EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62012CN0350

Cauza C-350/12: Recurs introdus la 24 iulie 2012 de Consiliul Uniunii Europene împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 4 mai 2012 în cauza T-529/09, Sophie in ’t Veld/Consiliul Uniunii Europene

JO C 303, 6.10.2012, p. 16–17 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

6.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 303/16


Recurs introdus la 24 iulie 2012 de Consiliul Uniunii Europene împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 4 mai 2012 în cauza T-529/09, Sophie in ’t Veld/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-350/12)

2012/C 303/29

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: P. Berman, B. Driessen, Cs. Fekete, agenți)

Celelalte părți în proces: Sophie in ’t Veld, Comisia Europeană

Concluziile recurentului

Recurentul solicită Curții:

să anuleze hotărârea atacată a Tribunalului;

să se pronunțe cu privire la prezentul recurs;

să oblige reclamanta din cauza T-529/09 la plata cheltuielilor de judecată ale Consiliului efectuate în cauza menționată și în prezenta cauză.

Motivele și principalele argumente

Prezentul recurs privește interpretarea excepțiilor legate de protecția interesului public în raport cu relațiile internaționale și de protecția consultanței juridice. Aceste excepții sunt prevăzute sub forma unei excepții absolute de la dreptul de acces public la articolul 4 alineatul (1) litera (a) a treia liniuță și sub forma unei excepții relative de la dreptul de acces public la articolul 4 alineatul (2) a doua liniuță din regulament (1).

Consiliul susține că Tribunalul a săvârșit patru greșeli în interpretarea excepțiilor menționate.

În primul rând, Tribunalul a săvârșit o eroare atunci când a considerat că o divergență de opinii cu privire la alegerea temeiului juridic nu poate aduce atingere intereselor Uniunii în relațiile internaționale (primul aspect al primului motiv). Litigiile între instituții privind competența Uniunii și alegerea temeiului juridic se întrepătrund cu conflictele privind substanța tratatelor internaționale. Litigiile între instituții privind competența pot aduce atingere, în plus, poziției de negociere a Uniunii, îi pot afecta negativ credibilitatea ca partener de negociere și pot pune în pericol rezultatul negocierilor.

În al doilea rând, Tribunalul a aplicat un standard eronat în examinarea efectuată și a înlocuit evaluarea de către Consiliu a semnificației documentului pentru relațiile internaționale cu propria sa evaluare (al doilea aspect al primului motiv). În ceea ce privește protecția interesului public în raporturile internaționale, standardul examinării acordă o marjă largă de apreciere instituției vizate și nu impune neapărat demonstrarea unui prejudiciu «actual și specific». Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a efectuat o examinare completă a motivelor Consiliului și a aplicat cerința prejudiciului „actual și specific”, înlocuind astfel evaluarea efectuată de Consiliu cu privire la consecințele de politică externă ale publicării documentelor cu propria evaluare.

În al treilea rând, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când nu a luat în considerare atât conținutul sensibil al avizului juridic solicitat, cât și împrejurările specifice existente la momentul solicitării accesului (primul aspect al celui de al doilea motiv). Aspectul tratat în avizul juridic privește negocieri internaționale sensibile, care erau în curs la data cererii de acces și în care erau implicate interese esențiale și vitale în zona cooperării transatlantice privind prevenirea și combaterea terorismului și a finanțării terorismului, iar aspectul alegerii temeiului juridic vizat în avizul juridic făcea obiectul unei divergențe de opinii între instituții. Tribunalul nu a luat în considerare aceste caracteristici specifice ale avizului juridic.

În ultimul rând, Tribunalul a asimilat în mod eronat negocierea și încheierea unui acord internațional cu activitățile legislative ale instituțiilor în scopul aplicării testului interesului public superior (al doilea aspect al celui de al doilea motiv). Astfel, Tribunalul nu a luat în considerare diferențe importante între negocierea acordurilor internaționale, când participarea publică este în mod necesar limitată, având în vedere interesele strategice și tactice implicate, și încheierea și transpunerea acestor acorduri.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).


Top