This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62013CN0396
Case C-396/13: Request for a preliminary ruling from the Satakunnan käräjäoikeus (Finland) lodged on 12 July 2013 — Sähköalojen ammattiliitto ry v Elektrobudowa Spółka Akcyjna
Cauza C-396/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Satakunnan käräjäoikeus (Finlanda) la 12 iulie 2013 — Sähköalojen ammattiliitto ry/Elektrobudowa Spolka Akcyjna
Cauza C-396/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Satakunnan käräjäoikeus (Finlanda) la 12 iulie 2013 — Sähköalojen ammattiliitto ry/Elektrobudowa Spolka Akcyjna
JO C 260, 7.9.2013, p. 28–29
(HR)
JO C 260, 7.9.2013, p. 37–38
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
7.9.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 260/37 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Satakunnan käräjäoikeus (Finlanda) la 12 iulie 2013 — Sähköalojen ammattiliitto ry/Elektrobudowa Spolka Akcyjna
(Cauza C-396/13)
2013/C 260/67
Limba de procedură: finlandeza
Instanța de trimitere
Satakunnan käräjäoikeus
Părțile din procedura principală
Reclamant: Sähköalojen ammattiliitto ry
Pârâtă: Elektrobudowa Spolka Akcyjna
Întrebările preliminare
1.1. |
Un sindicat care acționează în interesul lucrătorilor poate invoca direct t articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ca izvor de drept împotriva unui prestator de servicii dintr-un alt stat membru, în cazul în care prevederea despre care se pretinde că este contrară articolului 47 (articolul 84 din Codul muncii polonez) este o prevedere pur națională? |
1.2. |
În cadrul unei proceduri judiciare având ca obiect creanțele scadente în statul în care este efectuată munca în sensul Directivei 96/71/CE (1), rezultă din dreptul Uniunii, în special din principiul protecției jurisdicționale efective, consacrat la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 6 din directiva menționată, coroborat cu libertatea de asociere sindicală garantată de articolul 12 din Carta drepturilor fundamentale, rezultă că instanța națională trebuie să lase neaplicată o prevedere din Codul muncii al statului de origine al lucrătorilor, care se opune cesiunii creanțelor salariale către un sindicat din statul în care este efectuată munca în vederea recuperării lor de către acest sindicat, în cazul în care prevederea corespunzătoare a statului în care este efectuată munca permite cesiunea creanței salariale scadente în vederea recuperării sale și prin urmare transmiterea calității procesuale active unui sindicat la care sunt afiliați toți lucrătorii care și-au cesionat creanța în vederea recuperării? |
1.3. |
Clauzele Protocolului nr. 30 la Tratatul de la Lisabona trebuie interpretate în sensul că trebuie luate în considerare inclusiv alte instanțele judecătorești naționale decât cele din Polonia sau Regatul Unit, dacă litigiul în discuție prezintă o legătură strânsă cu Polonia și în special dacă legislația aplicabilă contractelor de muncă este cea poloneză? Cu alte cuvinte: protocolul polono-britanic împiedică o instanță judecătorească finlandeză să constate faptul că acte cu putere de lege sau acte administrative, practici sau măsuri administrative adoptate de Polonia încalcă drepturile fundamentale, libertățile și principiile proclamate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene? |
1.4. |
Luând în considerare articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul Roma I trebuie interpretat în sensul că interzice aplicarea unei reglementări naționale a unui stat membru care interzice cesiunea de creanțe și de drepturi care rezultă dintr-un raport de muncă? |
1.5. |
Articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul Roma I trebuie interpretat în sensul că legislația aplicabilă cesiunii de creanțe rezultate din contractul de muncă este legislația care, potrivit Regulamentului Roma I, este aplicabilă contractului de muncă în discuție, fără să fie relevant faptul dacă prevederile unei alte legislații au de asemenea efecte asupra conținutului unui drept individual? |
1.6. |
Articolul 3 din Directiva 96/71 trebuie interpretat în lumina articolelor 56 și 57 TFUE în sensul că noțiunea de salariu minim cuprinde tariful orar de bază în funcție de încadrarea în categorii salariale, salariul garantat pentru munca în acord, indemnizația de concediu, diurna fixă și indemnizația pentru drumul zilnic către locul de muncă (denumită în continuare „indemnizația pentru drumul la muncă”), astfel cum aceste condiții de lucru sunt stabilite în convenția colectivă cu aplicabilitate generală care intră sub incidența anexei la directivă?
|
(1) Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 4, p. 29).