1.

Prin decizia din 2 martie 2011, primită de Curte la 4 martie 2011, Oberlandesgericht Köln (Curtea de Apel Köln) (Germania) a transmis Curții, în temeiul articolului 267 TFUE, o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare care vizează interpretarea articolului 23 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (reformare) ( 2 ).

2.

Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare a fost trimisă în cadrul unei acțiuni introduse de Bundesverband der Verbraucherzentralen und Verbraucherverbände – Verbraucherzentrale Bundesverband eV (denumită în continuare „BVV”) (o asociație a unor oficii de protecție a consumatorilor) împotriva societății ebookers.com Deutschland (denumită în continuare „ebookers.com”), care comercializează călătorii cu avionul prin intermediul unui portal online de călătorii pe care îl gestionează. Litigiul se referă la practica ebookers.com de a prestabili pe pagina sa de internet încheierea unei asigurări pentru anularea călătoriei.

3.

Instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă prețul unei asigurări pentru anularea călătoriei, oferită de un terț (în acest caz, de o societate de asigurări), dar care este încheiată în legătură cu un zbor și este rezervată odată cu acesta prin intermediul unei pagini de internet, constituie un „supliment de preț opțional” în sensul articolului 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1008/2008 și dacă, prin urmare, orice acceptare a acestuia trebuie să se facă pe baza alegerii clientului [„opt-in”].

4.

Considerentul (16) al Regulamentului nr. 1008/2008 are următorul cuprins:

„Clienții ar trebui să fie în măsură să compare efectiv prețurile serviciilor aeriene ale diferitor companii aeriene. Prin urmare, prețul final care urmează să fie plătit de către client pentru serviciile aeriene cu punctul de plecare în Comunitate ar trebui să fie indicat în orice moment și să includă toate tarifele, impunerile și comisioanele. De asemenea, transportatorii aerieni comunitari sunt încurajați să indice prețul final pentru serviciile lor aeriene din țări terțe spre Comunitate.”

5.

Articolul 2 punctul 18 din Regulamentul nr. 1008/2008 arată că, în sensul acestui regulament, „tarifele pentru transportul aerian de pasageri” reprezintă:

„[...] prețurile exprimate în euro sau în moneda locală, care trebuie plătite transportatorilor aerieni sau agenților acestora sau altor vânzători de bilete pentru transportul pasagerilor prin intermediul serviciilor aeriene, precum și condițiile în care se aplică aceste prețuri, inclusiv remunerarea și condițiile oferite agențiilor și alte servicii auxiliare.”

6.

Articolul 2 punctul 19 din acest regulament definește „tarifele pentru transportul aerian de marfă” astfel:

„[...] prețurile exprimate în euro sau în moneda locală care trebuie plătite pentru transportul de marfă și condițiile în care se aplică aceste prețuri, inclusiv remunerarea și condițiile oferite agențiilor și alte servicii auxiliare.”

7.

Articolul 23 din Regulamentul nr. 1008/2008, intitulat „Informare și nediscriminare”, prevede la alineatul (1):

„Tarifele pentru transportul aerian de pasageri și respectiv de marfă, aflate la dispoziția publicului larg, includ condițiile aplicabile atunci când sunt oferite sau publicate sub orice formă, inclusiv pe internet, în cazul serviciilor aeriene oferite de pe un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru în care se aplică tratatul. Prețul final care urmează să fie plătit este indicat în orice moment și cuprinde tariful aplicabil, precum și toate tarifele, impunerile, tarifele suplimentare și alte comisioane aplicabile, care nu pot fi evitate și sunt previzibile în momentul publicării. Pe lângă precizarea prețului final, se specifică cel puțin următoarele:

în cazul în care la tariful pentru transportul aerian de pasageri, respectiv de marfă s-au adăugat elementele enumerate la literele (b), (c) și (d). Suplimentele de preț opționale sunt comunicate în mod clar, transparent și lipsit de ambiguitate la începutul oricărui proces de rezervare, iar acceptarea lor de către client se face pe baza alegerii clientului.”

8.

ebookers.com comercializează călătorii cu avionul prin intermediul unui portal online de călătorii pe care îl gestionează.

9.

Potrivit deciziei de trimitere, în cazul în care, în cursul procesului de rezervare, clientul alege un anumit zbor, în partea din dreapta sus a paginii de internet, sub titlul „Costurile dumneavoastră actuale de călătorie”, apare o prezentare a costurilor. Această prezentare include, pe lângă tariful pentru transportul aerian de pasageri, un cuantum pentru „taxe și comisioane”, precum și rubrica suplimentară „asigurare pentru anularea călătoriei”. Ulterior este specificat „prețul global al călătoriei”.

10.

La sfârșitul paginii, clientul este informat asupra modului în care trebuie să procedeze — pe baza opțiunii de excludere voluntară [„opt-out”] — în cazul în care nu dorește să încheie o asigurare.

11.

La finalizarea rezervării, prețul global trebuie plătit de client către ebookers.com, care ulterior achită companiei aeriene în cauză prețul zborului, iar societății de asigurări, prețul asigurării, transferând de asemenea taxele și comisioanele. Societatea de asigurări este o entitate distinctă din punct de vedere juridic și economic de compania aeriană.

12.

BVV consideră că modalitatea de rezervare descrisă mai sus, astfel cum apare pe pagina de internet a ebookers.com, constituie o încălcare a articolului 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1008/2008, întrucât acceptarea de către client a ofertei de a încheia o asigurare pentru anularea călătoriei se face pe baza unei opțiuni de excludere voluntară [„opt-out”]. Acest punct de vedere a fost confirmat în cadrul unei acțiuni introduse de BVV la Landgericht Bonn (Tribunalul regional Bonn).

13.

Oberlandesgericht Köln, care este chemată să soluționeze apelul formulat de ebookers.com împotriva acestei hotărâri, consideră că nu rezultă clar nici din textul și nici din istoricul legislativ al Regulamentului nr. 1008/2008 dacă articolul 23 alineatul (1) din acest regulament acoperă încheierea unei asigurări pentru anularea unei călătorii, precum cea în discuție în acțiunea principală.

14.

În această privință, Oberlandesgericht Köln arată că, pe de o parte, Regulamentul nr. 1008/2008 are ca obiect „operarea serviciilor aeriene” și, după cum rezultă din cuprinsul său, nu are ca obiect ofertele de asigurări. În plus, oferta în discuție nu provine de la o companie aeriană, ci de la o societate de asigurări distinctă din punct de vedere economic și juridic de aceasta.

15.

Pe de altă parte, în opinia instanței de trimitere, articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1008/2008 poate fi de asemenea interpretat în sensul că se aplică tuturor suplimentelor de preț, inclusiv „suplimentelor de preț opționale” pentru servicii oferite pasagerului unui zbor de către terți, precum o societate de asigurări pentru călătorii, cu ocazia rezervării unui zbor și în legătură directă cu rezervarea acestui zbor.

16.

În aceste condiții, Oberlandesgericht Köln a decis să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„Dispoziția articolului 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1008/2008, în temeiul căreia suplimentele de preț opționale trebuie să fie comunicate în mod clar, transparent și lipsit de ambiguitate la începutul oricărui proces de rezervare, iar acceptarea lor de către client trebuie să se facă pe baza alegerii clientului [«opt-in»], include și prețul unor servicii oferite de un terț în legătură cu călătoria cu avionul (în speță, furnizorul unei asigurări pentru anularea călătoriei), preț pe care intermediarul de călătorii cu avionul îl pretinde pasagerului sub forma unui preț global, împreună cu tariful pentru transportul aerian de pasageri?”

17.

Prin intermediul întrebării adresate, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă costurile aferente unor servicii oferite de terți în legătură cu călătoria cu avionul, precum asigurarea privind anularea călătoriei în discuție, și care sunt pretinse clientului de societatea care comercializează zborul odată cu tariful pentru transportul aerian de pasageri, ca parte a unui preț global, constituie „suplimente de preț opționale” în sensul articolului 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1008/2008, astfel încât acceptarea de către client a acelui preț sau, mai concret, a ofertei serviciului în cauză trebuie să se facă pe baza alegerii clientului [„opt-in”].

18.

În prezenta cauză au depus observații scrise ebookers.com, BVV, guvernele spaniol, italian, austriac și finlandez, precum și Comisia. ebookers.com, BVV și Comisia au fost reprezentate la ședința din 11 ianuarie 2012.

19.

În opinia ebookers.com, răspunsul la întrebarea preliminară trebuie să fie negativ, întrucât articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1008/2008 nu acoperă prețul serviciilor care nu fac parte dintr-un contract de servicii aeriene și care nu sunt oferite de transportatori aerieni.

20.

Potrivit ebookers.com, această interpretare rezultă atât din istoricul legislativ, cât și din textul Regulamentului nr. 1008/2008 — și în special, din articolul 23 alineatul (1) din acesta — și, în plus, este în concordanță cu obiectivul acestui regulament, care nu este acela de a reglementa și ofertele care nu se încadrează în raportul contractual dintre transportatorii aerieni și clienți.

21.

Adoptând opinia contrară, BVV, guvernele spaniol, italian, austriac și finlandez, precum și Comisia sugerează unanim că răspunsul la întrebarea preliminară trebuie să fie afirmativ.

22.

În susținerea opiniei lor, părțile menționate fac trimitere, prin intermediul unor argumente care diferă în mică măsură, în special la obiectivul care stă la baza Regulamentului nr. 1008/2008, astfel cum reiese din considerentele (15) și (16) ale acestuia, și anume acela de a spori protecția consumatorilor și de a le permite acestora să compare efectiv prețurile serviciilor aeriene ale diferitor companii aeriene. În opinia părților menționate, rezultă în mod clar, cel puțin din articolul 2 punctul 18 și din articolul 23 alineatul (1) din acest regulament, că acesta se aplică nu numai transportatorilor aerieni și serviciilor oferite de aceștia, ci și agenților, intermediarilor sau, la un nivel mai general, terților și serviciilor oferite de aceștia în legătură cu servicii aeriene sau cu vânzarea de bilete.

23.

Prin urmare, părțile menționate sunt de acord cu privire la faptul că prețul asigurării pentru anularea călătoriei în discuție în prezenta cauză trebuie să fie considerat un supliment de preț opțional în sensul articolului 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1008/2008, cu consecința, în special, că acceptarea acestuia de către client, pe pagina de internet a ebookers.com, cu ocazia rezervării unui bilet, trebuie să se facă pe baza alegerii clientului [„opt-in”].

24.

Pentru a stabili dacă noțiunea „suplimente de preț opționale” prevăzută de articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1008/2008 trebuie interpretată în sensul că acoperă și costurile aferente unor servicii precum asigurarea pentru anularea călătoriei în discuție în acțiunea principală, oferită de o parte distinctă de un transportator aerian, este necesar să se examineze în detaliu conținutul și obiectivul acestui articol și în special diversele prețuri și elemente ale prețului la care se referă acesta.

25.

În această privință, la un nivel mai general, considerăm în primul rând că, astfel cum reiese în mod clar din titlul și din conținutul său, articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1008/2008 este menit să asigure informarea și transparența cu privire la prețurile pentru servicii aeriene și că, prin urmare, acesta servește, astfel cum au observat mai multe dintre părțile din prezenta cauză, obiectivului general de a proteja clientul sau consumatorul de servicii aeriene.

26.

În continuare, mai concret, este cert că articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1008/2008 se întemeiază pe distincția dintre două categorii principale de prețuri și de elemente ale acestora. Fiecăreia dintre aceste categorii îi corespund cerințe diferite, care urmăresc obiective specifice privind informațiile referitoare la costul serviciilor aeriene și la protecția clientului sau a consumatorului în această privință.

27.

În primul rând, în ceea ce privește articolul 23 alineatul (1) prima și a doua teză din Regulamentul nr. 1008/2008, esențială este noțiunea „preț final”, care este compus din tariful pentru transportul aerian de pasageri sau tariful pentru transportul aerian de marfă aplicabil — astfel cum sunt definite în mod general la articolul 2 punctul 18 și, respectiv, la articolul 2 punctul 19 din acest regulament —, precum și toate tarifele, impunerile, tarifele suplimentare și comisioanele aplicabile.

28.

Potrivit acestei dispoziții, prețul final care trebuie plătit de client pentru serviciile aeriene trebuie să fie indicat în orice moment, împreună cu elementele sale, astfel cum sunt specificate în această dispoziție.

29.

Norma menționată este destinată, astfel cum reiese în mod clar din considerentul (16) al Regulamentului nr. 1008/2008, să permită clienților să compare efectiv prețurile serviciilor aeriene ale diferitor companii aeriene.

30.

În acest scop, pentru ca o comparare efectivă a prețurilor să fie posibilă, trebuie să se asigure ca prețurile finale care trebuie să fie indicate să se refere la un serviciu (aerian) similar și să cuprindă, în măsura în care este posibil, elemente ale prețului similare. Din acest motiv, articolul 23 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul nr. 1008/2008 definește elementele prețului, precum impunerile și comisioanele, care trebuie incluse în prețul final în orice moment, ca fiind acele elemente care „nu pot fi evitate și sunt previzibile în momentul publicării”.

31.

Astfel, clientul va fi informat cu privire la costurile reale ale zborului cu o anumită companie aeriană, în condiții normale, de la punctul A la punctul B și va fi în măsură să compare acel preț cu prețul real al aceluiași zbor operat de o altă companie aeriană sau oferit de alți agenți sau de alți vânzători de bilete.

32.

În al doilea rând, în schimb, astfel cum a arătat în mod corect Comisia, „suplimentele de preț” la care se referă articolul 23 alineatul (1) ultima teză din Regulamentul nr. 1008/2008 nu pot să fie considerate ca făcând parte nici din „prețul final” în sensul acestei dispoziții ( 3 ), nici din tariful pentru transportul aerian de pasageri în sine, ca unul dintre elementele acestuia.

33.

Aceste suplimente sunt descrise ca fiind „opționale”: astfel, ele sunt prin definiție prețuri sau costuri care — spre deosebire de tariful pentru transportul aerian de pasageri și de alte elemente ale prețului menționate la articolul 23 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul nr. 1008/2008 — nu sunt inevitabile în cazul rezervării unui anumit zbor și, prin urmare, se referă la „suplimente” legate de serviciul aerian în sine, pe care clientul poate să aleagă să le accepte sau să nu le accepte. Tocmai pentru că clientul este în măsură să facă alegerea — situație care nu se regăsește în cazul tarifului pentru transportul aerian de pasageri în sine sau în cazul taxelor și al impunerilor —, în principiu, aceste prețuri suplimentare pot fi supuse unei proceduri bazate pe alegerea clientului [„opt-in”] sau pe opțiunea de excludere voluntară [„opt-out”].

34.

În cazul în care, dimpotrivă, astfel de suplimente de preț opționale ar fi considerate ca făcând parte din prețul final care trebuie să fie indicat în orice moment în sensul articolului 23 alineatul (1) prima și a doua teză din Regulamentul nr. 1008/2008, prețurile finale comunicate astfel publicului ar putea să se refere la o gamă foarte variată de servicii sau de pachete de servicii, iar posibilitatea de a compara prețurile serviciilor aeriene ale diferitor companii aeriene ar fi în realitate compromisă.

35.

Acesta este de asemenea motivul pentru care, contrar celor sugerate de Comisie, prevederea din cuprinsul articolului 23 alineatul (1) a treia teză din Regulamentul nr. 1008/2008, privind suplimentele de prețuri opționale de natura celor în discuție în prezenta cauză, nu servește obiectivului prevăzut în considerentul (16) al acestui regulament, de a garanta posibilitatea de a compara efectiv prețurile serviciilor aeriene.

36.

Această prevedere stabilește mai curând o cerință distinctă și specifică în ceea ce privește suplimentele de preț opționale, și anume că aceste prețuri trebuie să fie comunicate în mod clar, transparent și lipsit de ambiguitate la începutul oricărui proces de rezervare, iar acceptarea lor de către client sau, mai precis, acceptarea ofertei pentru care clientul va plăti suplimentul de preț trebuie să se facă pe baza alegerii clientului [„opt-in”].

37.

Această normă este destinată în mod evident să servească, în cadrul protecției consumatorilor în ceea ce privește prețurile serviciilor aeriene, unui obiectiv specific și suplimentar, prin raportare la posibilitatea de a compara prețurile, și anume acela de a preveni determinarea consumatorilor să achiziționeze și să plătească, cu ocazia rezervării unui zbor — ca urmare a faptului că elementul opțional din cadrul prețului și oferta care stă la baza acestuia sunt prestabilite automat în procesul rezervării —, servicii suplimentare care nu sunt inevitabile sau necesare în scopul rezervării zborului respectiv, cu excepția situației în care aceștia aleg în mod activ și expres să accepte astfel de oferte suplimentare și prețurile care trebuie să fie plătite pentru acestea.

38.

Dat fiind că acesta este obiectivul principal al dispoziției privind „suplimentele de preț opționale” din cadrul articolului 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1008/2008, în opinia noastră, trebuie concluzionat că această noțiune este destinată să acopere și prețul unor servicii cum ar fi încheierea unei asigurări pentru anularea călătoriei precum cea în discuție în speță, atunci când aceasta este oferită și este rezervată în legătură cu un zbor, în modalitatea descrisă de instanța de trimitere.

39.

Astfel cum au subliniat mai multe părți, ar fi contrar obiectivului acestei dispoziții, și anume de a proteja consumatorul sau clientul, ca această protecție să depindă de împrejurarea că serviciul opțional și prețul oferit în cursul procesului de rezervare a unui zbor provin de la compania aeriană sau de la o societate distinctă din punct de vedere juridic sau de împrejurarea că acest serviciu face sau nu face parte în sens strict dintr-un contract de servicii aeriene.

40.

S-ar putea argumenta — astfel cum face, în esență, Comisia — că, în contextul rezervării unei călătorii aeriene, tocmai atunci când serviciile și prețurile care nu sunt în mod strict și tipic legate de rezervarea zborului sunt oferite pasagerului zborului și pot fi rezervate de acesta, acceptarea unor astfel de servicii și de prețuri, privită din perspectiva protecției clientului, ar trebui să se facă în mod expres, prin intermediul unei proceduri bazate pe alegerea clientului [„opt-in”].

41.

Prin urmare, în opinia noastră, aspectul esențial în ceea ce privește articolul 23 alineatul (1) a treia teză din Regulamentul nr. 1008/2008 nu este faptul că suplimentul de preț în discuție provine de la o companie aeriană sau de la o agenție aflată în legătură cu aceasta ori că este plătit, în sens strict, drept contraprestație pentru servicii aeriene, ci mai curând faptul că serviciul opțional și prețul acestuia sunt oferite în legătură cu un serviciu aerian/zbor și că pot fi rezervate în cadrul aceluiași proces ca acest serviciu/zbor.

42.

În plus, această interpretare, contrar opiniei ebookers.com, nu este incompatibilă cu domeniul de aplicare al Regulamentului nr. 1008/2008.

43.

În această privință trebuie avut în vedere, în primul rând, că, potrivit articolului 1 alineatul (1) din regulamentul menționat, obiectul acestuia, cu toate că este definit prin trimitere la transportatorii aerieni (potrivit acestei dispoziții, regulamentul reglementează acordarea de licențe transportatorilor aerieni comunitari și dreptul acestora de a opera servicii aeriene intracomunitare), include, în termeni mai generali, și „prețul serviciilor aeriene intracomunitare”.

44.

În plus, cu toate că, după cum a arătat în mod corect guvernul finlandez, articolul 2 punctul 18 din Regulamentul nr. 1008/2008 privește definiția „tarifelor pentru transportul aerian de pasageri” și elementele din cadrul prețului care fac parte din structura costului acestor tarife și astfel nu este direct relevant în ceea ce privește interpretarea — precum s-a argumentat mai sus — a noțiunii distincte „suplimente de preț opționale”, trebuie observat că punctul 18 se referă și la prețurile și costurile care în realitate provin de la alte persoane decât transportatorii aerieni înșiși și sunt plătite acestora, precum agențiile și furnizorii altor servicii auxiliare.

45.

În mod similar, se prevede în mod expres că prețul final la care se referă obligația de informare prevăzută la articolul 23 alineatul (1) din regulament cuprinde și elemente care nu sunt plătite în mod necesar drept contraprestație pentru servicii oferite de transportatorii aerieni înșiși și care în realitate provin de la terți distincți de o companie aeriană și trebuie plătite acestora: aceste elemente includ taxe sau impuneri precum tarifele de aeroport sau tarifele legate de securitate.

46.

Prin urmare, în opinia noastră, din lectura prevederilor sus-menționate ale Regulamentului nr. 1008/2008 pare să rezulte că, contrar opiniei susținute de ebookers.com, un preț sau un element al prețului nu este exclus din domeniul de aplicare al acestui regulament numai pentru că este aferent unui serviciu oferit de un terț distinct de un transportator aerian sau trebuie să fie plătit drept contraprestație pentru un astfel de serviciu ori numai pentru că nu este direct aferent prestării serviciilor aeriene în sine, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 4 din regulament, ci este doar legat de astfel de servicii.

47.

În sfârșit, în opinia noastră, faptul că acceptarea prin intermediul unei proceduri bazate pe opțiunea de excludere voluntară [„opt-out”] nu este interzisă în general de legislația privind protecția consumatorilor nu ridică îndoieli cu privire la interpretarea potrivit căreia, în contextul serviciilor aeriene și al prețurilor acestora prevăzute de Regulamentul nr. 1008/2008, interdicția acceptării prin intermediul unei proceduri bazate pe opțiunea de excludere voluntară [„opt-out”] se aplică unor costuri precum cele aferente încheierii unei asigurări pentru anularea unei călătorii. În opinia noastră, nu se poate argumenta în mod valabil nici că o astfel de interpretare ar constitui o discriminare a unor companii aeriene în raport cu alte companii din sectorul transportului (precum operatorii de servicii feroviare), pentru simplul motiv că, cel puțin în prezent, nu există o protecție comparabilă în ceea ce privește rezervarea biletelor și suplimentele de preț opționale.

48.

În lumina celor de mai sus, propunem ca la întrebarea preliminară să se răspundă că noțiunea „suplimente de preț opționale” prevăzută la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1008/2008 trebuie interpretată în sensul că aceasta acoperă prețul serviciilor oferite de terți — de exemplu, prețul încheierii unei asigurări pentru anularea călătoriei, precum cea în discuție în acțiunea principală — atunci când serviciul și prețul care va fi pretins pentru acesta sunt oferite împreună cu un zbor și pot fi rezervate în cadrul aceluiași proces ca zborul și în cazul în care acest preț este pretins clientului de societatea care comercializează zborul odată cu tariful pentru transportul aerian de pasageri, ca parte a unui preț global.

49.

Pentru motivele prezentate anterior, propunem Curții să răspundă la întrebarea preliminară adresată de Oberlandesgericht Köln (Germania) după cum urmează:

„Noțiunea «suplimente de preț opționale» prevăzută la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (reformare) trebuie interpretată în sensul că acoperă prețul serviciilor oferite de terți — de exemplu, prețul încheierii unei asigurări pentru anularea călătoriei, precum cea în discuție în acțiunea principală — atunci când serviciul și prețul care va fi pretins pentru acesta sunt oferite împreună cu un zbor și pot fi rezervate în cadrul aceluiași proces ca zborul și în cazul în care acest preț este pretins clientului de societatea care comercializează zborul odată cu tariful pentru transportul aerian de pasageri, ca parte a unui preț global.”