EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62007CA0252

Cauza C-252/07: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 27 noiembrie 2008 [cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division) — Regatul Unit] — Intel Corporation Inc./Cpm United Kingdom Limited (Directiva 89/104/CEE — Mărci — Articolul 4 alineatul (4) litera (a) — Mărci de renume — Protecție împotriva utilizării unei mărci identice sau similare ulterioare — Utilizare prin care se obțin sau s-ar obține foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare ori se aduce sau s-ar aduce atingere acestora)

JO C 19, 24.1.2009, p. 4–5 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

24.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 19/4


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 27 noiembrie 2008 [cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division) — Regatul Unit] — Intel Corporation Inc./Cpm United Kingdom Limited

(Cauza C-252/07) (1)

(Directiva 89/104/CEE - Mărci - Articolul 4 alineatul (4) litera (a) - Mărci de renume - Protecție împotriva utilizării unei mărci identice sau similare ulterioare - Utilizare prin care se obțin sau s-ar obține foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare ori se aduce sau s-ar aduce atingere acestora)

(2009/C 19/07)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division)

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Intel Corporation Inc.

Pârâtă: Cpm United Kingdom Limited

Obiectul

Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare — Court of Appeal (Civil Division) — Interpretarea articolului 4 alineatul (4) litera (a) și a articolului 5 alineatul (2) din Directiva 89/104/CEE: Prima Directivă a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 40, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 92) — Marcă anterioară care se bucură de notorietate — Criterii care trebuie luate în considerare pentru stabilirea existenței unei legături în sensul hotărârii C-408/01, Adidas-Salomon AG și Adidas-Benelux BV

Dispozitivul

1)

Articolul 4 alineatul (4) litera (a) din Prima Directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci trebuie interpretat în sensul că existența unei legături, în sensul Hotărârii din 23 octombrie 2003, Adidas-Salomon și Adidas Benelux (C 408/01), între marca anterioară de renume și marca ulterioară trebuie apreciată în mod global, ținând seama de toți factorii pertinenți din cauză.

2)

Faptul că, în percepția consumatorului mediu, normal informat, suficient de atent și de avizat, marca ulterioară evocă marca anterioară de renume echivalează cu existența unei legături, în sensul Hotărârii Adidas-Salomon și Adidas Benelux, citată anterior, între mărcile în conflict.

3)

Faptul că:

marca anterioară se bucură de un larg renume pentru anumite categorii de produse și de servicii specifice;

aceste produse sau aceste servicii și produsele sau serviciile pentru care este înregistrată marca ulterioară nu sunt similare sau substanțial similare și

marca anterioară este unică în raport cu orice produse sau servicii

nu implică în mod necesar existența unei legături, în sensul Hotărârii Adidas-Salomon și Adidas Benelux, citată anterior, între mărcile în conflict.

4)

Articolul 4 alineatul (4) litera (a) din Directiva 89/104 trebuie interpretat în sensul că existența unei utilizări a mărcii ulterioare, prin care se obțin sau s-ar obține foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare ori se aduce sau s-ar aduce atingere acestora, trebuie apreciată în mod global, ținând seama de toți factorii pertinenți din cauză.

5)

Faptul că:

marca anterioară se bucură de un larg renume pentru anumite categorii de produse și de servicii specifice;

aceste produse sau aceste servicii și produsele sau serviciile pentru care este înregistrată marca ulterioară nu sunt similare sau substanțial similare;

marca anterioară este unică în raport cu orice produse sau servicii și

în percepția consumatorului mediu, normal informat, suficient de atent și de avizat, marca ulterioară evocă marca anterioară de renume

nu este suficient pentru a dovedi că prin utilizarea mărcii ulterioare se obțin sau s-ar obține foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare ori se aduce sau s-ar aduce atingere acestora, în sensul articolul 4 alineatul (4) litera (a) din Directiva 89/104.

6)

Articolul 4 alineatul (4) litera (a) din Directiva 89/104 trebuie interpretat în sensul că:

utilizarea mărcii ulterioare este susceptibilă să aducă atingere caracterului distinctiv al mărcii anterioare de renume chiar dacă aceasta din urmă nu este unică;

o primă utilizare a mărcii ulterioare poate fi suficientă pentru a aduce atingere caracterului distinctiv al mărcii anterioare;

dovada că prin utilizarea mărcii ulterioare se aduce sau s-ar aduce atingere caracterului distinctiv al mărcii anterioare presupune demonstrarea unei modificări a comportamentului economic al consumatorului mediu al produselor sau al serviciilor pentru care marca anterioară este înregistrată ca urmare a utilizării mărcii ulterioare sau demonstrarea existenței unui risc serios ca o astfel de modificare să se producă în viitor.


(1)  JO C 183, 4.8.2007.


Top