—

pentru Rohm Semiconductor GmbH, de H. Nehm, Rechtsanwalt;

—

pentru Comisia Europeană, de B.‑R. Killmann și de A. Caeiros, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea pozițiilor 8541 și 8543, precum și a subpozițiilor 8543 89 95 și 8543 90 80 din Nomenclatura combinată, care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1832/2002 al Comisiei din 1 august 2002 (JO L 290, p. 1, denumită în continuare „NC”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Rohm Semiconductor GmbH (denumit în continuare „Rohm Semiconductor”), pe de o parte, și Hauptzollamt Krefeld (Biroul vamal principal din Krefeld), pe de altă parte, cu privire la recuperarea taxelor vamale la importul de module care servesc la transmiterea și la recepționarea de date la distanță scurtă.

3

NC se întemeiază pe Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”), elaborat de Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), și instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată în numele Comunității Economice Europene prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199). Aceasta preia clasificarea cu șase cifre a pozițiilor și a subpozițiilor din SA, adăugând în același timp o a șaptea și o a opta cifră pentru a forma subdiviziuni care îi sunt proprii.

4

Partea I din NC cuprinde un ansamblu de dispoziții preliminare. În această parte, în titlul I, consacrat regulilor generale, secțiunea A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea [NC]”, prevede:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

[…]

5

Partea II din NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, include secțiunea XVI. Această secțiune cuprinde printre altele capitolul 85, intitulat „Mașini, aparate și echipamente electrice și părți ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de televiziune de înregistrat sau de reprodus imagine și sunet; părți și accesorii ale acestor aparate”.

6

Sub titlul acestei secțiuni figurează nota 2, care precizează:

„[…]

[…]

7

Capitolul 85 include printre altele pozițiile și subpozițiile următoare:

„8529 Părți care pot fi recunoscute ca fiind destinate exclusiv sau în principal aparatelor de la pozițiile 8525-8528:

[…]

8529 90 – Altele:

8529 90 10 ‐ ‐ Ansambluri și subansambluri, formate din două sau mai multe părți sau piese asamblate, pentru aparatele menționate la subpozițiile 8526 10 10, 8526 91 11, 8526 91 19 și 8526 92 10 și utilizate pentru aeronavele civile […]

‐ ‐ Altele:

8529 90 40 ‐ ‐ ‐ Părți de aparate de la subpozițiile 8525 10 50, 8525 20 91, 8525 20 99, 8525 40 11 și 8527 90 92

‐ ‐ ‐ Altele:

‐ ‐ ‐ ‐ Cutii și carcase:

[…]

8541 Diode, tranzistori și dispozitive similare cu semiconductori; dispozitive fotosensibile cu semiconductori, inclusiv celule fotovoltaice chiar asamblate în module sau montate în panouri; diode emițătoare de lumină; cristale piezoelectrice montate:

[…]

8543 Mașini și aparate electrice care au o funcție proprie, nedenumite și necuprinse în altă parte în acest capitol:

[…]

– alte mașini și aparate:

[…]

8543 89 – – Altele

[…]

8543 89 95 – – – – Altele

8543 90 – Părțile:

[…]

8543 90 80 – – Altele

[…]” [traducere neoficială]

8

Articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1255/96 al Consiliului din 27 iunie 1996 de suspendare temporară a drepturilor autonome prevăzute de Tariful vamal comun pentru anumite produse industriale, agricole și de pescuit (JO L 158, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 8, p. 223), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2264/2002 al Consiliului din 19 decembrie 2002 (JO L 350, p. 1, denumit în continuare „Regulamentul nr. 1255/96”), prevedea că taxele vamale autonome prevăzute de Tariful vamal comun pentru produsele enumerate în anexa la acesta se suspendă la nivelurile indicate pentru fiecare dintre ele. Potrivit acestei anexe, produsele care corespundeau subpoziției 8543 90 80 nu făceau obiectul unor taxe vamale. Erau vizate printre altele „ansamblurile de produse de la poziția 8541 sau 8542 montate pe un circuit imprimat, încorporat într‑o carcasă”. Regulamentul nr. 1255/96 a fost abrogat prin Regulamentul (UE) nr. 1344/2011 al Consiliului din 19 decembrie 2011 de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute în Tariful vamal comun pentru anumite produse agricole, pescărești și industriale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1255/96 (JO L 349, p. 1). Cu toate acestea, Regulamentul nr. 1255/96 rămâne aplicabil unor împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal.

9

OMV aprobă, în condițiile prevăzute la articolul 8 din Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA.

10

Notele explicative ale SA referitoare la poziția 8541 conțin, la punctul B, intitulat „Dispozitive fotosensibile cu semiconductori”, următoarele precizări:

„Această grupă cuprinde dispozitivele fotosensibile cu semiconductori în care razele vizibile, infraroșii sau ultraviolete provoacă, prin efect fotoelectric intern, o variație a rezistivității.

[…]

Dispozitivele fotosensibile cu semiconductori care se clasifică la această poziție, indiferent dacă sunt prezentate montate, cu alte cuvinte, împreună cu conexiunile lor, încapsulate sau nemontate.”

11

Notele explicative ale SA referitoare la poziția 8543 prevăd printre altele următoarele:

„Trebuie considerate mașini sau aparate în sensul prezentei poziții dispozitivele electrice care au o funcție proprie. Dispozițiile notei explicative privind poziția 8479 referitoare la mașinile și la aparatele care au o funcție proprie sunt aplicabile mutatis mutandis la mașinile și la aparatele de la această poziție.”

12

În această privință, notele explicative ale SA referitoare la poziția 8479 prevăd:

„Prezenta poziție include mașinile și aparatele mecanice care au o funcție proprie care nu sunt:

[…]

[…]

Mașinile și aparatele de la această poziție se disting de părțile de mașini sau de aparate care trebuie clasificate în conformitate cu dispozițiile generale referitoare la părți prin faptul că au o funcție proprie.”

13

În cursul anului 2003, Rohm Semiconductor a declarat, în vederea punerii lor în liberă circulație, module care servesc la transmiterea și la recepționarea de date la distanță scurtă în interacțiune cu alte instrumente electronice, prin intermediul razelor infraroșii. Aceste module sunt destinate să fie integrate în telefoane și în computere portabile. Ele se compun fiecare, printre altele, dintr‑un circuit imprimat pe care sunt montate fotodiode și diode emițătoare de lumină (denumite în continuare „LED‑uri”).

14

În anii 2006 și 2007, Hauptzollamt Krefeld a aplicat pentru modulele menționate taxe vamale în cotă de 3,7 % pentru motivul că aceste module se clasifică la subpoziția 8543 89 95 din NC. Prin urmare, acesta a emis, în privința Rohm Semiconductor, două decizii de recuperare a unor taxe vamale în cuantum total de 125397,15 euro.

15

Rohm Semiconductor a formulat o acțiune împotriva acestor decizii la Finanzgericht Düsseldorf (Tribunalul Financiar din Düsseldorf). Ea apreciază că modulele în discuție în litigiul principal se clasifică la poziția tarifară 8541, care cuprinde printre altele diodele, tranzistorii și dispozitivele similare cu semiconductori, precum și LED‑urile, și că, în consecință, modulele respective fac obiectul unei scutiri de taxe vamale. În susținerea acestei argumentații, ea invocă Hotărârea X (C‑411/07, EU:C:2008:535), în care Curtea a constatat că optocuploarele se clasifică la poziția 8541 din NC.

16

Hauptzollamt Krefeld contestă pertinența acestei argumentații. Astfel, modulele în cauză s‑ar distinge de optocuploare, întrucât, spre deosebire de acestea din urmă, modulele menționate ar funcționa datorită interacțiunii diodelor care sunt încorporate în acestea cu diode externe, instalate în alte aparate electronice.

17

Acesta consideră mai întâi că simpla împrejurare că aceleași module nu sunt optocuploare se opune clasificării lor la poziția 8541. Astfel, între elementele emițătoare și elementele receptoare de lumină ale optocuploarelor ar exista o separare galvanică ce exclude orice legătură electrică între circuitele care sunt legate între ele prin aceste componente. Invers, în modulele în discuție în litigiul principal, LED‑urile și fotodiodele nu sunt concepute să interacționeze între ele, ci trebuie să transmită semnale către componentele externe corespondente și, respectiv, să primească semnale de la acestea.

18

În plus, aceste module ar avea o altă funcție decât aceea de optocuplor. Astfel, ele ar fi destinate, ca module emițătoare/receptoare, comunicării optice fără fir.

19

În sfârșit, funcția menționată ar fi distinctă de cea a aparatelor, a telefoanelor mobile sau a computerelor portabile în care acestea sunt încorporate. Modulele în cauză, prin funcția lor, nu ar constitui un element integrat sau inseparabil al acestor aparate.

20

Având în vedere argumentele prezentate, instanța de trimitere are îndoieli cu privire la aspectul dacă aceleași module se clasifică la poziția 8541 din NC ca urmare a compoziției lor sau la poziția 8543 din NC ca urmare a funcției lor specifice.

21

În aceste condiții, Finanzgericht Düsseldorf a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

22

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că se clasifică la poziția 8541 sau 8543 din NC modulele constituite, fiecare, din interconectarea unui LED, a unei fotodiode și a mai multe alte dispozitive cu semiconductori și care pot fi utilizate ca emițători/receptori cu infraroșii atunci când beneficiază de alimentarea electrică a aparatelor care le încorporează.

23

Mai întâi trebuie amintit că reiese dintr‑o jurisprudență constantă a Curții că, atunci când aceasta este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă mai curând în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare îi va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect în NC produsele în discuție în litigiul principal decât în a efectua ea însăși această clasificare, cu atât mai mult cu cât Curtea nu dispune în mod necesar de toate elementele indispensabile în această privință. Instanța națională este, în orice caz, mai bine plasată pentru a efectua clasificarea. Totuși, pentru a oferi un răspuns util acesteia, Curtea poate, într‑un spirit de cooperare cu instanțele naționale, să îi furnizeze toate indicațiile pe care le consideră necesare (a se vedea în special Hotărârea Data I/O, C‑370/08, EU:C:2010:284, punctul 24 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea Data I/O, C‑297/13, EU:C:2014:331, punctul 36 și jurisprudența citată).

24

În continuare, după cum susțin Rohm Semiconductor și Comisia Europeană, în vederea garantării securității juridice și a facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie căutat, în general, în caracteristicile și în proprietățile lor obiective, astfel cum au fost definite în formularea poziției din NC și a notelor de secțiuni sau de capitole (a se vedea în special Hotărârea Peacock, C‑339/98, EU:C:2000:573, punctul 9, Hotărârea Codirex Expeditie, C‑400/06, EU:C:2007:519, punctul 16 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea Sysmex Europe, C‑480/13, EU:C:2014:2097, punctul 29).

25

În sfârșit, notele explicative elaborate de Comisie în ceea ce privește NC și de OMV în ceea ce privește SA aduc o contribuție importantă la interpretarea domeniului de aplicare al diferitor poziții tarifare, fără a avea însă forță juridică obligatorie (a se vedea în acest sens în special Hotărârea Data I/O, EU:C:2014:331, punctul 33 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea Lukoyl Neftohim Burgas, C‑330/13, EU:C:2014:1757, punctul 35 și jurisprudența citată).

26

În ceea ce privește, pe de o parte, poziția 8541 din NC, Curtea a declarat că se clasifică în special la această poziție dispozitivele fotosensibile cu semiconductori, precum optocuploarele (Hotărârea X, EU:C:2008:535, punctul 30).

27

În ceea ce privește, pe de altă parte, poziția 8543, ea este aplicabilă unei mașini sau unui aparat electric numai dacă acesta are o funcție proprie și dacă nu poate fi clasificat la alte poziții din capitolul 85 din NC (a se vedea în acest sens Hotărârea X, EU:C:2008:535, punctele 27 și 28).

28

Întrucât instanța de trimitere a constatat că modulele în discuție în litigiul principal erau dotate cu o funcție proprie, trebuie analizată a doua dintre condițiile menționate.

29

Din caracterul subsidiar al poziției 8543 rezultă că aceasta include produsele care, deși se clasifică la capitolul 85 din NC, nu corespund niciunei alte poziții din acest capitol (a se vedea prin analogie Hotărârea Data I/O, EU:C:2014:331, punctul 49).

30

Or, în primul rând, caracteristicile produsului în discuție în litigiul principal sunt mai complexe decât cele ale unui optocuplor.

31

Astfel, modulele precum cele în discuție în litigiul principal se disting de un simplu dispozitiv cu semiconductori sau de o simplă diodă întrucât, după cum arată instanța de trimitere, ele sunt compuse din circuite multiple dispuse pe mai multe dispozitive cu semiconductori, precum și un LED și o fotodiodă. În consecință, niciuna dintre componentele menționate nu conferă modulelor respective o funcție caracteristică, deoarece acestea din urmă pot fi utilizate în același timp pentru a emite și pentru a primi semnale.

32

În plus, în condițiile în care optocuploarele transmit un semnal de la un circuit electric la altul în interiorul aceluiași produs, modulele menționate permit o comunicare externă produselor în care sunt încorporate. Astfel, comunicarea de date, prin canalul acelorași module, se operează între aparate distincte.

33

În al doilea rând, după cum atrage atenția Comisia în observațiile sale scrise, împrejurarea că modulele precum cele în discuție în litigiul principal sunt compuse din elemente care, luate în considerare în mod izolat, ar putea fi încadrate fiecare la poziția 8541 din NC nu este de natură să repună în discuție clasificarea acestora la o altă poziție din moment ce, în urma asamblării elementelor respective, ele constituie produse distincte de acestea din urmă (a se vedea prin analogie Hotărârea Kloosterboer Services, C‑173/08, EU:C:2009:382, punctul 29).

34

Astfel, având în vedere că, pe de o parte, modulele precum cele în discuție în litigiul principal, utilizate pentru transmiterea și recepționarea în interacțiune cu alte instrumente electronice, prin intermediul razelor infraroșii, de date la distanță, scurtă, sunt dotate cu o funcție proprie și că, pe de altă parte, aceste module, care sunt compuse, fiecare, din interconectarea unui LED, a unei fotodiode și a mai multe alte dispozitive cu semiconductori și care sunt destinate să fie integrate în alte aparate de a căror alimentare electrică beneficiază, nu sunt cuprinse la nicio altă poziție din capitolul 85 din NC decât la poziția 8543, modulele respective se clasifică la această din urmă poziție.

35

Din toate considerațiile de mai sus rezultă că trebuie să se răspundă la prima întrebare că NC trebuie interpretată în sensul că modulele constituite, fiecare, din interconectarea unui LED, a unei fotodiode și a mai multe alte dispozitive cu semiconductori și care pot fi utilizate ca emițători/receptori cu infraroșii atunci când beneficiază de alimentarea electrică a aparatelor care le încorporează se clasifică la poziția 8543 din NC.

36

Rohm Semiconductor susține că a doua întrebare este ipotetică și, în consecință, propune Curții să o declare inadmisibilă. În această privință, ea invocă definiția termenului „părți”, care ar fi fost adoptată de Curte în Hotărârea X (EU:C:2008:535), pentru a afirma că, în măsura în care modulele în discuție în litigiul principal nu pot funcționa în mod util independent de telefoanele mobile cărora le sunt destinate, ele trebuie calificate drept „părți” ale acestor telefoane. Or, potrivit notei 2 litera (c) din secțiunea XVI din NC, aceste module ar trebui să fie clasificate la subpoziția 8529 90 40, întrucât sunt destinate tocmai să fie încorporate în telefoane mobile.

37

Potrivit Rohm Semiconductor, prin intermediul celei de a doua întrebări s‑ar urmări astfel să se stabilească dacă, în ipoteza în care modul de redactare a poziției 8525 din NC ar exclude telefoanele mobile, asemenea module trebuie considerate, după modelul acestora, ca fiind o mașină/un aparat care se clasifică la poziția 8543 pentru motivul că au o funcție proprie, distinctă de cea a unui telefon mobil, sau dacă, în pofida acestei funcții proprii, modulele respective sunt părți de mașini care se clasifică la poziția menționată.

38

Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, întrebările referitoare la interpretarea dreptului Uniunii adresate de instanța națională în cadrul normativ și factual pe care îl definește sub propria răspundere și a cărui exactitate Curtea nu are competența să o verifice beneficiază de o prezumție de pertinență. Respingerea de către Curte a unei cereri de decizie preliminară formulate de o instanță națională este posibilă numai dacă este evident că interpretarea dreptului Uniunii solicitată nu are nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul litigiului principal, atunci când problema este de natură ipotetică sau atunci când Curtea nu dispune de elementele de fapt și de drept necesare pentru a răspunde în mod util întrebărilor care i‑au fost adresate (a se vedea în special Hotărârea Pohotovosť, C‑470/12, EU:C:2014:101, punctul 27 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea Kušionová, C‑34/13, EU:C:2014:2189, punctul 38).

39

Or, pe de o parte, având în vedere răspunsul dat la prima întrebare, potrivit căruia NC trebuie interpretată în sensul că modulele precum cele în discuție în litigiul principal se clasifică la poziția 8543, necesitatea și relevanța pentru soluționarea litigiului principal de a oferi instanței de trimitere un răspuns la a doua întrebare sunt a fortiori stabilite.

40

Pe de altă parte, trebuie amintit că, potrivit notei 2 litera (a) din secțiunea XVI din NC, „părțile care constituie articole clasificate la una din pozițiile capitolelor 84 sau 85 (cu excepția pozițiilor 8409, 8431, 8448, 8466, 8473, 8485, 8503, 8522, 8529, 8538 și 8548) se clasifică la acea poziție indiferent de mașina căreia îi sunt destinate”. Această regulă de clasificare se aplică atunci când părțile în cauză constau în articole care, având în vedere caracteristicile proprii, sunt incluse într‑o poziție tarifară specifică din capitolul 84 sau din capitolul 85 din NC. În temeiul regulii menționate, părțile de mașini sunt clasificate în funcție de caracteristicile proprii, ca articole autonome, la poziția specifică la care se clasifică articolele respective.

41

Această precizare nu este lipsită de efecte, întrucât, după cum arată instanța de trimitere, perceperea taxelor vamale este suspendată pentru anumite produse care se clasifică la poziția 8543 90 din NC în temeiul Regulamentului nr. 1255/96. Printre produsele care se clasifică la poziția 8543 90 din NC pentru care există o asemenea suspendare figurează cele care se prezintă sub forma unui „ansamblu[…] de produse de la poziția 8541 sau [de la poziția] 8542, montate pe un circuit imprimat, încorporat într‑o carcasă”. Astfel cum s‑a amintit la punctul 33 din prezenta hotărâre, este posibil ca produsul în discuție în litigiul principal, compus din dispozitive care, în mod individual, s‑ar clasifica toate la poziția 8541 din NC, să poată corespunde acestei descrieri. Pentru ca beneficiul unei asemenea suspendări să fie acordat, este însă necesar ca produsul respectiv să poată fi calificat drept „parte”. În consecință, soluționarea litigiului principal depinde de răspunsul dat la a doua întrebare.

42

Din toate considerațiile de mai sus rezultă că a doua întrebare este admisibilă.

43

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că modulele precum cele în discuție în litigiul principal, încorporate în aparate pentru a căror funcționare mecanică sau electrică nu sunt necesare, constituie părți în sensul subpoziției 8543 90 80 din NC sau în sensul că aceste module se clasifică la subpoziția 8543 89 95 din NC, referitoare la celelalte mașini sau la celelalte aparate electrice care au o funcție proprie, nedenumite și necuprinse în altă parte în capitolul 85 din NC.

44

Noțiunea „părți”, în sensul notei 2 din secțiunea XVI din NC, nu este definită de aceasta din urmă. În interesul aplicării coerente și uniforme a Tarifului vamal comun, Curtea a dat acestei noțiuni o definiție unică, comună tuturor capitolelor din NC (a se vedea în acest sens Hotărârea HARK, C‑450/12, EU:C:2013:824, punctul 37).

45

Din jurisprudența Curții referitoare la poziția 8473 din NC și la nota 2 litera (b) din secțiunea XVI din aceasta rezultă că noțiunea „părți” implică prezența unui ansamblu pentru funcționarea căruia acestea sunt indispensabile (Hotărârea Peacock, EU:C:2000:573, punctul 21, precum și Hotărârea Data I/O, EU:C:2014:331, punctul 35 și jurisprudența citată).

46

Pentru a putea califica un articol drept „parte”, nu este suficient să se demonstreze că, fără acest articol, mașina nu este în măsură să răspundă nevoilor cărora le este destinată. Trebuie să se stabilească în plus că funcționarea mecanică sau electrică a mașinii în cauză depinde de prezența articolului menționat (Hotărârea HARK, EU:C:2013:824, punctul 36 și jurisprudența citată, precum și Hotărârea Data I/O, EU:C:2014:331, punctul 35 și jurisprudența citată).

47

Notele explicative ale SA referitoare la poziția 8543 prevăd că trebuie considerate mașini sau aparate în sensul acestei poziții dispozitivele electrice care au o funcție proprie. Acest punct precizează de asemenea că dispozițiile notei explicative privind poziția 8479 din SA referitoare la mașinile și la aparatele care au o funcție proprie sunt aplicabile mutatis mutandis la mașinile și la aparatele de la poziția 8543 din SA.

48

În această privință, notele explicative ale SA referitoare la poziția 8479 precizează, pe de o parte, că aceasta include mașinile și aparatele mecanice care au o funcție proprie care nu sunt clasificate la alte poziții mai specifice din capitolul 84 din SA întrucât nu sunt specializate după funcția sau după tipul lor și, pe de altă parte, că mașinile și aparatele de la poziția menționată se disting de părțile de mașini sau de aparate care trebuie clasificate în conformitate cu dispozițiile generale referitoare la părți prin faptul că au o funcție proprie.

49

Potrivit Rohm Semiconductor, Curtea ar fi constatat că optocuploarele în discuție în cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea X (EU:C:2008:535, punctul 28) nu ar putea fi clasificate la poziția 8543 chiar dacă s‑ar considera că acestea nu se clasifică la poziția 8541 din NC.

50

Deși este adevărat că, la punctul 28 din versiunea în limba germană a hotărârii amintite, sunt menționate „părți de mașini”, acești termeni nu fac trimitere la noțiunea „părți”, în sensul NC, ci înseamnă că optocuplorul este un element constitutiv al altor mașini, motiv pentru care clasificarea sa la poziția 8541 din NC era pertinentă.

51

Astfel, după cum arată Comisia în observațiile sale scrise, versiunea în limba franceză a Hotărârii X (EU:C:2008:535) ar putea induce aceeași confuzie pe care o induce versiunea în limba germană. Cu toate acestea, la punctul 28 din versiunea în limba engleză a hotărârii în cauză sunt utilizați, în locul termenilor „parties de machine” din versiunea în limba franceză, termenii „machine components”. În cazul în care ar fi fost vorba despre „părți” în sensul NC, s‑ar fi făcut trimitere, la acest punct din versiunea în limba engleză a hotărârii menționate, la expresia „parts of machines”, astfel cum figurează aceasta printre altele la punctul 6 din versiunea amintită.

52

Curtea a apreciat într‑adevăr că optocuploarele, precum cele în discuție în cauza în care s‑a pronunțat aceeași hotărâre, nu puteau fi clasificate la poziția 8543 tocmai pentru că, astfel cum arată la punctul 29 din hotărârea menționată, acestea sunt destinate unui număr mare de tipuri de mașini și de aparate, iar nu doar categoriei reziduale de mașini și de aparate menționate la poziția 8543 din NC care corespund mașinilor și aparatelor electrice care au o funcție proprie, nedenumite și necuprinse în altă parte în capitolul 85.

53

După cum a arătat instanța de trimitere, deși modulele în discuție în litigiul principal sunt, desigur, încorporate în telefoane mobile sau în alte aparate, ele nu sunt indispensabile pentru utilizarea acestora. Astfel cum a susținut Comisia în observațiile sale scrise, aceste module nu au, ca atare, niciun rol în procesul de telefonie, de prelucrare de date, de imprimare sau de realizare și de restituire de fotografii. Și, potrivit informațiilor furnizate de această instanță, lipsa încorporării modulelor menționate în telefoane mobile, în computere portabile, în imprimante sau în aparate de fotografiat digitale nu afectează funcționarea lor.

54

Întrucât această încorporare nu este necesară pentru funcționarea mașinilor amintite, modulele în cauză nu pot fi, prin urmare, considerate părți în sensul poziției 8543 90 80 din NC.

55

În consecință, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că NC trebuie interpretată în sensul că modulele precum cele în discuție în litigiul principal, încorporate în aparate pentru a căror funcționare mecanică sau electrică nu sunt necesare, nu constituie părți în sensul subpoziției 8543 90 80 din NC, ci se clasifică la subpoziția 8543 89 95 din NC, referitoare la celelalte mașini sau la celelalte aparate electrice care au o funcție proprie, nedenumite și necuprinse în altă parte în capitolul 85 din NC.

56

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a opta) declară: