This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62011TN0640
Case T-640/11: Action brought on 16 December 2011 — Boehringer Ingelheim International v OHIM (RELY-ABLE)
Cauza T-640/11: Acțiune introdusă la 16 decembrie 2011 — Boehringer Ingelheim International/OAPI (RELY-ABLE)
Cauza T-640/11: Acțiune introdusă la 16 decembrie 2011 — Boehringer Ingelheim International/OAPI (RELY-ABLE)
JO C 58, 25.2.2012, p. 10–10
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
25.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 58/10 |
Acțiune introdusă la 16 decembrie 2011 — Boehringer Ingelheim International/OAPI (RELY-ABLE)
(Cauza T-640/11)
2012/C 58/19
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: Boehringer Ingelheim International GmbH (Ingelheim am Rhein, Germania) (reprezentanți: V. von Bomhard, A. Renck și C. Steudtner, avocați)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
Concluzii:
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 30 septembrie 2011 în cauza R 756/2011-4; |
— |
obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Marca comunitară vizată: marca verbală „RELY-ABLE”, pentru servicii din clasele 38, 41 și 42 — înregistrarea internațională nr. 1044333.
Decizia examinatorului: respinge cererea de protecție a mărcii în Uniunea Europeană pentru toate serviciile solicitate.
Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.
Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, întrucât camera de recurs a concluzionat în mod eronat că semnul solicitat „nu este deosebit de fantezist sau de arbitrar” și că reprezintă o „greșeală evidentă de scriere a cuvântului reliable”, cu consecința că acesta ar fi perceput drept laudativ. În plus, camera de recurs a săvârșit o eroare prin faptul că a considerat că greșelile de scriere reprezintă „o caracteristică frecventă a mesajelor promoționale” și că acest lucru era pertinent în speță.