28.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 227/32

—

anularea în parte a Deciziei C(2012) 2069 final a Comisiei Europene din 28 martie 2012 în cauza COMP/39452 — Mecanisme de deschidere pentru ferestre și pentru ferestre-uși — în măsura în care le privește pe reclamate;

—

cu titlu subsidiar, reducerea în mod corespunzător, în temeiul articolului 261 TFUE, a amenzii aplicate reclamantelor prin decizia contestată,

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, prin constatările efectuate, pârâta a încălcat principiul privind sarcina probei (articolul 2 din Regulamentul nr. 1/2003), exigențele privind probatoriul și obligația de motivare a deciziei. În special, pârâta nu a demonstrat în mod suficient că ar exista „efecte-semnal” ale prețurilor din Germania pentru mecanismele de tipul „basculare/pivotare” asupra tuturor tehnologiilor și materialelor legate de mecanismele de deschidere în întregul Spațiu Economic European (SEE) și prin aceasta a redus în mod inadmisibil obligația de probă ce revine pârâtei.

2.

Al doilea motiv, pârâta a săvârșit o eroare de drept prezumând că pretinsa înțelegere coluzivă a afectat întreg SEE, respectiv nu a făcut dovada suficientă în acest sens.

3.

Al treilea motiv, pârâta a săvârșit o eroare de drept prezumând că pretinsa încălcare se referea la toate tehnologiile și materialele legate de mecanismele de deschidere și nu a făcut dovada suficientă în acest sens.

4.

Al patrulea motiv, pârâta a săvârșit o eroare de drept prezumând că acordul coluziv privind prețurile a avut loc în 2002 și nu a făcut dovada suficientă în acest sens. Prin urmare, Orientările privind amenzile au fost de asemenea greșit aplicate în drept, în măsura în care s-a prezumat în mod eronat că încălcarea a durat din 1999 până în 2007. Mai mult, pârâta a încălcat articolul 25 din Regulamentul nr. 1/2003 deoarece pentru faptele săvârșite înainte de 2002 a intervenit prescripția.

5.

Al cincilea motiv, pârâta a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat că reclamantele, deși acționari minoritari, sunt responsabile pentru comportamentul unei societăți și prin aceasta a încălcat normele privind atribuirea către societatea-mamă a răspunderii pentru actele săvârșite de filiale, precum și obligația de motivare.

6.

Al șaselea motiv, prin ajustarea amenzii, pârâta a încălcat principiile egalității de tratament, proporționalității și bunei-administrări, precum și obligația de motivare. Mai mult, pârâta a acționat contrar textului, logicii și sensului Orientărilor privind amenzile.

7.

Al șaptelea motiv, la stabilirea gravității încălcării, pârâta a încălcat principiile proporționalității și bunei-administrări, precum și punctele 20, 23 și 25 din Orientările privind amenzile și obligația de motivare.

8.

Al optulea motiv, la stabilirea circumstanțelor atenuante, pârâta a încălcat principiul egalității de tratament, punctul 29 din Orientările privind amenzile și obligația de motivare. În special, pârâta nu a luat în considerare comportamentul neintenționat al reclamantelor și cooperarea lor activă.