1

Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, p. 1, Ediție specială, 03/vol. 10, p. 30, denumită în continuare „directiva”) stabilește, între altele, regimul comunitar aplicabil acordării și retragerii autorizațiilor de produse de uz fitosanitar.

2

Al nouălea considerent al directivei prevede că dispozițiile care prevăd autorizarea introducerii pe piață a produselor de uz fitosanitar trebuie să asigure un nivel ridicat de protecție, care trebuie să evite în special autorizarea introducerii pe piață a produselor de uz fitosanitar ale căror riscuri pentru sănătate, pentru apele subterane și pentru mediu nu au fost cercetate în mod corespunzător. În acest considerent se arată și că obiectivul de ameliorare a producției vegetale nu trebuie să afecteze sănătatea umană, animală și a mediului.

3

Articolul 2 din directivă definește produsele de uz fitosanitar ca fiind, mai ales, substanțele active destinate să distrugă plantele nedorite. Acest articol definește substanțele active ca fiind substanțe sau microorganisme care exercită o acțiune generală sau specifică asupra organismelor dăunătoare sau asupra plantelor, părților acestora sau asupra produselor vegetale.

4

Articolul 4 alineatul (1) din directivă prevede că statele membre se asigură că un produs fitosanitar este autorizat numai în condițiile în care substanțele sale active sunt menționate în anexa I la directivă.

5

Substanțele active care nu sunt menționate în anexa I la directivă pot beneficia, în anumite condiții, de un regim derogatoriu tranzitoriu. Potrivit articolului 8 alineatul (2) din directivă, un stat membru putea autoriza, de-a lungul unei perioade de doisprezece ani de la data notificării directivei, introducerea pe piața sa națională a produselor de uz fitosanitar care conțin substanțe active ce nu sunt menționate în anexa I și care se află deja pe piață la doi ani de la notificarea directivei, respectiv la 25 iulie 1993. Comisia trebuia să demareze un program de lucru pentru examinarea progresivă a acestor substanțe active. Ulterior, se putea decide dacă respectiva substanță urma să fie sau nu inclusă în anexa I la directivă. Statele membre aveau obligația de a asigura acordarea, retragerea sau, după caz, modificarea autorizațiilor respective.

6

În conformitate cu aceste dispoziții, Comisia a demarat un program de lucru pentru examinarea progresivă a acestor substanțe active, în cadrul cărora părțile interesate care doreau să obțină includerea unei astfel de substanțe în anexa I trebuiau să furnizeze Comisiei și statelor membre toate datele necesare într-un termen determinat.

7

Regulamentul (CEE) nr. 3600/92 al Comisiei din 11 decembrie 1992 de stabilire a normelor de punere în aplicare a primei etape a programului de lucru prevăzut la articolul 8 alineatul (2) din directivă (JO L 366, p. 10, Ediție specială, 03/vol. 11, p. 220) a organizat procedura de evaluare pentru o primă serie de substanțe în vederea unei eventuale menționări a acestora în anexa I la directivă.

8

În continuare, prin Regulamentul (CE) nr. 451/2000 din 28 februarie 2000 de stabilire a normelor de aplicare a fazelor a doua și a treia din programul de lucru, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din directivă (JO L 55, p. 25, Ediție specială, 03/vol. 32, p. 3), Comisia a prevăzut evaluarea unei a doua și a unei a treia serii de substanțe active, în vederea unei eventuale menționări în anexa I la directivă.

9

Între substanțele active care fac parte din a doua serie figurează malathionul, care face obiectul prezentei proceduri și care este un produs antiparazitar utilizat în principal în agricultură pentru a combate diferite insecte care apar la o gamă largă de plante folosite în agricultură și horticultură, precum și pentru a combate țânțarii, muștele și insectele de casă.

10

Procedura instituită de Regulamentul nr. 451/2000 începe printr-o notificare a interesului, prevăzută la articolul 4 alineatul (1) din acesta, și care trebuia adresată până cel târziu la 31 august 2000 către statul membru raportor desemnat în anexa I la regulament, și anume Republicii Finlanda pentru malathion, de către producătorul care dorea obținerea includerii în anexa I la directivă.

11

În temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 451/2000, fiecărui notificator îi revenea să transmită statului membru raportor dosarul sumar și dosarul complet, astfel cum sunt definite la articolul 6 alineatele (2) și (3) din același regulament

12

Termenul limită cu privire la prezentarea dosarelor și a altor informații relevante care pot contribui la evaluarea substanțelor active a fost stabilit la 30 aprilie 2002, în temeiul dispozițiilor coroborate ale articolului 5 alineatul (4) literele (c) și (d) din Regulamentul nr. 451/2000 și ale articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 703/2001 al Comisiei din 6 aprilie 2001 de stabilire a substanțelor active pentru produsele fitosanitare care urmează a fi evaluate în a doua etapă a programului de lucru specificat la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE a Consiliului și de revizuire a listei statelor membre desemnate ca raportoare pentru aceste substanțe (JO L 98, p. 6, Ediție specială, 03/vol. 37, p. 43).

13

Conform articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 451/2000, la cel mult șase luni de la primirea tuturor dosarelor referitoare la o substanță activă, statul membru raportor avea obligația de a prezenta Comisiei un raport privind caracterul complet al dosarelor. În cazul substanțelor active pentru care un dosar este considerat complet în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) și alineatul (3), statul membru raportor efectuează evaluarea dosarului.

14

Conform articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 451/2000, în redactarea inițială, statul membru raportor trebuia să prezinte Comisiei, cât mai repede posibil și la cel mult două luni după ce dosarul a fost considerat complet, raportul său de evaluare a dosarului, care cuprindea recomandarea de a include sau nu substanța activă în anexa I la directivă.

15

Dispozițiile articolului 8 din Regulamentul nr. 451/2000 au fost modificate prin articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 1490/2002 al Comisiei din 14 august 2002 de stabilire a normelor suplimentare de aplicare a etapei a treia a programului de lucru menționat la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE a Consiliului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 451/2000 (JO L 224, p. 23, Ediție specială, 03/vol. 45, p. 32), în sensul că a fost introdusă o etapă procedurală suplimentară.

16

Astfel, statul membru raportor – odată cu recomandarea formulată către Comisie în sensul includerii sau al neincluderii substanței active în anexa I la directivă – trebuia să trimită către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) un proiect de raport de evaluare a dosarului în cel mai scurt timp și cel târziu după 12 luni de când dosarul a fost apreciat ca fiind complet [articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 451/2000]. În acest stadiu al procedurii, chiar dacă în principiu nu este acceptată prezentarea unor noi studii, statul membru raportor poate invita notificatorii să prezinte date suplimentare necesare pentru clarificarea dosarului [articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul nr. 451/2000].

17

Atunci, EFSA avea obligația de a transmite proiectul de raport de evaluare statelor membre și putea organiza o consultare de experți (revizuire). În acest stadiu al procedurii, nu era acceptată prezentarea de noi studii. Totuși, statul membru raportor putea, în acord cu EFSA, să invite notificatorii să prezinte, în termene specificate, datele suplimentare pe care statul membru raportor sau EFSA le considera necesare pentru clarificarea dosarului [articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 451/2000].

18

EFSA avea obligația de a evalua proiectul de raport de evaluare al raportorului și de a transmite Comisiei un aviz privind conformitatea substanței active cu cerințele de siguranță ale directivei în termen de un an după primirea respectivului proiect de raport. După caz, EFSA putea formula un aviz privind opțiunile considerate ca îndeplinind cerințele de siguranță. [articolul 8 alineatul (7) din Regulamentul nr. 451/2000].

19

Cel târziu după șase luni de la primirea avizului EFSA, Comisia avea obligația de a prezenta, după caz, fie o decizie privind neincluderea substanței active în anexa I la directivă și retragerea de către statele membre a autorizațiilor de introducere pe piață a produselor de uz fitosanitar care conțin această substanță, fie o directivă privind includerea substanței respective în anexa I la directivă [articolul 8 alineatul (8) din Regulamentul nr. 451/2000].

20

Actul final trebuia adoptat în conformitate cu așa-numita procedură de „comitologie”, prevăzută de dispozițiile coroborate ale Deciziei 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (JO L 184, p. 23, Ediție specială, 01/vol. 2, p. 159), ale articolului 19 din directivă și ale articolului 2 litera (b) din Regulamentul nr. 1490/2002, respectiv în temeiul avizului Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală.

21

Reclamanta Cheminova A/S este o societate daneză fondată în 1938, a cărei activitate constă în principal în fabricarea și comercializarea de produse de uz fitosanitar. Societatea își comercializează produsele în două moduri: fie le vinde pe piața comunitară direct către clienți, folosind propriile autorizații naționale, fie alege să le vândă prin intermediul unor filiale, cum sunt Cheminova Agro Italia Srl, Cheminova Bulgaria EOOD și Agrodan, SA, reclamante în cauza de față, sau prin intermediul unor clienți. În acest al doilea caz, aceste filiale și acești clienți pot deține de asemenea autorizații naționale. În plus, reclamantele își vând produsele către clienți aflați pe piețe necomunitare, în particular în America de Nord și în Africa. Cheminova A/S, Cheminova Agro Italia, Cheminova Bulgaria și Agrodan (denumite în continuare împreună „cele patru reclamante Cheminova”) aparțin unui grup a cărui societate-mamă este Auriga Industries A/S, aceasta din urmă neexercitând o activitate comercială proprie.

22

Reclamanta Lodi SAS este o societate franceză specializată în producerea și vânzarea de insecticide. În Franța, aceasta este titulară a unor autorizații de comercializare pentru mai multe produse pe bază de malathion.

23

La 24 august 2000, Cheminova A/S a notificat Comisiei dorința sa de a obține includerea malathionului în anexa I la directivă. Comisia a acceptat această notificare și a înscris denumirea Cheminova A/S în lista „notificatorilor”. Cheminova A/S a transmis Republicii Finlanda, statul membru raportor, dosarul sumar și dosarul complet, solicitând o evaluare a utilizării pentru patru tipuri de culturi: mere, căpșuni, lucernă și plante ornamentale (plante de seră). La 28 octombrie 2002, Republica Finlanda a informat Comisia cu privire la caracterul complet al dosarului prezentat de Cheminova A/S.

24

Republica Finlanda a procedat la evaluarea malathionului și, fără a fi solicitat Cheminova A/S transmiterea de date științifice suplimentare, a transmis proiectul său de raport de evaluare către EFSA la 2 februarie 2004 în scopul unei revizuiri. Acest proiect de raport de evaluare – care recomanda includerea malathionului în anexa I la directivă, limitând utilizarea acestuia la plantele ornamentale de seră – a făcut obiectul unei revizuiri efectuate de statele membre și EFSA. Această revizuire avut loc între 2 februarie 2004 și 13 ianuarie 2006, fără ca EFSA sau Republica Finlanda să fi solicitat Cheminova A/S transmiterea de date științifice suplimentare. În decursul perioadei 4 aprilie-24 noiembrie 2005, din proprie inițiativă, Cheminova A/S a transmis documente științifice privitoare la malathion către Republica Finlanda și EFSA.

25

La 13 ianuarie 2006, EFSA a prezentat Comisiei „concluziile sale privitoare la revizuirea evaluării riscului specific pesticidelor al substanței active malathion”. În continuare, în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, statele membre și Comisia au procedat la analizarea problematicii. La 17 martie și la 31 iulie 2006, Cheminova A/S a transmis din nou Comisiei documente științifice referitoare la malathion. La 29 septembrie 2006, Comisia a redactat raportul de examinare a malathionului, în care propunea neincluderea malathionului în anexa I la directivă.

26

În cele din urmă, conform avizului Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, la 6 iunie 2007, Comisia a adoptat Decizia 2007/389/CE privind neincluderea malathionului în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului și retragerea autorizațiilor pentru produsele de protecție a plantelor care conțin această substanță (JO L 146, p. 19, denumită în continuare „decizia atacată”), al cărei dispozitiv are următorul cuprins:

„Articolul 1

Malathionul nu va fi inclus ca substanță activă în anexa I la [directivă].

Articolul 2

Statele membre se asigură că:

Articolul 3

Orice perioadă de grație acordată de statele membre în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (6) din [directivă] este cât mai scurtă posibil și expiră cel mai târziu la 6 decembrie 2008.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.”

27

Neincluderea malathionului ca substanță activă în anexa I la directivă este justificată în decizia atacată prin faptul că, în cursul evaluării acestei substanțe active, au fost identificate un număr de motive de preocupare, și anume genotoxicitatea neexclusă a isomalathionului și efectele anumitor metaboliți importanți din punct de vedere toxicologic, ceea ce nu ar fi permis să se determine, pe baza informațiilor disponibile, dacă malathionul îndeplinea condițiile de includere în anexa I la directivă (considerentul 5).

28

Astfel, în decizia atacată se arată că, din cauza prezenței în materialul tehnic a nivelurilor variate de isomalathion, care este o impuritate ce contribuie semnificativ la profilul de toxicitate al malathionului și a cărui genotoxicitate nu poate fi exclusă, nu s-a putut concluziona în ceea ce privește riscul pentru operatori, lucrători și persoane prezente. În decizie se precizează faptul că, în plus, pe baza informațiilor disponibile, nu s-a demonstrat că expunerea estimată a consumatorilor rezultând din absorbția acută și cronică a culturilor comestibile ar fi acceptabilă, din cauza informațiilor insuficiente privind efectele anumitor metaboliți relevanți din punct de vedere toxicologic (considerentul 5).

29

În ciuda argumentelor aduse de către Cheminova A/S (între 4 aprilie 2005 și 31 iulie 2006) cu privire la isomalathion și metaboliți, Comisia a estimat că motivele de preocupare identificate nu au putut fi eliminate. Aceasta a considerat că evaluările efectuate pe baza informațiilor transmise și examinate în cadrul reuniunilor experților EFSA nu au demonstrat că este de așteptat ca, în condițiile de utilizare propuse, produsele de protecție a plantelor care conțin malathion să îndeplinească în general cerințele prevăzute prin directivă (considerentul 6).

30

Prin cererea depusă la grefa Tribunalului la 30 august 2007, reclamantele au introdus o acțiune prin care urmăresc anularea deciziei atacate.

31

Prin act separat, depus la grefa Tribunalului la 5 septembrie 2007, reclamantele au introdus prezenta cerere de măsuri provizorii, în cadrul căreia acestea solicită președintelui Tribunalului:

32

Prin observațiile sale scrise, depuse la grefa Tribunalului la 24 septembrie 2007, Comisia solicită președintelui Tribunalului:

33

În data de 31 octombrie 2007, judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii a pus anumite întrebări părților, care au răspuns în scris în termenul stabilit.

34

În temeiul dispozițiilor coroborate ale articolelor 242 CE și 243 CE, pe de o parte, și ale articolului 225 alineatul (1) CE, pe de altă parte, în măsura în care consideră că împrejurările o impun, Tribunalul poate ordona suspendarea executării actului atacat în fața sa și poate dispune măsurile provizorii necesare.

35

Articolul 104 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului prevede că cererile de măsuri provizorii trebuie să indice obiectul litigiului, împrejurările care determină urgența, precum și motivele de fapt și de drept care justifică la prima vedere (fumus boni juris) dispunerea măsurii provizorii solicitate. Astfel, suspendarea executării și măsurile provizorii pot fi încuviințate de către judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii dacă s-a stabilit că acordarea acestora este justificată la prima vedere în fapt și în drept (fumus boni juris) și că sunt urgente, în sensul că, pentru evitarea unui prejudiciu grav și ireparabil pentru interesele reclamantului, este necesar să fie dispuse și să își producă efectele înainte de pronunțarea hotărârii principale. Aceste condiții sunt cumulative, astfel încât cererile de măsuri provizorii trebuie respinse dacă una dintre aceste condiții nu este îndeplinită [Ordonanța președintelui Curții din 14 octombrie 1996, SCK și FNK/Comisia, C-268/96 P(R), Rec., p. I-4971, punctul 30]. Dacă este cazul, judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii procedează și la punerea în balanță a intereselor existente (a se vedea Ordonanța președintelui Curții din 23 februarie 2001, Austria/Consiliul, C-445/00 R, Rec., p. I-1461, punctul 73 și jurisprudența citată).

36

În plus, în cadrul acestei examinări de ansamblu, judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii dispune de o largă putere de apreciere și are libertatea de a determina, în lumina particularităților speței, modul în care diferitele condiții trebuie verificate, precum și ordinea examinării acestora, în măsura în care nicio normă de drept comunitar nu îi impune o schemă de analiză prestabilită pentru aprecierea necesității de a lua unele măsuri provizorii [Ordonanța președintelui Curții din 19 iulie 1995, Comisia/Atlantic Container Line și alții, C-149/95 P(R), Rec., p. I-2165, punctul 23, și Ordonanța președintelui Curții din 3 aprilie 2007, Vischim/Comisia, C-459/06 P(R), nepublicată în Repertoriu, Rep. 2007, p. I-53*, punctul 25].

37

Ținând seama de înscrisurile de la dosar și în special de răspunsurile părților la întrebările puse, judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii consideră că dispune de toate elementele necesare pentru a se pronunța cu privire la prezenta cerere de măsuri provizorii fără a proceda, în prealabil, la ascultarea susținerilor orale ale părților.

38

Comisia consideră că este inadmisibilă cererea de măsuri provizorii deoarece nu ar îndeplini condițiile de formă stabilite prin articolul 104 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Într-adevăr, în esență, aceasta s-ar limita să facă trimitere la textul foarte voluminos al cererii principale și practic nu ar permite, prin ea însăși, să se înțeleagă criticile îndreptate împotriva deciziei atacate. Astfel, motivele invocate în cererea de măsuri provizorii în scopul stabilirii fumus boni juris ar fi prezente la numai nouă puncte, deși cererea principală conținea 88 de puncte consacrate motivelor de anulare. Or, judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii nu avea obligația de a lua în considerare motive care nu au fost invocate chiar în cererea de măsuri provizorii.

39

Comisia adaugă că decizia atacată nu o privește în mod individual pe nicio altă reclamantă în afară de Cheminova A/S, în sensul articolului 230 al patrulea paragraf CE, respectiva decizie constituind un act cu aplicabilitate generală adresat numai statelor membre. Celelalte reclamante ar fi doar vânzători sau utilizatori ai produsului în cauză. Or, astfel cum reiese din cele trei liste anexate la observațiile Comisiei, ar exista numeroși operatori, alții decât respectivele reclamante, care folosesc malathion sau care sunt autorizați să vândă această substanță. Prin urmare, acțiunea și, în consecință, cererea de măsuri provizorii trebuiau declarate inadmisibile în raport cu aceste reclamante.

40

În opinia reclamantelor, acțiunea principală este admisibilă, conform articolului 230 al patrulea paragraf CE, deoarece este formulată împotriva unui act care produce efecte juridice obligatorii și care le privește în mod direct și individual. Acțiunea principală a Cheminova A/S, în calitate de notificator al malathionului, ar fi fără îndoială admisibilă în cadrul acțiunii principale. Or, atunci când este vorba de stabilirea admisibilității uneia și aceleiași acțiuni introduse de mai mulți reclamanți și când acțiunea este admisibilă în privința unuia dintre aceștia nu mai trebuie examinată calitatea activă a celorlalți reclamanți [a se vedea Ordonanța președintelui Tribunalului din 19 iulie 2007, Du Pont de Nemours (Franța) și alții/Comisia, T-31/07 R, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 113 și jurisprudența citată].

41

În plus, în ceea ce le privește pe celelalte reclamante în afară de Cheminova A/S, acțiunea introdusă de fiecare dintre acestea ar fi admisibilă în cadrul acțiunii principale, deoarece toate dețin autorizații naționale de comercializare de produse de uz fitosanitar pe bază de malathion, acordate de autoritățile competente din statele membre. Întrucât niciun alt operator nu ar putea obține în viitor astfel de autorizații de comercializare, aceste reclamante ar face parte dintr-un cerc închis de operatori. Toate autorizațiile acestora urmau să fie retrase cel mai târziu la 6 decembrie 2007, ca o consecință directă a deciziei atacate.

42

În temeiul dispozițiilor articolului 104 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, o cerere de măsuri provizorii este admisibilă numai în cazul în care solicitantul a atacat acest act în cadrul unei acțiuni în fața Tribunalului. Această normă presupune ca acțiunea principală pe care se întemeiază cererea de măsuri provizorii să poată fi analizată efectiv de către Tribunal.

43

Potrivit unei jurisprudențe constante, admisibilitatea acțiunii principale nu trebuie să fie examinată, în principiu, în cadrul unei proceduri privind măsurile provizorii, existând pericolul de a prejudeca acțiunea principală. Totuși, atunci când se formulează motivul inadmisibilității vădite a acțiunii principale pe care este grefată cererea de măsuri provizorii, se poate dovedi necesar să se demonstreze existența anumitor elemente potrivit cărora să se poată concluziona, la prima vedere, în sensul admisibilității acestei acțiuni [Ordonanța președintelui Curții din 12 octombrie 2000, Federación de Cofradías de Pescadores de Guipúzcoa și alții/Consiliul, C-300/00 P(R), Rec., p. I-8797, punctul 34, Ordonanța președintelui Tribunalului din 15 ianuarie 2001, Stauner și alții/Parlamentul European și Comisia, T-236/00 R, Rec., p. II-15, punctul 42, și Ordonanța președintelui Tribunalului din 8 august 2002, VVG International și alții/Comisia, T-155/02 R, Rec., p. II-3239, punctul 18].

44

O astfel de analiză a admisibilității acțiunii principale este în mod necesar sumară, dat fiind caracterul urgent al procedurii privind măsurile provizorii (Ordonanța Federación de Cofradías de Pescadores de Guipúzcoa și alții/Consiliul, punctul 43 de mai sus, punctul 35).

45

Într-adevăr, în cadrul unei cereri de măsuri provizorii, admisibilitatea acțiunii principale nu poate fi apreciată decât la prima vedere, scopul fiind să se analizeze dacă reclamantul prezintă suficiente elemente care să justifice a priori concluzia că nu poate fi exclusă admisibilitatea acțiunii principale. Judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii nu trebuie să declare inadmisibilă această cerere decât dacă admisibilitatea acțiunii principale poate fi total exclusă. Într-adevăr, pronunțarea cu privire la admisibilitate în etapa măsurilor provizorii atunci când aceasta nu este total exclusă prima facie ar echivala cu prejudecarea hotărârii Tribunalului din cauza principală (Ordonanța președintelui Tribunalului din 17 ianuarie 2001, Petrolessence și SG2R/Comisia, T-342/00 R, Rec., p. II-67, punctul 17, Ordonanța președintelui Tribunalului din 19 decembrie 2001, Government of Gibraltar/Comisia, T-195/01 R și T-207/01 R, Rec., p. II-3915, punctul 47, și Ordonanța președintelui Tribunalului din 7 iulie 2004, Região autónoma dos Açores/Consiliul, T-37/04 R, Rec., p. II-2153, punctul 110).

46

În speță, Comisia contestă admisibilitatea acțiunii principale. Prin urmare, trebuie să se verifice dacă există totuși elemente care să permită să se concluzioneze, la prima vedere, în sensul admisibilității acțiunii principale în această cauză.

47

În această privință, trebuie constatat mai întâi că, deși Comisia contestă admisibilitatea acțiunii principale formulate de celelalte reclamante în afară de Cheminova A/S, această instituție recunoaște expres admisibilitatea acțiunii formulate de Cheminova A/S. Într-adevăr, dată fiind calitatea Cheminova A/S de notificator al malathionului care a participat efectiv la procedura de evaluare a unei substanțe active, prevăzută de directivă, și care beneficiază de garanțiile procedurale prevăzute de reglementarea pertinentă, nu se poate exclude, la prima vedere, că decizia atacată privește direct și individual Cheminova A/S, în sensul articolului 230 al patrulea paragraf CE, și că acțiunea principală formulată de aceasta este admisibilă [Ordonanța Du Pont de Nemours (Franța) și alții/Comisia, punctul 40 de mai sus, punctul 112].

48

În aceste împrejurări, fiind vorba despre una și aceeași acțiune principală, prima facie nu se impune examinarea calității procesuale active a celorlaltor reclamante (a se vedea în acest sens Hotărârea Curții din 24 martie 1993, CIRFS și alții/Comisia, C-313/90, Rec., p. I-1125, punctul 31, și Hotărârea Tribunalului din 8 iulie 2003, Verband der freien Rohrwerke și alții/Comisia, T-374/00, Rec., p. II-2275, punctul 57; a se vedea de asemenea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 6 iulie 1995, AITEC și alții/Comisia, T-447/93-T-449/93, Rec., p. II-1971, punctul 82). Această jurisprudență, întemeiată pe considerente de economie de procedură, este justificată prin împrejurarea că, presupunând chiar că una sau alta dintre aceste reclamante nu are calitate procesuală activă, Tribunalul ar trebui totuși să analizeze motivele de anulare prezentate pe fond și în integralitatea lor (a se vedea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 9 iulie 2007, Sun Chemical Group și alții/Comisia, T-282/06, Rep., 2007, p. II-2149, punctul 52).

49

Trebuie subliniat totuși că jurisprudența menționată la punctul 48 de mai sus, deși trebuie luată în considerare, după caz, în cadrul procedurii principale, nu își poate găsi aplicarea în ce privește problema aprecierii urgenței în cadrul unei proceduri privind măsurile provizorii.

50

Într-adevăr, potrivit unei jurisprudențe constante, urgența trebuie apreciată în raport cu necesitatea de a statua cu titlu provizoriu în scopul de a evita cauzarea unui prejudiciu grav și ireparabil părții care solicită măsura provizorie. Această parte trebuie să facă dovada că nu poate aștepta încheierea procedurii principale fără a suferi personal un prejudiciu care ar determina consecințe grave și ireparabile pentru ea (Ordonanța președintelui Curții din 15 iunie 1987, Belgia/Comisia, 142/87 R, Rec., p. 2589, punctul 23, și Ordonanța președintelui Curții din 8 mai 1991, Belgia/Comisia, C-356/90 R, Rec., p. I-2423, punctele 20 și 23).

51

În consecință, numai unei părți în cazul căreia este admisibilă acțiunea principală pe care este grefată cererea de măsuri provizorii i se poate admite să stabilească urgența arătând că ar suferi personal un prejudiciu grav și ireparabil dacă măsura provizorie solicitată nu ar fi acordată. În lipsa unei astfel de restricții, pentru a se obține o măsură provizorie, ar fi suficient ca unele întreprinderi vizate de un act comunitar să se asocieze, formulând o acțiune colectivă în anulare însoțită de o cerere de măsuri provizorii, care ar fi introdusă de reclamanți, dintre care numai unul ar putea formula o acțiune admisibilă în sensul articolului 230 al patrulea paragraf CE, în timp ce ceilalți ar putea demonstra numai că sunt victime ale unui prejudiciu grav și ireparabil.

52

În contextul prezent, prin urmare, trebuie analizat dacă reclamantele, altele decât Cheminova A/S, apar prima facie ca vădit lipsite de capacitate procesuală activă pentru a solicita Tribunalului anularea deciziei atacate prin acțiunea principală.

53

Conform articolului 230 al patrulea paragraf CE, orice persoană fizică sau juridică poate formula o acțiune împotriva deciziilor care, deși luate sub aparența unui regulament sau a unei decizii adresate unei alte persoane, o privesc în mod direct și individual.

54

În ceea ce privește întrebarea dacă, la prima vedere, decizia atacată, ale cărei unice destinatare sunt statele membre (articolul 4 din decizia atacată), le privește în mod individual pe reclamante, altele decât Cheminova A/S, trebuie să se constate mai întâi că decizia atacată constituie prima facie un act cu aplicabilitate generală, prin aceea că se aplică unor situații determinate în mod obiectiv și are efecte juridice față de categorii de persoane identificate în mod general și abstract. Într-adevăr, articolele 1-3 din decizia atacată privesc o substanță activă, malathionul, și pe operatorii economici care dețin autorizații de comercializare avute în vedere în mod general și abstract. Ca urmare, în raport cu aceste dispoziții și sub rezerva existenței unor caracteristici care le sunt particulare, prima facie acești operatori economici sunt afectați în același mod prin decizia atacată și se află într-o situație identică.

55

Cu toate acestea, nu este exclus ca, în anumite împrejurări, dispozițiile acestui act cu aplicabilitate generală să îi poată privi în mod individual pe unii dintre aceștia (a se vedea Hotărârea Curții din 16 mai 1991, Extramet Industrie/Consiliul, C-358/89, Rec., p. I-2501, punctul 13, Hotărârea Curții din 18 mai 1994, Codorníu/Consiliul, C-309/89, Rec., p. I-1853, punctul 19, și Hotărârea Curții din 25 iulie 2002, Unión de Pequeños Agricultores/Consiliul, C-50/00 P, Rec., p. I-6677, punctul 36).

56

Potrivit unei jurisprudențe constante, o persoană fizică sau juridică diferită de destinatarul unui act nu ar putea să pretindă că este avută în vedere în mod individual, în sensul articolului 230 al patrulea paragraf CE, decât dacă este vizată de actul în cauză datorită anumitor calități particulare sau datorită unei situații de fapt care o individualizează în raport cu orice altă persoană și, prin urmare, o individualizează în mod similar cu cel în care ar fi individualizat destinatarul actului (Hotărârea Curții din 15 iulie 1963, Plaumann/Comisia, 25/62, Rec., p. 197, 223, Hotărârea Codorníu/Consiliul, punctul 55 de mai sus, punctul 20, Hotărârea Unión de Pequeños Agricultores/Consiliul, punctul 55 de mai sus, punctul 36, și Hotărârea din 1 aprilie 2004, Comisia/Jégo-Quéré, C-263/02 P, Rec., p. I-3425, punctul 45).

57

În această privință, posibilitatea de a determina cu mai mare sau mai mică precizie numărul sau chiar identitatea subiectelor de drept cărora li se aplică o măsură nu implică faptul că aceste subiecte trebuie să fie considerate ca fiind vizate în mod individual prin această măsură, atâta timp cât este cert că această aplicare se realizează în baza unei situații obiective de drept sau de fapt definite în actul în cauză (Ordonanța Curții din 24 mai 1993, Arnaud și alții/Consiliul, C-131/92, Rec., p. I-2573, punctul 13; a se vedea de asemenea Ordonanța Curții din 18 decembrie 1997, Sveriges Betodlares și Henrikson/Comisia, 9, punctul 37, și Hotărârea Tribunalului din 22 februarie 2000, ACAV și alții/Consiliul, T-138/98, Rec., p. II-341, punctul 64).

58

În speță, se pare că reclamantele, altele decât Cheminova A/S, departe de a fi individualizate prin calități particulare, sunt afectate în același mod ca toți ceilalți vânzători și utilizatori de malathion care se află în aceeași situație. Decizia atacată nu conține niciun element concret care să permită să se ajungă la concluzia că a fost adoptată ținând cont de situația particulară a reclamantelor, altele decât Cheminova A/S. Se pare, așadar, că aceste reclamante ar putea pretinde a fi afectate de aceasta numai ca urmare a calității lor obiective de operatori economici vizați de decizia atacată. Or, o astfel de afectare nu este suficientă pentru a fi vizate în mod individual în sensul articolului 230 al patrulea paragraf CE. Niciunul dintre argumentele formulate în sens contrar de reclamante nu permite repunerea în discuție a acestei aprecieri.

59

În ceea ce privește împrejurarea că reclamantele, altele decât Cheminova A/S, dețin autorizații naționale de comercializare a malathionului, este suficient să se arate că simpla existență a unor astfel de drepturi de comercializare, potențial repuse în discuție prin decizia atacată, nu poate individualiza titularul respectivului drept în condițiile în care este cert că același drept este acordat, în aplicarea unei reguli generale și abstracte, unor operatori determinați obiectiv (a se vedea în acest sens Ordonanța Tribunalului din 28 noiembrie 2005, EEB și alții/Comisia, T-94/04, Rec., p. II-4919, punctele 53-55). Or, Comisia a demonstrat, prezentând trei liste anexate observațiilor sale, că există numeroase întreprinderi, altele decât reclamantele, care, la rândul lor, vând și utilizează malathionul și care dețin, așadar, drepturi de comercializare în aceeași măsură ca și reclamantele. Drept răspuns la o întrebare adresată de judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii, reclamantele nu au contestat prezența pe piață a acestor întreprinderi menționate de către Comisie.

60

Drept răspuns la o întrebare adresată de judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii, reclamantele au prezentat scrisori care acordau reclamantelor, altele decât Cheminova A/S, acces la date deținute de aceasta din urmă, scrisori care erau destinate a le facilita obținerea de autorizații naționale de comercializare a malathionului. Referindu-se la Hotărârea Tribunalului din 11 septembrie 2002, Pfizer Animal Health/Consiliul (T-13/99, Rec., p. II-3305, punctul 98), reclamantele susțin că aceste scrisori au conferit drepturi specifice analoage celui de care se putea prevala întreprinderea reclamantă în cauza care a făcut obiectul Hotărârii Codorníu/Consiliul, punctul 55 de mai sus (punctul 21).

61

În această privință, este suficient să se arate că scrisorile de acces respective nu au avut nici drept scop, nici drept efect să le confere întreprinderilor destinatare poziția juridică specifică a societății Cheminova A/S. Limitându-se la facilitarea acordării de autorizații naționale de comercializare a malathionului, aplicabilitatea acestora nu o putea depăși pe cea a autorizațiilor înseși. Or, astfel cum s-a decis la punctul 59 de mai sus, acestea nu sunt de natură a individualiza reclamantele, altele decât Cheminova A/S. În ceea ce privește referirea la Hotărârea Pfizer Animal Health/Consiliul, punctul 60 de mai sus, aceasta este lipsită de pertinență, dat fiind că acțiunea în cauza care a făcut obiectul acestei hotărâri nu a fost declarată admisibilă decât ținându-se seama de o serie de elemente constitutive ale unei situații procedurale particulare care caracteriza reclamanta, și anume în special calitatea acesteia de responsabilă cu prima punere în circulație a produsului avut în vedere (Hotărârea Pfizer Animal Health/Consiliul, citată anterior, punctele 97, 98 și 105). Or, nu același este cazul situației procedurale a reclamantelor, altele decât Cheminova A/S.

62

Presupunând chiar că decizia atacată ar putea produce efecte diferite pentru fiecare vânzător sau utilizator avut în vedere, această împrejurare nu poate fi suficientă pentru a demonstra că reclamantele, altele decât Cheminova A/S, au calități particulare sau se găsesc într-o situație de fapt care le caracterizează în raport cu operatorii menționați în listele prezentate de Comisie. Într-adevăr, reclamantele nu au precizat, în cererea de măsuri provizorii, în ce măsură ar fi afectate drepturile lor de comercializare de consecințele negative ale deciziei atacate, și aceasta într-un mod care le-ar distinge de orice alt operator din categoria respectivă (a se vedea în acest sens Ordonanța Tribunalului din 11 septembrie 2007, Fels-Werke și alții/Comisia, T-28/07, nepublicată în Repertoriu, Rep., 2007, p. II-98*, punctul 63).

63

În cele din urmă, trebuie respinsă argumentația privind apartenența reclamantelor, altele decât Cheminova A/S, la un cerc închis de întreprinderi condamnate la pierderea autorizațiilor lor de comercializare cel mai târziu la 6 decembrie 2007. Într-adevăr, pentru ca existența unui astfel de cerc să poată fi un element de natură a individualiza particularii respectivi în raport cu un act cu aplicabilitate generală, trebuie, potrivit unei jurisprudențe constante, ca instituția de la care provine actul atacat să fi avut obligația de a ține cont, la adoptarea respectivului act, de situația specifică a acestor particulari (a se vedea Ordonanța Federación de Cofradías de Pescadores de Guipúzcoa și alții/Consiliul și Comisia, punctul 43 de mai sus, punctul 46 și jurisprudența citată, Hotărârea Tribunalului din 15 decembrie 1994, Unifruit Hellas/Comisia, T-489/93, Rec., p. II-1201, punctul 25, Ordonanța Tribunalului din 3 iunie 1997, Merck și alții/Comisia, T-60/96, Rec., p. II-849, punctul 58, și Hotărârea Tribunalului din 27 iunie 2001, Andres de Dios și alții/Consiliul, T-166/99, Rec., p. II-1857, punctul 54). Or, în speță, Comisiei nu îi fusese impusă o astfel de obligație la adoptarea deciziei atacate.

64

Rezultă din cele de mai sus că, la prima vedere, nu se poate considera că decizia atacată privește în mod individual reclamantele, altele decât Cheminova A/S. Aceste reclamante nu au, așadar, capacitatea procesuală activă pentru a-și susține propria situație individuală în vederea stabilirii urgenței. În consecință, acestea nu au nici capacitatea procesuală activă pentru a formula prezenta cerere de măsuri provizorii.

65

În măsura în care Comisia susține că această cerere de măsuri provizorii nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de articolul 104 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură, trebuie amintit că, în temeiul acestei dispoziții, cererea referitoare la măsuri provizorii trebuie să precizeze în special mijloacele de fapt și de drept care justifică la prima vedere dispunerea măsurii solicitate de aceasta și trebuie prezentată prin act separat și în condițiile prevăzute la articolele 43 și 44 din același regulament.

66

În această privință, potrivit unei jurisprudențe consacrate, o cerere de măsuri provizorii trebuie să permită prin ea însăși pârâtei să își pregătească observațiile și judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii să se pronunțe cu privire la cerere, dacă este cazul, fără alte informații de sprijin, elementele esențiale de fapt și de drept pe care se întemeiază aceasta trebuind să reiasă în mod coerent și ușor de înțeles chiar din textul cererii de acordare a măsurilor provizorii (Ordonanța președintelui Tribunalului Stauner și alții/Parlamentul European și Comisia, punctul 43 de mai sus, punctul 34, Ordonanța președintelui Tribunalului din 7 mai 2002, Aden și alții/Consiliul și Comisia, T-306/01 R, Rec., p. II-2387, punctul 52, Ordonanța președintelui Tribunalului din 25 iunie 2003, Schmitt/AER, T-175/03 R, RecFP p. I-A-175 și II-883, punctul 18, și Ordonanța președintelui Tribunalului din 23 mai 2005, Dimos Ano Liosion și alții/Comisia, T-85/05 R, Rec., p. II-1721, punctul 37).

67

În speță, trebuie să se constate că, deși se poate considera că există efectiv lacune în cererea de măsuri provizorii în ceea ce privește motivele avansate pentru a justifica existența unui fumus boni juris, aceasta conține totuși elemente care îi permit judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii să le examineze. Într-adevăr, rezultă că reclamantele arată, în esență, că decizia atacată este lipsită de temei întrucât nu ține cont de datele științifice pertinente pe care Cheminova A/S le-a prezentat instanțelor competente în timp util. În plus, acestea ridică o excepție de nelegalitate a Regulamentului nr. 1490/2002 întrucât a permis intervenția retroactivă a EFSA în procedura de evaluare a malathionului, chiar dacă această procedură fusese deja declanșată.

68

În aceste împrejurări, nu se poate considera că această cerere de măsuri provizorii nu respectă condițiile impuse prin articolul 104 alineatul (2) din Regulamentul de procedură. În consecință, această cerere este admisibilă în ceea ce privește Cheminova A/S.

69

Potrivit reclamantelor, urgența în soluționarea prezentei cereri rezultă din faptul că decizia atacată le va produce un prejudiciu grav și ireparabil. Acest prejudiciu ar fi constituit din pierderea autorizațiilor lor de vânzare de produse pe bază de malathion, cel mai târziu la 6 decembrie 2007, pierderea clienților și pierderea ireparabilă de cote de piață în avantajul întreprinderilor concurente care ar fi foarte puternice și deja prezente pe piață. În plus, decizia atacată ar distruge irevocabil reputația principalelor produse ale celor patru reclamante Cheminova. În cele din urmă, decizia atacată ar aduce atingere reputației altor mărci comerciale ale reclamantelor, existente pe piață și care au deja o anumită vechime.

70

În ceea ce privește sarcina probei care le revine, reclamantele fac referire la Ordonanța președintelui Curții din 21 octombrie 2003, Industrias Químicas del Vallés/Comisia [C-365/03 P(R), Rec., p. I-12389, punctul 6], pentru a susține că este suficient ca ele să stabilească faptul că ar suferi „probabil” un prejudiciu grav și ireparabil pentru că ar putea „oferi cu dificultate” produse de substituție către clientela lor și pentru că „riscă” să piardă iremediabil cote de piață, ținându-se cont de condițiile de concurență pe piața respectivă. Acestea adaugă că această determinare a nivelului cerințelor în materie de probă a fost confirmată prin Ordonanța Du Pont de Nemours (Franța) și alții/Comisia, punctul 40 de mai sus.

71

În plus, reclamantele nu ar fi obligate să demonstreze că ar deveni probabil insolvabile dacă nu s-ar dispune suspendarea executării deciziei atacate, dar le-ar fi suficient să stabilească faptul că, în lipsa unei astfel de măsuri, s-ar găsi într-o situație susceptibilă „de a modifica în mod iremediabil cotele [lor] de piață” (Ordonanța președintelui Tribunalului din 11 aprilie 2003, Solvay Pharmaceuticals/Consiliul, T-392/02 R, Rec., p. II-1825, punctul 107, și Ordonanța președintelui Tribunalului din 5 august 2003, Industrias Químicas del Vallés/Comisia, T-158/03 R, Rec., p. II-3041, punctul 69) sau le-ar fi afectată „poziția pe piață” ori reputația (Ordonanța președintelui Tribunalului din 20 iulie 2000, Esedra/Comisia, T-169/00 R, Rec., p. II-2951, punctul 45).

72

În ceea ce privește cazul de față, reclamantele indică faptul că Cheminova A/S produce trei tipuri diferite de produse de uz fitosanitar: insecticide, erbicide și fungicide. Pe piața insecticidelor, aceasta ar comercializa diferite substanțe active, dintre care în special malathionul, clorpirifosul și dimetoatul.

73

Principalele piețe din Europa pe care Cheminova A/S comercializează malathion, prin intermediul filialelor sale Cheminova Agro Italia și Agrodan, ar fi Italia și Spania. De asemenea, Cheminova A/S ar vinde produse pe bază de malathion către Cheminova Bulgaria și către filialele sale din Polonia și din Regatul Unit. În ceea ce privește alte state ale Comunității, Cheminova A/S și-ar comercializa produsele direct la clienți.

74

În ce privește caracterul iminent și ireparabil al prejudiciului, acesta ar fi evident ca urmare a faptului că, în temeiul deciziei atacate, statele membre vor trebui să își retragă autorizațiile de introducere pe piață a produselor de uz fitosanitar deținute de cele patru reclamante Cheminova cel mai târziu la 6 decembrie 2007. Retragerea acestor autorizații ar conduce la pierderea iremediabilă a tuturor cotelor de piață ale reclamantelor și a clientelei acestora în ceea ce privește malathionul, cota lor pe piața comunitară a malathionului fiind estimată la aproximativ [confidențial] ( 1 ).

75

În ce privește substituibilitatea malathionului, nicio substanță activă nu este identică alteia din punct de vedere tehnic. În lipsa unei substituibilități perfecte, clienții reclamantelor ar trebui să țină seama de caracteristicile tehnice ale produsului de substituție înainte de a-l alege în locul malathionului. Din punct de vedere juridic, reclamantele ar trebui să dispună de o autorizație națională în scopul utilizării și al comercializării unei substanțe de înlocuire. Întrucât obținerea unor asemenea autorizații durează, este probabil că între timp piața va fi ocupată de întreprinderi concurente. Introducerea unei noi substanțe active de către reclamante ar presupune aproximativ zece ani de cercetare și dezvoltare și ar fi foarte oneroasă financiar. Din punct de vedere comercial, nu se poate solicita în mod rezonabil reclamantelor să distribuie produsele altor producători. Din punct de vedere structural, piața relevantă s-ar caracteriza printr-o concurență foarte intensă, reclamantele confruntându-se cu concurenți puternici și capabili de a oferi nu numai produse de substituție directe, ci și produse pentru orice necesitate în ceea ce privește lupta împotriva dăunătorilor, a buruienilor și a bolilor.

76

În ceea ce privește produsele concurente ale malathionului, reclamantele au prezentat un tabel care cuprinde 22 de substanțe de substituție probabile, între care clorpirifosul și abamectinul, care ar fi comercializate de societăți puternice, cum sunt Dow, Bayer, DuPont, Syngenta și BASF. Acestea ar dispune, pe de o parte, de produse de marcă bine stabilite, care răspund nevoilor clienților cărora reclamantele nu ar mai fi autorizate să le vândă produse pe bază de malathion și, pe de altă parte, de resurse financiare considerabile destinate publicității, necesară însoțirii acestor vânzări. Acestea ar putea ocupa piața pierdută de cele patru reclamante Cheminova și ar putea consolida această ocupare.

77

În acest context, reclamantele fac referire la declarații ale clienților Cheminova A/S, potrivit cărora principalele produse spre care clienții s-ar orienta în lipsa malathionului ar fi clorpirifosul, fosmetul și dimetoatul.

78

În ceea ce privește o eventuală revenire pe piața malathionului, reclamantele fac referire la un studiu realizat cu privire la unii dintre principalii lor clienți. Cele nouă răspunsuri primite de la clienții stabiliți în șase state membre ale Comunității ar confirma probabilitatea unei pierderi iremediabile a cotei de piață și a clienților.

79

Cu privire la posibilitatea celor patru reclamante Cheminova de a compensa pierderea de produse pe bază de malathion înlocuindu-le cu alte produse din propria lor gamă, acestea arată că o astfel de substituire nu va fi posibilă decât în ceea ce privește clorpirifosul-etil și dimetoatul.

80

Totuși, produsele acestora pe bază de clorpirifos și de dimetoat nu ar putea fi considerate produse de substituție pentru cele pe bază de malathion. Într-adevăr, acestea nu ar dispune de autorizațiile naționale necesare în fiecare dintre statele membre în care operează în prezent. În acest context, un tabel ar demonstra lipsa corespondenței cu produsele pe bază de dimetoat și de clorpirifos în Spania, principala lor piață comunitară. Astfel, numai [confidențial] % dintre utilizările pierdute ar putea fi teoretic recuperate în Spania prin vânzări de produse de substituție care apar în gama de produse a reclamanților. Această cifră ar corespunde valorii de [confidențial] % din cifra de afaceri a reclamantei Agrodan, realizată din malathion.

81

Amintind că malathionul a fost utilizat în condiții de perfectă securitate pe piața comunitară timp de aproximativ 40 de ani, reclamantele adaugă că decizia atacată afectează reputația lor generală și încrederea în malathion. Acestea ar suferi o atingere gravă pe o piață deosebit de sensibilă la problemele de sănătate și de mediu, ceea ce ar avea consecințe grave, care se traduc prin dificultăți nu numai în relațiile comerciale cu clientela, ci și în relațiile cu persoanele care au investit în calitate de acționari. În special, Cheminova A/S ar fi titulară a mărcii Fyfanon®™, înregistrată din 1969 și care ar reprezenta elementul esențial al activității acesteia de comercializare a malathionului de aproximativ 40 de ani. Cheminova A/S ar deține și alte mărci pertinente de malathion, a căror reputație și „good-will” ar fi reduse la zero prin decizia atacată.

82

Reclamantele afirmă în plus că, dacă malathionul ar fi fost inclus efectiv în anexa I la directivă, articolul 13 din directivă ar fi permis Cheminova A/S, în calitate de notificator, să refuze concurenților și clienților săi accesul la informațiile dobândite – cu un cost crescut – în scopul de a obține această includere. În mod normal, accesul acestor concurenți și clienți la informațiile respective – necesare pentru obținerea autorizațiilor naționale pentru produsul de uz fitosanitar respectiv – nu ar fi permis decât în schimbul unei plăți calculate astfel încât să îl despăgubească pe notificator pentru cheltuielile pe care le-a suportat. Or, ca urmare a neincluderii malathionului în anexa I la directivă, Cheminova A/S ar suferi un prejudiciu care constă în refuzul beneficiului drepturilor la protecția datelor, rezultat dintr-o astfel de includere.

83

În ceea ce privește caracterul grav al prejudiciului produs prin decizia atacată, reclamantele indică faptul că aproximativ [confidențial] % din cifra de afaceri totală a întregului grup pe 2006 este reprezentat de cifra de afaceri a reclamantei Cheminova A/S, inclusiv cea realizată de reclamantele Cheminova Agro Italia, Cheminova Bulgaria și Agrodan. Potrivit reclamantelor, reiese din raportul realizat de Deloitte & Touche (inclus în anexa la cererea de măsuri provizorii) că, în cursul anului calendaristic 2006, cifra de afaceri realizată pe baza malathionului s-a ridicat la aproape [confidențial] milioane de euro, ceea ce reprezintă [confidențial] % din cifra de afaceri totală a celor patru reclamante Cheminova. [confidențial] % din această cifră de afaceri ar fi fost realizat pe piața comunitară. Cuantumul total al cifrei de afaceri realizate în țările afectate de decizia atacată ar fi de aproape [confidențial] milioane de euro în 2006, ceea ce reprezintă [confidențial] % din totalul cifrei de afaceri realizate pe baza malathionului.

84

Acestea precizează că vânzările realizate în interiorul Comunității ar fi pierdute ca urmare a retragerii autorizațiilor naționale. În ceea ce privește vânzările realizate în țări terțe, raportul realizat de Deloitte & Touche ar pune în evidență un prejudiciu întemeiat pe mai multe argumente. Astfel, anumite țări terțe ar urma reglementarea comunitară, astfel încât refuzul de includere în anexa I la directivă a unei substanțe active ar conduce la interzicerea acestei substanțe în aceste țări, ceea ce ar fi confirmat prin raportul societății Phillips McDougall (inclus în anexa la cererea de măsuri provizorii). În plus, conform articolului 5 din Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional (JO 2003, L 63, p. 29), statele semnatare ar fi obligate să notifice interdicțiile în cele 90 de zile care urmează adoptării acestora. O astfel de notificare poate conduce la includerea substanței în anexa III la convenție, ceea ce are ca efect supunerea substanței respective la o procedură de consimțământ prealabil în cazul exportului în afara Comunității. Or, Comisia ar fi pregătit o astfel de notificare.

85

În plus, o decizie de neincludere cum este decizia atacată ar fi urmată în general de stabilirea de noi conținuturi maxime de reziduuri (denumite în continuare „CMR”) pentru substanța respectivă în produsele de origine vegetală. Stabilirea unor astfel de CMR ar presupune în practică interzicerea importurilor în Comunitate de recolte sau de produse tratate cu malathion în afara Comunității. În orice ipoteză, incertitudinea care planează asupra CMR ar fi suficientă pentru a da naștere la îndoieli din partea clienților din afara Comunității, după cum ar dovedi un e-mail primit din partea Fundecitrus, o organizație de cultivatori de citrice din Brazilia. Deloitte & Touche ar fi luat în considerare aceste elemente în evaluarea prejudiciului rezultat din pierderea vânzărilor de malathion din afara Comunității.

86

Deloitte & Touche ar fi calculat de asemenea un câștig nerealizat din cauza creșterii scontate în cadrul „proiectului privind rapița sălbatică”: întrucât Cheminova A/S a avut în vedere furnizarea de malathion în sectorul rapiței sălbatice cel mai târziu în 2009, ar fi fost prevăzut ca „proiectul privind rapița sălbatică” să crească semnificativ cifra de afaceri și beneficiile realizate de pe urma produselor pe bază de malathion. Deloitte & Touche ar fi evaluat acest câștig nerealizat la peste [confidențial] milioane de euro până în 2011.

87

Ținând seama de toate elementele de fapt necesare în scopul aprecierii gravității prejudiciului, Deloitte & Touche ar fi evaluat valoarea prejudiciului total suferit de către cele patru reclamante Cheminova ca urmare a deciziei atacate la aproape [confidențial] milioane de euro.

88

Cu privire la reclamanta Lodi, reclamantele afirmă că aceasta ar suferi, la rândul său, un prejudiciu grav și ireparabil dacă nu este dispusă măsura provizorie.

89

Comisia consideră că prejudiciul pretins de reclamante este de natură pur pecuniară. Un astfel de prejudiciu nu ar putea fi privit, în general, ca ireparabil, deoarece poate face obiectul unei compensații financiare ulterioare.

90

În ceea ce privește caracterul grav al prejudiciului invocat, Comisia recunoaște că decizia atacată va conduce pentru reclamante la o pierdere în ceea ce privește vânzările, veniturile și cotele lor de piață. Totuși, o cotă de piață nu ar fi un scop în sine: întreprinderea nu ar putea beneficia de aceasta decât în măsura în care aceasta îi aduce profituri. Pentru a aprecia existența caracterului grav al pierderii unei cote, ar trebui, prin urmare, să se traducă această cotă în termeni financiari, având în vedere dimensiunile financiare ale întregii întreprinderi. Or, în speță, o mare parte din vânzările de malathion efectuate de cele patru reclamante Cheminova nu ar fi avută în vedere prin decizia atacată, dat fiind că numai [confidențial] % din vânzările de malathion ale acestora ar fi realizate pe piața comunitară.

91

Prejudiciul care poate fi luat în considerare nu s-ar ridica decât la [confidențial] % din cifra de afaceri a grupului Cheminova pentru următorii trei ani. Or, un astfel de prejudiciu nu ar putea fi calificat drept grav. În această privință, Comisia face referire la Ordonanța președintelui Curții din 23 mai 1990, Cosmos-Tank și alții/Comisia (C-51/90 R și C-59/90 R, Rec., p. I-2167).

92

Potrivit Comisiei, reclamantele țin seama în mod eronat de pierderile de vânzări și de venituri ulterioare anului 2010 în calculul prejudiciului. Într-adevăr, aceste pierderi ar fi prea îndepărtate pentru a justifica măsura provizorie solicitată. În plus, reclamantele ar amesteca vânzările efectuate pe piața comunitară cu cele efectuate pe piețe extracomunitare. Or, decizia atacată și-ar produce efectele numai pe piața comunitară, și nu în țări terțe.

93

În ceea ce privește caracterul ireparabil al prejudiciului invocat, Comisia arată că reclamantele ar fi trebuit să dovedească faptul că obstacole de natură structurală sau juridică le-au împiedicat să își recâștige o parte apreciabilă din cotele de piață în special cu ajutorul măsurilor de publicitate adecvate. Or, acestea nu ar fi adus nicio probă în acest sens, ci s-ar fi limitat să afirme că unii concurenți dețin cote de piață ridicate. Totuși, această împrejurare nu ar fi, prin sine însăși, un obstacol de natură structurală pentru posibilitatea reclamantelor de a-și recâștiga cotele de piață.

94

Prezenta cerere de măsuri provizorii ar fi, de altfel, contradictorie în ceea ce privește substanțele active care pot înlocui malathionul. Astfel, cele două rapoarte prezentate de reclamante în sprijinul tezei lor ar conduce la rezultate diametral opuse. În plus, mărturiile clienților, invocate pentru a demonstra că nu va fi posibilă o revenire a malathionului pe piață, nu ar permite în niciun mod interpretarea pesimistă pe care le-o dau reclamantele. Dimpotrivă, o astfel de revenire pare foarte realistă.

95

În plus, reclamantele ar fi admis că substanțele care pot înlocui malathionul nu i se pot substitui perfect. Aceasta ar demonstra că, dacă malathionul ar fi reintrodus pe piață, și-ar putea recâștiga cota de piață mulțumită unor caracteristici intrinseci. Prin urmare, Comisia consideră că reclamantele nu au dovedit că există obstacole insurmontabile care le-ar împiedica să recâștige o parte apreciabilă a pieței.

96

Comisia concluzionează că în speță nu a fost dovedită urgența.

97

Potrivit unei jurisprudențe constante, urgența trebuie apreciată în raport cu necesitatea de a statua cu titlu provizoriu în scopul de a evita cauzarea unui prejudiciu grav și ireparabil părții care solicită măsura provizorie. Iminența prejudiciului nu trebuie dovedită cu certitudine absolută și este suficient, mai ales atunci când realizarea prejudiciului depinde de intervenția unui ansamblu de factori, ca aceasta să poată fi prevăzută cu un grad de probabilitate suficient (a se vedea Ordonanța președintelui Tribunalului din 7 iunie 2007, IMS/Comisia, T-346/06 R, Rep., p. II-1781, punctele 121 și 123 și jurisprudența citată). Totuși, dovedirea faptelor pe care se consideră că se întemeiază perspectiva unui prejudiciu grav și ireparabil incumbă părții care se prevalează de acestea [Ordonanța președintelui Curții din 14 decembrie 1999, HFB și alții/Comisia, C-335/99 P(R), Rec., p. I-8705, punctul 67, Ordonanța președintelui Tribunalului din 15 noiembrie 2001, Duales System Deutschland/Comisia, T-151/01 R, Rec., p. II-3295, punctul 188, și Ordonanța președintelui Tribunalului din 25 iunie 2002, B/Comisia, T-34/02 R, Rec., p. II-2803, punctul 86].

98

Rezultă de asemenea dintr-o jurisprudență consacrată că, în afara unor situații excepționale, un prejudiciu de natură financiară nu poate fi considerat ireparabil sau chiar dificil de reparat, deoarece în mod normal poate face obiectul unei compensații financiare ulterioare [Ordonanța președintelui Curții din 11 aprilie 2001, Comisia/Cambridge Healthcare Supplies, C-471/00 P(R), Rec., p. I-2865, punctul 113, și Ordonanța președintelui Tribunalului din 15 iunie 2001, Bactria/Comisia, T-339/00 R, Rec., p. II-1721, punctul 94].

99

Măsura provizorie solicitată nu se justifică decât dacă, în lipsa unei astfel de măsuri, reclamantul s-ar afla într-o situație care i-ar putea pune în pericol existența înainte de intervenția hotărârii care pune capăt acțiunii principale (Ordonanța președintelui Tribunalului din 3 decembrie 2002, Neue Erba Lautex/Comisia, T-181/02 R, Rec., p. II-5081, punctul 84). Întrucât iminența dispariției de pe piață constituie într-adevăr un prejudiciu pe cât de iremediabil pe atât de grav, adoptarea măsurii provizorii solicitate pare justificată într-o astfel de ipoteză.

100

Dacă s-a ținut seama de asemenea de faptul că, în lipsa măsurii provizorii solicitate, cotele de piață ale reclamantului ar fi modificate în mod iremediabil [Ordonanța președintelui Tribunalului din 30 iunie 1999, Pfizer Animal Health/Consiliul, T-13/99 R, Rec., p. II-1961, punctul 138, Ordonanța președintelui Tribunalului Solvay Pharmaceuticals/Consiliul, punctul 71 de mai sus, punctul 107, și Ordonanța președintelui Tribunalului Du Pont de Nemours (Franța) și alții/Comisia, punctul 40 de mai sus, punctul 175], trebuie precizat că acest caz nu poate fi pus pe picior de egalitate cu cel al riscului de dispariție de pe piață și nu poate justifica adoptarea măsurii provizorii solicitate decât dacă modificarea iremediabilă a cotelor de piață prezintă de asemenea un caracter grav. Așadar, nu este suficient ca o cotă de piață, chiar minimă, să riște să fie pierdută iremediabil, ci trebuie ca această cotă de piață să fie suficient de mare. Un reclamant care se prevalează de pierderea unei astfel de cote de piață trebuie să demonstreze, în plus, că recâștigarea unei părți apreciabile din aceasta, în special prin măsuri adecvate de publicitate, este imposibilă ca urmare a unor obstacole de natură structurală sau juridică (a se vedea în acest sens Ordonanța Comisia/Cambridge Healthcare Supplies, punctul 98 de mai sus, punctele 110 și 111, și Ordonanța președintelui Tribunalului din 26 februarie 2007, Sumitomo Chemical Agro Europe/Comisia, T-416/06 R, nepublicată în Repertoriu, Rep., 2007, p. II-18*, punctele 59 și 60).

101

În lumina acestor considerații, trebuie analizate elementele prezentate de reclamante în scopul de a dovedi că societatea Cheminova A/S va suferi un prejudiciu grav și ireparabil dacă nu se dispune suspendarea executării deciziei atacate. În acest context, trebuie amintit că argumentația privitoare la reclamantele Lodi, Cheminova Agro Italia, Cheminova Bulgaria și Agrodan trebuie îndepărtată de la această analiză (a se vedea punctul 64 de mai sus).

102

Mai întâi, trebuie verificat dacă prejudiciul pretins poate fi calificat drept grav, în special în raport cu dimensiunile și cu cifra de afaceri a întreprinderii, precum și cu caracteristicile grupului căruia îi aparține aceasta [a se vedea Ordonanța Cosmos-Tank și alții/Comisia, punctul 91 de mai sus, punctul 26, și Ordonanța Du Pont de Nemours (Franța) și alții/Comisia, punctul 40 de mai sus, punctele 196 și 203 și jurisprudența citată].

103

În această privință, reclamantele indică faptul că cifra de afaceri medie pe cei trei ani — 2004, 2005 și 2006 — a grupului căruia îi aparține Cheminova se ridica la 5,248 miliarde de coroane daneze (DKK), respectiv peste 700 de milioane de euro. Potrivit reclamantelor, gravitatea prejudiciului este dovedită în special prin faptul că, în cursul anului 2006, pe baza malathionului s-a realizat o cifră de afaceri care se ridică la aproape [confidențial] milioane de euro, „ceea ce reprezintă [confidențial] % din cifra de afaceri totală a reclamantelor Cheminova”. Acestea precizează că „[confidențial] % din această cifră de afaceri a fost realizat pe piața Uniunii Europene”.

104

Rezultă că, potrivit cifrelor prezentate de reclamante, prejudiciul anual produs prin decizia atacată pe piața comunitară s-ar ridica la mai puțin de 1 % din cifra de afaceri a grupului lor.

105

Or, valoarea probantă a elementelor pe care se întemeiază această cifră de sub 1 % este net scăzută prin faptul că cifrele furnizate de reclamante trebuie privite în mod relativ din două motive.

106

Pe de o parte, procentele menționate în cererea de măsuri provizorii au fost calculate în raport cu cifra de afaceri realizată de cele patru reclamante Cheminova, deși ar fi trebuit calculate în raport cu cifra de afaceri a grupului căruia îi aparțin acestea, superioară primei. Pe de altă parte, astfel cum s-a decis mai sus (punctele 64 și 101), numai elementele privitoare la Cheminova A/S pot fi luate în considerare pentru a stabili urgența. Or, datele prezentate în cererea de măsuri provizorii le privesc pe cele patru reclamante Cheminova și nu permit identificarea cifrelor pertinente pentru Cheminova A/S, chiar dacă aceste cifre ar fi trebuit să apară chiar în textul cererii de măsuri provizorii (a se vedea punctul 66 de mai sus).

107

În consecință, cifrele furnizate de reclamante cu privire la prejudiciul suferit pe piața comunitară nu par suficient de precise pentru a stabili urgența în cazul Cheminova A/S.

108

În plus, evaluând aproximativ prejudiciul anual produs prin decizia atacată numai societății Cheminova A/S pe piața comunitară, s-ar ajunge la un ordin de mărime mult inferior celui de sub 1 % din cifra de afaceri a grupului Cheminova.

109

În măsura în care reclamantele invocă o scădere a vânzărilor lor în statele nemembre ale Comunității drept consecință a deciziei atacate ca urmare a faptului că anumite țări terțe ar urma reglementarea comunitară, trebuie constatat că un astfel de comportament nu este susținut în ceea ce privește piața din Statele Unite ale Americii și cea din Canada, pe care reclamantele vând, potrivit raportului realizat de Deloitte & Touche, [confidențial] % din produsele lor pe bază de malathion. Potrivit chiar acestui raport, aceste două piețe nu ar fi probabil deloc afectate de neincluderea malathionului în anexa I la directivă. Prin urmare, pretinsul impact negativ al deciziei atacate asupra vânzărilor în țări terțe este deja redus considerabil, chiar potrivit elementelor furnizate de reclamante.

110

În ceea ce privește celelalte țări terțe în care acestea pretind să comercializeze produse pe bază de malathion, reclamantele nu au stabilit că măsura provizorie solicitată, în cazul în care ar fi acordată, ar împiedica autoritățile din țările avute în vedere să interzică să se comercializeze malathionul pe teritoriul lor. Ca urmare, acestea nu au demonstrat că suspendarea executării deciziei atacate ar fi de natură a împiedica producerea prejudiciului susținut. Oricare ar fi situația, o astfel de interdicție de comercializare a malathionului ar fi consecința directă nu a deciziei atacate, ci a unei decizii luate de autoritățile din fiecare țară terță în exercițiul puterii lor suverane (a se vedea în acest sens Ordonanța din 30 iunie 1999, Pfizer Animal Health/Consiliul, punctul 100 de mai sus, punctul 160).

111

Nici invocarea de către reclamante a articolului 5 din Convenția de la Rotterdam (a se vedea punctul 84 de mai sus) nu este de natură a stabili suficient de temeinic că obligația de informare și de notificare care îi revine Comunității în temeiul acestei dispoziții poate produce, pe perioada procedurii principale, societății Cheminova A/S un prejudiciu previzibil și evaluabil într-o țară terță dată. Dacă reclamantele au arătat că malathionul a fost inclus, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1376/2007 al Comisiei din 23 noiembrie 2007 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 304/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind exportul și importul de produse chimice periculoase (JO L 307, p. 14, Ediție specială, 11/vol. 31, p. 26), în partea 1 din anexa I la acest Regulament nr. 304/2003, care pune în aplicare Convenția de la Rotterdam, este suficient să se constate că, potrivit articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 304/2003, această includere are drept singur efect instituirea unei obligații de informare față de eventualele țări importatoare. Prin urmare, reclamantele nu au demonstrat că mecanismul Convenției de la Rotterdam ar conduce în mod direct și inevitabil la pierderi de vânzări de produse pe bază de malathion pe piața din țări terțe determinate. Dimpotrivă, acestea au admis, drept răspuns la o întrebare adresată de judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii, că îi revenea numai țării terțe să decidă dacă va avea loc importul produselor avute în vedere.

112

Reclamantele susțin în plus că o decizie de neincludere, cum este decizia atacată, este urmată în general de stabilirea de noi CMR pentru substanța respectivă în produsele de origine vegetală, ceea ce ar conduce în practică la interzicerea în Comunitate a importurilor de recolte sau de produse tratate cu malathion din afara Comunității și ar da naștere la îndoieli din partea clienților din țări terțe. Drept răspuns la o întrebare adresată de judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii, acestea au precizat că legătura dintre decizia atacată și stabilirea CMR consta în afectarea vânzării produselor pe bază de malathion în țări terțe.

113

În această privință, în ceea ce privește pretinsele efecte negative ale noilor CMR asupra comerțului cu țări terțe, este clar că reclamantele vând [confidențial] % din produsele lor pe bază de malathion pe piețele din Statele Unite ale Americii și din Canada. Or, potrivit chiar raportului realizat de Deloitte & Touche, aceste două piețe nu ar fi probabil deloc afectate de problematica CMR. În ceea ce privește celelalte piețe, este suficient să se reamintească faptul că va reveni numai țărilor terțe avute în vedere să decidă dacă va avea loc sau nu importul produselor pe bază de malathion (a se vedea punctele 110 și 111 de mai sus).

114

De asemenea, pe piața comunitară, dacă decizia atacată putea într-adevăr să conducă la stabilirea de noi CMR pentru malathion, prejudiciul pretins suferit ca urmare a acestor CMR nu ar fi o consecință directă a deciziei atacate. Într-adevăr, astfel cum au admis reclamantele, procedura comunitară de stabilire a CMR este independentă de neincluderea malathionului în anexa I la directivă. În plus, reclamantele nu au demonstrat suficient de temeinic că neincluderea malathionului în anexa I la directivă ar conduce în mod inevitabil la interzicerea, ca urmare a noilor CMR mai stricte, a importurilor în Comunitate a unor produse tratate cu această substanță. În special, acestea nu au precizat motivele care l-ar împiedica pe legiuitorul comunitar să stabilească, în vederea facilitării schimburilor internaționale, „toleranțe la import” care să permită importul de alimente și de produse de origine vegetală afectate de CMR vechi pentru malathion.

115

În consecință, susținerile reclamantelor privind problematica CMR sunt lipsite de pertinență în demonstrarea gravității prejudiciului pretins provocat societății Cheminova A/S prin decizia atacată.

116

În măsura în care reclamantele fac referire la un „proiect privind rapița sălbatică”, în cadrul căruia Cheminova A/S ar fi avut în vedere furnizarea malathionului în sectorul rapiței sălbatice, prevăzând creșterea semnificativă a cifrei de afaceri și a beneficiilor realizate cu produsele sale pe bază de malathion, este suficient să se arate că respectivul câștig nerealizat invocat în acest context se întemeiază pe simple așteptări, cererea de măsuri provizorii nemenționând vreun contract sau antecontract de livrare având ca obiect punerea în aplicare de către Cheminova A/S a acestui proiect, a cărui executare ar fi fost compromisă prin decizia atacată. „Proiectul privind rapița sălbatică” nu s-a concretizat încă la punctul de a putea fi considerat ca realizat de Cheminova A/S.

117

Prejudiciul invocat în raport cu „proiectul privind rapița sălbatică” trebuie, așadar, calificat ca ipotetic. Or, un prejudiciu de natură pur ipotetică, în sensul că depinde de survenirea unor evenimente viitoare și incerte, nu ar putea justifica dispunerea măsurilor provizorii (Ordonanța președintelui Tribunalului Government of Gibraltar/Comisia, punctul 45 de mai sus, punctul 101, și Ordonanța președintelui Tribunalului din 3 februarie 2004, Enviro Tech Europe și Enviro Tech International/Comisia, T-422/03 R, Rec., p. II-469, punctul 65). Prin urmare, nici susținerile reclamantelor în acest context nu sunt de natură a stabili gravitatea prejudiciului pretins provocat societății Cheminova A/S prin decizia atacată.

118

În ceea ce privește prejudiciul produs prin privarea de drepturile la protecția datelor, pretins conferită prin articolul 13 din directivă, trebuie să se constate că reclamantele nu au evaluat în cifre, în cererea de măsuri provizorii, acest element al prejudiciului rezultat din neincluderea malathionului în anexa I la directivă, fără a susține însă că o astfel de evaluare în cifre ar fi imposibilă. Afirmația referitoare la protecția datelor trebuie așadar respinsă, de asemenea.

119

Rezultă din cele de mai sus că niciunul dintre elementele formulate pentru a stabili gravitatea prejudiciului suportat de Cheminova A/S nu poate fi reținut.

120

În plus, acest prejudiciu, evaluat cu aproximație la sub 1 % din cifra de afaceri a grupului Cheminova (a se vedea punctul 108 de mai sus), trebuie să facă în continuare obiectul unor deduceri, dat fiind că reclamantele au admis că sunt în măsură să compenseze o parte din vânzările lor de produse pe bază de malathion prin vânzarea altor produse pe care le fabrică sau pe care sunt autorizate să le comercializeze, precizând că [confidențial] % din utilizatorii pierduți ar putea fi recuperați în Spania prin vânzări de produse de substituție care apar în gama de produse a reclamanților.

121

Aceste constatări sunt suficiente pentru a se ajunge la concluzia că, fără îndoială, prejudiciul produs Cheminova A/S prin decizia atacată s-ar ridica, oricare ar fi situația, la mai puțin de 1 % din cifra de afaceri a grupului Cheminova și nu poate fi, așadar, considerat grav, chiar fără a fi necesar să se identifice fiecare dintre produsele de substituție și deducerile care urmează a se efectua, ceea ce ar fi de altfel imposibil în lipsa cifrelor care se raportează numai la Cheminova A/S.

122

Această concluzie nu este repusă în discuție printr-o apreciere a tuturor împrejurărilor de fapt invocate de reclamante și mai ales a împrejurării că societatea Cheminova A/S a început să producă malathionul în 1968 sub marca Fyfanon®™ și a devenit, în 1991, principalul producător de malathion, a fost, așadar, prezentă pe piața malathionului timp de aproximativ 40 de ani și beneficiază de autorizații de comercializare de produse de uz fitosanitar pe bază de malathion pentru numeroase utilizări în zece state membre ale Comunității. Într-adevăr, aceste considerații istorice nu ar putea fi luate în considerare dacă nu reiese din ele o informație economică și financiară exprimată în cifre, de care să se poată ține seama la evaluarea prejudiciului care poate justifica dispunerea unei măsuri provizorii.

123

În plus, reclamantele nu au stabilit suficient de temeinic faptul că prejudiciul evaluat cu aproximație mai sus poate fi considerat ireparabil.

124

În această privință, este suficient să se constate că, deși reclamantele susțin că riscă să piardă cotele de piață și reputația dobândite de malathion în Comunitate, acestea nu au reușit să dovedească suficient de temeinic că ar fi imposibil pentru Cheminova A/S să recâștige această reputație și aceste cote de piață pierdute, în ipoteza în care decizia atacată ar fi anulată la încheierea procedurii din cauza principală. Într-adevăr, înscrisurile de la dosarul cererii de acordare a măsurilor provizorii nu permit să se concluzioneze că aceste pierderi ar fi iremediabile și că nu ar fi posibil ca malathionul să își recâștige poziția anterioară.

125

Pe de o parte, reclamantele înseși subliniază că ar fi imposibil de obținut, din punct de vedere tehnic, o substituibilitate a malathionului perfectă și fără neajunsuri. Pe de altă parte, acestea arată că unul dintre principalele avantaje ale malathionului este că acesta prezintă un spectru larg de acțiune și că poate fi vândut cultivatorilor la un preț relativ modic. În cele din urmă, acestea au atras atenția în mod expres asupra declarațiilor a trei organisme reprezentative ale clientelei lor din Europa, care subliniază importanța malathionului, caracterul indispensabil al acestuia în gama de instrumente chimice destinate a combate insectele dăunătoare și a evita dezvoltarea rezistențelor, precum și consecințele economice nefaste ale neincluderii malathionului în anexa I la directivă.

126

În consecință, calitățile malathionului sunt aparent foarte apreciate de clientela reclamanților și nu există un produs de substituție perfect. Aceste elemente pledează și în favoarea posibilității unei reveniri pe piața malathionului în ipoteza în care decizia atacată nu ar face obiectul unei suspendări a executării și ar fi anulată prin hotărârea principală.

127

Această concluzie este confirmată prin rezultatele unui studiu realizat la unii dintre principalii lor clienți și care privea eventualitatea unei reveniri pe piața malathionului, ca urmare a unei noi autorizări a acestei substanțe. Într-adevăr, niciunul dintre clienții chestionați nu a exclus categoric orice posibilitate de recâștigare de către malathion a cotelor de piață pierdute.

128

În această privință, trebuie precizat că unul dintre cei nouă clienți a admis fără rezerve posibilitatea unei reveniri pe piața malathionului. Chiar dacă un alt client a declarat că o astfel de revenire ar părea dificilă deoarece piața ar fi fost câștigată în parte de alte produse, forța probantă a acestui răspuns este redusă ca urmare a faptului că autorul acestuia este Lodi, reclamantă, care nu poate fi calificată drept sursă obiectivă de informații, în măsura în care susține tocmai în cadrul prezentei proceduri că o recâștigare de către malathion a poziției anterioare ar fi imposibilă. Un al treilea client a răspuns că, dacă produsele de substituție și malathionul sunt comparabili în termeni de eficacitate și de preț, ar fi dificil să se imagineze că agricultorii ar reutiliza malathionul. Acest client a adăugat totuși că ar vinde din nou malathionul în caz de revenire pe piață. Ceilalți clienți au luat în considerare o revenire a malathionului pe piață în condiții care țin de eficacitatea produsului și de competitivitatea prețului acestuia.

129

Or, reclamantele nu au afirmat că malathionul era mai puțin eficace decât produsele de substituție care ar câștiga cotele de piață pierdute ca urmare a deciziei atacate. În ceea ce privește nivelul prețului, reclamantele au precizat ele însele existența unei marje de beneficii relativ crescută pentru unele dintre produsele lor pe bază de malathion, și anume de [confidențial] %, ceea ce le-ar putea permite să practice reduceri de preț pentru a susține reintroducerea pe piață a acestor produse.

130

În consecință, deși o recâștigare a cotelor de piață pierdute de malathion ca urmare a deciziei atacate poate fi destul de oneroasă din punct de vedere economic și financiar, o astfel de revenire pe piață, inclusiv o restabilire a reputației malathionului, nu pare imposibilă (a se vedea în acest sens Ordonanța din 30 iunie 1999, Pfizer Animal Health/Consiliul, punctul 100 de mai sus, punctele 161-165).

131

Prejudiciul pretins suferit de Cheminova A/S ca urmare a deciziei atacate nu poate fi, așadar, considerat ca ireparabil, fără a fi necesar să se analizeze celelalte chestiuni, în special cele de substituibilitate, ridicate în contextul urgenței.

132

Rezultă din toate cele de mai sus că reclamantele nu demonstrează, în stadiul actual, că societatea Cheminova A/S ar suferi un prejudiciu grav și ireparabil dacă nu se dispune suspendarea solicitată a executării.

133

În consecință, cererea de măsuri provizorii trebuie respinsă pentru lipsa urgenței, fără să fie necesar să se analizeze dacă sunt îndeplinite celelalte condiții de acordare a suspendării executării.

Pentru aceste motive,

PREȘEDINTELE TRIBUNALULUI

dispune: