10.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 343/6

1.

Principiul proporționalității consacrat la articolul 56 TFUE și la articolele 15-17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se opune unei reglementări naționale, precum cea care rezultă din dispozițiile relevante în acțiunea principală, mai precis articolele 3-5, 14 și 21 din Legea privind jocurile de noroc („Glücksspielgesetz”, denumită în continuare „GSpG”), care permite organizarea de jocuri de noroc cu aparate de tip slot-machine numai cu condiția (însoțită de sancțiuni și de măsuri asigurătorii) de a deține o autorizație prealabilă, care se eliberează însă numai într-un număr limitat, deși — din câte se poate constata — până în prezent, statul nu a demonstrat în cadrul vreunei proceduri judiciare sau administrative că criminalitatea în materie și/sau dependența de jocuri reprezintă efectiv o problemă considerabilă care nu poate fi rezolvată printr-o expansiune controlată a activităților de jocuri autorizate la un număr mare de prestatori individuali, ci numai printr-o expansiune controlată a titularului unui monopol (respectiv, a unui număr redus de prestatori în oligopol), asociată cu o publicitate moderată?

2.

În cazul în care răspunsul la prima întrebare este negativ: principiul proporționalității consacrat la articolul 56 TFUE și la articolele 15-17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se opune unei reglementări naționale, precum cea de la articolele 52-54 și 56a din GSpG și de la articolul 168 din Codul penal („Strafgesetzbuch”, denumit în continuare„StGB”), care, prin intermediul unor noțiuni legale imprecise, stabilește răspunderea penală fără excepție și în diverse forme a unor persoane (care au, eventual, reședința în alte state membre ale Uniunii Europene) și a căror participare este foarte îndepărtată (de exemplu, simplii distribuitori sau locatori de aparate de tip slot-machine)?

3.

În cazul în care răspunsul la cea de a doua întrebare este negativ: cerințele democratice ale statului de drept pe care se întemeiază în mod expres articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și/sau principiul echității și eficienței prevăzut la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și/sau obligația de transparență prevăzută la articolul 56 TFUE și/sau dreptul de a nu fi judecat ori condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune de la articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se opun unei reglementări naționale, precum cea de la articolele 52-54 și 56a din GSpG și de la articolul 168 din StGB, în condițiile în care, în lipsa unei dispoziții legale clare, delimitarea reciprocă a acestor dispoziții este greu previzibilă și predictibilă ex ante de către cetățeni și nu poate fi făcută decât de la caz la caz prin intermediul unei proceduri formale costisitoare, iar aceste dispoziții determină deosebiri importante în materie de competență (administrativă sau judiciară), de prerogative de intervenție, de stigmatizare aferentă fiecărei situații și de poziție procesuală (de exemplu, în privința sarcinii probei)?

4.

În cazul în care răspunsul la una dintre aceste trei întrebări este afirmativ: articolul 56 TFUE, articolele 15-17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sau articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se opun sancționării penale a persoanelor (vizate la articolul 2 alineatul 1 punctul 1 din GSpG și la articolul 2 alineatul 2 din GSpG) care se află într-un raport de proximitate cu jocurile de tip slot-machine și sechestrării sau confiscării acestor aparate ori închiderii totale a întreprinderii persoanelor în cauză?