30.6.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 194/15

1.

Articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 al Comisiei din 9 iunie 2000 (1), trebuie interpretat în sensul că sancțiunea pe care o prevede, care constă în reținerea în întregime a garanției impuse agenților economici comunitari care au obținut o licență de import sau de export pentru un produs vizat de organizarea comună a pieței cerealelor, are drept obiectiv esențial descurajarea nerespectării de către acești agenți economici a unei obligații principale (cum ar fi importul sau exportul efectiv al cerealelor menționate în respectiva licență) pe care sunt ținuți să o respecte în ceea ce privește operațiunea pentru care au obținut emiterea licenței în cauză și pentru care au constituit garanția aferentă?

2.

Dispozițiile prevăzute la articolul 35 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, în partea în care stabilesc termenele și modalitățile de eliberare a garanției constituite cu ocazia emiterii unei licențe de import, trebuie interpretate în sensul că în cazul nerespectării unei obligații secundare, care constă în special în prezentarea cu întârziere a dovezii privind efectuarea corectă a unui import (și în consecință formularea cu întârziere a cererii de eliberare a garanției constituite), cuantumul sancțiunii care se va aplica trebuie stabilit indiferent de valoarea garanției specifice a cărei reținere în întregime ar trebui să se dispună în cazul nerespectării unei obligații principale referitoare la aceeași operațiune de import, și în special, în raport cu valoarea normală a garanției aplicabile pentru majoritatea importurilor de produse de același fel efectuate în perioada de referință?

3.

Articolul 35 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 al Comisiei, în partea în care prevede că „[…] atunci când, pentru un anumit produs, există licențe sau certificate cu niveluri diferite de garanție, […] rat[a] aplicabilă importurilor […] este cea utilizată la calculul valorii reținute”, trebuie interpretat în sensul că în cazul în care un import de cereale a fost efectuat în mod corect de către un agent economic comunitar, nerespectarea termenului prevăzut pentru prezentarea dovezii că produsul a fost importat efectiv în Comunitatea Europeană trebuie supusă unei sancțiuni al cărei cuantum trebuie calculat în raport cu cea mai mică rată a garanției în vigoare în perioada în care a fost importat produsul, indiferent de condițiile specifice privind taxele care trebuie plătite (astfel cum susține societatea Martini) sau numai în aceste condiții specifice (astfel cum susține statul italian)?