19

Opt funcționari ai CESE, printre care și reclamanta, și‑au depus candidatura în timp util.

20

Prin decizia din 11 iulie 2013, AIPN din cadrul CESE a stabilit lista pentru anul 2013 cu cei doi beneficiari ai măsurii prevăzute la articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut, în speță doamnele X și Y.

21

Prin scrisoarea din 14 august 2013, reclamanta a depus o plângere în temeiul articolului 90 alineatul (2) din statut împotriva deciziei AIPN din cadrul CESE din 11 iulie 2013 de stabilire a listei pentru anul 2013 cu cei doi beneficiari ai pensionării anticipate fără reducerea drepturilor de pensie, în măsura în care CESE nu o inclusese în lista respectivă, respingându‑i deci candidatura prezentată la 19 martie 2013 (denumită în continuare „decizia atacată”).

22

Prin decizia AIPN din cadrul CESE din 9 decembrie 2013, reclamația a fost respinsă (denumită în continuare „decizia privind respingerea reclamației”). La această decizie au fost anexate două tabele care prezintă, primul, numărul de puncte atribuite în temeiul punctului 6 literele (a), (b) și (c) din DGA ale CESE doamnelor X și Y și, respectiv, reclamantei, precum și numărul total de puncte atribuite, și anume 9,5 puncte, 9,5 puncte și, respectiv, 8,5 puncte, iar al doilea, clasamentul candidaților; potrivit celui de al doilea tabel, reclamanta era plasată în poziția a treia, după doamnele X și Y.

23

Ca urmare a cererii sale, reclamanta a fost pensionată începând de la 1 ianuarie 2014; în consecință, drepturile sale de pensie au fost reduse.

24

Reclamanta solicită Tribunalului:

„[– ] […] anularea deciziei CESE prin care [i] se refuză acordarea, pentru anul 2013, a dreptului prevăzut la articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut […], […] astfel cum această decizie de refuz a fost concretizată prin [decizia din 11 iulie 2013 de stabilire a listei pentru anul 2013 cu cei doi beneficiari ai pensionării anticipate fără reducerea drepturilor de pensie și prin decizia de respingere a reclamației] […];

[– ] […] obligarea [CESE] la plata cheltuielilor de judecată.”

25

CESE solicită Tribunalului:

26

Prin scrisoarea grefei din 6 martie 2015, CESE a fost invitat să dea curs unor măsuri de organizare a procedurii, invitație la care acesta a răspuns în mod corespunzător.

27

Tot prin scrisori ale grefei din 6 martie 2015, Parlamentul, Consiliul, Comisia, Curtea de Justiție și Curtea de Conturi au fost invitate să dea curs unor activități de cercetare judecătorească și în special să prezinte DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut adoptate de AIPN‑ul din cadrul fiecăreia. Instituțiile respective au răspuns la această invitație în mod corespunzător.

28

Prin intermediul primului capăt de cerere, reclamanta solicită, pe lângă anularea deciziei atacate, anularea deciziei de respingere a reclamației.

29

Trebuie amintit că concluziile în anulare îndreptate formal împotriva deciziei de respingere a unei reclamații, în cazul în care sunt, în sine, lipsite de conținut autonom, au efectul de a sesiza Tribunalul cu privire la actul împotriva căruia a fost prezentată reclamația (a se vedea în acest sens Hotărârea din 17 ianuarie 1989, Vainker/Parlamentul, 293/87, EU:C:1989:8, punctul 8, și Hotărârea din 15 septembrie 2011, Munch/OAPI, F‑6/10, EU:F:2011:139, punctul 25).

30

În speță, Tribunalul constată că decizia atacată nu conține motivele pentru care reclamantei nu i s‑a acordat beneficiul măsurii prevăzute la articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut și că reclamanta este vizată numai indirect de lista funcționarilor cărora li s‑a acordat beneficiul măsurii sus‑menționate în condițiile în care ea nu figurează pe lista respectivă. Or, decizia privind respingerea reclamației confirmă decizia atacată și o completează prin furnizarea atât a motivării deciziei de includere a doamnelor X și Y pe lista beneficiarilor, cât și a celei de excludere a reclamantei de pe această listă.

31

Într‑o asemenea ipoteză, chiar legalitatea actului inițial care lezează este examinată prin luarea în considerare a motivării care figurează în decizia de respingere a reclamației, această motivare trebuind să coincidă cu cea din actul menționat (Hotărârea din 9 decembrie 2009, Comisia/Birkhoff, T‑377/08 P, EU:T:2009:485, punctele 58 și 59 și jurisprudența citată).

32

În consecință, concluziile în anularea deciziei privind respingerea reclamației sunt lipsite de conținut autonom, iar acțiunea trebuie privită ca fiind îndreptată împotriva deciziei atacate, a cărei motivare este precizată de decizia privind respingerea reclamației.

33

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive. Primul motiv, invocat cu titlu principal, este întemeiat pe o eroare de drept la interpretarea punctului 6 litera (b) din DGA ale CESE. Al doilea motiv, invocat cu titlu subsidiar pentru cazul respingerii de către Tribunal a primului motiv, este întemeiat pe o excepție de nelegalitate a punctului 6 litera (b) din DGA ale CESE.

34

Cu titlu principal, reclamanta susține că diferența dintre numărul de puncte atribuite doamnelor X și Y și numărul de puncte care i‑au fost atribuite ei se datorează unei erori de interpretare de către CESE a punctului 6 litera (b) din DGA ale CESE. Astfel, pentru a atribui punctele pe baza criteriului duratei activității profesionale prevăzut în această dispoziție, CESE ar fi luat în considerare întreaga activitate profesională a doamnelor X și Y, atât cea desfășurată în cadrul instituțiilor Uniunii, cât și cea desfășurată în afară, în condițiile în care ar fi trebuit să se ia în considerare numai anii de serviciu în cadrul Uniunii. Dacă CESE ar fi interpretat în mod corect punctul 6 litera (b) menționat anterior, reclamanta ar fi fost clasată pe primul loc, întrucât și‑a început cariera profesională în cadrul instituțiilor Uniunii cu mai mulți ani înaintea doamnelor X și Y.

35

În susținerea primului motiv, reclamanta dezvoltă mai multe argumente. În primul rând, aceasta susține că punctele 5 și 6 din DGA ale CESE trebuie să fie citite unul în continuarea celuilalt și că ambele vizează în mod necesar anii de serviciu în cadrul instituțiilor sau al organelor Uniunii.

36

În al doilea rând, reclamanta susține că interpretarea invocată de CESE, potrivit căreia sintagmele „durée de l’activité professionnelle” [durata activității profesionale] și „length of employment”, utilizate în versiunile în limbile franceză și, respectiv, engleză ale punctului 6 litera (b) din DGA ale CESE, înglobează orice activitate profesională pe care candidații la pensionarea anticipată fără reducerea drepturilor de pensie au avut‑o în cursul vieții, ar face practic imposibilă utilizarea tuturor punctelor prevăzute la această dispoziție, întrucât ar conduce aproape în mod necesar la o situație în care orice candidat ar primi numărul maxim de puncte prevăzut pentru acest criteriu.

37

În al treilea rând, reclamanta afirmă că sintagma „length of employment”, utilizată în versiunea în limba engleză a punctului 6 litera (b) din DGA ale CESE, arată că este vizat numai serviciul prestat în cadrul instituțiilor Uniunii de către candidații la beneficiul pensionării anticipate fără reducerea drepturilor de pensie. Pe de altă parte, versiunea în limba engleză a Comunicării din 18 martie 2013 ar utiliza expresia „length of service” acolo unde versiunea în limba franceză ar utiliza expresia „durée de [l’]activité professionnelle” [„durata activității profesionale”] ceea ce ar demonstra chiar în mai mare măsură că CESE ar fi obligat să ia în considerare numai anii de muncă realizați în cadrul instituțiilor Uniunii.

38

În al patrulea rând, reclamanta susține că interpretarea punctului 6 litera (b) din DGA ale CESE preconizată de CESE poate să conducă la o situație în care anii de activitate profesională realizați în afara instituțiilor Uniunii sunt luați în considerare în mod egal cu cei realizați în cadrul acestor instituții, chiar cu o durată săptămânală limitată. Or, o astfel de situație ar putea conduce la o încălcare a principiului egalității de tratament, întrucât ar face posibilă „obținerea unui beneficiu sub forma unor drepturi de pensie suplimentare pentru aceeași perioadă de muncă”.

39

În al cincilea și ultimul rând, reclamanta apreciază că, având în vedere diferența dintre cele două versiuni lingvistice ale DGA adoptate de CESE, punctul 6 litera (b) din aceste DGA ar trebui interpretat în funcție de economia generală și de finalitatea reglementării din care face parte această dispoziție. Astfel, nu ar exista niciun motiv pentru a crede că CESE a urmărit să acorde experienței profesionale dobândite în afara instituțiilor Uniunii aceeași greutate cu cea a serviciului prestat în cadrul acestor instituții. Dimpotrivă, ar părea mai probabil ca CESE să fi urmărit să favorizeze funcționarii care au consacrat o parte mai mare a vieții lor profesionale în serviciul său ori în serviciul instituțiilor Uniunii în raport cu cei care au lucrat mai puțin timp în instituțiile Uniunii. Pe de altă parte, acesta ar fi criteriul urmat de Parlament, de Consiliu și de Curtea de Justiție.

40

CESE răspunde, în primul rând, că punctele 5 și 6 din DGA adoptate de acesta sunt în mod intenționat redactate diferit. Astfel, punctul 5 din DGA ale CESE ar solicita candidatului la măsura prevăzută la articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut să fi acumulat 15 „ani de serviciu” în calitate de funcționar sau de agent al Uniunii, în timp ce punctul 6 litera (b) din aceste DGA ar utiliza în mod deliberat sintagma „activitate profesională”, sintagmă utilizată în mai multe rânduri în statut pentru a face referire la diferite activități profesionale desfășurate de funcționarul sau de agentul respectiv în afara instituțiilor Uniunii.

41

În al doilea rând, CESE apreciază că punctele 5 și 6 din DGA ale CESE au un domeniu de aplicare distinct. Astfel, punctul 5 din DGA ale CESE ar avea ca obiect să definească criteriile de eligibilitate care trebuie îndeplinite de candidații la pensionare anticipată fără reducerea drepturilor de pensie, în timp ce punctul 6 din aceste DGA ar avea ca scop să stabilească criteriile de selecție care ar permite departajarea candidaților reținuți.

42

În al treilea rând, CESE susține că argumentul reclamantei conduce la o încălcare a principiului egalității de tratament, întrucât are ca rezultat favorizarea funcționarilor și a agenților resortisanți ai statelor membre fondatoare sau ai țărilor care au aderat foarte devreme la Uniune.

43

În al patrulea rând, CESE consideră că nota de subsol 4 de la punctul 6 litera (b) din DGA ale CESE (a se vedea punctul 7 din prezenta hotărâre) demonstrează că, pentru a aplica această dispoziție, este permisă luarea în considerare a tuturor activităților profesionale desfășurate de candidat, inclusiv cele desfășurate în afara instituțiilor Uniunii. Astfel, în măsura în care această notă face referire la „[p]erioade de activitate profesională reale și dovedite în mod corespunzător”, ea ar putea viza numai experiența profesională dobândită în afara instituțiilor Uniunii, întrucât cariera profesională a unui funcționar în cadrul Uniunii nu este necesar să fie dovedită instituției, aceasta din urmă fiind în posesia tuturor dovezilor necesare referitoare la cariera respectivă.

44

În al cincilea rând, CESE subliniază că atât sintagma „durée de l’activité professionnelle” din textul în limba franceză, cât și sintagma „[l]ength of employment” din versiunea în limba engleză corespunzătoare, care figurează la punctul 6 litera (b) din DGA, susțin teza sa potrivit căreia orice experiență profesională a candidatului poate fi luată în considerare, inclusiv activitățile profesionale care au fost efectuate în afara instituțiilor Uniunii. În ceea ce privește versiunea în limba engleză a Comunicării din 18 martie 2013, expresia „length of service” ar fi fost utilizată dintr‑o eroare materială acolo unde versiunea franceză ar utiliza expresia „durée de [l’]activité professionnelle”. În orice caz, o astfel de eroare materială cuprinsă într‑o comunicare adresată personalului nu poate crea vreun drept, singurul text valabil fiind acela al punctului 6 litera (b) din DGA ale CESE, atât în limba franceză, cât și în limba engleză.

45

În al șaselea rând, CESE contestă posibilitatea ca modul său de interpretare a punctului 6 litera (b) din DGA ale CESE să determine o încălcare a principiului egalității de tratament, întrucât măsura în cauză nu ar permite acordarea unor drepturi de pensie suplimentare unui funcționar care ar avea un trecut profesional în afara instituțiilor Uniunii, ci doar i‑ar permite să se pensioneze anticipat fără ca drepturile sale de pensie să fie reduse.

46

În al șaptelea și ultimul rând, CESE, referindu‑se la jurisprudența constantă a Curții cu privire la această chestiune, apreciază că versiunile în limbile franceză și engleză ale DGA adoptate de CESE nu sunt divergente și că, în orice caz, economia generală și finalitatea DGA ale CESE demonstrează tocmai că modul său de interpretare a punctului 6 litera (b) din acestea este corect.

47

Rezultă din cuprinsul celor două tabele anexate la decizia privind respingerea reclamației că doamnele X și Y au fost clasate ambele, la egalitate, pe prima poziție, având fiecare o medie de notare de 4,30 și un total de 9,5 puncte, defalcate în 2,5 puncte pentru că împliniseră vârsta de 59 de ani până la 31 decembrie 2013, 4 puncte pentru durata activității lor profesionale, de 33 și, respectiv, de 26 de ani, și 3 puncte pentru rapoartele lor de evaluare. Reclamanta a fost plasată imediat după doamnele X și Y, pe poziția a treia, cu o medie de notare de 4,50 și un total de 8,5 puncte, și anume 1,5 puncte pentru că împlinise vârsta de 57 de ani până la 31 decembrie 2013, 4 puncte pentru durata activității sale profesionale de 31 de ani și 3 puncte pentru rapoartele sale de evaluare.

48

Rezultă de asemenea din dosar că doamnele X și Y și‑au început, ambele, cariera profesională în cadrul instituțiilor Uniunii în anul 1991. Întrucât s‑au pensionat în anul 2013, ele au lucrat deci în orice caz în instituțiile Uniunii, fiecare, 22 de ani și, respectiv, ceva mai puțin de 23 de ani. În ceea ce o privește pe reclamantă, este cert că aceasta a lucrat timp de 31 de ani în cadrul CESE.

49

Pentru a determina punctele care trebuie atribuite pe baza criteriului referitor la durata activității profesionale a doamnelor X și Y, de 33 de ani și, respectiv, de 26 de ani, CESE a adăugat, așadar, anii lor de activitate profesională în afara instituțiilor Uniunii la anii lor de serviciu în cadrul acestora, în speță ceva mai puțin de 23 de ani și în orice caz mai mult de 22 de ani. Or, dacă CESE ar fi luat în considerare numai anii lor de serviciu în cadrul Uniunii, doamnele X și Y ar fi obținut, fiecare, numai 2 puncte pentru acest criteriu, ceea ce ar fi redus totalul punctelor la 7,5 puncte și ar fi determinat plasarea reclamantei pe prima poziție.

50

În consecință, problema care se ridică este dacă, pentru a calcula durata activității profesionale a candidaților, după cum se prevede la punctul 6 litera (b) din DGA ale CESE, CESE putea să ia în considerare întreaga experiență profesională a candidaților, dobândită atât în cadrul, cât și în afara instituțiilor Uniunii, sau dacă trebuia să ia în considerare în exclusivitate anii de serviciu dobândiți în cadrul Uniunii.

51

În această privință, Tribunalul constată, pe de o parte, că, într‑adevăr, versiunea în limba franceză a comunicării din 18 martie 2013 utilizează expresia „durée de [l’] activité professionnelle” [durata activității profesionale] acolo unde versiunea în limba engleză utilizează expresia „length of service”, respectiv durata anilor de serviciu. Or, această divergență lingvistică nu poate crea vreun drept în favoarea reclamantei, în măsura în care Comunicarea din 18 martie 2013 este o măsură de punere în aplicare a DGA ale CESE și, în consecință, o dispoziție de rang inferior acestora. Pe de altă parte, Tribunalul observă că expresiile „durée de l’activité professionnelle” și „length of employment” conținute în versiunile în limbile franceză și engleză ale punctului 6 litera (b) din DGA ale CESE nu sunt divergente, însă modul lor de redactare nu permite să se dea un răspuns clar la problema vizată la punctul precedent. Prin urmare, se impune o interpretare teleologică și contextuală a punctului 6 litera (b) din DGA ale CESE.

52

O astfel de interpretare a punctului 6 litera (b) din DGA ale CESE necesită ca aceasta să fie compatibilă cu normele superioare și, înainte de toate, cu articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 septembrie 2006, De Soeten/Consiliul, F‑86/05, EU:F:2006:87, punctul 42 și jurisprudența citată), ceea ce determină Tribunalul să examineze în primul rând ratio legis a acestei din urmă dispoziții.

53

Referitor la acest aspect, Tribunalul arată că două documente redactate în cadrul lucrărilor pregătitoare privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut, prezentate de Consiliu ca răspuns la măsurile de cercetare judecătorească, conțin precizări cu privire la finalitatea acestei dispoziții. Astfel, potrivit Notei nr. 9522/03 a Președinției Consiliului din 19 mai 2003, care conține propunerea Președinției Consiliului privind revizuirea statutului adresată Consiliului, dispoziția în cauză „urmărește să faciliteze gestionarea personalului, în special în cadrul instituțiilor mici”. Potrivit Notei nr. 12957/03 a Președinției Consiliului din 26 septembrie 2003 privind aprobarea rezultatelor Comisiei de consultare în cadrul revizuirii statutului, adresată Comitetului Reprezentanților Permanenți, dispoziția menționată este destinată să „asigure instituțiilor o flexibilitate adecvată, în special în legătură cu procesul de extindere [a Uniunii].” Tribunalul arată că ulterior a fost adoptat considerentul (33) al Regulamentului (CE, Euratom) nr. 723/2004 din 22 martie 2004 de modificare a Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai acestor Comunități (JO L 124, p. 1), care precizează că „[s]istemul [de pensionare anticipată] ar trebui să fie destinat pentru a facilita gestionarea resurselor umane, în special în instituțiile cele mai mici”.

54

Tribunalul consideră că ratio legis a articolului 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut constă în a facilita, prin acordarea pensionării anticipate fără reducerea drepturilor de pensie, gestionarea resurselor umane în cadrul instituțiilor Uniunii. Această dispoziție nu are deci scopul de a favoriza funcționarii sau agenții care la sfârșitul carierei lor profesionale fac dovada unui număr mai mare de ani de serviciu în instituțiile Uniunii față de cei care fac dovada unui număr mai mic de ani de serviciu în instituțiile Uniunii întrucât cariera acestora s‑a desfășurat într‑o măsură mai mare decât a primilor în afara acestor instituții.

55

În al doilea rând, trebuie arătat că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut, beneficiul pensionării anticipate fără reducerea drepturilor de pensie poate fi acordat numai „[î]n interesul serviciului”. În această privință, s‑a statuat că aprecierea interesului serviciului trebuie să aibă loc pe baza unor criterii obiective și a unor proceduri transparente stabilite prin intermediul DGA și că legiuitorul a intenționat să limiteze puterea de apreciere a administrației în ceea ce privește interesul serviciului. S‑a statuat de asemenea că importanța avantajului statutar și garanțiile cu care legiuitorul a asociat acordarea acestuia justifică exercitarea de către instanța Uniunii a unui control precis, pe baza unor criterii stabilite de înseși instituțiile, al aprecierii interesului serviciului de către AIPN (Hotărârea din 12 septembrie 2006, De Soeten/Consiliul, F‑86/05, EU:F:2006:87, punctul 48). Fiecare instituție a Uniunii adoptă prin intermediul DGA propria definiție a interesului serviciului care justifică acordarea pensionării anticipate fără reducerea drepturilor de pensie.

56

De asemenea, rezultă din articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut că legiuitorul a intenționat să lase AIPN din cadrul fiecărei instituții a Uniunii o putere de apreciere în privința criteriilor care trebuie utilizate pentru a selecta funcționarii și agenții cărora le acordă beneficiul pensionării anticipate fără reducerea drepturilor de pensie, cu condiția ca aceste criterii să fie obiective și stabilite în prealabil. Dispoziția de mai sus nu impune deci ca toate instituțiile Uniunii să adopte criterii comune pentru a departaja candidații. După cum arată în mod întemeiat CESE, dacă aceasta ar fi fost voința legiuitorului, el ar fi putut impune instituțiilor să le stabilească de comun acord sau le‑ar fi putut institui direct în statut, ceea ce nu a făcut. Întrucât nu există niciun principiu general de drept care să oblige toate instituțiile Uniunii să rețină aceleași criterii la adoptarea DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut, este necesar să se concluzioneze că instituțiile Uniunii puteau să definească fiecare în mod liber, în cadrul DGA‑urilor adoptate, interesul serviciului care justifica acordarea pensionării anticipate fără reducerea drepturilor de pensie și să stabilească criteriile obiective pe care le considerau fiecare oportune în vederea departajării candidaturilor pentru această măsură.

57

În consecință, întrucât articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut nu obligă instituțiile să ia în considerare vechimea în serviciu în cadrul instituțiilor Uniunii ca un criteriu obiectiv care ar permite departajarea candidaților la pensionarea anticipată fără reducerea drepturilor de pensie, dar întrucât acesta nu interzice nici ca instituțiile să se întemeieze pe acest criteriu pentru a departaja candidații, nu este exclus ca o instituție să aleagă să își utilizeze marja de apreciere stabilind în cadrul DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut, printre alte criterii, pe acela al vechimii în serviciu în cadrul Uniunii. O astfel de alegere înseamnă în acest caz să se acorde prioritate funcționarilor care au petrecut mai mulți ani în serviciul instituțiilor Uniunii, asigurându‑le un loc mai bun pe lista de clasificare a candidaților la beneficiul măsurii prevăzute la articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut față de colegii lor al căror parcurs profesional s‑a desfășurat într‑o măsură mai mică în cadrul instituțiilor Uniunii.

58

Aceasta este de altfel, după cum rezultă din cuprinsul punctelor 9-16 din prezenta hotărâre, alegerea care a fost făcută de Parlament, de Consiliu, de Comisie, de Curtea de Justiție și de Curtea de Conturi. Astfel, în ceea ce privește Parlamentul și Comisia, articolul 5 alineatul (5) din DGA ale Parlamentului și articolul 5 punctul 6 din DGA ale Comisiei prevăd, ambele, că vechimea în serviciu dobândită în cadrul instituției respective constituie unul dintre criteriile care trebuie luate în considerare pentru a selecta candidații. În ceea ce privește Consiliul și Curtea de Conturi, rezultă din cuprinsul punctului 3 al Comunicării către personal nr. 105/04 a Consiliului și din cuprinsul articolului 5 din DGA adoptate de Curtea de Conturi că vechimea în serviciu în cadrul oricărei instituții a Uniunii este valorizată. În ceea ce privește Curtea de Justiție, articolul 5 din DGA ale Curții de Justiție prevede că „vechimea” constituie unul dintre criteriile obiective. Întrebată în această privință de către Tribunal în cadrul activităților de cercetare judecătorească, Curtea de Justiție a precizat că acest termen includea nu numai perioadele de serviciu efectuate de un funcționar în serviciul Curții de Justiție, ci și pe cele efectuate în serviciul altor instituții ale Uniunii.

59

Întrucât alegerea făcută de instituțiile menționate la punctul precedent nu obligă nicidecum CESE, acesta avea dreptul să utilizeze marja de apreciere de care dispune prin stabilirea în cadrul DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut, ca un criteriu obiectiv pentru selectarea candidaților, durata oricărei activități profesionale a persoanelor interesate, fără a o limita doar la activitatea profesională desfășurată în cadrul instituțiilor Uniunii.

60

Având în vedere considerațiile de mai sus, trebuie să se răspundă afirmativ la întrebarea dacă, pentru a calcula durata activității profesionale, astfel cum este prevăzută la punctul 6 litera (b) din DGA ale CESE, CESE putea lua în considerare întreaga experiență profesională a candidaților, dobândită atât în cadrul, cât și în afara instituțiilor Uniunii.

61

Mai trebuie să se adauge că această concluzie nu poate fi infirmată de argumentul reclamantei potrivit căruia o astfel de interpretare a punctului 6 litera (b) din DGA ale CESE ar putea determina o încălcare a principiului egalității de tratament constând în acordarea de „drepturi de pensie suplimentare pentru aceeași perioadă de angajare” în favoarea candidaților reținuți a căror activitate profesională s‑ar fi desfășurat de asemenea în afara instituțiilor Uniunii.

62

Astfel, în măsura în care drepturile de pensie se calculează pe baza anilor de serviciu efectuați în instituțiile Uniunii și, dacă este cazul, pe baza drepturilor de pensie naționale transferate, faptul de a acorda pensionarea anticipată fără reducerea drepturilor de pensie unui funcționar care poate invoca o activitate profesională exercitată în afara instituțiilor Uniunii nu îi va da drepturi de pensie suplimentare în raport cu situația unui funcționar, de asemenea beneficiar al pensionării anticipate fără reducerea drepturilor de pensie, care a dobândit întreaga experiență profesională în cadrul instituțiilor Uniunii.

63

Având în vedere tot ceea ce precedă, este necesar să se respingă primul motiv ca nefondat. Trebuie, în continuare, să se statueze cu privire la motivul invocat cu titlu subsidiar de reclamantă.

64

Cu titlu subsidiar, reclamanta susține că punctul 6 litera (b) din DGA ale CESE, în măsura în care această dispoziție trebuie interpretată în sensul că include totodată activitatea efectuată în afara instituțiilor Uniunii, este nelegal. Astfel, deși instituțiile dispun de o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește criteriile obiective pe care le adoptă în aplicarea articolului 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut, ar mai trebui ca aceste criterii să servească efectiv interesului serviciului. În măsura în care numai serviciul prestat în cadrul instituțiilor Uniunii, cu excluderea activității efectuate în afara acestora, ar servi în mod efectiv interesului serviciului, punctul 6 litera (b) din DGA ale CESE ar încălca articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut.

65

În cadrul ședinței, reclamanta a susținut în această privință că CESE era obligat să adopte criterii obiective în raport cu interesul serviciului, de natură specială, cu care se confrunta și că instanța Uniunii trebuia să poată exercita un control al legalității cu privire la acest interes al serviciului. Reclamanta a subliniat că instanța Uniunii trebuie să cunoască acest interes al serviciului și să examineze dacă criteriile obiective stabilite de CESE permiteau îndeplinirea acestuia. Or, în cazul în discuție, DGA ale CESE nu ar conține niciun element care să permită aprecierea interesului serviciului urmărit de CESE atunci când aplică criteriul prevăzut la punctul 6 litera (b) din DGA, referitor la durata activității profesionale.

66

CESE răspunde că dispune de o largă putere de apreciere atunci când adoptă măsuri în interesul serviciului și că instanța Uniunii, în cadrul controlului pe care îl efectuează privind respectarea principiului nediscriminării, trebuie să se limiteze la a verifica faptul că nu a operat o diferențiere arbitrară sau vădit contrară interesului serviciului. CESE afirmă în continuare că criteriile obiective prevăzute la punctul 6 din DGA nu sunt nici arbitrare și nici contrare intereselor serviciului.

67

După cum s‑a arătat la punctele 55 și 56 din prezenta hotărâre, beneficiul pensionării anticipate fără reducerea drepturilor de pensie în temeiul articolului 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut poate fi acordat dacă interesul serviciului justifică acest lucru, interes care este definit în mod liber de fiecare instituție a Uniunii în cadrul DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut. Apoi, pentru a departaja candidații, AIPN trebuie să stabilească și să aplice criterii obiective și proceduri transparente, stabilite de asemenea în DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut adoptate de instituție.

68

În această privință, Tribunalul constată că DGA ale Parlamentului, ale Consiliului, ale Comisiei, ale Curții de Justiție și ale Curții de Conturi conțin o definiție a interesului serviciului în sensul articolului 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut. Astfel, în ceea ce privește Parlamentul, articolul 5 alineatul (4) din DGA ale Parlamentului face referire la măsurile de reorganizare decise de Parlament și în special la încetarea atribuțiilor unui funcționar ca urmare a unor măsuri de reorganizare în curs, în măsura în care nicio nouă atribuție adecvată acestuia din urmă nu a fost identificată sau nu este susceptibilă să fie identificată într‑un viitor apropiat. În mod similar, în ceea ce privește Consiliul, articolul 5 alineatul (1) din DGA ale Consiliului prevede că noțiunea de interes al serviciului se apreciază având în vedere împrejurările și diferiți factori, printre care necesitatea reorganizării structurale a unor servicii și necesitatea reînnoirii sau a reorientării competențelor necesare în cadrul Secretariatului general al Consiliului în funcție de noile misiuni care îi sunt încredințate, precum și de constrângerile legate de extinderea Uniunii. În ceea ce privește Comisia, articolul 5 alineatul (4) din DGA adoptate de Comisie stabilește criterii legate de măsurile de reorganizare în vederea aprecierii interesului serviciului, precum măsurile de reorganizare sau de redistribuire în curs. În ceea ce privește Curtea de Justiție și Curtea de Conturi, articolul 5 din DGA adoptate de Curtea de Justiție și articolul 5 din DGA adoptate de Curtea de Conturi identifică interesul serviciului drept reorganizarea acestuia.

69

În continuare, Tribunalul constată că DGA ale celor cinci instituții menționate la punctul precedent stabilesc criterii obiective care permit avantajarea anumitor candidați în detrimentul altora, cum ar fi vârsta acestora, durata experienței lor profesionale sau situația lor personală și familială, precum și procedura care trebuie urmată de candidați și de instituție.

70

În schimb, în ceea ce privește DGA ale CESE, punctul 6 din acestea prevede că „[p]entru a identifica cererile care răspund cel mai bine interesului serviciului, și pentru a asigura o transparență completă în elaborarea listei funcționarilor care pot beneficia de măsură, se instituie un sistem de atribuire de puncte”. Potrivit punctului 6 din DGA ale CESE, acest sistem de atribuire de puncte ia în considerare vârsta persoanei interesate [punctul 6 litera (a) din DGA ale CESE], durata activității sale profesionale [punctul 6 litera (b) din DGA ale CESE], care trebuie înțeleasă, după cum tocmai s‑a statuat la punctul 60 din prezenta hotărâre, în sensul că înglobează întreaga experiență profesională a persoanei interesate, și media aritmetică a punctelor din rapoartele de evaluare din ultimii cinci ani [punctul 6 litera (c) din DGA ale CESE].

71

Rezultă astfel din modul de redactare a punctului 6 din DGA ale CESE că CESE s‑a limitat să stabilească, pe de o parte, criterii legate de vârsta, de durata experienței profesionale și de meritele pe care candidații le‑au demonstrat pe parcursul ultimilor lor ani de serviciu în cadrul CESE sau al instituțiilor, criterii destinate pur și simplu să departajeze candidații, și, pe de altă parte, procedura de urmat atât de aceștia pentru a‑și prezenta cererile, cât și de către AIPN pentru a adopta o decizie, însă a omis să identifice interesul serviciului care justifică acordarea măsurii prevăzute la articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut.

72

Examinarea modului de redactare a punctului 6 din DGA ale CESE demonstrează că CESE a considerat că era în interesul serviciului acestui organism să faciliteze pensionarea anticipată a funcționarilor săi celor mai în vârstă, care au lucrat cel mai mare număr de ani pe parcursul carierei lor și care au cel mai mare număr de puncte în ultimele lor rapoarte de evaluare. Or, aceste criterii nu răspund, în sine, la ratio legis a articolului 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut, care, după cum s‑a amintit la punctul 54 din prezenta hotărâre, constă în a facilita gestionarea resurselor umane de către instituții.

73

Întrebat în acest sens în cadrul ședinței, CESE a confirmat că DGA ale CESE nu identifică interesul serviciului astfel cum este vizat la articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut. Potrivit declarațiilor sale, CESE examinează mai întâi dacă există un „interes general al serviciului în ansamblul său” pentru aplicarea articolului 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut și, în cazul unui răspuns afirmativ, lansează procedura de apel pentru candidaturi pentru întregul personal al CESE. Toți candidații eligibili care îndeplinesc cele trei criterii prevăzute la punctul 6 din DGA ale CESE, referitoare la vârstă, la durata activității profesionale și la meritele în serviciu, sunt înscriși pe o listă în ordinea descrescătoare a numărului de puncte obținute. Această listă este publicată și comunicată candidaților. Ulterior, candidații pot decide să renunțe sau să nu renunțe la beneficiul pensionării anticipate.

74

Prin urmare, Tribunalul trebuie să constate că CESE a omis să definească în cadrul DGA privind articolul 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut interesul serviciului care justifică acordarea beneficiului pensionării anticipate fără reducerea drepturilor de pensie și că, în practică, CESE a asimilat interesul serviciului cu pensionarea anticipată a funcționarilor săi celor mai în vârstă, care au lucrat cel mai mare număr de ani în cursul carierei lor și care dețin cel mai mare număr de puncte în ultimele rapoarte de evaluare.

75

Criteriul referitor la durata activității profesionale, indiferent dacă aceasta a fost dobândită în cadrul instituțiilor Uniunii sau în afara acestora, prevăzut la punctul 6 litera (b) din DGA ale CESE, nu permite însă, nici singur, nici împreună cu criteriile referitoare la vârstă și la merite, prevăzute la punctul 6 litera (a) și, respectiv, litera (c) din DGA menționate, definirea interesului serviciului care justifică acordarea pensionării anticipate fără reducerea drepturilor de pensie.

76

Așadar, punctul 6 litera (b) din DGA ale CESE, nici singur, nici coroborat cu același punct 6 literele (a) și (c), nu permitea CESE să aprecieze interesul serviciului, în sensul articolului 9 alineatul (2) din anexa VIII la statut, în raport cu care acesta era obligat să examineze cererile, precum cea a reclamantei, de a beneficia de această din urmă dispoziție.

77

În consecință, și după audierea părților în cadrul ședinței cu privire la chestiunea dacă modul în care interesul serviciului a fost luat în considerare de CESE în DGA putea justifica anularea deciziei atacate, este necesar să se admită excepția de nelegalitate invocată, să se declare că punctul 6 litera (b) din DGA ale CESE este inaplicabil în speță și să se admită al doilea motiv.

78

Dat fiind că decizia atacată este întemeiată pe o dispoziție nelegală, această decizie este nelegală și, prin urmare, trebuie anulată.

79

Potrivit articolului 101 din Regulamentul de procedură, sub rezerva altor prevederi din capitolul 8 din titlul II din regulamentul menționat, partea care cade în pretenții suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată efectuate de cealaltă parte. În temeiul articolului 102 alineatul (1) din același regulament, Tribunalul poate, în măsura impusă de echitate, să decidă ca o parte care cade în pretenții să suporte propriile cheltuieli de judecată, dar să nu fie obligată decât la plata parțială a cheltuielilor de judecată efectuate de cealaltă parte sau chiar să nu fie obligată la plata acestora.

80

Din motivarea prezentei hotărâri rezultă că partea care a căzut în pretenții este CESE. În plus, reclamanta a solicitat în mod expres în concluziile sale ca CESE să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată. Având în vedere că împrejurările speței nu justifică aplicarea dispozițiilor articolului 102 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, CESE va suporta propriile cheltuieli de judecată și este obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL FUNCȚIEI PUBLICE (Camera a doua)

declară și hotărăște: