1.

Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesgerichtshof (Germania) privește printre altele interpretarea articolelor 14 și 94 din Regulamentul (CE) nr. 2100/94 ( 2 ) (denumit în continuare „regulamentul de bază”) de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante, precum și a Regulamentului (CE) nr. 1768/95 ( 3 ) (denumit în continuare „regulamentul de punere în aplicare”) de stabilire a normelor de aplicare a derogării prevăzute la articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază.

2.

Litigiul cu care este sesizată instanța de trimitere opune agricultorii Josef și Thomas Geistbeck (denumiți în continuare „domnii Geistbeck”) Saatgut-Treuhandverwaltungs GmbH (denumită în continuare „STV”), care reprezintă interesele titularilor soiurilor de plante protejate Kuras, Quarta, Solara, Marabel și Secura. Acest litigiu privește, în esență, raportul dintre derogarea prevăzută la articolul 14 din regulamentul de bază – denumită și „privilegiul agricultorilor” – și calculul remunerației echitabile în sensul articolului 94 alineatul (1) din regulamentul de bază datorată titularului unui soi protejat de plante în cazul unui act de contrafacere.

3.

Prin prezenta trimitere preliminară se solicită Curții în mod special să soluționeze problema privind metoda care urmează a fi reținută pentru calcularea remunerației echitabile respective, datorată de agricultor titularului unui soi de plante, în situația în care agricultorul, având autorizația, conform privilegiului agricultorilor, de a cultiva produsul care provine din propria recoltă, a omis să declare o parte din această cultură nouă, contrar obligațiilor agricultorilor în cauză prevăzute la articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază, care pun în aplicare privilegiul amintit.

4.

Astfel, întrebările adresate necesită o echilibrare a intereselor contradictorii. După cum a observat avocatul general Ruiz-Jarabo Colomer, este vorba despre asigurarea unui echilibru între, pe de o parte, necesitatea de a spori rezultatele activității agricole și de a garanta producția agricolă, finalitate principală a politicii agricole comune, și, pe de altă parte, necesitatea de a garanta drepturile amelioratorilor, care își desfășoară activitatea în cadrul politicii industriale, de cercetare și de dezvoltare și care încearcă să obțină un cadru normativ adecvat pentru stimularea activităților lor în Uniunea Europeană, respectând totodată obiectivele urmărite de reglementarea în discuție ( 4 ).

5.

Prin urmare, această cauză va permite Curții să își completeze jurisprudența rezultată ca urmare a pronunțării Hotărârii Schulin ( 5 ) și în special să își precizeze punctul de vedere în materie de remunerație echitabilă în cazul utilizării unui soi de plante care constituie contrafacere, precum și să se pronunțe asupra echilibrului care trebuie asigurat între interesele care stau la baza reglementării în materia protecției comunitare a soiurilor de plante.

6.

Din al cincilea considerent al regulamentului de bază ( 6 ) rezultă că, pentru a încuraja selecția și dezvoltarea noilor soiuri, toți producătorii de soiuri de plante ar trebui să beneficieze de o protecție mai bună în comparație cu cea din prezent.

7.

Conform celui de al șaptesprezecelea considerent al acestui regulament, exercitarea drepturilor conferite de protecția comunitară a soiurilor de plante trebuie supusă restricțiilor prevăzute în dispozițiile adoptate în interes public.

8.

În această privință, în al optsprezecelea considerent al regulamentului menționat se arată că interesul public prevăzut în considerentul anterior presupune protecția producției agricole și că, în acest scop, agricultorii trebuie să fie autorizați să folosească produsul recoltei lor, în conformitate cu anumite metode, în scopul înmulțirii.

9.

Conform articolului 11 alineatul (1) din regulamentul de bază, dreptul la protecția comunitară a soiurilor de plante aparține amelioratorului, și anume „persoane[lor] care au creat sau au descoperit și au dezvoltat soiul sau succesori[lor] ori avânzi[lor]-cauză ai acestora”.

10.

Articolul 13 din regulamentul de bază, cu titlul „Drepturile titularului protecției comunitare a soiurilor de plante și limitări”, prevede:

„(1)   Protecția comunitară a soiurilor de plante are ca scop să rezerve titularului sau titularilor săi, denumiți în continuare «titular», dreptul de a îndeplini acțiunile prevăzute la alineatul (2).

(2)   Fără a aduce atingere articolelor 15 și 16, autorizarea titularului este necesară pentru următoarele acțiuni, care privesc constituenții soiului sau materialul recoltat aparținând soiului protejat, denumiți în continuare «material»:

[...]

Titularul își poate supune autorizarea unor condiții și limitări.”

11.

Privilegiul agricultorilor este prevăzut la articolul 14 din regulamentul de bază după cum urmează:

„(1)   Fără a aduce atingere articolului 13 alineatul (2) și pentru a salvgarda producția agricolă, agricultorii sunt autorizați să utilizeze, în vederea înmulțirii în aer liber în propriile lor ferme, produsul recoltei obținute prin cultivarea, în propriile lor ferme, a materialului de înmulțire din soiuri care beneficiază de protecția comunitară a soiurilor de plante, altele decât soiurile hibride sau sintetice.

[...]

(3)   Condițiile care permit aplicarea derogării prevăzute la alineatul (1) și salvgardarea intereselor legitime ale amelioratorului și ale agricultorului sunt prevăzute [...] pe baza următoarelor criterii:

[...]

[...]

12.

Articolul 94 din regulamentul de bază, intitulat „Contrafacerea”, are următorul cuprins:

„(1)   Orice persoană care:

[...]

poate face obiectul unei acțiuni în justiție intentate de către titular, pentru încetarea contrafacerii sau pentru plata unei remunerații echitabile sau în ambele scopuri.

(2)   Orice persoană care acționează în mod deliberat sau din neglijență este în plus obligată la repararea prejudiciului adus titularului; în caz de contravenție, dreptul titularului la despăgubiri se poate reduce în consecință, fără a fi totuși inferior avantajului dobândit de către autorul contrafacerii în urma acțiunii de contrafacere.”

13.

Conform articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de punere în aplicare, drepturile și obligațiile titularului care decurg din dispozițiile articolului 14 din regulamentul de bază „pot fi invocate de un titular cu titlu individual, de mai mulți titulari cu titlu colectiv sau de o organizație de titulari cu sediul în Comunitate, instituită la nivel comunitar, național, regional sau local”.

14.

Intitulat „Nivelul remunerației”, articolul 5 din regulamentul de punere în aplicare prevede:

„(1)   Nivelul remunerației echitabile care trebuie plătită titularului în temeiul articolului 14 alineatul (3) a patra liniuță din regulamentul de bază poate face obiectul unui contract între titularul și agricultorul în cauză.

(2)   Atunci când un contract de acest tip nu a fost încheiat sau nu se aplică, nivelul remunerației este cu mult mai mic decât suma percepută pentru producerea sub licență a materialului săditor din categoria cea mai joasă din același soi care ar putea beneficia de omologarea oficială în aceeași regiune.

[...]

(5)   În cazul în care, în sensul alineatului (2), nu se aplică un acord de tipul celui prevăzut la alineatul (4), remunerația care urmează să se verse este de 50 % din sumele datorate pentru producția sub licență a materialului de înmulțire, astfel cum se indică la alineatul (2).

[...]”

15.

Articolul 8 din acest regulament, intitulat „Informații furnizate de agricultor”, prevede:

„(1)   Detalierea informațiilor furnizate de agricultor titularului în temeiul articolului 14 alineatul (3) a șasea liniuță din regulamentul de bază poate face obiectul unui contract între titularul și agricultorul în cauză.

(2)   Atunci când niciun contract de acest tip nu a fost încheiat sau nu se aplică, agricultorul, fără să aducă atingere obligațiilor de informare aplicabile conform legislației comunitare sau legislației statelor membre, este obligat să prezinte titularului, la cererea acestuia, o declarație cu privire la informațiile utile. Este util să se precizeze următoarele puncte:

[...]

[...]”

16.

Articolul 14 din regulamentul menționat, care reglementează controlul respectării dispozițiilor articolului 14 din regulamentul de bază, efectuat de titular, prevede la alineatul (1):

„[...] [l]a cererea titularului, agricultorul trebuie:

[...]”

17.

Potrivit articolului 16 alineatul (1) din regulamentul de punere în aplicare:

„Controlul este efectuat de către titular. Acesta poate să încheie acorduri adecvate pentru a se asigura de sprijinul organizațiilor de agricultori și de transformatori, al cooperativelor sau al altor grupări din comunitatea agricolă.”

18.

Articolul 17 din regulamentul de punere în aplicare, intitulat „Contrafacerea”, prevede:

„Titularul poate invoca drepturile conferite de protecția comunitară a soiurilor de plante împotriva unei persoane care încalcă una dintre condițiile sau limitările asociate derogării prevăzute în articolul 14 din regulamentul de bază, după cum se specifică în prezentul regulament.”

19.

În perioada 2001-2004, în temeiul derogării prevăzute la articolul 14 din regulamentul de bază, domnii Geistbeck au procedat, în urma informării STV în acest sens, la cultivarea soiurilor Kuras, Quarta, Solara și Marabel, protejate în temeiul dreptului Uniunii, precum și a soiului Secura, protejat în temeiul dreptului german.

20.

Cu toate acestea, cu ocazia unui audit, STV a constatat că de fapt cantitățile reale cultivate erau mai mari, la unele dintre acestea de mai mult de trei ori, decât cantitățile declarate. STV a calculat, pe baza sumei care ar fi fost solicitată în cazul acordării în condițiile generale a unei licențe pentru producția de material săditor, că îi erau datorate despăgubiri în valoare de 4576,15 euro. Domnii Geistbeck au plătit însă numai jumătate din suma amintită. Aceasta din urmă corespundea remunerației care ar fi trebuit plătită, în temeiul articolului 14 alineatul (3) a patra liniuță din regulamentul de bază, în cazul cultivării autorizate în cadrul privilegiului agricultorilor.

21.

În consecință, STV a introdus o acțiune împotriva domnilor Geistbeck pentru cultivarea, notificată în mod incomplet, a unor soiuri de plante protejate și a solicitat achitarea sumei rămase, în valoare de 2288 euro, precum și rambursarea cheltuielilor precontencioase, în valoare de 141,05 euro. Cererea STV, formulată în primă instanță, precum și în apel, a fost admisă. Împotriva acestei din urmă decizii, domnii Geistbeck au declarat recurs la Bundesgerichtshof.

22.

În acest context, instanța de trimitere ridică în special problema privind calcularea remunerației echitabile datorate, conform articolului 94 alineatul (1) din regulamentul de bază, titularului de drepturi protejate în temeiul regulamentului menționat. În această privință, întemeindu-se pe Hotărârea Schulin, citată anterior, instanța de trimitere consideră că agricultorul care nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligația de informare prevăzută la articolul 14 alineatul (3) a șasea liniuță din regulamentul de bază față de titularul soiului protejat de plante nu se poate prevala de articolul 14 alineatul (1) din acest regulament și se expune unei acțiuni în contrafacere, în temeiul articolului 94 din regulamentul menționat, precum și la plata unei remunerații echitabile.

23.

Cu toate acestea, instanța de trimitere exprimă îndoieli în ceea ce privește metodele de calcul al unei astfel de remunerații. Pe de o parte, în opinia acesteia, ar fi posibil să se considere drept bază de calcul valoarea medie a taxei percepute pentru producerea sub licență a materialului săditor din soiurile protejate ale plantei în cauză în aceeași regiune (denumită în continuare „taxa pentru producția sub licență”). Pe de altă parte, această remunerație ar putea fi calculată pe baza sumei datorate în cazul cultivării autorizate, în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) a patra liniuță din regulamentul de bază coroborat cu articolul 5 alineatul (5) din regulamentul de punere în aplicare (denumită în continuare „taxa pentru cultivarea autorizată”).

24.

Potrivit primei ipoteze, agricultorul ar trebui să plătească taxa pentru producția sub licență în aceleași condiții și la aceleași tarife ca și un terț. Potrivit celei de a doua ipoteze, acesta s-ar putea prevala de tariful privilegiat rezervat agricultorilor, și anume taxa pentru cultivarea autorizată, echivalentă cu 50 % din sumele datorate pentru producerea sub licență a materialului săditor, cu excepția situației în care această remunerație nu face obiectul unui contract între titularul și agricultorul în cauză.

25.

În aceste condiții, prin decizia din 30 septembrie 2010, înregistrată la grefa Curții la 26 octombrie 2010, Bundesgerichtshof a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

26.

Părțile din acțiunea principală, precum și guvernul elen, guvernul spaniol și Comisia Europeană au depus observații scrise. Părțile din acțiunea principală, precum și guvernul elen și Comisia au participat la ședința din 18 ianuarie 2012.

27.

Pentru a răspunde la întrebările preliminare adresate de instanța de trimitere, vom formula câteva observații introductive, pe de o parte, cu privire la calitatea materialului săditor utilizat în speță, problemă ridicată de domnii Geistbeck, precum și, pe de altă parte, cu privire la întinderea privilegiului agricultorilor.

28.

În continuare, vom aborda problema metodei adecvate pentru calculul remunerației echitabile datorate titularului drepturilor comunitare de protecție a soiurilor de plante în sensul articolului 94 alineatul (1) din regulamentul de bază. În sfârșit, vom examina problema dacă, la calcularea remunerației amintite sau la repararea prejudiciului, datorată în temeiul articolului 94 alineatul (2) din regulamentul menționat, este posibil să se ia în considerare costul mijloacelor de control angajate de o organizație precum cea în discuție în acțiunea principală ( 7 ).

29.

Potrivit domnilor Geistbeck, materialul săditor în discuție nu ar mai avea calitatea celui prevăzut la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază și, prin urmare, nu ar mai fi corespunzător pentru operațiunile comerciale care se înscriu în cadrul eliberării unei licențe. Astfel, aceștia apreciază că o calitate mai redusă a materialului recoltat nu ar justifica impunerea plății unui drept de licență integral de către titularul protecției soiului de plante.

30.

Din punctul de vedere al dreptului de proprietate intelectuală, observăm că utilizarea materialului protejat nu are nicio incidență asupra protecției identității materialului care face obiectul dreptului protejat, precum soiurile de plante din acțiunea principală. Astfel, un drept de proprietate intelectuală nu dispare ca urmare a utilizării acestuia.

31.

În plus, pentru ca activitatea agricultorului să poată intra sub incidența privilegiului agricultorilor prevăzut la articolul 14 din regulamentul de bază, produsul recoltat trebuie să fie conform cu caracteristicile soiului protejat ( 8 ). Astfel, agricultorul cultivă și înmulțește plante care îndeplinesc caracteristicile necesare ale soiului în discuție.

32.

Mai întâi, trebuie să se sublinieze că, în temeiul articolului 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, autorizarea titularului este, în principiu, necesară pentru înmulțirea materialului recoltat aparținând soiului protejat.

33.

Cu toate acestea, articolul 14 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede o derogare de la acest principiu. Această derogare are drept obiectiv salvgardarea producției agricole. În temeiul acestui articol, agricultorii sunt autorizați să utilizeze, în cazul înmulțirii în aer liber în propriile ferme, produsul recoltei obținute prin cultivarea materialului de înmulțire din soiuri care beneficiază de protecție, cu condiția ca criteriile prevăzute la alineatul (3) al aceluiași articol să fie respectate.

34.

Acest privilegiu nu se aplică, așadar, în cazul în care agricultorul nu respectă obligațiile prevăzute la articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază și precizate de regulamentul de punere în aplicare.

35.

Astfel, în Hotărârea Schulin, citată anterior, Curtea a examinat deja pe scurt întinderea dreptului agricultorului de a invoca derogarea amintită. Potrivit Curții, agricultorul care nu plătește titularului o remunerație echitabilă atunci când utilizează produsul recoltei obținute prin cultivarea materialului de înmulțire din soiuri care beneficiază de protecție nu poate invoca articolul 14 alineatul (1) din regulamentul de bază și, în consecință, trebuie considerat că îndeplinește, fără să fi fost autorizat în acest sens, una dintre acțiunile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din acest regulament. Prin urmare, din articolul 94 din același regulament rezultă că acest agricultor poate face obiectul unei acțiuni, introdusă de titular, pentru încetarea contrafacerii sau pentru plata unei remunerații echitabile sau în ambele scopuri. În cazul în care este vorba despre acțiuni deliberate sau din neglijență, agricultorul este în plus obligat la repararea prejudiciului adus titularului ( 9 ).

36.

În opinia noastră, aceeași trebuie să fie în mod necesar situația atunci când un agricultor nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligația de informare prevăzută la articolul 14 alineatul (3) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în condițiile în care plata unei remunerații echitabile, avută în vedere în Hotărârea Schulin, citată anterior, figurează, ca și furnizarea de informații, la articolul amintit, care enumeră criteriile care permit aplicarea derogării prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din regulamentul menționat.

37.

După cum a susținut Comisia în observațiile sale, atunci când un agricultor nu își îndeplinește obligația de informare față de titular, în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) a șasea liniuță din regulamentul de bază coroborat cu articolul 8 din regulamentul de punere în aplicare, și nu îi plătește nici remunerația echitabilă pentru această parte din producție, derogarea prevăzută la articolul 14 alineatul (1) din regulamentul de bază nu se mai poate aplica.

38.

Astfel, în cazul în care condițiile cultivării autorizate prevăzute la articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază nu sunt respectate, nici derogarea prevăzută la articolul 14 alineatul (1) din același regulament nu este aplicabilă. În consecință, în cazul în care, cu ocazia cultivării, criteriile prevăzute la alineatul (3) al acestui articol nu sunt respectate, cultivarea respectivă constituie o atingere adusă drepturilor conferite titularului prin articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

39.

Din cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare rezultă că, dată fiind atingerea adusă drepturilor de protecție a soiurilor de plante, STV are dreptul să impună plata unei remunerații echitabile în temeiul articolului 94 alineatul (1) din regulamentul de bază. În plus, instanța de trimitere subliniază că nerespectarea de către domnii Geistbeck a obligației de informare este săvârșită cu rea-credință, astfel încât STV poate pretinde de asemenea repararea prejudiciului suferit în temeiul articolului 94 alineatul (2) din același regulament.

40.

Observăm de la bun început că, în vederea examinării articolului 94 din regulamentul de bază, trebuie să se pornească de la ipoteza potrivit căreia obiectivul care stă la baza acestui articol este cel al unei remunerații integrale întemeiate pe principiul restitutio in integrum ( 10 ). Cu alte cuvinte, remunerația care trebuie plătită ca urmare a unei atingeri aduse drepturilor de protecție a soiurilor de plante are drept obiectiv repunerea titularului drepturilor respective în situația anterioară încălcării. Or, aplicarea acestui principiu nu se poate face fără dificultăți în speță, din cauza faptului că situația menționată poate fi reconstituită fie printr-o trimitere la cultivarea autorizată, fie prin luarea în considerare a taxei percepute pentru producerea sub licență a materialului săditor.

41.

În ceea ce privește calcularea remunerației echitabile în sensul articolului 94 alineatul (1) din regulamentul de bază, instanța de trimitere prezintă două metode care pot fi reținute pentru calcularea acesteia, și anume cea care are la bază taxa percepută pentru producerea sub licență sau cea care are la bază taxa percepută pentru cultivarea autorizată.

42.

Subliniem că modul de redactare a articolului 94 din regulamentul de bază nu furnizează niciun indiciu în ceea ce privește posibilitatea de a lua în considerare valoarea taxei percepute pentru cultivarea autorizată, în sensul articolului 14 alineatul (3) a patra liniuță din acest regulament, la calcularea remunerației echitabile în sensul dispoziției menționate.

43.

Observăm de asemenea că anumite versiuni lingvistice (în special versiunile în limbile spaniolă, daneză, germană, engleză, italiană și finlandeză) utilizează termeni diferiți la articolul 94 alineatul (1) ( 11 ) și la articolul 14 alineatul (3) a patra liniuță ( 12 ) din regulamentul de bază, în timp ce versiunea franceză reia aceeași expresie în cele două dispoziții, și anume cea de „remunerație echitabilă”. Cu toate acestea, întrucât nu se pot deduce concluzii din această diferență lingvistică, trebuie ca aceste dispoziții să fie examinate în contextele respective, ținând seama în special de obiectivele după care se ghidează.

44.

Mai întâi, amintim că remunerația echitabilă prevăzută la articolul 14 alineatul (3) a patra liniuță din regulamentul de bază face parte dintr-o dispoziție derogatorie. În acest context, Curtea a declarat deja în Hotărârea Schulin, citată anterior, că, în conformitate cu al șaptesprezecelea și cu al optsprezecelea considerent ale regulamentului de bază, dispozițiile articolului 14 din regulamentul menționat, adoptate în interesul public al salvgardării producției agricole, constituie o excepție de la regula potrivit căreia autorizarea titularului este necesară pentru înmulțirea materialului recoltat aparținând soiului protejat ( 13 ).

45.

În Hotărârea Brangewitz, citată anterior, Curtea a constatat de asemenea că dreptul agricultorilor de a cultiva, fără autorizarea prealabilă a titularului, produsul recoltei obținute prin cultivarea materialului săditor aparținând unui soi afectat de privilegiul agricultorilor are drept corolar obligația acestora de a furniza, la cererea titularului respectiv, informațiile utile și, cu excepția micilor agricultori, de a-i plăti o remunerație echitabilă ( 14 ).

46.

Tot în opinia Curții, articolul 14 din regulamentul de bază stabilește, așadar, un echilibru între, pe de o parte, interesele titularilor unei protecții a soiurilor de plante și, pe de altă parte, cele ale agricultorilor. Privilegiul agricultorilor, și anume cultivarea fără o autorizare prealabilă, coroborat cu obligația de informare și de plată a unei remunerații echitabile permite astfel salvgardarea intereselor legitime reciproce ale agricultorilor și ale titularilor în relațiile directe dintre aceștia ( 15 ).

47.

Prin urmare, este primordial să se interpreteze noțiunea „remunerație echitabilă” prevăzută la articolul 14 alineatul (3) a patra liniuță din regulamentul de bază în mod restrictiv și în contextul său particular, ca făcând parte integrantă din regimul derogatoriu prevăzut la articolul amintit.

48.

În continuare, remunerația echitabilă la care se referă articolul 94 alineatul (1) din regulamentul de bază trebuie să fie interpretată, ca și remunerația prevăzută la articolul 14 alineatul (3) a patra liniuță din acest regulament, ținându-se seama de contextul regulamentului menționat și de obiectivul urmărit de acesta.

49.

Pe plan general, astfel cum rezultă din al cincilea considerent al regulamentului de bază, acesta din urmă urmărește obiectivul general al asigurării unei protecții mai bune a tuturor soiurilor de plante ( 16 ). Având în vedere scopul protecției titularilor soiurilor de plante, prevăzută de regulamentul de bază, considerăm că articolul 94 alineatul (1) din regulamentul menționat permite titularului să asigure ca interesele sale să fie protejate față de orice persoană care îndeplinește, fără o autorizare prealabilă, una dintre acțiunile enumerate la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază ( 17 ).

50.

Pentru a garanta protecția titularilor soiurilor de plante protejate și pentru a-i repune în situația anterioară încălcării drepturilor acestora, este necesar să se calculeze remunerația echitabilă în sensul articolului 94 alineatul (1) din regulamentul de bază pornind de la taxa percepută pentru producția sub licență.

51.

Această dispoziție este de asemenea aplicabilă atunci când persoana care a săvârșit un act care constituie contrafacere nu a acționat în mod deliberat și nici din neglijență ( 18 ). Ea urmărește să asigure că titularul primește o remunerație echitabilă, care, în opinia noastră, nu poate fi mai mică decât compensația pe care titularul respectiv ar fi putut să o solicite pe baza producerii sub licență a materialului săditor, în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază.

52.

Întemeindu-ne pe caracterul derogatoriu al sistemului prevăzut la articolul 14 din regulamentul menționat, considerăm că un agricultor care nu respectă condițiile enumerate la articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază și care servesc drept temei pentru aplicarea derogării prevăzute la alineatul (1) al aceluiași articol trebuie considerat ca orice terț obligat să achiziționeze soiul protejat de pe piață în schimbul plății unei taxe pentru producția sub licență. În consecință, un agricultor care nu își respectă obligațiile care decurg din articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază nu poate nici să valorifice derogarea prevăzută la articolul menționat.

53.

De altfel, această concluzie poate fi confirmată de interpretarea articolului 17 din regulamentul de punere în aplicare, potrivit căruia titularul poate invoca drepturile conferite de protecția comunitară a soiurilor de plante împotriva unei persoane care încalcă una dintre condițiile sau limitările asociate derogării prevăzute la articolul 14 din regulamentul de bază.

54.

În plus, pare util să observăm că, dacă s-ar reține o abordare diferită, agricultorii ar putea să nu fie motivați să respecte obligația de informare a titularului, din moment ce nerespectarea obligațiilor aferente derogării amintite nu ar implica în realitate nicio consecință economică preventivă.

55.

Din acest punct de vedere, astfel cum rezultă și din decizia de trimitere, o plafonare a dreptului la remunerație al titularului la suma corespunzătoare taxei pentru cultivarea autorizată ar avea ca efect avantajarea nejustificată a agricultorilor care nu respectă obligațiile prevăzute la articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază.

56.

Într-un astfel de sistem, al cărui obiectiv general este de a garanta un nivel ridicat de protecție a soiurilor de plante, ar fi contrar obiectivului respectiv ca un agricultor, indiferent de respectarea sau nerespectarea de către acesta a obligației sale de informare, să fie obligat în mod sistematic să achite numai taxa pentru cultivare autorizată, al cărei nivel este menținut, în temeiul reglementării aplicabile, la un prag considerabil mai mic decât cel al taxei pentru producția sub licență.

57.

În această privință, vom adăuga că, chiar dacă obligația de plată a unei remunerații echitabile în sensul articolului 94 alineatul (1) din regulamentul de bază, calculată pe baza taxei percepute pentru producția sub licență, conduce la o compensație mai ridicată decât cea prevăzută pentru cultivarea autorizată în temeiul articolului 14 din regulamentul de bază, nu este vorba totuși despre daune interese denumite „punitive” („punitive damages”), care includ și un element de sancționare ( 19 ). Cu toate acestea, este vorba despre o metodă care permite impunerea costului de producere sub licență a materialului săditor cu ocazia cultivării care constituie o contrafacere și care, pentru acest motiv, are o funcție preventivă.

58.

În concluzie, apreciem că, în vederea stabilirii cuantumului remunerației echitabile prevăzute la articolul 94 alineatul (1) din regulamentul de bază într-o situație precum cea în discuție în acțiunea principală, trebuie să se pornească de la taxa pentru producția sub licență. Astfel, orice altă interpretare nu ar fi în măsură să garanteze obiectivul regulamentului menționat și nici efectul util al acestuia.

59.

În ipoteza în care Curtea nu ar împărtăși însă punctul nostru de vedere cu privire la necesitatea de a reține taxa pentru producția sub licență ca bază pentru calcularea remunerației echitabile prevăzute la articolul 94 alineatul (1) din regulamentul de bază, vom face de asemenea câteva observații cu privire la cealaltă metodă de calcul, întemeiată pe taxa pentru cultivarea autorizată, care este avută în vedere de instanța de trimitere.

60.

Subliniem mai întâi că, dacă remunerația echitabilă pe care un agricultor trebuie să o plătească titularului în cazul unui act în contrafacere în temeiul articolului 94 alineatul (1) din regulamentul de bază ar fi calculată pe baza taxei pentru cultivarea autorizată, remunerația în cauză ar rămâne net inferioară sumei datorate de terți pentru producerea sub licență a materialului săditor.

61.

Observăm că din decizia de trimitere rezultă că actele domnilor Geistbeck sunt săvârșite cu rea-credință, astfel încât STV poate pretinde de asemenea repararea prejudiciului suferit, în conformitate cu articolul 94 alineatul (2) din regulamentul de bază ( 20 ).

62.

Într-un asemenea context și pentru a asigura realizarea obiectivului general al regulamentului de bază, precum și pentru a evita ca înmulțirea neautorizată să poată avea drept rezultat un profit necuvenit pentru contravenienți în raport cu terții care produc sub licență materialul săditor, este necesar să se stabilească cuantumul prejudiciului care trebuie reparat în temeiul articolului 94 alineatul (2) din regulamentul de bază pornind de la taxa pentru producția sub licență. În acest caz, prejudiciul suferit de titularul prevăzut la articolul 94 alineatul (2) din regulamentul de bază ar corespunde diferenței dintre taxa amintită și remunerația echitabilă prevăzută la articolul 14 alineatul (3) a patra liniuță din regulamentul de bază ( 21 ).

63.

Precizăm că taxa pentru cultivarea autorizată acoperă numai 50 % din valoarea taxei pentru producția sub licență ( 22 ). Prejudiciul adus titularului în sensul articolului 94 alineatul (2) din regulamentul de bază corespunde, așadar, într-o astfel de situație, și fără ca titularul respectiv să fie obligat să prezinte o dovadă în acest sens, diferenței dintre valoarea taxei pentru cultivarea autorizată și cea a taxei pentru producția sub licență.

64.

În plus, în ceea ce privește cheltuielile de control și de supraveghere obișnuite avute în vedere de instanța de trimitere, vom adăuga că luarea în considerare a taxei pentru cultivarea autorizată ca bază de calcul pentru remunerația echitabilă prevăzută la articolul 94 alineatul (1) din regulamentul de bază ar avea de asemenea drept consecință ca respectivele cheltuieli, incluse în mod normal în valoarea taxei pentru producția sub licență, să nu fie acoperite în întregime de remunerația prevăzută la articolul 14 alineatul (3) a patra liniuță din regulamentul de bază.

65.

Rezultă că, în cazul în care această metodă de calcul ar fi reținută ca adecvată, atunci titularul unui soi protejat de plante ar trebui să fie în măsură să calculeze cuantumul prejudiciului care trebuie reparat în temeiul articolului 94 alineatul (2) din regulamentul de bază, în funcție de taxa pentru producția sub licență în care sunt incluse și cheltuielile de control și de supraveghere obișnuite efectuate de acest titular. Din punct de vedere economic, o astfel de interpretare conduce, pentru titularul în cauză, la același rezultat cu interpretarea propusă cu titlu principal.

66.

Instanța de trimitere ridică de asemenea problema dacă mijloacele speciale de control angajate de o organizație care apără drepturile unui mare număr de titulari de drepturi de protecție în vederea stabilirii eventualelor contrafaceri a unor soiuri de plante în sensul articolului 94 alineatele (1) sau (2) din regulamentul de bază pot face obiectul unei despăgubiri și dacă costul acestora poate fi calculat pe baza unei sume forfetare echivalente cu dublul remunerației convenite.

67.

În ceea ce privește, mai întâi, natura acestei probleme, Comisia subliniază că ea nu are niciun efect asupra soluționării acțiunii principale. Admitem, desigur, că din decizia de trimitere rezultă că STV nu a solicitat plata unei astfel de sume forfetare și că procedura din acțiunea principală privește numai cheltuieli precontencioase în cuantum foarte scăzut, și anume 141,05 euro, care nu rezultă în mod vădit dintr-o gestionare a controalelor organizate de STV. Apreciem totuși că această problemă nu este ipotetică întrucât este strâns legată de aplicarea alineatelor (1) și (2) ale articolului 94 din regulamentul de bază ( 23 ).

68.

În ceea ce privește fondul, trebuie subliniat că dispozițiile articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de punere în aplicare permit titularilor să se organizeze în mod corespunzător pentru a-și exercita drepturile care decurg din articolul 14 din regulamentul de bază. Astfel, aceștia pot acționa cu titlu individual sau cu titlu colectiv sau pot constitui chiar o organizație în acest scop ( 24 ).

69.

Din Hotărârea Jäger, citată anterior, rezultă că STV este o societate care are drept obiectiv salvgardarea intereselor economice ale asociaților săi care produc sau comercializează, în mod direct sau indirect, semințe sau care au interese în producerea sau comercializarea acestora. În special, această societate controlează drepturile amelioratorilor la nivel național și internațional și organizează verificări, în ceea ce privește drepturile de amelioratori ale asociaților săi sau ale terților, la societăți de înmulțire și de comercializare. De asemenea, acestea funcții implică recuperarea taxelor de exploatare a licențelor referitoare la soiuri de plante și, în sfârșit, adoptarea unor măsuri generale care urmăresc promovarea producției și a aprovizionării consumatorilor cu semințe de calitate, precum și comercializarea acestora ( 25 ).

70.

Astfel cum a remarcat guvernul elen în observațiile sale, faptul de a putea exercita în mod colectiv drepturile care rezultă din articolul 14 din regulamentul de bază nu implică în niciun mod că costul unei astfel de acțiuni colective trebuie să fie suportat de agricultor, chiar dacă acesta încalcă dispozițiile regulamentului menționat. Dimpotrivă, în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) a cincea liniuță din regulamentul de bază coroborat cu articolul 16 din regulamentul de punere în aplicare, potrivit căruia controlul va fi efectuat de titular, aceste costuri trebuie să fie introduse de titular în valoarea taxei pentru producția sub licență.

71.

Având în vedere rolul asigurat de o organizație precum cea în discuție în acțiunea principală, care este strâns legat de controlul și de verificările care au drept scop apărarea drepturilor amelioratorilor în cauză, costul mijloacelor speciale de control angajate de o astfel de organizație nu poate fi luat în considerare separat la calcularea remunerației echitabile datorate în temeiul articolului 94 alineatul (1) din regulamentul de bază sau la repararea prejudiciului datorat în temeiul articolului 94 alineatul (2) din regulamentul menționat.

72.

În opinia noastră, nu este posibil să se țină seama de costul unor astfel de mijloace decât în măsura în care este vorba despre cheltuieli suplimentare precontencioase sau contencioase efectuate în legătură cu examinarea unui caz special de contrafacere, a căror rambursare poate fi impusă în temeiul și sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 94 alineatul (2) din regulamentul de bază ( 26 ). În orice caz, trebuie să existe o legătură de cauzalitate între astfel de cheltuieli și cazul de contrafacere în discuție.

73.

În sfârșit, subliniem că, din moment ce remunerația echitabilă prevăzută la articolul 94 alineatul (1) din regulamentul de bază va fi calculată, după cum propunem, printr-o trimitere la taxa pentru producția sub licență, titularul nu poate impune plata unei compensații cu titlu de remunerație pentru cheltuielile de control și de supraveghere obișnuite care au legătură cu controlul prevăzut la articolul 14 alineatul (3) a cincea liniuță din regulamentul de bază, precum și la articolul 16 din regulamentul de punere în aplicare ( 27 ).

74.

Această concluzie se impune întrucât cheltuielile de control și de supraveghere obișnuite, chiar și cele care se ridică la o sumă semnificativă, trebuie considerate, astfel cum rezultă din prezentele concluzii, ca fiind incluse în sumele percepute în temeiul producției sub licență și, prin urmare, incluse în cuantumul taxei percepute pentru producția sub licență, din moment ce controlul va fi efectuat de titular, în temeiul articolului 14 alineatul (3) a cincea liniuță din regulamentul de bază și al articolului 16 din regulamentul de punere în aplicare. Astfel, calcularea cuantumului remunerației echitabile printr-o trimitere la taxa percepută pentru producția sub licență permite repararea consecințelor atingerii aduse și repune astfel titularul în situația anterioară încălcării.

75.

Având în vedere ansamblul considerațiilor de mai sus, propunem Curții, pe de o parte, să declare că nu este necesar să răspundă la a doua întrebare preliminară și, pe de altă parte, să răspundă la prima și la a treia întrebare preliminară adresată de Bundesgerichtshof după cum urmează:

„Remunerația echitabilă pe care trebuie să o plătească un agricultor, în temeiul articolului 94 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante, titularului unui drept de protecție comunitară a soiurilor de plante pentru utilizarea materialului săditor aparținând unui soi protejat obținut prin cultivare, fără a-și îndeplini obligațiile prevăzute la articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2100/94 și la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1768/95 al Comisiei din 24 iulie 1995 de stabilire a normelor de aplicare a derogării prevăzute la articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2100/94, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2605/98 al Comisiei din 3 decembrie 1998, trebuie calculată pe baza taxei medii percepute pentru producerea sub licență a materialului săditor aparținând soiurilor protejate de plante în cauză în aceeași regiune. Dat fiind că, pe de o parte, calcularea cuantumului remunerației echitabile pe baza menționată mai sus permite repunerea titularului în situația anterioară încălcării și repararea consecințelor atingerii aduse drepturilor sale și că, pe de altă parte, cheltuielile de control și de supraveghere trebuie considerate ca fiind incluse de titular în suma percepută pentru licență, plata acestor cheltuieli poate fi impusă de titular numai în măsura în care este vorba despre cheltuieli suplimentare precontencioase sau contencioase efectuate în legătură cu examinarea unui caz special de contrafacere, a căror rambursare poate fi impusă în temeiul și sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 94 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2100/94.”