—

pentru SC ALKA CO SRL, de C. Dobre, avocat;

—

pentru guvernul român, de R. H. Radu, de V. Angelescu, de D. M. Bulancea și de C. Sobu, în calitate de agenți;

—

pentru Comisia Europeană, de G.‑D. Balan și de A. Caeiros, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea Nomenclaturii combinate (denumită în continuare „NC”) care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), în versiunile succesive care rezultă din Regulamentul (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei din 17 octombrie 2006 (JO L 301, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 21, p. 3) și din Regulamentul (CE) nr. 1214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007 (JO L 286, p. 1), precum și interpretarea Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 253, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 7, p. 3).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între SC ALKA CO SRL (denumită în continuare „ALKA”), pe de o parte, și Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București (denumite în continuare, împreună, „autoritatea vamală”), pe de altă parte, cu privire la clasificarea tarifară în cadrul NC a semințelor de dovleac importate din China.

3

Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), a fost instituit prin convenția privind înființarea respectivului consiliu, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950. Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de OMV și instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumită în continuare „Convenția privind SA”), încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199).

4

Potrivit articolului 3 alineatul (1) din Convenția privind SA, fiecare parte contractantă se angajează ca nomenclaturile sale tarifare și statistice naționale să fie conforme cu SA, să utilizeze toate pozițiile și subpozițiile acestuia, fără completări sau modificări, precum și codurile numerice aferente și să respecte ordinea de numerotare a acestui sistem. Fiecare parte contractantă se angajează de asemenea să aplice normele generale de interpretare a SA, precum și toate notele de la secțiunile, de la capitolele și de la subpozițiile SA și să nu modifice domeniul de aplicare al acestora.

5

NC, instituită prin Regulamentul nr. 2658/87, se întemeiază pe SA, ale cărui poziții și subpoziții de șase cifre le preia, doar a șaptea și a opta cifră constituind subdiviziuni proprii ale NC.

6

În temeiul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000 (JO L 28, p. 16, Ediție specială, 02/vol. 12, p. 33), Comisia Europeană adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a NC, împreună cu ratele taxelor vamale, astfel cum rezultă aceasta din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Acest regulament se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor.

7

Versiunile NC aplicabile importurilor în discuție în cauza principală, care au fost efectuate între 19 februarie 2007 și 29 mai 2008, sunt cele care rezultă din Regulamentele nr. 1549/2006 și nr. 1214/2007. Dispozițiile relevante ale NC, menționate în continuare, sunt formulate identic în fiecare dintre aceste versiuni.

8

A doua parte a NC conține o secțiune II, intitulată „Produse ale regnului vegetal”, care cuprinde capitolul 12, intitulat „Semințe și fructe oleaginoase; semințe și fructe diverse; plante industriale sau medicinale; paie și furaje”, în cadrul căruia se găsesc pozițiile 1207, 1209 și 1212 din NC.

9

Poziția 1207 din NC are următorul cuprins:

10

Poziția 1209 din NC are următorul cuprins:

11

Poziția 1212 din NC are următorul cuprins:

12

Partea I din NC cuprinde un ansamblu de dispoziții preliminare. În titlul I din această parte, consacrat regulilor generale, secțiunea A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate”, prevede:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, cu următoarele reguli.

[…]”

13

Notele 1 și 3 din capitolul 12 din NC, care se referă la pozițiile 1207 și, respectiv, 1209 din această nomenclatură, prevăd:

[…]

În schimb, sunt excluse de la această poziție, chiar dacă sunt destinate însămânțării:

[…]

14

Conform articolului 9 alineatul (1) litera (a) a doua liniuță din Regulamentul nr. 2658/87, Comisia elaborează note explicative privind NC, pe care le publică în mod regulat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Cele publicate la 28 februarie 2006 (JO C 50, p. 1), aplicabile la momentul importurilor în discuție în litigiul principal, conțin trei note referitoare la subpozițiile 1207 99 98, 1209 91 90 și 1212 99 80 din NC.

15

Trebuie arătat că numerotarea acestor poziții în cadrul respectivelor note explicative se referea la numerotarea din NC astfel cum rezulta aceasta din Regulamentul (CE) nr. 1719/2005 al Comisiei din 27 octombrie 2005 de modificare a anexei I la Regulamentul nr. 2658/87 (JO L 286, p. 1). Or, numerotarea subpozițiilor 1207 99 98 și 1212 99 80 din NC a fost modificată prin Regulamentele nr. 1549/2006 și 1214/2007, aplicabile faptelor din litigiul principal, devenind astfel subpozițiile 1207 99 97 și 1212 99 70 din NC, fără ca domeniul lor de aplicare să fie modificat.

16

Notele explicative ale NC referitoare la subpoziția 1207 99 98 din NC, care trebuie, așadar, să fie înțelese ca interpretând domeniul de aplicare al subpoziției 1207 99 97 din NC, sunt redactate după cum urmează:

„1207 99 98 Altele

[…]

Se clasifică, de asemenea, la această subpoziție și semințele de dovleac care au epicarp subțire, de culoare verde, și la care stratul exterior cu aspect de plută al învelișului seminței lipsește genetic (Cucurbita pepo L. convar. citrullinia Greb. Var. styriaca și Cucurbita pepo L. var. oleifeira Pietsch). Dovlecii din aceste varietăți sunt cultivați în special pentru fabricarea uleiului și nu pentru a fi folosiți ca legume; semințele acestora diferă de semințele de dovleac (cultivat ca legumă) care se clasifică la subpoziția 1209 91 90.

Sunt excluse de la această subpoziție semințele de dovleac prăjite (subpoziția 2008 19).”

17

Notele explicative ale NC referitoare la subpoziția 1209 91 90 din NC au următorul cuprins:

„1209 91 90 Altele

Se clasifică aici semințele de dovleac (cultivat ca legumă) care sunt utilizate fie pentru însămânțare, fie în alimentație (de exemplu în salate), fie în industria alimentară (de exemplu în patiserie), fie în medicină.

A se vedea și nota explicativă de la codul 1207 99 98.”

18

Notele explicative ale NC referitoare la subpoziția 1207 99 80 din NC, care trebuie să fie înțelese ca interpretând domeniul de aplicare al subpoziției 1212 99 70 din această nomenclatură, precizează că sunt excluse din această subpoziție semințele de dovleac menționate la pozițiile 1207 sau 1209 din NC.

19

OMV aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din Convenția privind SA, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA. Notele explicative ale SA adoptate în cursul anului 2007 sunt aplicabile importurilor în discuție în litigiul principal.

20

Notele 1 și 3 care figurează în capitolul 12 din Notele explicative ale SA, intitulat „Semințe și fructe oleaginoase; semințe și fructe diverse; plante industriale sau medicinale; paie și furaje”, au următorul cuprins:

[…]

21

Pe de altă parte, considerațiile generale care figurează în capitolul 12 din Notele explicative ale SA au următorul cuprins:

„Pozițiile 12.01-12.07 cuprind semințele și fructele folosite în mod normal la extracția, prin presare sau prin intermediul unor solvenți, a uleiurilor sau a grăsimilor comestibile sau industriale, indiferent dacă sunt destinate acestei utilizări, însămânțării sau altor scopuri. […]”

22

Notele explicative ale SA referitoare la poziția 1207 au următorul cuprins:

„Această poziție cuprinde semințele și fructele destinate extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, altele decât cele menționate la pozițiile 12.01-12.06 (a se vedea de asemenea considerațiile generale).

[…]”

23

Potrivit notelor explicative ale SA referitoare la poziția 1209, sunt excluse din această poziție semințele și fructele oleaginoase menționate la pozițiile 1201-1207 din SA.

24

În sfârșit, notele explicative ale SA referitoare la poziția 1212 au următorul cuprins:

„[…]

25

ALKA este o societate de import‑export cu sediul în România, a cărei activitate principală este comerțul angro cu cafea, cacao și condimente.

26

În perioada 19 februarie 2007-29 mai 2008, ALKA a importat în România 1 560 de saci de semințe de dovleac crude, în coajă, provenind din China, cu următoarea descriere: „chinese white pumpkin seeds size: 13 cm” (semințe chinezești de dovleac alb, dimensiunea 13 cm).

27

Cu ocazia formalităților de vămuire, ALKA a clasificat semințele de dovleac importate în subpoziția tarifară 1207 99 97 din NC, pentru care este prevăzută o scutire de taxe vamale la import.

28

În urma unei inspecții efectuate de Biroul Vamal Constanța Sud (România), inspectorul vamal a considerat că semințele de dovleac importate ar fi trebuit să fie clasificate în subpoziția tarifară 1209 91 90 din NC, pentru care taxa vamală la import este stabilită la 3 %. În consecință, Biroul Vamal Constanța Sud a adoptat, la 2 februarie 2009, o decizie prin care a stabilit în sarcina societății ALKA diferențe în minus privind taxe vamale la import, și anume 153748 de lei românești (RON) cu titlu de taxe vamale, 29209 RON cu titlu de taxă pe valoarea adăugată și 77536 RON cu titlu de dobânzi de întârziere, în valoare totală de 260493 RON.

29

ALKA a formulat o contestație împotriva acestei decizii de regularizare, care a fost respinsă de autoritatea vamală. În urma respingerii contestației menționate, ALKA a sesizat instanța de trimitere, care a admis acțiunea. Cu toate acestea, autoritatea vamală a formulat recurs împotriva acestei decizii la Curtea de Apel București (România), care l‑a admis pentru motivul că instanța de trimitere nu a aplicat corect normele privind administrarea probelor în ceea ce privește destinația efectivă a semințelor de dovleac importate. În consecință, Curtea de Apel București a trimis cauza spre rejudecare la instanța de trimitere.

30

Sesizată din nou cu litigiul, instanța de trimitere consideră că soluționarea acestuia necesită o interpretare a pozițiilor 1207 și 1209 din NC.

31

În aceste condiții, Tribunalul București a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

32

Prin intermediul primelor trei întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă semințele de dovleac în discuție în litigiul principal trebuie să fie clasificate în poziția 1207 sau în poziția 1209 din NC.

33

Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă mai curând în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare îi va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect în NC produsele în discuție decât în a efectua ea însăși această clasificare, aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea nu dispune în mod necesar de toate elementele indispensabile în această privință. Astfel, instanța națională este, în orice caz, mai bine plasată pentru a efectua clasificarea (a se vedea în special Hotărârea Panasonic Italia și alții, C‑472/12, EU:C:2014:2082, punctul 32 și jurisprudența citată).

34

Revine instanței de trimitere sarcina de a efectua clasificarea produselor în discuție în litigiul principal, în funcție de răspunsul dat de Curte la întrebarea preliminară care i‑a fost adresată (Hotărârea Panasonic Italia și alții, C‑472/12, EU:C:2014:2082, punctul 33 și jurisprudența citată).

35

Pe de altă parte, rezultă din observațiile scrise ale Comisiei și din cele care au fost formulate de părți la audierea pledoariilor că, având în vedere Hotărârea Sunshine Deutschland Handelsgesellschaft (C‑229/06, EU:C:2007:239, punctele 30-32), clasificarea semințelor de dovleac în discuție în litigiul principal în poziția 1212 din NC ar putea fi de asemenea pertinentă.

36

În consecință, trebuie să se reformuleze aceste prime trei întrebări în sensul că instanța de trimitere solicită Curții să stabilească criteriile care trebuie să fie aplicate pentru a determina dacă semințele de dovleac în discuție în litigiul principal trebuie să fie clasificate în poziția 1207, 1209 sau 1212 din NC.

37

Rezultă dintr‑o jurisprudență constantă a Curții că, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie căutat în caracteristicile și în proprietățile lor obiective, astfel cum au fost definite în formularea poziției din NC și a notelor de secțiune sau de capitol. Aceste caracteristici și proprietăți obiective ale mărfurilor trebuie să poată fi verificate la momentul vămuirii (a se vedea în acest sens Hotărârea Panasonic Italia și alții, C‑472/12, EU:C:2014:2082, punctele 35 și 36, precum și jurisprudența citată).

38

În ceea ce privește, în primul rând, domeniul de aplicare al poziției 1207 din NC, este necesar să se arate că aceasta este intitulată „Alte semințe și fructe oleaginoase, chiar sfărâmate”, dar că NC nu definește ceea ce trebuie să se înțeleagă prin „alte semințe și fructe oleaginoase” în sensul poziției menționate.

39

Potrivit accepțiunii curente, noțiunea „semințe și fructe oleaginoase” se referă la cele din care este posibilă extragerea unui ulei.

40

Trebuie de asemenea să se țină seama de notele explicative ale NC și ale SA, care, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, aduc o contribuție importantă la interpretarea domeniului de aplicare al diferitelor poziții tarifare ale NC, fără a avea însă forță juridică obligatorie, astfel încât conținutul lor trebuie să fie conform dispozițiilor din NC și nu poate modifica domeniul de aplicare al acestora (a se vedea în special Hotărârea Sunshine Deutschland Handelsgesellschaft, C‑229/06, EU:C:2007:239, punctul 27).

41

Mai întâi, în ceea ce privește notele explicative ale SA, considerațiile generale care figurează în capitolul 12 din acestea precizează că pozițiile 1201-1207 din SA cuprind „semințele și fructele folosite în mod normal la extracția, prin presare sau prin intermediul unor solvenți, a uleiurilor sau a grăsimilor comestibile sau industriale, indiferent dacă sunt destinate acestei utilizări, însămânțării sau altor scopuri”.

42

În continuare, potrivit notelor explicative ale SA referitoare la poziția 1207, aceasta din urmă cuprinde „semințele și fructele destinate extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, altele decât cele menționate la pozițiile 12.01-12.06”.

43

În sfârșit, notele explicative ale NC referitoare la subpoziția 1207 99 98 din NC arată că în această subpoziție sunt cuprinse de asemenea „semințele de dovleac care au epicarp subțire, de culoare verde, și la care stratul exterior cu aspect de plută al învelișului seminței lipsește genetic (Cucurbita pepo L. convar. citrullinia Greb. var. styriaca și Cucurbita pepo L. var. oleifeira Pietsch), dovlecii din aceste varietăți fiind cultivați în special pentru fabricarea uleiului”.

44

Rezultă din ceea ce precedă că noțiunea „alte semințe și fructe oleaginoase”, înscrisă la poziția 1207 din NC, trebuie să fie interpretată în sensul că vizează semințele și fructele destinate în mod normal extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, altele decât cele vizate de pozițiile 1201-1206 din NC. Revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă semințele de dovleac în discuție în litigiul principal îndeplinesc aceste criterii și în special dacă sunt destinate în mod normal extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, caz în care vor trebui să fie clasificate în poziția 1207 din NC.

45

În această privință, trebuie precizat, astfel cum au arătat în mod întemeiat guvernul român și Comisia în răspunsurile la întrebări scrise adresate de Curte, că semințele având natura unor „semințe oleaginoase”, în sensul poziției 1207 din NC, nu pot fi clasificate în pozițiile 1209 și 1212 din NC, chiar dacă nu sunt utilizate în scopul extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, ci în scopul însămânțării sau al alimentației umane.

46

Pe de o parte, poziția 1209 din NC este intitulată „Semințe, fructe și spori, destinate însămânțării”. Or, poziția 1207 din NC include subpoziții care vizează explicit semințe oleaginoase destinate însămânțării, precum subpoziția 1207 99 15, și semințe oleaginoase care nu sunt destinate însămânțării, precum subpoziția 1207 99 97.

47

În plus, atât nota 3 din capitolul 12 din NC, cât și nota 3 din capitolul 12 din notele explicative ale SA precizează că produsele încadrate la pozițiile 1201-1207 sunt excluse de la poziția 1209, „chiar dacă sunt destinate însămânțării”.

48

În consecință, semințele având natura unor semințe oleaginoase în sensul poziției 1207 din NC trebuie să fie clasificate în aceasta din urmă, iar nu în cadrul poziției 1209 din NC, chiar dacă nu sunt utilizate în scopul extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, ci în scopul însămânțării.

49

Pe de altă parte, în ceea ce privește poziția 1212 din NC, rezultă din textul său că aceasta vizează printre altele sâmburii și miezul de sâmburi de fructe și alte produse vegetale destinate în principal alimentației umane, care nu sunt nici denumite și nici cuprinse în altă parte în NC.

50

Din acest mod de redactare rezultă că poziția 1212 din NC constituie o categorie reziduală, care are vocația de a se aplica doar atunci când nicio altă poziție din NC nu este aplicabilă. În consecință, semințele având natura unor semințe oleaginoase în sensul poziției 1207 din NC nu pot fi încadrate la poziția 1212 din NC, chiar dacă nu sunt utilizate în scopul extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, ci în scopul alimentației umane.

51

Având în vedere ceea ce precedă, revine instanței de trimitere, în vederea efectuării clasificării tarifare a semințelor de dovleac în discuție în litigiul principal, sarcina de a stabili dacă acestea sunt destinate în mod normal extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, fără a fi vizate de pozițiile 1201-1206 din NC. În caz afirmativ, semințele respective vor trebui să fie clasificate în poziția 1207 din NC datorită naturii lor de semințe oleaginoase, independent de utilizarea lor efectivă în scopul extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, în scopul însămânțării sau în scopul alimentației umane.

52

În cazul în care rezultă că semințele respective nu au natura unor semințe oleaginoase în sensul poziției 1207 din NC, va reveni instanței de trimitere sarcina de a stabili dacă acestea se încadrează la pozițiile 1209 sau 1212 din NC.

53

Este, așadar, necesar să fie amintite criteriile care permit să se distingă domeniul de aplicare al poziției 1209 de cel al poziției 1212 din NC.

54

Având în vedere modul său de redactare, amintit la punctul 49 din prezenta hotărâre, poziția 1212 din NC are vocație de a se aplica doar în ipoteza în care poziția 1209 din NC nu ar fi aplicabilă semințelor de dovleac în discuție în litigiul principal.

55

Or, Curtea a precizat deja că poziția 1209 din NC, intitulată „Semințe, fructe și spori, destinate însămânțării”, nu privește decât elementele vegetale care au posibilitatea de a germina și de a da naștere unei noi plante. În schimb, poziția 1212 din NC este o categorie reziduală care cuprinde semințele vegetale care nu sunt destinate însămânțării, ci consumului uman (Hotărârea Sunshine Deutschland Handelsgesellschaft, C‑229/06, EU:C:2007:239, punctul 30).

56

Astfel, Curtea a statuat că semințele de dovleac decorticate care și‑au pierdut puterea de germinare și care sunt destinate industriei de panificație se încadrează în subpoziția 1212 99 80 din NC (Hotărârea Sunshine Deutschland Handelsgesellschaft, C‑229/06, EU:C:2007:239, punctul 32).

57

Rezultă din ceea ce precedă că, în ipoteza în care semințele de dovleac în discuție în litigiul principal nu ar avea natura unor semințe oleaginoase în sensul poziției 1207 din NC, aceste semințe ar trebui să fie clasificate în poziția 1209 din NC dacă ar dispune în continuare de puterea de germinare la momentul importului, independent de utilizarea lor efectivă în scopul însămânțării sau al alimentației umane. În caz contrar, semințele respective vor trebui să fie clasificate în poziția 1212 din NC.

58

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la primele trei întrebări că, în vederea efectuării clasificării tarifare a semințelor de dovleac în discuție în litigiul principal, revine instanței de trimitere sarcina de a stabili dacă acestea sunt destinate în mod normal extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, fără a fi vizate de pozițiile 1201-1206 din NC. În caz afirmativ, semințele respective vor trebui să fie clasificate în poziția 1207 din NC datorită naturii lor de semințe oleaginoase, independent de utilizarea lor efectivă în scopul extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, în scopul însămânțării sau în scopul alimentației umane. În caz contrar, semințele menționate vor fi încadrate la poziția 1209 din NC, dacă dispun în continuare de puterea de germinare la momentul importului, independent de utilizarea lor efectivă în scopul însămânțării sau al alimentației umane, sau la poziția 1212 din NC, dacă nu ar mai dispune de puterea de germinare.

59

Prin intermediul celei de a patra întrebări, instanța de trimitere ridică problema eventualei existențe a unor proceduri administrative speciale pentru ca un certificat EUR.1 să își producă efectele față de autoritățile vamale.

60

Guvernul român apreciază că această a patra întrebare trebuie să fie respinsă ca inadmisibilă, pentru motivul că răspunsul nu ar fi util pentru soluționarea litigiului principal.

61

Guvernul român arată, în această privință, că semințele de dovleac importate din China, precum cele în discuție în litigiul principal, nu sunt vizate de măsurile tarifare preferențiale instituite de Uniunea Europeană. Guvernul român adaugă că, în orice caz, ALKA nu a solicitat să beneficieze de un regim tarifar preferențial cu ocazia declarației vamale și nu a prezentat un certificat care să ateste originea preferențială a semințelor în discuție în litigiul principal.

62

Articolul 94 litera (a) din Regulamentul de procedură al Curții prevede că cererea de decizie preliminară trebuie să cuprindă o expunere sumară a obiectului litigiului, precum și a faptelor pertinente, astfel cum au fost constatate de instanța de trimitere, sau cel puțin o expunere a circumstanțelor factuale pe care se întemeiază întrebările.

63

Este necesar să se arate, mai întâi, că singurele fapte pertinente prezentate în cererea de decizie preliminară se referă, pe de o parte, la faptul că ALKA nu a solicitat aplicarea unui regim tarifar preferențial cu ocazia depunerii declarației vamale și, pe de altă parte, la faptul că ALKA deține certificate de origine în temeiul cărora semințele importate ar fi beneficiat de liber de vamă.

64

În continuare, întrebate în această privință de Curte, ALKA, guvernul român și Comisia nu au fost în măsură să identifice un regim tarifar preferențial în cadrul dreptului Uniunii care ar putea să se aplice importurilor de semințe de dovleac provenite din China.

65

În sfârșit și în pofida unei invitații scrise a Curții în acest sens, ALKA nici măcar nu a pretins că ar fi comunicat autorităților naționale un certificat care să ateste originea preferențială a semințelor de dovleac în discuție în litigiul principal.

66

Rezultă din ceea ce precedă că cea de a patra întrebare trebuie să fie respinsă ca fiind inadmisibilă, având în vedere că cererea de decizie preliminară nu conține o expunere suficientă a faptelor pertinente pe care se întemeiază această întrebare.

67

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a zecea) declară:

În vederea efectuării clasificării tarifare a semințelor de dovleac în discuție în litigiul principal, revine instanței de trimitere sarcina de a stabili dacă acestea sunt destinate în mod normal extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, fără a fi vizate de pozițiile 1201-1206 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunile succesive rezultate din Regulamentul (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei din 17 octombrie 2006 și din Regulamentul (CE) nr. 1214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007. În caz afirmativ, semințele respective vor trebui să fie clasificate în poziția 1207 din Nomenclatura combinată datorită naturii lor de semințe oleaginoase, independent de utilizarea lor efectivă în scopul extracției uleiurilor sau a grăsimilor alimentare sau industriale, în scopul însămânțării sau în scopul alimentației umane. În caz contrar, semințele menționate vor fi încadrate la poziția 1209 din Nomenclatura combinată, dacă dispun în continuare de puterea de germinare la momentul importului, independent de utilizarea lor efectivă în scopul însămânțării sau al alimentației umane, sau la poziția 1212 din Nomenclatura combinată, dacă nu ar mai dispune de puterea de germinare.