EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62009CJ0382

Hotărârea Curții (camera a cincea) din 7 octombrie 2010.
Stils Met SIA împotriva Valsts ieņēmumu dienests.
Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare: Augstākās tiesas Senāts - Letonia.
Tariful vamal comun - Clasificare tarifară - Nomenclatura combinată - Capitolul 73 - Toroane și cabluri din oțel - Poziția 7312 - Codul TARIC - Eroare privind clasificarea tarifară - Punere în liberă circulație a mărfurilor - Regulamentul (CE) nr. 384/96 - Taxă antidumping - Amendă în cuantum egal cu valoarea taxelor antidumping.
Cauza C-382/09.

Repertoriul de jurisprudență 2010 I-09315

ECLI identifier: ECLI:EU:C:2010:596

Cauza C‑382/09

Stils Met SIA

împotriva

Valsts ieņēmumu dienests

(cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Augstākās Tiesas Senāts)

„Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Capitolul 73 – Toroane și cabluri din oțel – Poziția 7312 – Codul TARIC – Eroare privind clasificarea tarifară – Punere în liberă circulație a mărfurilor – Regulamentul (CE) nr. 384/96 – Taxe antidumping – Amendă în cuantum egal cu valoarea taxelor antidumping”

Sumarul hotărârii

1.        Tariful vamal comun – Poziții tarifare

(Regulamentul nr. 2658/87 al Consiliului, art. 2, anexa I; Regulamentul nr. 1789/2003 al Comisiei)

2.        Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping

[Regulamentul nr. 384/96 al Consiliului, art. 14 alin. (1)]

1.        Tarifului vamal integrat al Comunităților Europene, prevăzut la articolul 2 din Regulamentul nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunea aplicabilă în anii 2004 și 2005, trebuie interpretat în sensul că acele cabluri din oțel, altul decât cel inoxidabil, neacoperite sau simplu acoperite cu zinc, cu cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale peste 3 mm, dar de maximum 48 mm, care nu provin nici din Moldova, nici din Maroc, se încadrează la codul TARIC 7312 10 82 19, 7312 10 84 19 sau 7312 10 86 19, în funcție de dimensiunea secțiunii lor transversale.

(a se vedea punctul 40 și dispozitiv 1)

2.        Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul nr. 384/96 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene trebuie interpretat în sensul că nu se opune reglementării unui stat membru care prevede, în cazul unei erori privind clasificarea tarifară a unor mărfuri importate pe teritoriul vamal al Uniunii, aplicarea unei amenzi în cuantum egal cu valoarea taxelor antidumping aplicabile, cu condiția ca acest cuantum să fie stabilit în condiții analoge celor aplicabile în dreptul național pentru încălcări de aceeași natură și gravitate și care conferă sancțiunii caracter efectiv, proporțional și disuasiv, aspect care trebuie apreciat de instanța națională.

(a se vedea punctul 48 și dispozitiv 2)







HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a cincea)

7 octombrie 2010(*)

„Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Capitolul 73 – Toroane și cabluri din oțel – Poziția 7312 – Codul TARIC – Eroare privind clasificarea tarifară – Punere în liberă circulație a mărfurilor – Regulamentul (CE) nr. 384/96 – Taxă antidumping – Amendă în cuantum egal cu valoarea taxelor antidumping”

În cauza C‑382/09,

având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Augstākās Tiesas Senāts (Letonia), prin decizia din 8 septembrie 2009, primită de Curte la 28 septembrie 2009, în procedura

Stils Met SIA

împotriva

Valsts ieņēmumu dienests,

CURTEA (Camera a cincea),

compusă din domnul J.-J. Kasel, președinte de cameră, domnii A. Borg Barthet (raportor) și E. Levits, judecători,

avocat general: domnul N. Jääskinen,

grefier: domnul A. Calot Escobar,

luând în considerare observațiile prezentate:

–        pentru Stils Met SIA, de domnul V. Meļkovs,

–        pentru Valsts ieņēmumu dienests, de doamna N. Jezdakova, în calitate de agent,

–        pentru guvernul leton, de doamnele K. Drēviņa și K. Krasovska, în calitate de agenți,

–        pentru la Comisia Europeană, de domnul A. Sauka și de doamna L. Bouyon, în calitate de agenți,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1        Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare privește interpretarea Tarifului vamal integrat al Comunităților Europene (denumit în continuare „TARIC”), prevăzut la articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3) și a Regulamentului (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO 1996, L 56, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 12, p. 223).

2        Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Stils Met SIA (denumită în continuare „Stils Met”), societate de drept leton, pe de o parte, și Valsts ieņēmumu dienests (administrația financiară a statului, denumită în continuare „Dienests”) privind importul de cabluri din oțel provenind din Ucraina în perioada mai 2004-septembrie 2005.

 Cadrul juridic

 Reglementarea Uniunii

 Reglementarea vamală

3        Potrivit articolului 1 din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000 (JO L 28, p. 16, Ediție specială, 02/vol. 12, p. 33, denumit în continuare „Regulamentul nr. 2658/87”):

„(1)      Comisia instituie o nomenclatură a mărfurilor, denumită în continuare «Nomenclatură combinată» […], care respectă, în același timp, atât cerințele Tarifului vamal comun, cât și statistica pentru comerț exterior a Comunității, precum și alte politici ale Comunității privind importul sau exportul de mărfuri.

(2)      Nomenclatura combinată cuprinde:

(a)      nomenclatura Sistemului armonizat [instituită Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor];

(b)      subdiviziunile comunitare ale acestei nomenclaturi, denumite «subpoziții NC» în cazul în care se specifică ratele corespunzătoare ale drepturilor;

(c)      dispozițiile preliminare, notele complementare ale secțiunilor sau ale capitolelor și notele de subsol referitoare la subpozițiile NC.

3.      Nomenclatura combinată este inclusă în anexa I. […]

[…]”

4        Articolul 2 din Regulamentul nr. 2658/87 prevede:

„Comisia instituie un [TARIC], care respectă cerințele Tarifului vamal comun, ale statisticii pentru comerț exterior, ale politicilor comerciale, agricole și ale altor politici ale Comunității privind importul sau exportul de mărfuri.

Tariful se bazează pe Nomenclatura combinată și include:

(a)      măsurile cuprinse în prezentul regulament;

(b)      subdiviziunile comunitare suplimentare, denumite «subpoziții TARIC», care sunt necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor comunitare specifice enumerate în anexa II;

(c)      orice alte informații necesare pentru punerea în aplicare sau gestionarea codurilor TARIC și a codurilor suplimentare definite la articolul 3 alineatele (2) și (3);

(d)      ratele drepturilor [a se citi taxelor] vamale și alte impuneri la import și export, inclusiv scutiri de taxe și drepturi preferențiale aplicabile la importul sau exportul unor mărfuri specifice;

(e)      măsurile enumerate în anexa II, aplicabile la importul și exportul unor mărfuri specifice.”

5        Potrivit articolului 3 alineatele (1) și (2) din regulamentul menționat:

„(1)      Fiecare subpoziție NC are un cod numeric compus din opt cifre:

(a)      primele șase cifre reprezintă codurile numerice corespunzătoare pozițiilor și subpozițiilor din nomenclatura Sistemului armonizat;

(b)      cea de‑a șaptea și a opta cifră identifică subpozițiile [Nomenclaturii combinate a mărfurilor prevăzută la articolul 1];

[…]

(2)      Subpozițiile din [TARIC] se identifică prin a noua și a zecea cifră care formează împreună cu numerele de cod menționate la alineatul (1) numerele de cod [TARIC]. […]”

6        Articolul 6 din același regulament prevede că TARIC este instituit, actualizat, gestionat și difuzat de Comisie.

7        Partea întâi a Nomenclaturii combinate, care constituie anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum aceasta din urmă a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1789/2003 al Comisiei din 11 septembrie 2003 (JO L 281, p. 1, denumită în continuare „NC”), cuprinde un ansamblu de dispoziții preliminare. În titlul I al acestei părți, consacrat regulilor generale, secțiunea A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea [NC]” (denumite în continuare „regulile generale”), prevede:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

(1)      Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor se consideră ca având numai o valoare orientativă, clasificarea considerându‑se legal determinată în cazul în care este în conformitate cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni sau de capitole și, în cazul în care nu sunt contrare termenilor utilizați în respectivele poziții și note, în conformitate cu următoarele reguli.

[…]”

8        Partea a II‑a din NC cuprinde o secțiune XV, intitulată «Metale comune și articole din metale comune», care cuprinde, printre altele, capitolul 73, intitulat «Articole din fontă, din fier sau din oțel».”

9        Poziția 7312 din NC cuprinde următoarele subdiviziuni:


Cod NC

Denumirea mărfurilor

7312

Toroane, cabluri, benzi împletite, parâme, odgoane și articole similare, din fier sau din oțel, neizolate electric:

7312 10

− Toroane și cabluri:

7312 10 10

− − prevăzute cu accesorii sau fasonate în articole, destinate aeronavelor civile

− − Altele:

7312 10 30

− − − Din oțel inoxidabil

− − − Altele, cu cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale:

− − − − De maximum 3 mm:

[…]

[…]

7312 10 59

[…]

− − − − De peste 3 mm:

− − − − − Toroane:

[…]

[…]

7312 10 79

[…]

− − − − − Cabluri, inclusiv cabluri continue (cabluri închise):

− − − − − − Neacoperite sau simplu acoperite cu zinc, cu cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale:

7312 10 82

− − − − − − − Peste 3 mm, dar de maximum 12 mm

7312 10 84

− − − − − − − Peste 12 mm, dar de maximum 24 mm

7312 10 86

− − − − − − − Peste 24 mm, dar de maximum 48 mm

7312 10 88

− − − − − − − Peste 48 mm

7312 10 99

[…]

− − − − − − Altele

[…]

10      Potrivit notei 1 din capitolul 72 din NC:

„În acest capitol și, în cadrul literelor (d), (e) și (f) de la această notă, prin următoarele expresii se înțelege:

[…]

(d)      «oțeluri»:

materiile feroase, altele decât cele de la poziția 7203 [și anume produse feroase obținute prin reducerea directă a minereurilor de fier și alte produse feroase spongioase, în bucăți, pelete sau forme similare, fier cu o puritate minimă în greutate de 99,94 %, în bucăți, pelete sau forme similare] care, cu excepția anumitor tipuri de oțel produse sub formă de piese turnate, se pretează la deformări plastice și conțin în greutate maximul 2 % carbon. Totuși, oțelurile cu crom pot conține carbon în proporție mai ridicată;

(e)      «oțeluri inoxidabile»:

oțelurile aliate, care conțin, în greutate, maximum 1,2 % carbon și minimum 10,5 % crom, cu sau fără alte elemente;

(f)      «alte oțeluri aliate»:

oțelurile care nu corespund definiției oțelurilor inoxidabile și care conțin în greutate unul sau mai multe din elementele de mai jos, în următoarele proporții:

–      minimum 0,3 % aluminiu,

–      minimum 0,0008 % bor,

–      minimum 0,3 % crom,

–      minimum 0,3 % cobalt,

–      minimum 0,4 % cupru,

–      minimum 0,4 % plumb,

–      minimum 1,65 % mangan,

–      minimum 0,08 % molibden,

–      minimum 0,3 % nichel,

–      minimum 0,06 % niobiu,

–      minimum 0,6 % siliciu,

–      minimum 0,05 % titan,

–      minimum 0,3 % tungsten (wolfram),

–      minimum 0,1 % vanadiu,

–      minimum 0,05 % zirconiu,

–      minimum 0,1 % alte elemente (cu excepția sulfului, fosforului, carbonului și azotului) luate individual;

[…]”

11      În ceea ce privește subpozițiile NC 7312 10 82, 7312 10 84 și 7312 10 86, TARIC cuprindea, în anii 2004 și 2005, următoarele subpoziții:

7312 10 82

- - - - - - - Peste 3 mm, dar de maximum 12 mm

7312 10 82 11

- - - - - - - - Din oțel

7312 10 82 11

- - - - - - - - - Care provin din Republica Moldova

7312 10 82 12

- - - - - - - - - Care provin din Maroc

7312 10 82 19

- - - - - - - - - Altele

7312 10 82 90

- - - - - - - - Altele

7312 10 84

- - - - - - - Peste 12 mm, dar de maximum 24 mm

7312 10 84 11

- - - - - - - - Din oțel

7312 10 84 11

- - - - - - - - - Care provin din Republica Moldova

7312 10 84 12

- - - - - - - - - Care provin din Maroc

7312 10 84 19

- - - - - - - - - Altele

7312 10 84 90

- - - - - - - - Altele

7312 10 86

- - - - - - - Peste 24 mm, dar de maximum 48 mm

7312 10 86 11

- - - - - - - - Din oțel

7312 10 86 11

- - - - - - - - - Care provin din Republica Moldova

7312 10 86 12

- - - - - - - - - Care provin din Maroc

7312 10 86 19

- - - - - - - - - Altele

7312 10 86 90

- - - - - - - - Altele

12      Nomenclatura combinată care constituie anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1810/2004 al Comisiei din 7 septembrie 2004 (JO L 327, p. 1), este identică cu NC în ceea ce privește ansamblul dispozițiilor menționate la punctele 7-11 din prezenta hotărâre.

 Reglementarea privind măsurile antidumping

13      La data faptelor din acțiunea principală, dispozițiile care reglementau măsurile antidumping aplicate de Uniunea Europeană erau cuprinse în Regulamentul nr. 384/96.

14      Potrivit articolului 14 alineatul (1) din regulamentul menționat:

„Taxele antidumping, provizorii sau definitive, se impun prin regulament și [sunt] percepute de statele membre în conformitate cu forma, rata de schimb și celelalte elemente stabilite de regulamentul care le impune. Aceste taxe sunt, de asemenea, percepute în mod independent de taxele vamale, de impozite și de alte taxe percepute în mod normal la import. Niciun produs nu poate fi supus în același timp taxelor antidumping și taxelor compensatorii pentru a remedia o situație care rezultă în urma unui dumping sau a acordării unei subvenții la export.”

15      Potrivit articolului 1 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 1796/1999 al Consiliului din 12 august 1999 privind instituirea unui drept antidumping definitiv și perceperea cu titlu definitiv a dreptului provizoriu instituit la importurile de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză, Ungaria, India, Mexic, Polonia, Africa de Sud și Ucraina și închiderea procedurii antidumping referitoare la importurile originare din Republica Coreea (JO L 217, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 19, p. 189):

„(1)      Se instituie un drept [a se citi o taxă] antidumping definitiv[ă] la importurile de cabluri din oțel, clasificate, în prezent, în conformitate cu codurile CN ex 7312 10 82 (cod TARIC 7312 10 82*10), ex 7312 10 84 (cod TARIC 73121084*10), ex 7312 10 86 (cod TARIC 7312 10 86*10), ex7312 10 88 (cod TARIC 7312 10 88*10) și ex7312 10 99 (cod TARIC 7312 10 99*10) și originare din Republica Populară Chineză, Ungaria, India, Mexic, Polonia, Africa de Sud și Ucraina.

[…]

|(3)      Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de drepturi [a se citi taxe] vamale.”

 Reglementarea națională

16      La data faptelor din acțiunea principală, articolul 32 din Legea privind impozitele și taxele (likums „Par nodokļiem un nodevām”, Latvijas Vēstnesis, 1995, nr. 26), intitulat „Răspunderea în cazul diminuării bazei de impozitare”, prevedea la alineatele 1 și 2:

„1)      Dacă debitorul diminuează, cu încălcarea dispozițiilor legii fiscale, baza de impozitare în declarația făcută la administrația fiscală, aceasta calculează suma neachitată și stabilește o amendă egală cu această sumă, cu excepția cazului în care o lege fiscală specială nu prevede o amendă cu un cuantum diferit.

2)      Amenda nu se aplică dacă sunt îndeplinite următoarele două condiții:

–      1)     Debitorul a depus o declarație rectificativă sau suplimentară (însoțită de elemente de probă) înainte de un control al administrației.

–      2)     În termen de cinci zile lucrătoare de la depunerea declarației rectificative, a plătit impozitul restant datorat, precum și diferența de impozit și dobânzile de întârziere care curg până în ziua depunerii declarației rectificative sau suplimentare (însoțită de elemente de probă).”

 Acțiunea principală și întrebările preliminare

17      În perioada mai 2004-septembrie 2005, Stils Met a importat din Ucraina cabluri din oțel în scopul de a le pune în liberă circulație în Letonia. Mărfurile au fost declarate la subpozițiile TARIC 7312 10 82 90, 7312 10 84 90 și 7312 10 86 90.

18      În cadrul unui control, Dienests a apreciat că produsele respective erau din oțel, astfel încât acestea se încadrau la subpozițiile TARIC 7312 10 82 19, 7312 10 84 19, și respectiv 7312 10 86 19, având în vedere dimensiunea secțiunii transversale și proveniența acestora.

19      În consecință, prin decizia din 20 iunie 2006, Dienests a obligat Stils Met să plătească Trezoreriei suma de 485 286,58 LVL (aproximativ 697 356 EUR), care reprezintă taxe antidumping în cuantum de 205 629,87 LVL, taxa pe valoarea adăugată în cuantum de 37 013,42 LVL și o amendă egală cu suma totală neachitată, respectiv 242 643,29 LVL.

20      Stils Met a formulat acțiune în anulare împotriva acestei decizii. Aceasta a invocat în special faptul că, la momentul declarării produselor, a prezentat certificate emise de laboratorul fabricantului prin care debitorul și serviciul vamal erau informate cu privire la compoziția chimică a acestor produse, în special cu privire la elementele care indică faptul că acestea corespund denumirii „alte oțeluri aliate” în sensul notei 1 litera (f) din capitolul 72 din NC.

21      Stils Met a susținut de asemenea că, inclusiv în cazul în care Dienests ar fi clasificat în mod corect produsele în cauză, acesta nu avea dreptul să îi aplice o amendă în temeiul reglementării naționale.

22      Prin Hotărârea din 4 octombrie 2007, Administratīvā rajona tiesa (Curtea Administrativă Districtuală) a admis acțiunea formulată de Stils Met și anulat decizia pronunțată de Dienests. Această instanță a apreciat, după verificarea datelor privind compoziția chimică a produselor în cauză, că Dienests nu dispunea de probe suficiente încât aceste produse să trebuiască să fie considerate oțel în sensul notei 1 litera (d) din capitolul 72 al NC.

23      Dienests a declarat apel împotriva acestei hotărâri la Administratīvā apgabaltiesa (Curtea Administrativă Regională), care a anulat hotărârea atacată. Astfel, având în vedere clasificarea separată pe subdiviziuni din NC a produselor din oțel inoxidabil, pe de o parte, și a celorlalte produse din fier sau din oțel, pe de altă parte, această instanță a apreciat că la subpozițiile TARIC rezultate din subpozițiile NC 7312 10 82, 7312 10 84 și 7312 10 86, categoria „oțel” acoperă articolele din oțel, cu excepția celor din oțel inoxidabil, indiferent de compoziția chimică, în timp ce categoria „altele” acoperă produsele care nu sunt din oțel, mai precis cele din fier.

24      Împotriva deciziei pronunțate în apel, Stils Met a formulat recurs la Augstākās Tiesas Senāts (Senatul Curții Supreme).

25      În opinia Stils Met, trebuie să se stabilească, în temeiul notei 1 din capitolul 72 din NC, cărei categorii aparțin produsele care fac obiectul acțiunii principale: (d) „oțeluri”, (e) „oțeluri inoxidabile” sau (f) „alte oțeluri aliate”. Aceasta susține că, în cazul în care informațiile referitoare la compoziția chimică a acestor produse nu sunt suficiente pentru a stabili faptul că acestea sunt compuse dintr‑un „alt oțel aliat”, ele trebuie clasificate la subpozițiile TARIC vizate ce corespund unor produse din oțel, și anume celor al căror cod se termină în cifrele 11, astfel cum a procedat Dienests. În schimb, dacă informațiile amintite sunt suficiente pentru a stabili faptul că acestea sunt compuse dintr‑un „alt oțel aliat”, ar trebui clasificate la subpozițiile TARIC vizate, care corespund altor produse decât cele din oțel, și anume produselor al căror cod se termină în cifrele 90.

26      Stils Met mai invocă faptul că taxele antidumping nu pot fi considerate impozit sau taxă în sensul Legii privind impozitele și taxele, astfel încât amenzile prevăzute de această lege nu sunt aplicabile în acțiunea principală.

27      Considerând că soluționarea litigiului cu care este sesizată depinde de interpretarea reglementării comunitare aplicabile, Augstākās tiesas Senāts a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)      Codurile TARIC 7312 10 82 19, 7312 10 84 19 și 7312 10 86 19 trebuie interpretate în sensul că produsele din oțel – toroane și cabluri, neacoperite sau simplu acoperite cu zinc, în special din oțel aliat (cu excepția oțelului inoxidabil), a căror secțiune transversală are dimensiunile indicate și care nu provin nici din Moldova, nici din Maroc, trebuiau clasificate în anii 2004 și 2005 la aceste poziții, indiferent de compoziția chimică a acestora?

2)      Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 […] trebuie interpretat în sensul că se opune aplicării unei […] amenzi […] egale cu valoarea taxelor antidumping, prevăzută de legislația statului [membru] vizat (articolul 32 alineatul 2 din Legea letonă privind impozitele și taxele) în cazul încălcării legislației fiscale?”

 Cu privire la întrebările preliminare

 Cu privire la prima întrebare

28      Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă TARIC trebuie interpretat în sensul că, în anii 2004 și 2005, cablurile din oțel, altul decât cel inoxidabil, precum cele care fac obiectul acțiunii principale, neacoperite sau simplu acoperite cu zinc, cu cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale peste 3 mm, dar de maximum 48 mm și care nu provin nici din Moldova, nici din Maroc, trebuiau clasificate la subpozițiile TARIC 7312 10 82 19, 7312 10 84 19 sau 7312 10 86 19 sau la subpozițiile TARIC 7312 10 82 90, 7312 10 84 90 sau 7312 10 86 90.

29      În prealabil, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și de notele de secțiune sau de capitol (a se vedea în special Hotărârea din 18 iunie 2009, Kloosterboer Sevices, C‑173/08, Rep., p. I‑5347, punctul 24).

30      În speță, este cert că mărfurile care fac obiectul acțiunii principale se încadrează la subpozițiile 7312 10 82, 7312 10 84 și, respectiv, 7312 10 86 din NC în funcție de dimensiunea secțiunii lor transversale. Potrivit textului acestora, la aceste subpoziții se încadrează cablurile neacoperite sau simplu acoperite cu zinc, din fier sau din oțel, altul decât cel inoxidabil, cu dimensiunea secțiunii transversale peste 3 mm, dar de maximum 48 mm. În cadrul TARIC, astfel de produse sunt clasificate separat pe subdiviziuni în produse „din oțel” (subpozițiile TARIC 7312 10 82 11, 7312 10 84 11 sau 7312 10 86 11) și „altele” (subpozițiile TARIC 7312 10 82 90, 7312 10 84 90 sau 7312 10 86 90).

31      Stils Met susține că trebuie să se stabilească, în temeiul notei 1 din capitolul 72 din NC, dacă acele cabluri din oțel care fac obiectul acțiunii principale se încadrează la categoria „oțeluri”, „oțeluri inoxidabile” sau „alte oțeluri aliate”. Astfel, dacă informațiile referitoare la compoziția chimică a produselor în cauză sunt suficiente pentru a stabili faptul că acestea sunt compuse dintr‑un „alt oțel aliat”, ar trebui clasificate la subpozițiile TARIC 7312 10 82 90, 7312 10 84 90 sau 7312 10 86 90, în funcție de dimensiunea maximă a secțiunii lor transversale.

32      În schimb, Dienests, guvernul leton și Comisia Europeană susțin că unele cabluri din aliaj de oțel, precum cele care fac obiectul acțiunii principale, trebuie clasificate la subpozițiile TARIC 7312 10 82 19, 7312 10 84 19 sau 7312 10 86 19. În această privință, se susține că deși articolelor din oțel inoxidabil li se atribuie un code NC distinct, subpozițiile TARIC 7312 10 82 19, 7312 10 84 19 și 7312 10 86 19 nu disting în funcție de tipul de oțel, astfel încât sunt acoperite atât oțelurile aliate, cât și cele nealiate. În schimb, produsele din fier, mai precis cele care nu sunt din oțel, ar trebui clasificate, ținând cont de descrierea și de structura poziției 7312, la subpozițiile TARIC 7312 10 82 90, 7312 10 84 90 și 7312 10 86 90.

33      Trebuie amintit mai întâi că potrivit textului poziției 7312 din NC, se încadrează la aceasta „toroane, cabluri, benzi împletite, parâme, odgoane și articole similare, din fier sau din oțel, neizolate electric”. NC indică, la subpoziția 7312 10 30, toroanele și cablurile „din oțel inoxidabil” și, la subpozițiile subsecvente, „alte” toroane și cabluri. Rezultă că toroanele și cablurile din oțel inoxidabil se încadrează la subpoziția 7312 10 30 din NC, în timp ce toroanele și cablurile din fier sau din oțel, altul decât cel inoxidabil, se încadrează la subpozițiile subsecvente.

34      Astfel, se încadrează la subpozițiile 7312 10 82, 7312 10 84 sau 7312 10 86 cablurile din fier sau din oțel, altul decât cel inoxidabil, neacoperite sau simplu acoperite cu zinc, cu cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale peste 3 mm, dar de maximum 48 mm.

35      În consecință, codurile TARIC 7312 10 82 11, 7312 10 84 11 și 7312 10 86 11 corespund cablurilor din oțel, altul decât cel inoxidabil. Din structura și din textul subpozițiilor TARIC relevante rezultă de asemenea faptul că, în fapt, codurile TARIC 7312 10 82 11 (provenind din Republica Moldova), 7312 10 82 12 (provenind din Maroc) și 7312 10 82 19 (altele) sunt în funcție de proveniența geografică a cablurilor din oțel, altul decât cel inoxidabil. Situația este similară pentru codurile TARIC aplicabile cablurilor menționate la subpozițiile 7312 10 84 și 7312 10 86 din NC. În consecință, se încadrează la codurile TARIC 7312 10 82 19, 7312 10 84 19 și 7312 10 86 19 cablurile din oțel, altul decât cel inoxidabil, neacoperite sau simplu acoperite cu zinc, cu dimensiunea secțiunii transversale peste 3 mm, dar de maximum 48 mm care provin din alte țări decât Moldova sau Maroc.

36      Rezultă de asemenea din structura TARIC că respectivele coduri TARIC 7312 10 82 90, 7312 10 84 90 sau 7312 10 86 90 corespund cablurilor neacoperite sau simplu acoperite cu zinc, cu dimensiunea secțiunii transversale peste 3 mm, dar de maximum 48 mm, altele decât din oțel, mai precis din fier.

37      Trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, atât notele care precedă capitolele din Tariful vamal comun, cât și notele explicative din Nomenclatura Consiliului de Cooperare Vamală reprezintă mijloace importante de asigurare a unei aplicări uniforme a acestui tarif și oferă, prin ele însele, elemente valabile pentru interpretarea acestuia (a se vedea în special Hotărârea din 20 noiembrie 1997, Wiener SI, C‑338/95, Rec., p. I‑6495, punctul 11, și Hotărârea din 7 februarie 2002, Turbon International, C‑276/00, Rec., p. I‑1389, punctul 22).

38      În speță, nota 1 din capitolul 72 din NC prevede că prin oțeluri se înțelege oțelurile inoxidabile și alte oțeluri aliate. Din textul acestei note rezultă că definițiile menționate sunt relevante pentru ansamblul NC, așadar inclusiv pentru capitolul 73 din aceasta. Litera (d) a acestei note oferă o definiție a „oțelurilor” în general. „Oțelurile inoxidabile”, definite la litera (e), și „alte oțeluri aliate”, definite la litera (f), constituie categorii speciale de oțel și, prin urmare, trebuie considerate că se încadrează la categoria generală „oțeluri”.

39      Ținând cont de aceste definiții în vederea clasificării cablurilor din oțel, precum cele care fac obiectul acțiunii principale, cablurile din oțeluri inoxidabile în sensul notei 1 litera (e) din capitolul 72 din NC se încadrează la subpoziția 7312 10 30 din aceasta din urmă. În schimb, în lipsa unei distincții, în cadrul poziției 7312 din NC, între cablurile din oțel și cele din „alte oțeluri aliate” în sensul literei (f) a notei menționate, trebuie apreciat că toate cablurile din oțel, altul decât cel inoxidabil, neacoperite sau simplu acoperite cu zinc, care provin din alte țări decât Moldova sau Maroc, se încadrează la subpozițiile TARIC 7312 10 82 19, 7312 10 84 19 sau 7312 10 86 19, în funcție de dimensiunea secțiunii lor transversale.

40      Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare adresată că TARIC, în versiunea aplicabilă în anii 2004 și 2005, trebuie interpretat în sensul că acele cabluri din oțel, altul decât cel inoxidabil, neacoperite sau simplu acoperite cu zinc, cu cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale peste 3 mm, dar de maximum 48 mm, care nu provin nici din Moldova, nici din Maroc, se încadrează la codurile TARIC 7312 10 82 19, 7312 10 84 19 sau 7312 10 86 19, în funcție de dimensiunea secțiunii lor transversale.

 Cu privire la a doua întrebare

41      Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul nr. 384/96 trebuie interpretat în sensul că se opune reglementării a unui stat membru care prevede, în cazul unei erori privind clasificarea tarifară a unei mărfi importate pe teritoriul vamal al Uniunii, aplicarea unei amenzi în cuantum egal cu valoarea taxelor antidumping aplicabile acestor mărfuri în raport cu clasificarea lor tarifară corectă.

42      În prealabil, trebuie amintit că, potrivit articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul nr. 384/96, taxele antidumping se impun prin regulament și sunt percepute de statele membre în conformitate cu forma, rata de schimb și celelalte elemente stabilite de regulamentul care le impune. În speță, Regulamentul nr. 1796/1999 nu prevede sancțiuni în cazul încălcării dispozițiilor sale.

43      Cu toate acestea, potrivit articolului 1 alineatul (3) din acest ultim regulament, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Totuși, se impune constatarea faptului că nici acestea nu prevăd vreo sancțiune în cazul unei erori privind clasificarea tarifară a mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Uniunii.

44      În această privință, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, atunci când o reglementare a Uniunii nu prevede vreo sancțiune specifică în cazul încălcării dispozițiilor sale sau face trimitere, în acest sens, la dispozițiile naționale, articolul 10 CE impune statelor membre obligația de a adopta toate măsurile necesare pentru a garanta aplicabilitatea și eficiența dreptului Uniunii. În acest scop, deși își păstrează o putere discreționară în ceea ce privește alegerea respectivelor măsuri, statele trebuie să se asigure că încălcările reglementării Uniunii sunt sancționate, dacă este cazul, în condiții de fond și de procedură analoge celor aplicabile încălcărilor dreptului național similare ca natură și ca importanță, și că, în orice caz, se conferă sancțiunii caracter efectiv, proporțional și disuasiv (a se vedea Hotărârea din 26 octombrie 1995, C‑36/94, Siesse, Rec., p. I‑3573, punctul 20, și Hotărârea din 16 octombrie 2003, Hannl‑Hofstetter, C‑91/02, Rec., p. I‑12077, punctul 17).

45      Rezultă din considerațiile care precedă că statele membre au compentența de a alege măsurile pe care le consideră adecvate în cazul încălcării dispozițiilor Regulamentului nr. 1796/1999. Totuși, acestea sunt obligate să își exercite competențele cu respectarea dreptului Uniunii și a principiilor sale generale și, în consecință, cu respectarea principiului proporționalității (a se vedea, prin analogie, Hotărârea Siesse, citată anterior, punctul 21, Hotărârea din 7 decembrie 2000, de Andrade, C‑213/99, Rec., p. I‑11083, punctul 20, și Hotărârea Hannl‑Hofstetter, citată anterior, punctul 18).

46      Principiul însuși al unei amenzi, precum cea care face obiectul acțiunii principale, care urmărește garantarea faptului că debitorii își respectă obligațiile în materie de declarații fiscale, nu contravine dreptului Uniunii. Astfel, o dispoziție precum cea în cauză în acțiunea principală permite stimularea operatorilor economici să depună la autoritățile naționale competente declarații conforme cu reglementarea aplicabilă, inclusiv cu reglementarea vamală a Uniunii și cu măsurile antidumping care decurg din reglementarea Uniunii. Așadar, în lipsa unei astfel de măsuri, erorile privind clasificarea tarifară a unor mărfuri supuse taxelor antidumping nu ar avea în final nicio consecință pentru operatorii economici în cauză.

47      În ceea ce privește cuantumul amenzii, acesta trebuie, conform jurisprudenței citate la punctul 44 din prezenta hotărâre, să fie stabilit în condiții analoge celor aplicabile în dreptul național pentru încălcări de aceeași natură și gravitate. Deși acesta pare a fi a priori cazul unei dispoziții naționale, precum cea care face obiectul acțiunii principale, instanța de trimitere trebuie să aprecieze, având în vedere modul de redactare al acesteia, dacă amenda în cauză în acțiunea principală respectă într‑adevăr principiile menționate.

48      Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la a doua întrebare adresată că articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul nr. 384/96 trebuie interpretat în sensul că nu se opune reglementării unui stat membru care prevede, în cazul unei erori privind clasificarea tarifară a unor mărfuri importate pe teritoriul vamal al Uniunii, aplicarea unei amenzi în cuantum egal cu valoarea taxelor antidumping aplicabile, cu condiția ca acest cuantum să fie stabilit în condiții analoge celor aplicabile în dreptul național pentru încălcări de aceeași natură și gravitate și care conferă sancțiunii caracter efectiv, proporțional și disuasiv, aspect care trebuie apreciat de instanța de trimitere.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

49      Întrucât, în privința părților din acțiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară:

1)      Tarifului vamal integrat al Comunităților Europene, prevăzut la articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunea aplicabilă în anii 2004 și 2005, trebuie interpretat în sensul că acele cabluri din oțel, altul decât cel inoxidabil, neacoperite sau simplu acoperite cu zinc, cu cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale peste 3 mm, dar de maximum 48 mm, care nu provin nici din Moldova, nici din Maroc, se încadrează la codurile TARIC 7312 10 82 19, 7312 10 84 19 sau 7312 10 86 19, în funcție de dimensiunea secțiunii lor transversale.

2)      Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene trebuie interpretat în sensul că nu se opune reglementării unui stat membru care prevede, în cazul unei erori privind clasificarea tarifară a unor mărfuri importate pe teritoriul vamal al Uniunii, aplicarea unei amenzi în cuantum egal cu valoarea taxelor antidumping aplicabile, cu condiția ca acest cuantum să fie stabilit în condiții analoge celor aplicabile în dreptul național pentru încălcări de aceeași natură și gravitate și care conferă sancțiunii caracter efectiv, proporțional și disuasiv, aspect care trebuie apreciat de instanța de trimitere.

Semnături


* Limba de procedură: letona.

Top