Cauza T‑50/05

Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE

împotriva

Comisiei Europene

„Contracte de achiziții publice de servicii – Procedură comunitară de cerere de ofertă – Prestare de servicii informatice referitoare la sisteme telematice de control al circulației produselor supuse accizelor – Respingerea ofertei unui ofertant – Acțiune în anulare – Consorțiu ofertant – Admisibilitate – Principiile egalității de tratament față de ofertanți și transparenței – Criterii de atribuire – Principiile bunei administrări și diligenței – Obligația de motivare – Eroare vădită de apreciere”

Sumarul hotărârii

1.      Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Calitate procesuală activă

(art. 230 al patrulea paragraf CE)

2.      Contracte de achiziții publice ale Comunităților Europene – Procedură de cerere de ofertă – Obligația de a respecta principiul egalității de tratament față de ofertanți

[Regulamentul nr. 1605/2002 al Consiliului, art. 89 alin. (1)]

3.      Contracte de achiziții publice ale Comunităților Europene – Procedură de cerere de ofertă – Atribuirea contractelor – Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic – Criterii de atribuire

[Regulamentul nr. 1605/2002 al Consiliului, art. 97 alin. (1) și (2); Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei, art. 138 alin. (2) și (3)]

4.      Acte ale instituțiilor – Motivare – Obligație – Conținut – Decizie, în cadrul procedurii de atribuire a unui contract de achiziții publice, de a nu selecta o ofertă

[art. 253 CE; Regulamentul nr. 1605/2002 al Consiliului, art. 100 alin. (2); Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei, art. 149]

1.      În cadrul unei acțiuni în anulare formulate împotriva unei decizii a autorității contractante, adresate unui consorțiu ofertant care nu a avut niciodată personalitate juridică, de a nu selecta oferta prezentată de acesta și de a atribui contractul de achiziții publice în cauză unui alt ofertant, societățile respective, membre ale consorțiului, trebuie să fie considerate destinatare ale deciziei menționate. În astfel de împrejurări, o societate membră a consorțiului respectiv poate, în calitate de destinatar al deciziei menționate, să conteste această decizie în condițiile prevăzute la articolul 230 CE.

(a se vedea punctul 40)

2.      Autoritatea contractantă este obligată să asigure, în fiecare fază a unei proceduri de cerere de ofertă, respectarea principiului egalității de tratament și, în consecință, egalitatea de șanse a tuturor ofertanților. Principiul egalității de tratament între ofertanți, care are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între întreprinderile participante la o procedură de achiziții publice, impune ca toți ofertanții să dispună de aceleași șanse în elaborarea ofertelor lor și presupune, prin urmare, ca acestea să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții.

Principiul egalității de tratament presupune de asemenea o obligație de transparență pentru a permite verificarea respectării sale. Acest principiu al transparenței are ca scop, în esență, să garanteze că este înlăturat riscul de favoritism și de comportament arbitrar din partea autorității contractante. Acesta presupune ca toate condițiile și modalitățile procedurii de atribuire să fie formulate clar, precis și univoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini. Prin urmare, principiul transparenței presupune ca toate informațiile tehnice relevante pentru buna înțelegere a anunțului de participare sau a caietului de sarcini să fie puse, de îndată ce este posibil, la dispoziția tuturor întreprinderilor participante la o procedură de achiziții publice, astfel încât, pe de o parte, să permită tuturor ofertanților mediu informați și care dau dovadă de o diligență normală să înțeleagă conținutul exact al acestora și să le interpreteze în același fel și, pe de altă parte, să dea posibilitatea autorității contractante să verifice dacă ofertele ofertanților corespund efectiv criteriilor care guvernează contractul în cauză.

O atingere adusă egalității de șanse și principiului transparenței constituie o neregularitate a procedurii precontencioase care aduce atingere dreptului la informare al părților interesate. Totuși, această neregularitate procedurală nu ar putea determina anularea deciziei în cauză decât dacă s‑ar fi dovedit că, în lipsa acestei neregularități, procedura administrativă ar fi putut conduce la un rezultat diferit dacă ar exista, în această privință, o șansă – chiar redusă – ca reclamantul să fi putut determina un rezultat diferit al procedurii administrative.

(a se vedea punctele 55-59 și 61)

3.      Articolul 97 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1605/2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene impune autorității contractante, atunci când atribuirea contractului se face prin procedura ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, obligația de a defini și de a preciza în invitația la licitație criteriile de atribuire pentru evaluarea conținutului ofertelor. Aceste criterii trebuie, conform articolului 138 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2342/2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului financiar, să fie justificate de obiectul contractului. Potrivit alineatului (3) al acestui articol, autoritatea contractantă trebuie de asemenea să precizeze, în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, ponderea aplicată fiecărui criteriu pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic. Aceste dispoziții lasă însă autorității contractante alegerea criteriilor de atribuire în raport cu care vor fi evaluate ofertele. Criteriile reținute nu trebuie să fie în mod necesar de natură cantitativă sau orientate exclusiv către preț. Chiar dacă în caietul de sarcini sunt incluse criterii de atribuire care nu sunt exprimate în termeni cantitativi, acestea pot fi aplicate în mod obiectiv și uniform în vederea comparării ofertelor și sunt în mod clar pertinente pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(a se vedea punctele 106-108)

4.      Dispozițiile legale care determină conținutul obligației de motivare ce revine autorității contractante în raport cu ofertantul care nu a fost selectat în cadrul procedurii de atribuire a unui contract de achiziții determinat sunt articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1605/2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene și articolul 149 din Regulamentul nr. 2342/2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului financiar. Din aceste articole rezultă că, în materia contractelor de achiziții publice, autoritatea contractantă își îndeplinește obligația de motivare dacă se limitează, mai întâi, să comunice imediat fiecărui ofertant respins motivele respingerii ofertei sale și comunică, apoi, ofertanților care au prezentat o ofertă admisibilă și care solicită în mod expres caracteristicile și avantajele relative ale ofertei selectate, precum și numele câștigătorului, într‑un termen de 15 zile calendaristice de la primirea solicitării scrise. Acest mod de a proceda este conform cu finalitatea obligației de motivare înscrise la articolul 253 CE, potrivit căreia trebuie prezentat în mod clar și neechivoc raționamentul autorului actului, astfel încât, pe de o parte, să se dea posibilitatea persoanelor interesate să ia cunoștință de temeiurile măsurii luate pentru a‑și valorifica drepturile și, pe de altă parte, să se permită instanței să își exercite controlul.

(a se vedea punctele 132-134)

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a treia)

19 martie 2010(*)

„Contracte de achiziții publice de servicii – Procedură comunitară de cerere de ofertă – Prestare de servicii informatice referitoare la sisteme telematice de control al circulației produselor supuse accizelor – Respingerea ofertei unui ofertant – Acțiune în anulare – Consorțiu ofertant – Admisibilitate – Principiile egalității de tratament față de ofertanți și transparenței – Criterii de atribuire – Principiile bunei administrări și diligenței – Obligația de motivare – Eroare vădită de apreciere”

În cauza T‑50/05,

Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE, cu sediul în Atena (Grecia), reprezentată de N. Korogiannakis, avocat,

reclamantă,

împotriva

Comisiei Europene, reprezentată inițial de domnul L. Parpala și de doamna K. Kańska, ulterior de domnii Parpala și E. Manhaeve și în sfârșit de domnii Parpala, Manhaeve și M. Wilderspin, în calitate de agenți,

pârâtă,

având ca obiect o cerere de anulare a Deciziei Comisiei Comunităților Europene din 18 noiembrie 2004 de a nu selecta oferta prezentată de consorțiul format din reclamantă și o altă societate în cadrul unei cereri de ofertă având ca obiect prestarea de servicii informatice referitoare la specificarea, dezvoltarea, întreținerea și asistența unor sisteme telematice de control al circulației produselor supuse accizelor în cadrul Comunității Europene conform regimului de suspendare a accizelor și de atribuire a contractului unui alt ofertant,

TRIBUNALUL (Camera a treia),

compus din domnul J. Azizi, președinte, doamna E. Cremona (raportor) și domnul S. Frimodt Nielsen, judecători,

grefier: doamna C. Kantza, administrator,

având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 17 martie 2009,

pronunță prezenta

Hotărâre

 Cadrul juridic

1        Atribuirea contractelor de achiziții de servicii ale Comisiei Comunităților Europene este supusă dispozițiilor titlului V din partea întâi a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 248, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 198, denumit în continuare „Regulamentul financiar”), precum și dispozițiilor Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului financiar (JO L 357, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 4, p. 3, denumit în continuare „Normele de aplicare”), în versiunile lor aplicabile faptelor din prezenta cauză.

 Situația de fapt

I –  Sistemul de informatizare a circulației și a controlului produselor supuse accizelor (EMCS)

2        La 16 iunie 2003, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat Decizia nr. 1152/2003/CE privind informatizarea circulației și a controlului produselor supuse accizelor (JO L 162, p. 5, Ediție specială, 09/vol. 2, p. 81), în care declară că este necesar să se dispună de un sistem informatizat pentru supravegherea circulației produselor supuse accizelor (EMCS), care să permită statelor membre să obțină informații în timp real cu privire la această circulație și să efectueze controalele necesare [considerentul (3) al Deciziei nr. 1152/2003].

3        Articolul 1 din Decizia nr. 1152/2003 prevede astfel instituirea EMCS.

4        Pe de altă parte, articolul 3 alineatul (2) din Decizia nr. 1152/2003 prevede:

„Comisia se asigură că, în cadrul pregătirii componentelor comunitare ale sistemului informatizat, se acordă o atenție sporită reutilizării unei părți cât mai mari din [noul sistem informatizat de tranzit] (NSIT) și asigurării compatibilității sistemului informatizat cu NSIT și, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic, a integrării lui în acesta, cu obiectivul de a crea un sistem informatic integrat pentru supravegherea atât a circulației intracomunitare a bunurilor supuse accizelor, cât și a circulației bunurilor supuse accizelor și a bunurilor supuse altor drepturi și taxe provenite din țări terțe sau destinate acestora.”

5        Din dosar reiese că EMCS trebuia introdus în patru faze între 2002 și 2009 (o fază 0 fiind simultană cu fazele 1, 2 și 3).

6        Faza 0 trebuia să constituie o fază intermediară a punerii în funcțiune definitive a EMCS. În această fază, sistemele informatice existente în domeniul accizelor trebuiau întreținute și asistate până în momentul în care ar fi fost integrate în EMCS, când acesta din urmă ar fi devenit operațional. Această fază 0 trebuia să se deruleze în paralel cu celelalte faze ale EMCS și să se încheie la data la care sistemul ar fi început să funcționeze. Sarcinile aferente fazei 0 trebuiau executate de cocontractantul contractului de achiziții Fiscalis Information Technology Systems, Specificare, dezvoltare, întreținere și asistență (FITS‑DEV).

7        Faza 1 trebuia să cuprindă crearea EMCS și definirea specificațiilor acestuia. Aceste specificații trebuiau create de cocontractantul contractului de achiziții EMCS System Spécifications (ESS) (denumit în continuare „contractul ESS”). Cocontractantul menționat trebuia să finalizeze această activitate la mijlocul anului 2005.

8        În sfârșit, fazele 2 și 3 trebuiau să constituie faze de dezvoltare și de punere în funcțiune și trebuiau legate de activitățile desfășurate de cocontractantul contractului de achiziții intitulat „Specificarea, dezvoltarea, întreținerea și asistența unor sisteme telematice de control al circulației produselor supuse accizelor în cadrul Comunității Europene conform regimului de suspendare a accizelor (EMCS‑DEV)-(TAXUD/2004/AO‑004)” (denumit în continuare „contractul în cauză”).

II –  Atribuirea contractului în cauză

9        Printr‑un anunț de participare din 20 iulie 2004, publicat în suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO 2004, S 139), Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală a Comisiei (denumită în continuare „DG interesată” sau „autoritatea contractantă”) a lansat o cerere de ofertă deschisă având ca obiect contractul în cauză. Acest contract urma să fie atribuit ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu alte cuvinte ofertei care prezenta cel mai bun raport calitate‑preț. Termenul limită stabilit pentru primirea ofertelor a fost 31 august 2004.

10      Punctul 10 din specificațiile anexate la invitația de participare definea criteriile de atribuire a contractului în cauză după cum urmează:

„10. Criterii de atribuire

Contractul de achiziții va fi atribuit ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic. La evaluarea ofertelor vor fi luate în considerare următoarele criterii:

1.      Calitatea soluției propuse:

1. – caracterul adecvat al strategiei propuse pentru realizarea sarcinilor cerute (40/100)

2. – caracterul adecvat al metodelor și instrumentelor, al configurației calitate și al procedurilor de calitate propuse pentru realizarea sarcinilor cerute (30/100)

3. – caracterul adecvat al organizării echipei propuse pentru realizarea sarcinilor cerute (20/100)

4. – structura, claritatea și exhaustivitatea ofertei (10/100)

Ofertele care au obținut minimum 50 % pentru fiecare criteriu de calitate și un rezultat global de 60 % pentru ansamblul acestor criterii vor face obiectul unei evaluări suplimentare pe baza prețului.

2.      Preț

Oferta care propune cel mai bun raport calitate‑preț va fi identificată astfel:

–      oferta care a obținut cel mai bun rezultat tehnic va primi un indicator de calitate de 100 de puncte. Celelalte oferte vor primi indicatori de calitate inferiori în funcție de rezultatul lor tehnic;

–      oferta care propune prețul cel mai scăzut va primi un indicator de preț de 100 de puncte. Celelalte oferte vor primi indicatori de preț inferiori în funcție de prețul lor.

Pentru fiecare ofertă se va calcula un raport calitate‑preț prin împărțirea indicatorului de calitate la indicatorul de preț. Cel mai bun rezultat va fi obținut de oferta care propune cel mai bun raport calitate‑preț.”

11      Printr‑un fax din 27 august 2004, reclamanta, Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE, o societate de drept elen care activează în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, a formulat rezerve cu privire la procedura de atribuire a contractului în cauză, întemeiate pe o posibilă lipsă de obiectivitate a cererii de ofertă în favoarea ofertanților care fuseseră deja furnizori ai DG interesate, pe lipsa unor specificații clare ale acestei cereri de ofertă și pe lipsa unor criterii de evaluare precise și obiective a ofertanților. Prin același fax, aceasta a solicitat de asemenea autorității contractante prelungirea termenului pentru depunerea ofertelor până la soluționarea problemelor menționate mai sus.

12      La 31 august 2004, reclamanta a depus oferta sa împreună cu Steria SA, o societate franceză (denumită în continuare „oferta consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria”).

13      Printr‑o scrisoare din 3 septembrie 2004, autoritatea contractantă și‑a exprimat opinia că rezervele reclamantei formulate în faxul din 27 august 2004 nu erau întemeiate și a refuzat să îi admită cererea de amânare a termenului pentru depunerea ofertelor.

14      Răspunzând la scrisoarea din 3 septembrie menționată mai sus, reclamanta a exprimat, printr‑un fax din 6 septembrie 2004, rezerve cu privire la conformitatea procedurii de cerere de ofertă cu articolul 92 din Regulamentul financiar și cu articolul 131 alineatele (1) și (2) din Normele de aplicare.

15      Printr‑o scrisoare din 5 octombrie 2004, autoritatea contractantă a răspuns că fuseseră respectate condițiile prevăzute la articolul 92 din Regulamentul financiar și la articolul 131 alineatele (1) și (2) din Normele de aplicare.

16      Deschiderea ofertelor a avut loc la 8 septembrie 2004. Au fost primite cinci oferte și toate au fost declarate valabile. Una dintre oferte a fost eliminată în etapa criteriilor de excludere. O altă ofertă a fost exclusă cu ocazia evaluării calitative. Numai trei oferte, printre care și cea a consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria, au fost supuse probei finale a raportului calitate‑preț.

17      Comisia de evaluare a propus ca atribuirea contractului să se facă societății Intrasoft International SA (denumită în continuare „Intrasoft”), a cărei ofertă ar fi prezentat cel mai bun raport calitate‑preț. Această comisie propunea clasarea pe a treia poziție a ofertei consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria.

18      Propunerea comisiei de evaluare a fost validată de autoritatea contractantă, care, prin decizia din 18 noiembrie 2004, a procedat la atribuirea contractului în cauză.

19      Rezultatul procedurii de cerere de ofertă a fost comunicat reclamantei printr‑o scrisoare din 18 noiembrie 2004. Această scrisoare arată că „oferta [sa] nu a fost selectată pentru atribuire, întrucât după evaluarea ofertelor reținute și în raport cu criteriile de atribuire prevăzute în caietul de sarcini aceasta nu prezenta cel mai bun raport calitate‑preț”.

20      Printr‑o scrisoare recomandată și un fax din 22 noiembrie 2004, reclamanta a solicitat autorității contractante următoarele informații și documente: numele ofertantului selectat și, în cazul în care acesta ar avea un asociat (sau asociați) sau un subcontractant (sau subcontractanți), numele acestuia (acestora) și procentul din contract care îi (le) este atribuit; nota acordată ofertei tehnice a reclamantei și ofertei selectate pentru fiecare dintre criteriile de atribuire; o copie a raportului comisiei de evaluare și modalitățile de comparare a ofertei financiare a reclamantei cu oferta financiară selectată și, mai exact, notele acordate fiecăreia dintre ofertele menționate mai sus. Printr‑un fax din 8 decembrie 2004, reclamanta și‑a reiterat cererea.

21      Ca răspuns, autoritatea contractantă a comunicat reclamantei, printr‑o scrisoare din 10 decembrie 2004, un extras din raportul comisiei de evaluare. Acest extras conține, printre altele, comentariile comisiei menționate referitoare la oferta Intrasoft și la cea a consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria cu privire la fiecare dintre criteriile de atribuire a contractului în cauză. Aceste comentarii sunt prezentate în continuare:

„A.      Intrasoft […]

Comentariu de ansamblu

O ofertă excelentă care demonstrează o profundă înțelegere a problemelor în cauză cu o abordare a gestiunii proiectului bine gândită și detaliată. Gradul de detaliere, abordarea minuțioasă în analiza problemelor potențiale și atenția acordată unor aspecte de gestiune calitativă contribuie la calitatea de ansamblu a acestei oferte. Singura slăbiciune o reprezintă lipsa unei analize arhitecturale, care însă nu reduce prea mult calitatea de ansamblu a ofertei. Oferta se bazează pe o înțelegere solidă a domeniului accizelor și a mediului său politic și organizațional în cadrul Comisiei și al statelor membre. Metodele și organizarea echipei sunt de o calitate ridicată și demonstrează că vor putea face față amplorii sarcinii, inclusiv [dovedind] flexibilitatea necesară. Rezultă că această propunere este perfect adecvată pentru asumarea responsabilității proiectului.

Criteriu: caracterul adecvat al strategiei propuse pentru realizarea sarcinilor cerute

Această societate demonstrează o înțelegere remarcabilă a problemelor care trebuie rezolvate în cadrul EMCS, o înțelegere clară a modului în care se corelează elementele componente ale proiectului. Oferta prezintă o descriere completă și detaliată a strategiei lor, a abordării lor în ceea ce privește punerea în aplicare, precum și o descriere foarte detaliată a loturilor. Viziunea și strategia acestora sunt susținute de un plan extrem de solid și detaliat al proiectului. Există o bună analiză a posibilităților de reutilizare a componentelor NSIT. Oferta prezintă o grilă exhaustivă de control al cerințelor, evidențiind profunda lor înțelegere a obiectivelor proiectului, precum și adeziunea lor la cerințele «de nivel superior» definite în caietul de sarcini al cererii de ofertă. Oferta propune un bun ansamblu de indicatori de calitate, care acoperă integralitatea activităților, permițând astfel completarea celor propuse în caietul de sarcini. O ușoară slăbiciune a acestei oferte constă în lipsa de profunzime a analizei aspectelor arhitecturale (soliditate, extensibilitate și performanță).

Criteriu: Caracterul adecvat al metodelor și instrumentelor, al configurației calitate și al procedurilor de calitate propuse pentru realizarea sarcinilor cerute

Descriere extrem de detaliată a metodelor și a instrumentelor propuse. Abordarea generală care combină RUP [Rational Unified Process] pentru faza de specificare, apoi TEMPO pentru faza de dezvoltare demonstrează o bună înțelegere a diferențelor dintre cele două etape ale dezvoltării colaborării dintre Comisie și statele membre. Abordarea asigurării calității este extrem de bine gândită în condițiile în care aceasta propune indicatori de calitate atât pentru proces, cât și pentru produs și derivă din «subiectele‑cheie de evaluare». Ofertantul are o bună înțelegere a principiilor Cosmic‑FFP [notă de subsol omisă], însă descrierea este puțin teoretică, iar oferta sa este lipsită de o punere în aplicare pragmatică (exemplu: nu precizează instrumentele care vor fi utilizate). În pofida unei foarte bune definiri a dezvoltării infrastructurii, prestațiile de securitate în localurile ofertantului sunt neglijate.

Criteriu: Caracterul adecvat al organizării echipei propuse pentru realizarea sarcinilor cerute

Structura echipei, precum și organizarea acesteia sunt extrem de bine definite, grație unor structuri de dări de seamă, identificare foarte precisă a profilurilor (23 în total) și descrierea acestora, grilă completă a competențelor pentru fiecare profil. Compunerea echipei este bine echilibrată între profilurile de manager, de expert comercial, de analist de afaceri, de responsabil de dezvoltare, de creator, de operator în serviciul de asistență tehnică etc. Rolurile și responsabilitățile în cadrul echipei sunt foarte bine definite. Mărimea echipei (aproximativ 60 de persoane) este logică și coerentă în raport cu volumul activităților care trebuie realizate. Oferta garantează un nivel scăzut de reînnoire a personalului, menținându‑l la aproximativ 80 % din efectivul echipei, împiedicând ca angajații să fie deplasați pentru a lucra în cadrul altor proiecte.

Criteriu: Structura, claritatea și exhaustivitatea ofertei

Prezentarea ofertei este completă și detaliată în ceea ce privește tratarea ansamblului activităților proiectului. Prezentarea generală este bine structurată și însoțită de numeroase scheme explicative. Informațiile sunt ușor de găsit și de citit ca urmare a limbajului comprehensibil utilizat. Singurul lucru care îi lipsește ofertei este un tabel de acronime.

B.      [Evropaïki Dynamiki‑Steria]

Comentariu de ansamblu

Deși această ofertă conține câteva propuneri interesante pe plan arhitectural, este prea generală: descrierea procesului de specificare și de dezvoltare nu pune în mod real în evidență specificitatea [punerii în aplicare a EMCS]. Metodologia propusă în ofertă este o compilație considerabilă a celor mai bune practici și lucrări referitoare la dezvoltarea sistemelor de informatizare. Cu toate acestea, aspectele specifice dezvoltării EMCS sunt din nou tratate foarte general, iar analiza propusă nu este întru totul completă. Descrierea organizării echipei este bună, însă aceasta nu indică o înțelegere adecvată a necesității unui sprijin important acordat utilizatorilor pe parcursul activităților de specificare [a proiectului de punere în funcțiune a EMCS]. Oferta conține anumite contradicții, ceea ce dă naștere unor îndoieli în ceea ce privește fiabilitatea acestei propuneri.

Criteriu: Caracterul adecvat al strategiei propuse pentru realizarea sarcinilor cerute

Ofertantul a inclus un raport referitor la arhitectura tehnică a EMCS, a făcut o propunere interesantă referitoare la arhitectură (de exemplu, utilizarea unor servicii web), încercări inițiale pentru propunerea unor soluții tehnice, precum și o propunere referitoare la punerea în funcțiune a infrastructurii. Oferta prezintă o listă detaliată a loturilor într‑o ordine pertinentă, mecanismele de cerere, de planificare, de livrare/acceptare, precum și indicatori de calitate. Cu toate acestea, abordarea de ansamblu este extrem de generală și nu examinează decât foarte puțin aspectele specifice ale EMCS în mod detaliat. Strategia propusă este puțin simplistă. Aceasta conține numeroase extrase care provin din surse exterioare (de exemplu, lungi extrase luate din documentarea IBM‑Rational RUP) fără explicarea relevanței acestora pentru proiect. Oferta evidențiază un deficit de înțelegere a caietului de sarcini în măsura în care se referă la activități care au fost deja realizate sau care vor fi fost realizate la momentul la care contractul va intra în vigoare. Aceasta propune de asemenea elemente arhitecturale care nu își au locul în configurația EMCS în termeni de performanțe sau de extensibilitate. Oferta prezintă anumite contradicții, în special în ceea ce privește planificarea: de exemplu, anumite activități de dezvoltare încep chiar înainte de începerea specificărilor.

Criteriu: Caracterul adecvat al metodelor și al instrumentelor, al configurației calitate și al procedurilor de calitate propuse pentru realizarea sarcinilor cerute

Metodele propuse sunt în general bine prezentate. Oferta prezintă o descriere exactă a dezvoltării infrastructurii informatice, precum și o bună descriere a aspectelor relevante referitoare la securitate. Numeroase trimiteri standard [asemănătoare celor din manuale] sunt efectuate în ceea ce privește arhitectura, normele, instrumentele informatice și componentele infrastructurii (exemplu: XML, X509, J2EE). Acestea sunt însoțite de câteva sute de pagini de manuale și de broșuri ale HP, Oracle, CISCO etc., însă de cele mai multe ori fără nicio justificare și fără o legătură explicită cu obiectivele EMCS. Oferta prezintă o descriere detaliată a Cosmic FFP, însă instrumentele propuse pentru estimări (Calico și Costar) nu sunt adecvate decât pentru estimările bazate pe metodologia Cocomo II, ceea ce este incoerent (a se vedea secțiunea 4.1.3.5.1). RUP este considerat pe parcursul întregii oferte «metoda» de gestiune a proiectului, însă propunerea lor de program informatic pentru configurația de dezvoltare nu repertoriază nicio licență IBM‑Rational.

Criteriu: Caracterul adecvat al organizării echipei propuse pentru realizarea sarcinilor cerute

Bună descriere a organizării echipei, ceea ce demonstrează înțelegerea evoluției compoziției acesteia în funcție de gradul de realizare a proiectului, de la specificare până la dezvoltare, producție, predare, incluzând securitate, teste și asistență tehnică. Interacțiunile în cadrul echipei sunt bine descrise. Mărimea echipei, compusă din 67 de persoane, este adecvată. În pofida faptului că experiența în materie vamală și de accize este identificată în oferta lor ca fiind indispensabilă în termeni de competențe, în practică, propunerea lor nu demonstrează existența unor competențe de acest tip.

Criteriu: Structura, claritatea și exhaustivitatea ofertei

Prezentarea ofertei este clară. Structura și aspectul de ansamblu ale acesteia sunt bune. Cu toate acestea, caracterul incredibil de general al documentației, precum și slabul nivel de detaliere sunt un obstacol în calea lizibilității acesteia.”

22      Extrasul din raportul comisiei de evaluare comunicat reclamantei conține și un tabel de evaluare comparativă a calității ofertei consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria față de cea a Intrasoft, precum și un tabel de evaluare comparativă a raportului calitate‑preț al acestor două oferte. Aceste două tabele au următorul cuprins:

Tabel de evaluare comparativă ITT TAXUD/2004/AO‑004 EMCS‑DEV
Criterii												[…]		Intrasoft				Evropaïki Dynamiki‑Steria							[…]		[…]
Calitate
Caracterul adecvat al strategiei propuse pentru realizarea sarcinilor cerute (/40)														35,1				23,2
Caracterul adecvat al metodelor și al instrumentelor, al configurației calitate și al procedurilor de calitate propuse pentru realizarea sarcinilor cerute (/30)																24,5				16,7
Caracterul adecvat al organizării echipei propuse pentru realizarea sarcinilor cerute (/20)																		17,6				14,5
Structura, claritatea și exhaustivitatea ofertei (/10)																				8,5				5,8
Total calitate														85,7				60,2
Indicator de calitate (referința maximă este 100)														100				70

Tabel de evaluare comparativă ITT TAXUD/2004/AO‑004 EMCS‑DEV
Criterii				[…]	Intrasoft		Evropaïki Dynamiki‑Steria		[…]	[…]
Total calitate					85,7		60,2
Indicator de calitate (referința maximă este 100)					100		70
Preț propus TBP/(IS + EI) (în euro) (Servicii IT și provizion pentru evoluția infrastructurii)					11 634 533		15 078 693
Indicator de preț standardizat (referința minimă este 100)					100		130
Indicator de calitate/Indicator de preț					1		0,54

23      Printr‑o scrisoare recomandată și printr‑un fax din 30 decembrie 2004, reclamanta și‑a prezentat observațiile cu privire la extrasul din raportul comisiei de evaluare care i‑a fost comunicat și și‑a reiterat opinia potrivit căreia procedura de atribuire a contractului în cauză era contrară Regulamentului financiar și legislației aplicabile.

24      Printr‑o scrisoare din 14 ianuarie 2005, autoritatea contractantă a arătat că examinează cu atenție aspectele invocate de reclamantă în scrisoarea din 30 decembrie 2004 și că aceasta din urmă va primi un răspuns detaliat cât mai curând posibil.

25      Printr‑o scrisoare din 17 februarie 2005, autoritatea contractantă a răspuns la observațiile reclamantei cuprinse în scrisoarea din 30 decembrie 2004.

26      Anunțul de atribuire a contractului în cauză a fost publicat la 2 martie 2005 în suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO 2005, S 43).

 Procedura și concluziile părților

27      Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 28 ianuarie 2005, reclamanta a introdus prezenta acțiune.

28      Printr‑o scrisoare din 30 octombrie 2006, Tribunalul, în cadrul măsurilor de organizare a procedurii, i‑a solicitat reclamantei să răspundă în scris la întrebări referitoare la admisibilitatea acțiunii. Reclamanta a dat curs acestei solicitări în termenul acordat.

29      Pe baza raportului judecătorului raportor, Tribunalul (Camera a treia) a decis să deschidă procedura orală.

30      Printr‑o scrisoare din 3 februarie 2009, Tribunalul, în cadrul măsurilor de organizare a procedurii, le‑a solicitat părților să răspundă în scris la întrebări. Prin aceeași scrisoare, acesta a solicitat de asemenea Comisiei să prezinte documente. Părțile au dat curs acestor solicitări în termenul acordat.

31      Printr‑o scrisoare din 2 martie 2009, Tribunalul, în cadrul măsurilor de organizare a procedurii, a solicitat fiecărei părți să prezinte observații scrise cu privire la răspunsurile prezentate de cealaltă parte la întrebările scrise ale Tribunalului adresate prin scrisoarea din 3 februarie 2009. Părțile au dat curs acestor solicitări în termenul acordat.

32      Pledoariile părților și răspunsurile acestora la întrebările adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința din 17 martie 2009.

33      Reclamanta solicită Tribunalului:

–        anularea deciziei Comisiei de a nu selecta oferta sa și de a atribui contractul ofertantului selectat;

–        obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată, chiar și în cazul respingerii acțiunii.

34      Comisia solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii ca nefondată;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

 În drept

I –  Cu privire la admisibilitate

A –  Argumentele părților

35      Fără a ridica în mod formal o excepție de inadmisibilitate, Comisia atrage atenția Tribunalului asupra faptului că Steria, celălalt membru al consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria, nu a contestat decizia autorității contractante de a nu selecta oferta consorțiului respectiv și de a atribui contractul în cauză unui alt ofertant și că din cererea introductivă nu rezulta că reclamanta ar fi contestat această decizie în numele Steria. Ar rezulta de aici că reclamanta contestă decizia menționată numai în nume propriu.

36      Reclamanta, în replică, răspunde că, în calitate de lider al consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria și fiind integral responsabilă de pregătirea și de redactarea ofertei, are calitate procesuală activă, iar legislația și jurisprudența comunitară nu cer ca toți membrii unui consorțiu ofertant să atace decizia în litigiu de atribuire a contractului. De altfel, reclamanta a detaliat aceste argumente în răspunsurile scrise la întrebările Tribunalului (a se vedea punctul 28 de mai sus).

37      Comisia nu a contestat poziția menționată mai sus a reclamantei.

B –  Aprecierea Tribunalului

38      Tribunalul consideră oportun să examineze în speță calitatea procesuală activă a reclamantei în raport cu decizia autorității contractante, comunicată acesteia prin scrisoarea din 18 noiembrie 2004, de a nu selecta oferta consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria și de a atribui, în consecință, contractul în cauză unui alt ofertant (denumită în continuare „decizia atacată”).

39      Conform articolului 230 al patrulea paragraf CE, „[o]rice persoană fizică sau juridică poate formula, în aceleași condiții, o acțiune împotriva deciziilor al căror destinatar este și împotriva deciziilor care, deși luate sub aparența unui regulament sau a unei decizii adresate unei alte persoane, o privesc în mod direct și individual”.

40      În speță, deși decizia atacată este, din punct de vedere formal, adresată ofertantului, cu alte cuvinte consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria, nu este mai puțin adevărat că, astfel cum reiese din răspunsurile scrise date de reclamantă la întrebările Tribunalului (a se vedea punctul 28 de mai sus), necontestate de Comisie și pe care Tribunalul nu are niciun motiv să le pună la îndoială, consorțiul Evropaïki Dynamiki‑Steria nu a avut niciodată personalitate juridică. Prin urmare, în raport cu articolul 230 CE, întrucât această structură ad‑hoc este transparentă în privința membrilor săi, cele două societăți în cauză pot fi considerate amândouă destinatari ai deciziei atacate. Prin urmare, reclamanta putea, în calitate de destinatar al deciziei atacate, să conteste această decizie în condițiile prevăzute la articolul 230 CE.

41      Rezultă de aici că acțiunea reclamantei este admisibilă.

II –  Cu privire la fond

42      În susținerea acțiunii sale, reclamanta invocă cinci motive. Primul motiv se întemeiază pe încălcarea principiului nediscriminării și a principiului liberei concurențe. Al doilea motiv se întemeiază pe încălcarea dispozițiilor Regulamentului financiar, ale Normelor de aplicare, ale Directivei 92/50/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de servicii (JO L 209, p. 1, Ediție specială, 06/vol. 2, p. 50) și ale Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO L 134, p. 114, Ediție specială, 06/vol. 8, p. 116). Al treilea motiv se întemeiază pe o eroare vădită de apreciere săvârșită de autoritatea contractantă în evaluarea ofertei consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria. Al patrulea motiv se întemeiază pe lipsa unor informații relevante și a motivării. Al cincilea motiv se întemeiază pe încălcarea principiilor bunei administrări și diligenței.

43      Tribunalul consideră oportun să examineze mai întâi primul motiv, apoi al doilea motiv, al cincilea motiv, al patrulea motiv și, în sfârșit, al treilea motiv. Această ordine este dictată de faptul că primul, al doilea și al cincilea motiv privesc procedura de atribuire a contractului în cauză, în timp ce al patrulea și al treilea motiv privesc decizia atacată propriu‑zisă.

A –  Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea principiului nediscriminării și a principiului liberei concurențe

1.     Argumentele părților

44      Reclamanta susține că principiile nediscriminării și liberei concurențe între ofertanți au fost încălcate de Comisie, în măsura în care aceasta nu i‑ar fi pus la dispoziție – în pofida cererii pe care o formulase în acest sens anterior împlinirii termenului pentru depunerea ofertelor – două categorii de informații tehnice care erau necesare pentru formularea ofertelor în cadrul contractului de achiziții în litigiu, și anume, în primul rând, specificațiile exacte ale EMCS și, în al doilea rând, informații tehnice referitoare la aplicații informatice existente legate de EMCS și, mai exact, codul sursă al noului sistem informatizat de tranzit (NSIT). Această pretinsă încălcare din partea Comisiei ar fi fost în beneficiul ofertanților care erau cocontractanți, foști sau actuali, ai DG interesate sau erau legați de astfel de cocontractanți și care ar fi dispus, prin urmare, de un acces exclusiv la informațiile menționate. Acești ofertanți, printre care se numără ofertantul selectat, ar fi putut astfel să prezinte oferte mai competitive decât cea a reclamantei, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar.

45      În ceea ce privește, în primul rând, specificațiile EMCS, reclamanta subliniază că acestea nu erau încă disponibile cu ocazia procedurii de atribuire a contractului în cauză, dar că acestea erau în curs de pregătire de către un alt cocontractant în cadrul unui contract de achiziții distinct. Aceasta susține că Comisia nu explică cum ar putea un ofertant să respecte în mod corespunzător obiectivele și cerințele unui sistem informatic pentru care nu a primit nicio specificație detaliată și se întreabă cum ar putea oferta sa să fie „mai bună” decât cea a unui cocontractant existent, care ar fi singurul care dispune de specificațiile menționate.

46      În ceea ce privește, în al doilea rând, codul sursă al NSIT, reclamanta subliniază că i‑a fost refuzat accesul de către Comisie fără un motiv valabil și în pofida cererii sale formulate în acest sens. În schimb, ofertantul selectat ar fi putut avea acces la codul menționat, întrucât acesta era cocontractantul Comisiei pentru NSIT, și ar fi putut, prin urmare, să depună o ofertă mai competitivă decât cea a reclamantei.

47      Pentru a demonstra importanța accesului la codul sursă al NSIT pentru formularea ofertelor în cadrul contractului în cauză, reclamanta invocă următoarele elemente.

48      În primul rând, aceasta invocă articolul 3 alineatul (2) din Decizia nr. 1152/2003, care ar sugera reutilizarea, atât cât este posibil, de către cocontractantul contractului în cauză, a NSIT, obiectivul fiind de a crea un sistem integrat de informatizare a circulației produselor supuse accizelor în cadrul Comunității. Reclamanta deduce din conținutul acestui articol că decizia citată anterior impune reutilizarea de către cocontractantul contractului de achiziții în litigiu a codului sursă al NSIT și a arhitecturii acestuia.

49      În al doilea rând, aceasta invocă descrierea lotului nr. 7.1 care figurează în anexa tehnică a caietului de sarcini unde s‑ar fi făcut referirea la codul sursă al NSIT.

50      În al treilea rând, aceasta invocă comentariul făcut de comisia de evaluare cu privire la oferta ofertantului selectat, potrivit căruia această ofertă conținea o bună analiză în ceea ce privește posibilitatea reutilizării componentelor („components”) NSIT. Reclamanta susține că termenul „componente” în speță trimite „în mod clar la diferitele părți componente ale codului sursă”.

51      În al patrulea rând, pe plan financiar, reclamanta susține, pentru a demonstra necesitatea cunoașterii codului sursă al NSIT pentru tarifarea ofertei sale, că ofertanților li s‑ar fi cerut de către Comisie să indice în ofertele lor nu numai prețuri unitare, astfel cum pretinde Comisia, ci și, în special, un buget și un preț total pentru furnizarea EMCS și a tuturor serviciilor asociate. Această cerință din partea Comisiei ar necesita din partea ofertanților evaluări precise în ceea ce privește amploarea și complexitatea proiectului, ceea ce ar face necesară cunoașterea codului sursă. Necunoașterea acestuia de către reclamantă ar fi obligat‑o să majoreze prețul ofertei sale pentru a include riscul rezultat din această necunoaștere. În schimb, ofertantul selectat, întrucât cunoștea codul, ar fi putut depune o ofertă mai competitivă care s‑ar fi ridicat la numai 50 % din bugetul anunțat pentru contractul în cauză.

52      În sfârșit, reclamanta arată că, în cadrul cererii de ofertă pentru un alt contract de achiziții [contract destinat să acopere specificarea, dezvoltarea, întreținerea și asistența unor sisteme informatice vamale referitoare la proiecte informatice ale DG interesate (CUST‑DEV) (TAXUD/2005/AO‑001)], lansată la puțin timp după cererea de ofertă pentru contractul în cauză și pentru care autoritatea contractantă era de asemenea DG interesată, codul sursă al NSIT a fost pus la dispoziția ofertanților. Aceasta cere, așadar, Comisiei să explice această diferență de tratament. În plus, în cadrul ședinței, reclamanta a susținut că respectiva cauză era asemănătoare cu cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea din 12 martie 2008, Evropaïki Dynamiki/Comisia (T‑345/03, Rep., p. II‑341), în care Tribunalul ar fi admis motivul reclamantei întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament a ofertanților și ar fi anulat astfel decizia de atribuire a contractului adoptată de Comisie.

53      Comisia contestă argumentele reclamantei.

2.     Aprecierea Tribunalului

54      Potrivit articolului 89 alineatul (1) din Regulamentul financiar, toate contractele de achiziții publice finanțate integral sau parțial din buget respectă principiile transparenței, proporționalității, tratamentului egal și nediscriminării.

55      Astfel, potrivit unei jurisprudențe constante, autoritatea contractantă este obligată să asigure, în fiecare fază a unei proceduri de cerere de ofertă, respectarea principiului egalității de tratament și, în consecință, egalitatea de șanse a tuturor ofertanților (Hotărârea Curții din 29 aprilie 2004, Comisia/CAS Succhi di Frutta, C‑496/99 P, Rec., p. I‑3801, punctul 108, Hotărârea Tribunalului din 17 decembrie 1998, Embassy Limousines & Services/Parlamentul European, T‑203/96, Rec., p. II‑4239, punctul 85, și Hotărârea Tribunalului din 17 martie 2005, AFCon Management Consultants și alții/Comisia, T‑160/03, Rec., p. II‑981, punctul 75).

56      Principiul egalității de tratament între ofertanți, care are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între întreprinderile participante la o procedură de achiziții publice, impune ca toți ofertanții să dispună de aceleași șanse în elaborarea ofertelor lor și presupune, prin urmare, ca acestea să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții (a se vedea în acest sens Hotărârea Curții din 18 octombrie 2001, SIAC Construction, C‑19/00, Rec., p. I‑7725, punctul 34, și Hotărârea din 12 decembrie 2002, Universale‑Bau și alții, C‑470/99, Rec., p. I‑11617, punctul 93).

57      Din jurisprudență reiese de asemenea că principiul egalității de tratament presupune o obligație de transparență pentru a permite verificarea respectării sale (Hotărârea Curții din 18 iunie 2002, HI, C‑92/00, Rec., p. I‑5553, punctul 45, și Hotărârea Universale‑Bau și alții, punctul 56 de mai sus, punctul 91).

58      Acest principiu al transparenței are ca scop, în esență, să garanteze că este înlăturat riscul de favoritism și de comportament arbitrar din partea autorității contractante. Acesta presupune ca toate condițiile și modalitățile procedurii de atribuire să fie formulate clar, precis și univoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini (Hotărârea Comisia/CAS Succhi di Frutta, punctul 55 de mai sus, punctul 111).

59      Prin urmare, principiul transparenței presupune ca toate informațiile tehnice relevante pentru buna înțelegere a anunțului de participare sau a caietului de sarcini să fie puse, de îndată ce este posibil, la dispoziția tuturor întreprinderilor participante la o procedură de achiziții publice, astfel încât, pe de o parte, să permită tuturor ofertanților mediu informați și care dau dovadă de o diligență normală să înțeleagă conținutul exact al acestora și să le interpreteze în același fel și, pe de altă parte, să dea posibilitatea autorității contractante să verifice dacă ofertele ofertanților corespund efectiv criteriilor care guvernează contractul în cauză (Hotãrârea Evropaïki Dynamiki/Comisia, punctul 52 de mai sus, punctul 145).

60      În speță, reclamanta reproșează Comisiei că nu i‑a pus la dispoziție două categorii de informații tehnice care erau, în opinia sa, necesare pentru elaborarea ofertelor și care, cu toate acestea, erau la dispoziția altor ofertanți. Având în vedere jurisprudența citată la punctele 55-58 de mai sus, această pretinsă încălcare din partea Comisiei, dacă ar fi dovedită, ar aduce atingere egalității de șanse a ofertanților, precum și principiului transparenței, care constituie corolarul principiului egalității de tratament.

61      Astfel cum Tribunalul a statuat în Hotãrârea Evropaïki Dynamiki/Comisia, punctul 52 de mai sus (punctul 147), o astfel de atingere adusă egalității de șanse și principiului transparenței, presupunând că este dovedită, ar constitui o neregularitate a procedurii precontencioase care aduce atingere dreptului la informare al părților interesate. Această neregularitate procedurală nu ar putea determina anularea deciziei în cauză decât dacă s‑ar fi dovedit că, în lipsa acestei neregularități, procedura administrativă ar fi putut conduce la un rezultat diferit în ipoteza în care reclamanta ar fi avut acces la informațiile respective și dacă ar exista, în această privință, o șansă – chiar redusă – ca reclamanta să fi putut determina un rezultat diferit al procedurii administrative (a se vedea Hotãrârea Evropaïki Dynamiki/Comisia, punctul 52 de mai sus, punctul 147 și jurisprudența citată).

62      Prin urmare, trebuie să se verifice în primul rând dacă în speță a existat o inegalitate de informare, în sensul că anumiți ofertanți, printre care ofertantul selectat, ar fi dispus, în cadrul procedurii de cerere de ofertă, de informații pe care reclamanta pretinde că nu le‑ar fi avut. În ipoteza în care o astfel de inegalitate ar fi dovedită, ar trebui să se examineze, în al doilea rând, dacă informația în cauză era utilă pentru elaborarea ofertelor. Numai în această ipoteză ofertantul care a avut acces la această informație ar fi dispus de un avantaj în defavoarea celorlalți ofertanți. Ar trebui să se examineze, în al treilea rând, dacă pretinsa inegalitate în informarea utilă decurge dintr‑o neregularitate procedurală săvârșită de Comisie. În ipoteza existenței unei astfel de neregularități, ar trebui să se examineze, în al patrulea rând, dacă, în lipsa acesteia, procedura ar fi putut conduce la un rezultat diferit. În acest caz, o astfel de neregularitate nu ar putea constitui o încălcare a egalității de șanse a ofertanților decât în măsura în care ar rezulta în mod plauzibil și suficient de detaliat din explicațiile prezentate de reclamantă că rezultatul procedurii ar fi putut fi diferit în ceea ce o privește (a se vedea în acest sens Hotãrârea Evropaïki Dynamiki/Comisia, punctul 52 de mai sus, punctele 148 și 149).

63      Acest raționament se aplică în ceea ce privește fiecare dintre cele două categorii de informații tehnice care nu ar fi fost puse la dispoziția reclamantei, respectiv specificațiile EMCS (primul aspect al motivului) și codul sursă al NSIT (al doilea aspect al motivului).

a)     Cu privire la primul aspect al motivului, referitor la lipsa specificațiilor EMCS

64      Reclamanta susține, în esență, că lipsa unor specificații exacte pentru EMCS, cu ocazia procedurii de cerere de ofertă, a favorizat ofertanții care erau deja prestatori de servicii pentru DG interesată – printre care ofertantul selectat – și care, pentru acest motiv, ar fi cunoscut deja respectivele specificații. Prin urmare, acești ofertanți ar fi fost în măsură să depună oferte mai precise și, în consecință, mai competitive decât cea a reclamantei.

65      Astfel cum s‑a arătat la punctul 62 de mai sus, trebuie să se examineze mai întâi dacă a existat, în speță, o inegalitate în informare, în sensul că anumiți ofertanți, printre care ofertantul selectat, ar fi dispus, spre deosebire de reclamantă, de specificațiile EMCS.

66      Din caietul de sarcini al contractului în cauză (a se vedea punctul 7 de mai sus) reiese că proiectul de punere în funcțiune a EMCS, în cadrul căruia se înscrie contractul menționat, prevedea o fază 1, în care trebuia efectuată definirea specificațiilor EMCS de către cocontractantul contractului ESS. Comisia a precizat că era vorba despre specificațiile „generale” ale EMCS (high level specifications). Caietul de sarcini menționat mai sus precizează de asemenea că cocontractantul contractului ESS trebuia să realizeze aceste specificații înainte și, în parte, paralel cu realizarea specificațiilor de către cocontractantul contractului în cauză. Comisia a precizat că specificațiile pregătite în cadrul contractului în cauză ar privi aplicarea EMCS (specificații „de aplicare”) (application‑related specifications), în opoziție cu specificațiile „generale” ale acestui sistem, pregătite în cadrul contractului ESS. Caietul de sarcini menționat mai sus precizează, în sfârșit, că cocontractantul contractului ESS trebuia să finalizeze activitatea sa la mijlocul anului 2005.

67      Din argumentația reclamantei reiese că motivul acesteia privește pretinsa lipsă a comunicării către ofertanți a specificațiilor „generale” ale EMCS.

68      În plus, Comisia a susținut, fără a fi contrazisă de reclamantă, că cocontractantul contractului ESS, și anume Siemens, începuse să lucreze la specificațiile EMCS în iunie 2004 (și că finalizase în aprilie 2005), în condițiile în care cererea de ofertă pentru contractul în cauză a fost publicată în iulie 2004, iar termenul stabilit pentru depunerea ofertelor a fost 31 august 2004. Prin urmare, în lumina argumentației Comisiei, necontestată de reclamantă, este necesar să se constate că între începutul activității Siemens cu privire la specificațiile EMCS și data limită stabilită pentru depunerea ofertelor în cadrul contractului în cauză s‑au scurs numai trei luni, ceea ce înseamnă că, pe durata derulării cererii de ofertă, nu existau specificații ale EMCS la un nivel exploatabil, a căror cunoaștere să fi putut conferi un avantaj ofertantului care ar fi avut acces la aceste specificații.

69      În sfârșit, atât reclamanta, cât și Comisia au precizat că Siemens, cocontractant al contractului ESS, depusese de asemenea o ofertă în cadrul contractului în cauză.

70      Din elementele de mai sus se impune tragerea următoarelor concluzii:

71      În primul rând, rezultă că niciun ofertant – inclusiv ofertantul selectat – nu a putut dispune de mai multe informații decât reclamanta în ceea ce privește specificațiile EMCS, întrucât aceste informații nu existau sau se aflau într‑un stadiu incipient. Astfel, inegalitatea în informare, care ar fi generat o încălcare a principiului egalității de tratament între ofertanți, nu a fost demonstrată.

72      În al doilea rând, faptul că specificațiile EMCS nu existau la momentul lansării procedurii de cerere de ofertă pentru contractul de achiziție în cauză nu se datora unei neregularități procedurale comise de Comisie, ci rezulta din chiar planificarea punerii în funcțiune a EMCS, care prevedea elaborarea acestor specificații în cadrul unui contract ESS distinct de contractul în cauză și anterior acestuia.

73      În al treilea rând, chiar dacă s‑ar presupune că Siemens a reușit, în cadrul contractului ESS al cărui cocontractant era, să elaboreze specificații susceptibile să fie exploatate pentru elaborarea ofertelor în cadrul contractului în cauză, se dovedește că o asemenea împrejurare nu a fost determinantă, întrucât oferta Siemens, prezentată în cadrul contractului în cauză, nu a fost selectată. În plus, faptul că Siemens a depus o ofertă în cadrul contractului de achiziții în cauză și, prin urmare, a intrat în concurență directă cu ofertantul selectat pentru obținerea contractului menționat sugerează că această societate nu a transmis ofertantului menționat presupusele sale cunoștințe cu privire la specificațiile EMCS. Astfel, nimic nu permite să se afirme că vreun ofertant ar fi beneficiat de vreun acces privilegiat la specificațiile respective.

74      Întrucât reclamanta nu a demonstrat că anumiți ofertanți, printre care ofertantul selectat, dispuneau de mai multe informații decât ea în ceea ce privește specificațiile EMCS, trebuie să se concluzioneze că, în ceea ce privește această categorie de informații tehnice, nu a existat o inegalitate de tratament între ofertanți. În consecință, primul aspect al motivului trebuie respins.

b)     Cu privire la al doilea aspect al motivului, întemeiat pe necomunicarea codului sursă al NSIT

75      Reclamanta susține, în esență, că refuzul de a i se comunica codul sursă al NSIT de către autoritatea contractantă a favorizat ofertantul selectat, care era de asemenea cocontractantul Comisiei cu ocazia punerii în funcțiune a respectivului NSIT și, în consecință, avea în mod necesar acces la codul sursă. Dispunând de această informație, ofertantul selectat ar fi putut depune o ofertă mai competitivă decât cea a reclamantei, atât pe plan tehnic, cât și pe plan financiar.

 Cu privire la inegalitatea de informare în favoarea ofertantului selectat

76      Comisia nu contestă faptul că autoritatea contractantă avea la dispoziție codul sursă al NSIT anterior datei de deschidere a procedurii de cerere de ofertă pentru contractul în cauză și că nu l‑a comunicat ofertanților. Aceasta susține că l‑a considerat inutil pentru elaborarea ofertelor.

77      Nu se contestă nici faptul că ofertantul selectat cunoștea codul sursă al NSIT la momentul pregătirii ofertei sale, dat fiind că acesta era cocontractantul DG interesate în ceea ce privește NSIT.

78      Rezultă că, la momentul deschiderii procedurii de cerere de ofertă pentru contractul în cauză și până la termenul limită pentru depunerea ofertelor, ofertantul selectat, întrucât era cocontractantul DG interesate pentru NSIT, dispunea de informații tehnice de care reclamanta era privată.

 Cu privire la utilitatea codului sursă al NSIT pentru elaborarea ofertelor

79      Pentru ca inegalitatea în informare constatată să constituie un avantaj în favoarea ofertantului selectat în cadrul elaborării ofertei sale, mai este necesar ca informația în cauză să fie utilă pentru elaborarea ofertelor referitoare la contractul în cauză, în sensul că lipsa acesteia ar fi susceptibilă să penalizeze oferta atât pe plan calitativ, cât și pe plan financiar.

80      În speță, în lumina argumentelor părților, este necesar să se analizeze utilitatea codului sursă al NSIT pentru elaborarea ofertelor în cadrul contractului în cauză. Se impun două observații introductive.

81      Mai întâi, astfel cum reiese din argumentele părților, codul sursă constituie un ansamblu de instrucțiuni scrise într‑un limbaj de programare informatică ce permite obținerea unui program pentru calculator. Rezultă de asemenea că codul sursă constituie una dintre primele etape ale materialului informatic care urmează a fi produs în ciclul de viață complet al unui program informatic.

82      Apoi, Comisia a precizat, în cadrul ședinței, fără a fi contrazisă de reclamantă, că NSIT și EMCS prezentau diferențe nete între ele, în măsura în care NSIT privea domeniul vamal, în timp ce EMCS privea domeniul accizelor. În cadrul NSIT, actorii care ar fi în centrul dispozitivului sunt vameșii, în timp ce, în cadrul EMCS, actorii care ar fi în centrul dispozitivului sunt operatorii economici. Ar rezulta că „țintele” celor două sisteme sunt diferite și, prin urmare, că funcțiile acestor două sisteme nu ar fi aceleași.

83      În primul rând, reclamanta, în susținerea afirmației sale referitoare la utilitatea accesului la codul sursă al NSIT, invocă articolul 3 alineatul (2) din Decizia nr. 1152/2003, citat la punctul 4 de mai sus.

84      În această privință, trebuie subliniat că decizia menționată mai sus constituie baza legală a instituirii EMCS și că articolul 3 alineatul (2) din această decizie definește raporturile dintre EMCS și NSIT. Sarcina încredințată Comisiei era să asigure integrarea EMCS în NSIT, dacă ar fi posibilă din punct de vedere tehnic, obiectivul fiind crearea unui sistem informatic integrat privind circulația intracomunitară a bunurilor supuse accizelor. Pentru a realiza această misiune încredințată de legiuitorul comunitar, Comisia a lansat cererea de ofertă privind contractul în cauză. În cadrul acestei cereri de ofertă, Comisia, în calitate de autoritate contractantă, a considerat că expresia „reutilizării unei părți cât mai mari din […] NSIT”, cuprinsă în articolul 3 alineatul (2) citat anterior, nu presupunea comunicarea către ofertanți a codului sursă al NSIT în vederea elaborării ofertelor acestora. Comisia a comunicat acest „mesaj” ofertanților în documentația referitoare la cererea de ofertă în cauză.

85      În această privință, Comisia se referă mai ales la punctul 4.2.1, intitulat „The EMCS development based on NCTS experience” (Dezvoltarea EMCS bazată pe experiența NSIT), din planul de gestiune a punerii în funcțiune a EMCS care a fost distribuit ofertanților și, prin urmare, reclamantei; descrierea făcută aici pentru „experiența NSIT” care trebuie luată în considerare pentru dezvoltarea EMCS nu face referire la codul sursă al NSIT sau, a fortiori, la necesitatea de a avea acces la acesta pentru a formula o ofertă. De altfel, în clarificarea nr. 46 furnizată în cadrul procedurii de atribuire a contractului în cauză, autoritatea contractantă a precizat că, odată ce contractul în cauză a fost atribuit, „sarcina [co]contractantului [contractului în cauză va fi] să propună, iar cea a DG [interesate] să decidă ce proporție din arhitectura și din codul sursă al aplicațiilor […] NSIT va fi reutilizată” și că „[a]ceastă informație [și anume codul sursă al NSIT] va fi accesibilă numai pentru ofertantul selectat”.

86      În consecință, reclamanta nu poate invoca în speță articolul 3 alineatul (2) din Decizia nr. 1152/2003 în sprijinul afirmației sale referitoare la utilitatea accesului la codul sursă al NSIT, în măsura în care mențiunea referitoare la faptul de a „reutiliza o parte cât mai mare a […] NSIT”, cuprinsă în articolul menționat, a fost pusă în aplicare în mod concret și transparent de autoritatea contractantă prin intermediul cererii de ofertă în cauză astfel încât nu era necesar ca ofertanții să aibă acces la respectivul cod sursă pentru a putea elabora o ofertă.

87      În al doilea rând, reclamanta invocă, în sprijinul afirmației sale, descrierea lotului nr. 7.1 care figurează în anexa tehnică la caietul de sarcini. Această descriere are următorul cuprins:

„lot 7.1: Dezvoltarea aplicației

Acest lot include dezvoltarea și întreținerea aplicațiilor dezvoltate cu titlu centralizat (CDA), a aplicațiilor privind probele și a aplicațiilor pentru servicii centrale (de exemplu, MCC, ETA, SETA, CS/RD și CS/MIS).

Aplicațiile dezvoltate se vor inspira cât mai mult posibil din arhitectura, respectiv din codul sursă al aplicațiilor NSIT:

[…]”

88      Descrierea acestui lot menționează efectiv codul sursă al NSIT. Totuși, această descriere nu demonstrează utilitatea acestui cod pentru pregătirea ofertelor, astfel cum susține reclamanta, ci demonstrează utilitatea sa pentru activitatea ce va trebui desfășurată într‑o etapă ulterioară celei a atribuirii contractului în cauză, și anume în etapa executării acestui contract de către ofertantul selectat.

89      Acest element reiese de altfel cu claritate din clarificarea nr. 46 menționată mai sus (a se vedea punctul 85 de mai sus).

90      Rezultă că atât descrierea lotului nr. 7.1, cât și, în special, clarificarea nr. 46, departe de a demonstra utilitatea codului sursă al NSIT pentru elaborarea ofertelor în cadrul contractului în cauză, demonstrează că „mesajul” pe care autoritatea contractantă a dorit să îl transmită ofertanților era, în primul rând, că acest cod nu era relevant pentru elaborarea ofertelor, însă că ar urma să fie util numai într‑o etapă ulterioară a executării contractului de achiziții în cauză de către ofertantul selectat și, în al doilea rând, că era de competența autorității contractante să decidă ce proporție din codul sursă al NSIT va fi reutilizată. De altfel, cu ocazia ședinței, Comisia a arătat că, în cele din urmă, autoritatea contractantă decisese să nu utilizeze niciun rând din codul sursă al NSIT pentru dezvoltarea proiectului care viza punerea în funcțiune a EMCS.

91      În consecință, argumentul reclamantei întemeiat pe menționarea codului sursă al NSIT în descrierea lotului nr. 7.1 nu poate fi primit.

92      În al treilea rând, aceeași soluție se aplică și în cazul argumentului reclamantei întemeiat pe un comentariu specific al comisiei de evaluare referitor la oferta ofertantului selectat (a se vedea punctul 50 de mai sus). Astfel, reclamanta nu prezintă niciun element de natură să demonstreze că termenii „componentele NSIT”, utilizați de comisia de evaluare, se referă la componentele codului sursă al NSIT. În această privință, din documentele referitoare la cererea de ofertă pentru contractul în cauză reiese că autoritatea contractantă a furnizat ofertanților un anumit număr de documente de referință privind NSIT care, astfel cum în mod întemeiat afirmă Comisia, acoperă un o paletă largă de subiecte, de la metodologie la procedurile de asigurare a calității, de la specificațiile sistemelor la procedurile de probă și de la descrierea funcțională a aplicațiilor NSIT la specificațiile operațiunilor centrale. Prin urmare, trebuie apreciat că comisia de evaluare, atunci când a făcut trimitere la posibilitatea reutilizării „componentelor NSIT”, se referea la posibilitatea reutilizării elementelor NSIT care figurau în documentația pusă la dispoziția ofertanților. În orice caz, reclamanta nu prezintă niciun element care să demonstreze sau să dovedească faptul că această analiză este greșită.

93      În al patrulea rând, reclamanta nu demonstrează nici utilitatea accesului la codul sursă al NSIT pentru tarifarea ofertelor. Trebuie amintit că reclamanta susține, în esență, că această tarifare necesita din partea ofertanților evaluări precise în ceea ce privește amploarea și complexitatea proiectului, ceea ce ar face necesară cunoașterea codului sursă. Imposibilitatea reclamantei de a evalua cu precizie amploarea și complexitatea proiectului, din cauza lipsei accesului la codul sursă, ar fi obligat‑o, în esență, să majoreze prețul ofertei sale.

94      Această argumentație nu poate fi admisă.

95      Mai întâi, codul sursă al NSIT nu era necesar pentru evaluarea amplorii și a complexității proiectului ce viza punerea în funcțiune a EMCS. Într‑adevăr, astfel cum s‑a menționat deja, NSIT și EMCS sunt diferite unul de celălalt (a se vedea punctul 82 de mai sus), iar autoritatea contractantă a comunicat în mod clar ofertanților – și, prin urmare, și reclamantei – că codul sursă al NSIT nu era relevant pentru elaborarea ofertelor (a se vedea punctul 90 de mai sus).

96      În continuare, astfel cum a susținut Comisia și cum reclamanta a admis cu ocazia ședinței, în ceea ce privește activitățile a căror tarifare ar depinde de o evaluare a amplorii și a complexității proiectului, autoritatea contractantă, care a stabilit ea însăși numărul de zile ce trebuia consacrat realizării acestor activități, a solicitat ofertanților să indice numai prețurile unitare exprimate în tarif zilnic pentru fiecare profil de personal necesar (respectiv, printre altele, dezvoltător, programator și analist). Pentru a calcula prețul ofertei, aceste prețuri unitare trebuiau înmulțite cu numărul de zile stabilit de autoritatea contractantă. Astfel, autoritatea contractantă, prin stabilirea numărului de zile necesare pentru realizarea activităților menționate mai sus, a procedat ea însăși la o estimare a amplorii muncii care trebuia depusă, degrevând astfel ofertanții de această sarcină și focalizând concurența dintre ofertanți pe tariful zilnic propus pentru fiecare profil de personal necesar. Or, reclamanta nu a demonstrat că necunoașterea codului sursă al NSIT ar fi avut vreun impact asupra tarifului zilnic propus pentru personalul său.

97      Rezultă că utilitatea accesului la codul sursă al NSIT pentru tarifarea ofertei reclamantei nu a fost demonstrată.

98      În sfârșit, argumentația reclamantei privind utilitatea accesului la codul sursă al NSIT nu se poate sprijini pe Hotãrârea Evropaïki Dynamiki/Comisia, punctul 52 de mai sus. Astfel, spre deosebire de prezenta cauză, în care sistemul informatic ce face obiectul contractului în cauză – EMCS – este diferit de sistemul al cărui cod sursă nu a fost furnizat – NSIT – (a se vedea punctul 82 de mai sus), cauza în care s‑a pronunțat hotărârea invocată de reclamantă se referea la un sistem informatic – sistemul Cordis – care nu era decât o nouă versiune a aceluiași sistem Cordis al cărui cod sursă nu fusese furnizat (Hotãrârea Evropaïki Dynamiki/Comisia, punctul 52 de mai sus, punctul 7). În ceea ce privește, în speță, utilitatea codului sursă al NSIT, nu poate fi evidențiată nicio analogie între prezenta cauză și cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea Evropaïki Dynamiki/Comisia, punctul 52 de mai sus.

99      Aceeași este situația și în ceea ce privește argumentul reclamantei întemeiat pe contractul de achiziție CUST‑DEV (a se vedea punctul 52 de mai sus). În această privință, Comisia a arătat, în observațiile prezentate în urma scrisorii Tribunalului din 2 martie 2009 (a se vedea punctul 31 de mai sus), că contractul de achiziție CUST‑DEV privea aplicații informatice în domeniul vamal, printre care se numără și NSIT, și, prin urmare, că se justifica transmiterea codului sursă al acestui sistem către ofertanți. În schimb, situația ar fi diferită în ceea ce privește contractul în cauză, care privește aplicații informatice în domeniul accizelor, cu alte cuvinte într‑un domeniu diferit de cel vamal. Reclamanta nu a contestat această afirmație a Comisiei în cadrul ședinței, iar Tribunalul nu are niciun motiv să o pună la îndoială.

100    Având în vedere argumentele precedente, trebuie să se concluzioneze că utilitatea codului sursă al NSIT pentru elaborarea ofertelor în cadrul atribuirii contractului în cauză nu a fost demonstrată. Al doilea aspect al motivului reclamantei trebuie, prin urmare, să fie respins.

101    Rezultă că prezentul motiv trebuie respins în totalitate.

B –  Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea Regulamentului financiar, a Normelor de aplicare și a Directivelor 92/50 și 2004/18

1.     Argumentele părților

102    Reclamanta susține că criteriile de atribuire a contractului în cauză nu sunt suficient de specificate și cuantificabile și, prin urmare, nu erau susceptibile de a fi examinate cu obiectivitate de comisia de evaluare. Această insuficiență din partea autorității contractante ar constitui o încălcare a articolului 97 alineatul (1) din Regulamentul financiar, a articolului 138 din Normele de aplicare, a articolului 17 alineatul (1) din Directiva 92/50 și a dispozițiilor Directivei 2004/18.

103    Comisia contestă argumentele reclamantei.

2.     Aprecierea Tribunalului

104    Cu titlu introductiv, trebuie să se arate că, în temeiul articolului 105 din Regulamentul financiar, începând de la 1 ianuarie 2003 – data intrării în vigoare a regulamentului menționat – directivele privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de bunuri, de servicii și de lucrări nu se aplică contractelor de achiziții publice atribuite de instituțiile comunitare în nume propriu decât în ceea ce privește aspectele referitoare la pragurile care determină modalitățile de publicare, alegerea procedurilor și termenele corespunzătoare. Rezultă că motivul reclamantei formulat împotriva criteriilor de atribuire a contractului în cauză trebuie examinat numai în lumina dispozițiilor Regulamentului financiar și a Normelor de aplicare.

105    În plus, trebuie amintit că, potrivit articolului 97 alineatul (2) din Regulamentul financiar și articolului 138 alineatul (1) litera (b) din Normele de aplicare, atribuirea contractului în cauză trebuia să se facă prin procedura ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

106    Trebuie amintit în continuare că, pentru a asigura respectarea principiilor transparenței, egalității de tratament și nediscriminării în etapa de selectare a ofertelor în vederea atribuirii unui contract de achiziții, articolul 97 alineatul (1) din Regulamentul financiar impune autorității contractante, atunci când atribuirea contractului se face prin procedura ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, obligația de a defini și de a preciza în invitația la licitație criteriile de atribuire pentru evaluarea conținutului ofertelor. Aceste criterii trebuie, conform articolului 138 alineatul (2) din Normele de aplicare, să fie justificate de obiectul contractului. Potrivit alineatului (3) al acestui articol, autoritatea contractantă trebuie de asemenea să precizeze, în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, ponderea aplicată fiecărui criteriu pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

107    Aceste dispoziții lasă însă autorității contractante alegerea criteriilor de atribuire în raport cu care vor fi evaluate ofertele. Or, criteriile de atribuire pe care autoritatea contractantă înțelege să le rețină trebuie, în orice caz, să vizeze identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic (a se vedea în acest sens Hotărârile Tribunalului din 25 februarie 2003, Renco/Consiliul, T‑4/01, Rec., p. II‑171, punctul 66, și Strabag Benelux/Consiliul, T‑183/00, Rec., p. II‑135, punctul 74).

108    În plus, criteriile reținute de autoritatea contractantă pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din puncte de vedere economic nu trebuie să fie în mod necesar de natură cantitativă sau orientate exclusiv către preț. Chiar dacă în caietul de sarcini sunt incluse criterii de atribuire care nu sunt exprimate în termeni cantitativi, acestea pot fi aplicate în mod obiectiv și uniform în vederea comparării ofertelor și sunt în mod clar pertinente pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din puncte de vedere economic (a se vedea în acest sens Hotărârea Renco/Consiliul, punctul 107 de mai sus, punctele 67 și 68).

109    Trebuie amintit mai întâi că, în speță, criteriile de atribuire a contractului în cauză figurează atât în anunțul de participare [punctul IV 2)], cât și în specificațiile anexate la invitația de participare. Prin urmare, condiția publicității prevăzută la articolul 97 alineatul (1) din Regulamentul financiar este îndeplinită.

110    În continuare, trebuie amintit că criteriile de atribuire, considerate vagi și subiective de reclamantă, au următorul cuprins:

„1.      Calitatea soluției propuse:

–      caracterul adecvat al strategiei propuse pentru realizarea sarcinilor cerute (40/100);

–      caracterul adecvat al metodelor și instrumentelor, al configurației calitate și al procedurilor de calitate propuse pentru realizarea sarcinilor cerute (30/100);

–      caracterul adecvat al organizării echipei propuse pentru realizarea sarcinilor cerute (20/100);

–      structura, claritatea și exhaustivitatea ofertei (10/100).”

111    Trebuie să se constate că reclamanta, departe de a sprijini argumentația sa referitoare la pretinsul caracter vag și subiectiv al criteriilor menționate, este contrazisă de enunțul clar al acestora din urmă. În special, aceasta nu prezintă nicio probă în sprijinul afirmațiilor sale care să permită să se constate că, atunci când a definit aceste criterii, autoritatea contractantă și‑ar fi încălcat obligația de respectare a principiilor transparenței și egalității de tratament a ofertanților. Dimpotrivă, reclamanta reiterează într‑o oarecare măsură argumentația prezentată în cadrul primului motiv, referitoare la pretinsa lipsă a unei descrieri exacte a prestațiilor solicitate și a cerințelor precise ale activității care trebuia efectuată.

112    Lectura criteriilor menționate mai sus demonstrează că acestea sunt focalizate pe următoarele elemente: strategia propusă de ofertanți (primul criteriu), metodele, instrumentele, configurația calitate și procedurile de calitate propuse de ofertanți (al doilea criteriu), organizarea echipei propuse (al treilea criteriu) și structura (al patrulea criteriu). Or, reclamanta nu explică și nici nu demonstrează de ce aceste criterii nu ar fi justificate de obiectul contractului în cauză. Pe de altă parte, nimic nu permite să se pună la îndoială pertinența acestor criterii pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, în măsura în care aceste criterii condiționează în mod sigur buna prestare a serviciilor vizate de contractul în cauză și, prin urmare, însăși valoarea ofertei.

113    Deși este adevărat că aceste criterii nu sunt de natură cantitativă, acest simplu fapt nu poate permite să se concluzioneze că autoritatea contractantă nu le‑a aplicat în mod obiectiv și uniform (a se vedea în acest sens Hotărârea Renco/Consiliul, punctul 107 de mai sus, punctele 67 și 68). Trebuie arătat că, în speță, reclamanta nu a prezentat nicio probă în acest sens.

114    În sfârșit, cu titlu suplimentar, trebuie remarcat că autoritatea contractantă a indicat, conform dispozițiilor aplicabile, ponderea relativă atribuită fiecărui criteriu de atribuire, informând astfel ofertanții cu privire la importanța pe care înțelegea să o confere fiecărui criteriu cu ocazia evaluării comparative a ofertelor.

115    Din cele de mai sus rezultă că reclamanta nu a demonstrat că autoritatea contractantă nu și‑ar fi îndeplinit obligația de a defini, în documentele de invitare la licitație, criteriile de atribuire cu respectarea cadrului normativ și a principiilor jurisprudențiale menționate la punctele 104-108 de mai sus.

116    În lumina celor de mai sus, al doilea motiv trebuie respins.

C –  Cu privire la al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor bunei administrări și diligenței

1.     Argumentele părților

117    Reclamanta susține în esență că, întrucât Comisia nu a dat un răspuns prompt și adecvat la faxul său din 27 august 2004, în care formula rezerve cu privire la cererea de ofertă, în special în raport cu principiul nediscriminării, aceasta a încălcat principiile bunei administrări și diligenței.

118    Comisia contestă argumentele reclamantei.

2.     Aprecierea Tribunalului

119    În virtutea principiului general al bunei administrări, care include și obligația de diligență, orice instituție comunitară are obligația de a respecta un termen rezonabil în desfășurarea procedurilor administrative și de a acționa cu diligență în relațiile sale cu publicul [Hotărârea Curții din 16 decembrie 2008, Masdar (UK)/Comisia, C‑47/07 P, Rep., p. I‑9761, punctul 92, și Hotărârea Tribunalului din 11 aprilie 2006, Angeletti/Comisia, T‑394/03, RecFP, p. I‑A‑2‑95 și II‑A‑2‑441, punctul 162].

120    Trebuie precizat în plus că, în ceea ce privește atribuirea contractelor de achiziții publice comunitare, contactele dintre autoritatea contractantă, pe de o parte, și ofertanții potențiali și ofertanții, pe de altă parte, sunt reglementate la articolele 141 și 148 din Normele de aplicare.

121    Articolul 141 din Normele de aplicare prevede:

„(1)      Cu condiția ca solicitarea să fi fost făcută în timp util înainte de data limită pentru depunerea ofertelor, caietul de sarcini și documentele complementare se trimit, în termen de șase zile calendaristice de la primirea solicitării, tuturor agenților economici care au solicitat caietul de sarcini sau și‑au exprimat interesul de a depune o ofertă.

(2)      Cu condiția să fi fost solicitate în timp util, informațiile suplimentare privind caietul de sarcini sunt furnizate simultan tuturor agenților economici care au solicitat caietul de sarcini sau și‑au exprimat interesul de a depune o ofertă cu cel puțin șase zile înainte de data limită pentru primirea ofertelor sau, în cazul unor solicitări de informații primite cu mai puțin de opt zile calendaristice înainte de data limită pentru primirea ofertelor, cât mai curând posibil după primirea solicitării.

[…]”

122    Pe de altă parte, articolul 148 din Normele de aplicare prevede:

„(1)      Pe parcursul procedurii de adjudecare a contractului, pot avea loc contacte între autoritatea contractantă și ofertanți în mod excepțional, în condițiile prevăzute la alineatele (2) și (3).

(2)      Înainte de data limită pentru depunerea ofertelor, în ceea ce privește documentele și informațiile suplimentare menționate la articolul 141, autoritatea contractantă poate:

(a)      să comunice, la inițiativa ofertanților, informații suplimentare numai în scopul clarificării naturii contractului, informațiile în cauză fiind comunicate la aceeași dată tuturor ofertanților care au solicitat caietul de sarcini;

[…]”

123    Astfel, din dispozițiile citate mai sus rezultă că contactele dintre autoritatea contractantă, pe de o parte, și ofertanții potențiali și ofertanții, pe de altă parte, anterior împlinirii termenului stabilit pentru depunerea ofertelor, sunt permise în măsura în care vizează obținerea unor „informații suplimentare” privind caietul de sarcini [articolul 141 alineatul (2) din Normele de aplicare] și „informații suplimentare” în ceea ce privește documentele și informațiile suplimentare menționate la articolul 141 și „numai în scopul clarificării naturii contractului” [articolul 148 alineatul (2) litera (a) din Normele de aplicare].

124    În ceea ce privește „informațiile suplimentare” prevăzute la articolul 141 alineatul (2) din Normele de aplicare, autoritatea contractantă este obligată să le comunice ofertanților potențiali în termenele stabilite la articolul menționat. În ceea ce privește „informațiile suplimentare” prevăzute la articolul 148 alineatul (2) litera (a) din Normele de aplicare, autoritatea contractantă are posibilitatea, iar nu obligația, de a le comunica ofertanților.

125    În speță, trebuie să se constate că faxul din 27 august 2004 la care face trimitere reclamanta nu conține o cerere de informații vizate de dispozițiile menționate mai sus ale Normelor de aplicare. Astfel cum s‑a arătat deja (a se vedea punctul 11 de mai sus), prin intermediul acestui fax reclamata a formulat rezerve cu privire la procedura de atribuire a contractului în cauză, întemeiate pe o posibilă lipsă de obiectivitate a cererii de ofertă în favoarea ofertanților care fuseseră deja furnizori ai DG interesate, pe lipsa unor specificații clare ale acestei cereri de ofertă și pe lipsa unor criterii de evaluare precise și obiective a ofertanților. Prin același fax, aceasta a solicitat de asemenea autorității contractante prelungirea termenului pentru depunerea ofertelor până la soluționarea problemelor menționate mai sus. Prin urmare, Comisia nu era obligată să răspundă la această scrisoare. Cu toate acestea, Comisia a răspuns, în mod prompt și adecvat, prin scrisoarea din 3 septembrie 2004, exprimându‑și opinia că rezervele reclamantei nu erau întemeiate și refuzând să îi admită cererea de amânare a termenului pentru depunerea ofertelor (a se vedea punctul 13 de mai sus). Pârâta a dovedit astfel o diligență incontestabilă, specifică unei bune administrări, cu atât mai mult cu cât, cum s‑a constatat mai sus, legiuitorul nu îi impusese în speță nicio obligație de a răspunde. Rezultă că urmarea dată de Comisie faxului reclamantei din 27 august 2004 nu evidențiază nicio încălcare a principiilor bunei administrări și diligenței.

126    Cu titlu suplimentar, trebuie arătat că reclamanta nu a contestat afirmația Comisiei potrivit căreia autoritatea contractantă ar fi răspuns rapid la toate întrebările adresate de ofertanți cu privire la caietul de sarcini, dintre care majoritatea proveneau de la reclamantă.

127    Având în vedere cele de mai sus, prezentul motiv trebuie respins ca nefondat.

D –  Cu privire la al patrulea motiv, întemeiat pe lipsa unor informații relevante și pe lipsa motivării

1.     Argumentele părților

128    Reclamanta susține că decizia atacată este viciată de faptul că DG interesată nu a motivat suficient actele sale. Motivul este constituit din două obiecții.

129    În primul rând, DG interesată nu ar fi comunicat reclamantei toate informațiile solicitate cu privire la motivele respingerii ofertei sale, cu încălcarea articolului 253 CE și a articolului 8 din Directiva 92/50. DG interesată nu ar fi expus în mod clar motivele pentru care a respins oferta reclamantei și nu ar fi spus nimic cu privire la caracteristicile și avantajele comparative ale ofertei selectate, refuzându‑i astfel reclamantei posibilitatea de a formula comentarii semnificative cu privire la alegerea efectuată, precum și eventuala posibilitate de a obține o reparație pe cale judecătorească. Reclamanta subliniază de asemenea că DG interesată nu a invocat niciun motiv de ordine publică, ci numai secretul comercial, pentru a justifica refuzul de a comunica raportul de evaluare pe care în mod normal Comisia îl transmite tuturor ofertanților în astfel de situații, conform articolului 12 alineatul (2) din Directiva 92/50. Potrivit reclamantei, o motivare insuficientă, precum cea în cauză, face extrem de dificil, chiar imposibil, controlul judecătoresc al deciziei atacate.

130    În al doilea rând, în replică, reclamanta subliniază depășirea termenului de 15 zile referitor la comunicarea către ofertanți a extraselor raportului comisiei de evaluare, cu încălcarea Regulamentului financiar și a legislației privind achizițiile publice. Această depășire și lipsa totală a motivării în ceea ce privește anumite aspecte ale deciziei atacate ar fi fost la originea unor dificultăți pentru reclamantă în introducerea acțiunii la Tribunal.

131    Comisia solicită respingerea prezentului motiv.

2.     Aprecierea Tribunalului

132    Cu titlu introductiv, trebuie să se precizeze că dispozițiile legale care determină conținutul obligației de motivare ce revine autorității contractante în raport cu ofertantul care nu a fost selectat în cadrul procedurii de atribuire a unui contract de achiziții determinat sunt articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar și articolul 149 din Normele de aplicare, iar nu dispozițiile Directivei 92/50, cum pretinde reclamanta (a se vedea punctul 104 de mai sus).

133    Din articolele menționate mai sus rezultă că, în materia contractelor de achiziții publice, autoritatea contractantă își îndeplinește obligația de motivare dacă se limitează, mai întâi, să comunice imediat fiecărui ofertant respins motivele respingerii ofertei sale și comunică, apoi, ofertanților care au prezentat o ofertă admisibilă și care solicită în mod expres caracteristicile și avantajele relative ale ofertei selectate, precum și numele câștigătorului, într‑un termen de 15 zile calendaristice de la primirea solicitării scrise (a se vedea Hotãrârea Tribunalului din 12 iulie 2007, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑250/05, Rec., p. II‑54*, punctul 68, și Hotărârea din 10 septembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑465/04, Rec., p. II‑154*, punctul 47 și jurisprudența citată).

134    Acest mod de a proceda este conform cu finalitatea obligației de motivare înscrise la articolul 253 CE, potrivit căreia trebuie prezentat în mod clar și neechivoc raționamentul autorului actului, astfel încât, pe de o parte, să se dea posibilitatea persoanelor interesate să ia cunoștință de temeiurile măsurii luate pentru a‑și valorifica drepturile și, pe de altă parte, să se permită instanței să își exercite controlul (a se vedea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 8 mai 1996, Adia interim/Comisia, T‑19/95, Rec., p. II‑321, punctul 32, Hotărârea din 26 februarie 2002, Esedra/Comisia, T‑169/00, Rec., p. II‑609, punctul 190, Hotărârea Strabag Benelux/Consiliul, punctul 107 de mai sus, punctul 55, și Hotãrârea din 12 iulie 2007, Evropaïki Dynamiki/Comisia, punctul 133 de mai sus, punctul 69).

135    Trebuie adăugat că respectarea obligației de motivare trebuie apreciată în funcție de informațiile de care reclamanta dispune la momentul introducerii acțiunii sale (Hotărârea Strabag Benelux/Consiliul, punctul 107 de mai sus, punctul 58, și Hotărârea Renco/Consiliul, punctul 107 de mai sus, punctul 96).

136    Rezultă că, pentru a stabili dacă, în speță, Comisia și‑a îndeplinit obligația de motivare, este necesară examinarea scrisorilor din 18 noiembrie și din 10 decembrie 2004, trimise de aceasta reclamantei anterior introducerii prezentei acțiuni.

137    Prin scrisoarea din 18 noiembrie 2004, reclamanta este informată că oferta sa (depusă împreună cu Steria în cadrul ofertei consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria) nu a fost selectată. Scrisoarea indică faptul că oferta menționată nu a fost selectată deoarece, având în vedere criteriile de atribuire, aceasta nu reprezenta cea mai bună ofertă în termeni de calitate și de preț. Această scrisoare precizează de asemenea că reclamanta putea obține informații suplimentare cu privire la motivele respingerii ofertei sale și că, pe baza unei cereri scrise, putea fi informată cu privire la caracteristicile și avantajele relative ale ofertei selectate, precum și cu privire la numele ofertantului selectat. Scrisoarea indică, în sfârșit, că anumite detalii ale ofertei menționate nu vor fi comunicate dacă această comunicare ar împiedica aplicarea legii, ar fi contrară interesului public sau ar dăuna intereselor legitime de afaceri ale întreprinderilor publice sau private sau ar putea denatura concurența loială între întreprinderi. Rezultă că această scrisoare, deși are, în anumite privințe, un caracter stereotip, este redactată conform dispozițiilor articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

138    Scrisoarea din 10 decembrie 2004, adresată de Comisie reclamantei, comunică acesteia din urmă un extras al raportului comisiei de evaluare. Prin această scrisoare s‑a răspuns la o cerere scrisă a reclamantei din 22 noiembrie 2004, reiterată la 8 decembrie 2004.

139    Extrasul raportului comisiei de evaluare menționează numele ofertantului selectat. În plus, acest extras conține comentariile exhaustive ale comisiei de evaluare cu privire la oferta ofertantului selectat și la oferta consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria în ceea ce privește fiecare dintre criteriile de atribuire (a se vedea punctul 21 de mai sus). Pe de altă parte, acest extras conține un tabel cu notele atribuite fiecăreia dintre cele două oferte în ceea ce privește fiecare criteriu de atribuire, precum și un tabel care conține prețurile fiecăreia dintre cele două oferte și evaluarea comparativă a raportului calitate‑preț (a se vedea punctul 22 de mai sus).

140    Prin urmare, este necesar să se constate că, prin comunicarea către reclamantă mai întâi a motivelor esențiale ale refuzului ofertei consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria, apoi a extrasului menționat mai sus din raportul comisiei de evaluare, Comisia a motivat în mod corespunzător respingerea ofertei reclamantei, conform articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar și articolului 149 alineatul (2) din Normele de aplicare. Astfel, trebuie arătat că extrasul respectiv menționează numele câștigătorului contractului, precum și, prin intermediul comentariilor comisiei de evaluare și al celor două tabele menționate mai sus, „caracteristicile și avantajele relative ale ofertei selectate”. Scrisoarea din 18 decembrie 2004 și acest extras, comunicat prin scrisoarea din 1 decembrie 2004, au permis, așadar, reclamantei să identifice imediat motivele pentru care oferta sa nu fusese aleasă, și anume faptul că aceasta era mai puțin avantajoasă decât cea a ofertantului selectat, întrucât aceasta din urmă prezenta un raport calitate‑preț mai bun.

141    În sfârșit, în ceea ce privește obiecția reclamantei referitoare la depășirea termenului de 15 zile privind comunicarea extraselor din raportul comisiei de evaluare, trebuie efectiv să se rețină că acest extras i‑a fost comunicat prin scrisoarea din 10 decembrie 2004 și i‑a parvenit, așadar, la cel puțin 18 zile calendaristice de la cererea sa scrisă, adresată Comisiei prin fax și prin scrisoare recomandată la 22 noiembrie 2004. Această mică întârziere, deși este regretabilă, nu a restrâns însă în niciun fel posibilitatea reclamantei de a‑și valorifica drepturile în fața Tribunalului și nu poate, așadar, prin ea însăși, să determine anularea deciziei atacate. Din dosar rezultă într‑adevăr că reclamanta a utilizat toate informațiile cuprinse în acest extras pentru a introduce prezenta acțiune (a se vedea în acest sens Hotãrârea din 10 septembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Comisia, punctul 133 de mai sus, punctul 52)

142    Având în vedere expunerea de mai sus, este necesar să se concluzioneze că motivarea deciziei atacate a permis reclamantei să își valorifice drepturile, iar Tribunalului să își exercite controlul. Prin urmare, prezentul motiv trebuie respins.

E –  Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere comise de autoritatea contractantă în evaluarea ofertei reclamantei

1.     Argumentele părților

143    Reclamanta susține că DG interesată a comis o eroare vădită de apreciere în măsura în care nu a evaluat corect și obiectiv calitatea ofertei sale și a apreciat că aceasta era inferioară celei a ofertantului selectat.

144    În cadrul acestui motiv, într‑o primă etapă, reclamanta invocă faptul că, în măsura în care DG interesată nu a urmat o metodologie obiectivă, prestabilită și cunoscută de ofertanți pentru a realiza clasamentul final, este evident că decizia comisiei de evaluare s‑a întemeiat pe supoziții inexacte.

145    Într‑o a doua etapă, reclamanta arată că generalitatea criteriilor utilizate și necunoașterea de către ofertanți a naturii exacte a sarcinii contractuale care trebuia îndeplinită au condus la o evaluare subiectivă a valorii ofertelor.

146    În sfârșit, reclamanta critică anumite comentarii specifice ale comisiei de evaluare, care ar evidenția existența unor erori vădite de apreciere comise cu ocazia evaluării ofertei sale.

147    Comisia contestă argumentele Tribunalului.

2.     Aprecierea Tribunalului

148    Potrivit unei jurisprudențe constante, autoritatea contractantă dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește elementele care trebuie luate în considerare în vederea luării deciziei de a atribui un contract de achiziții publice în urma unei cereri de ofertă, iar controlul Tribunalului trebuie să se limiteze la verificarea respectării normelor de procedură și de motivare, precum și a acurateței situației de fapt, a absenței unei erori vădite de apreciere și a unui abuz de putere (Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2002, Tideland Signal/Comisia, T‑211/02, Rec., p. II‑3781, punctul 33, și Hotărârea din 6 iulie 2005, TQ3 Travel Solutions Belgium/Comisia, T‑148/04, Rec., p. II‑2627, punctul 47; a se vedea de asemenea, în acest sens, Hotărârea Curții din 23 noiembrie 1978, Agence européenne d’intérims/Comisia, 56/77, Rec., p. 2215, punctul 20).

149    În speță, trebuie arătat că reclamanta se întemeiază, în esență, pe două elemente pentru a demonstra existența unei erori vădite de apreciere comise de autoritatea contractantă.

150    În primul rând, aceasta susține că DG interesată nu a urmat o metodologie obiectivă, prestabilită și cunoscută de ofertanți pentru a realiza clasamentul final. Aceasta invocă și necunoașterea de către ofertanți a naturii sarcinilor contractuale care trebuie îndeplinite și pretinsul caracter general al criteriilor de atribuire și deduce din acestea că evaluarea ofertelor nu putea să fie decât subiectivă și întemeiată pe supoziții inexacte.

151    Or, trebuie să se constate că reclamanta se limitează la afirmații generale, nesusținute și neconfirmate de vreo probă. Argumentația sa constituie o reiterare a celei utilizate în cadrul primului și al celui de al doilea motiv, care au fost respinse de Tribunal. Pe de altă parte, reclamanta nu demonstrează în niciun fel cum toate aceste pretinse insuficiențe ale autorității contractante ar fi condus‑o pe aceasta la supoziții inexacte și la o evaluare subiectivă a ofertelor. Prin urmare, trebuie să se concluzioneze că prezentul motiv nu poate fi întemeiat pe această argumentație.

152    În al doilea rând, reclamanta contestă anumite comentarii specifice formulate de comisia de evaluare cu privire la oferta consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria.

153    În primul rând, reclamanta contestă comentariul comisiei de evaluare potrivit căruia „[o]ferta evidențiază un deficit de înțelegere a caietului de sarcini în măsura în care se referă la activități care au fost deja realizate sau care vor fi fost realizate la momentul la care contractul va intra în vigoare”. Reclamanta contestă temeinicia acestui comentariu, pe care îl consideră subiectiv și inechitabil, și susține în esență că, dacă a existat o neînțelegere, aceasta din urmă ar fi cauzată de faptul că reclamanta era invitată să depună o ofertă pentru un proiect ale cărui specificații erau necunoscute. Aceasta apreciază, pe de altă parte, că, în orice caz, un asemenea comentariu este vag și imposibil de infirmat.

154    Comentariul comisiei de evaluare citat anterior se referă la primul criteriu de atribuire a contractului în cauză, respectiv cel al „caracterului adecvat al strategiei propuse pentru realizarea sarcinilor cerute”. În ceea ce privește acest criteriu de atribuire, oferta consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria a obținut nota 23,2/40, în timp ce oferta selectată a obținut nota 35,1/40.

155    Trebuie să se constate că, și în acest caz, în cadrul criticii formulate cu privire la comentariul menționat mai sus, reclamanta reia argumentele invocate în cadrul primului motiv, care a fost respins de Tribunal. Pe de altă parte, reclamanta, recurgând la simple afirmații, nu demonstrează în niciun fel temeinicia susținerilor sale referitoare la pretinsul caracter subiectiv, inechitabil și vag al comentariului citat anterior. Rezultă că criticile formulate de reclamantă în privința comentariului comisiei de evaluare menționat mai sus nu demonstrează caracterul eronat al respectivului comentariu și, cu atât mai puțin, existența unei erori vădite de apreciere referitoare la oferta sa.

156    În al doilea rând, reclamanta contestă comentariul comisiei de evaluare potrivit căruia „[o]ferta prezintă anumite contradicții, în special în ceea ce privește planificarea: de exemplu, anumite activități de dezvoltare încep chiar înainte de începerea specificărilor”. Reclamanta, în răspunsul dat la o întrebare scrisă a Tribunalului, a arătat că o examinare atentă a diagramelor Gantt incluse în oferta sa ar demonstra, contrar comentariului comisiei de evaluare, că prevăzuse că activitățile de dezvoltare, în afară de câteva excepții justificate, vor începe după activitățile legate de specificări.

157    Comentariul menționat mai sus al comisiei de evaluare, contestat de reclamantă, privește și primul criteriu de atribuire a contractului în cauză.

158    Tribunalul apreciază, după examinarea diagramelor Gantt prezentate de reclamantă și ținând seama de răspunsurile părților la întrebările adresate de Tribunal cu ocazia ședinței, că aceste diagrame dau efectiv impresia că reclamanta prevedea, în planificarea proiectului referitor la contractul în cauză, că cel puțin anumite activități de dezvoltare vor începe înaintea activităților corespunzătoare de specificare, demonstrând astfel temeinicia comentariului comisiei de evaluare. Este adevărat că, în cadrul ședinței, reclamanta a susținut, în esență, că orice neînțelegere ce ar putea rezulta din lectura diagramelor Gantt era cauzată de faptul că aceste diagrame, astfel cum au fost depuse la Tribunal și incluse de asemenea în ofertă, erau prezentate într‑un format A4 care făcea ca anumite informații – necesare pentru înțelegerea planificării proiectului care figura în oferta consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria – să nu fie vizibile. Reclamanta a susținut că inclusese de asemenea în oferta sa aceleași diagrame Gantt, însă în format A3, ceea ce ar fi făcut ca informațiile pertinente legate de planificarea proiectului să fie vizibile și ar demonstra netemeinicia comentariului comisiei de evaluare. Cu toate acestea, în pofida pretinsei lor importanțe, trebuie să se constate că Tribunalul nu a avut la dispoziție diagramele în format A3 menționate mai sus.

159    În orice caz, chiar dacă s‑ar presupune că această argumentație a reclamantei este întemeiată, trebuie să se arate că aceasta privește primul criteriu de atribuire a contractului de achiziție în cauză. Or, astfel cum rezultă din tabelele prezentate la punctul 22 de mai sus, chiar dacă oferta reclamantei ar fi obținut maximul de puncte pentru acest criteriu, respectiv 40/40, reclamanta nu ar fi fost în măsură să obțină acest contract având în vedere numărul de puncte obținut de oferta sa pentru celelalte trei criterii de atribuire.

160    În aceste împrejurări, trebuie să se concluzioneze că reclamanta nu a demonstrat caracterul eronat al comentariului în cauză al comisiei de evaluare și că, în orice caz, aceasta nu a demonstrat absolut deloc că acest comentariu pretins eronat ar evidenția o eroare vădită de apreciere comisă cu ocazia evaluării ofertei sale.

161    În al treilea rând, reclamanta contestă următorul comentariu al comisiei de evaluare:

„Oferta prezintă o descriere detaliată a Cosmic FFP, însă instrumentele propuse pentru estimări (Calico și Costar) nu sunt adecvate decât pentru estimările bazate pe metodologia Cocomo II, ceea ce este incoerent (a se vedea secțiunea 4.1.3.5.1) [din ofertă].”

162    Acest comentariu se referă la al doilea criteriu de atribuire a contractului de achiziții în litigiu, respectiv cel al „caracterului adecvat al metodelor și instrumentelor, al configurației calitate și al procedurilor de calitate propuse pentru realizarea sarcinilor cerute”. În ceea ce privește acest criteriu de atribuire, oferta menționată mai sus a obținut nota 16,7/30, în timp ce oferta selectată a obținut nota 24,5/30.

163    Comisia a precizat în înscrisurile prezentate și cu ocazia ședinței că incoerența evidențiată de comisia de evaluare consta în faptul că, în timp ce reclamanta ar fi descris în oferta sa instrumentele pe care intenționa să le utilizeze pentru a exploata metoda Cocomo, ceea ce nu s‑a cerut în cererea de ofertă, aceasta nu ar fi oferit nicio informație cu privire la infrastructura de exploatare a metodei Cosmic FFP, care era metoda prevăzută de caietul de sarcini. În plus, reclamanta nu ar fi indicat care era legătura dintre cele două metode Cocomo și Cosmic FFP menționate în oferta sa și care era legătura dintre metoda Cocomo, menționată fără un motiv aparent în oferta sa, și sistemul care făcea obiectul contractului în cauză.

164    Reclamanta, în răspunsul său la o întrebare scrisă adresată de Tribunal, a susținut că trimiterea făcută în oferta sa la metoda Cocomo nu trebuia să fie considerată o incoerență și că motivul pentru care nu propusese instrumente specifice pentru metodologia Cosmic FFP era că astfel de instrumente specifice nu erau necesare. Ofertantul selectat nu ar fi propus nici el astfel de instrumente în oferta sa.

165    Trebuie arătat mai întâi că respectivul caiet de sarcini prevede efectiv utilizarea sistemului Cosmic FFP pentru a efectua estimările referitoare, în esență, la efortul care trebuia depus pentru realizarea anumitor activități informatice aferente contractului în cauză. Din examinarea secțiunii 4.1.3.5.1 a ofertei consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria rezultă că aceasta face o trimitere scurtă și în termeni generali la metoda Cocomo și la instrumentele Calico și Costar. Este necesar în sfârșit să se remarce faptul că reproșul de a nu fi precizat instrumentele care vor fi utilizate în cadrul sistemului Cosmic FFP nu este adresat de comisia de evaluare numai consorțiului menționat anterior, ci și ofertantului selectat.

166    Trebuie arătat că reclamanta nu prezintă niciun argument de natură să dovedească faptul că aceste elemente de fapt, care nu sunt contestate, conferă un caracter eronat comentariului comisiei de evaluare menționat la punctul 161 de mai sus și, a fortiori, permit să se considere că respectivul comentariu ar fi condus, în această privință, autoritatea contractantă la o apreciere vădit eronată a ofertei consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria, în special în condițiile în care nota acordată ofertei menționate în ceea ce privește al doilea criteriu de atribuire a contractului în cauză, departe de a se sprijini numai pe această analiză, se întemeia și pe celelalte comentarii concordante formulate de comisia de evaluare (a se vedea în acest sens Hotãrârea din 12 iulie 2007, Evropaïki Dynamiki/Comisia, punctul 133 de mai sus, punctul 106).

167    În al patrulea rând, reclamanta contestă comentariul comisiei de evaluare potrivit căruia „RUP [era] considerat pe parcursul întregii oferte [a consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria] «metoda» de gestiune a proiectului, [deși] propunerea lor de program informatic pentru configurația de dezvoltare nu repertoriază nicio licență IBM‑Rational”. Acest comentariu privește și al doilea criteriu de atribuire a contractului în cauză.

168    Comisia a precizat în înscrisurile prezentate și cu ocazia ședinței că, prin acest comentariu, comisia de evaluare evidențiase o incoerență în oferta consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria, constând în faptul că, în timp ce această ofertă menționa în mai multe rânduri RUP ca fiind „metoda” care trebuie urmată, aceasta nu preciza însă dacă respectivul consorțiu dispunea de o licență pentru programul informatic IBM‑Rational, care trebuia utilizat în cadrul acestei metode, lăsând astfel în suspans întrebarea cine dintre reclamantă și autoritatea contractantă va suporta costul utilizării acestui program.

169    Potrivit reclamantei, comentariul menționat mai sus era de natură să inducă în eroare autoritatea contractantă și este de asemenea lipsit de pertinență. Costul licențelor necesare trebuia suportat de reclamantă și nu ar fi existat motive să se menționeze nimic în acest sens în ofertă întrucât cererea de ofertă nu ar fi cerut acest lucru. Potrivit reclamantei, era evident că ar fi folosit produse acoperite de o licență pentru a‑și desfășura activitatea.

170    Este suficient, în această privință, să se arate că această argumentație a reclamantei este generală și că nu este susținută cu nicio probă. Aceasta nu este, prin urmare, de natură să demonstreze caracterul eronat al comentariului de mai sus al comisiei de evaluare și, cu atât mai puțin, existența unei erori vădite de apreciere comise de autoritatea contractantă.

171    În al cincilea rând, reclamanta contestă pertinența comentariului comisiei de evaluare potrivit căruia, „[î]n pofida faptului că experiența în materie vamală și de accize este identificată în [oferta consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria] ca fiind indispensabilă în termeni de competențe, în practică, propunerea acestuia nu demonstrează existența unor competențe de acest tip”. Acest comentariu se referă la al treilea criteriu de atribuire a contractului în cauză, respectiv cel privind „caracterul adecvat al organizării echipei propuse pentru realizarea sarcinilor cerute”. Nota acordată ofertei consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria în ceea ce privește acest criteriu de atribuire era 14,5/20, în timp ce oferta selectată a obținut nota 17,6/20.

172    În primul rând, reclamanta susține că comentariul menționat mai sus nu este întemeiat, întrucât consorțiul Evropaïki Dynamiki‑Steria dispunea de o experiență în domeniul vamal și al accizelor, iar această experiență era descrisă în ofertă. În al doilea rând, reclamanta subliniază că nu exista niciun motiv să se includă în ofertă informații detaliate în acest domeniu, întrucât nu se cerea aceasta în cererea de ofertă, iar caietul de sarcini nu cerea deținerea acestei „competențe”. În sfârșit, reclamanta susține că faptul că pretinsa lipsă de experiență a consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria în domeniul vamal și al accizelor este utilizată ca motiv pentru a justifica o evaluare mediocră a ofertei sale constituie o nerespectare a cererii de ofertă, întrucât această experiență nu este menționată în această cerere ca fiind un criteriu de evaluare.

173    Critica reclamantei privește atât pertinența comentariului comisiei de evaluare, cât și temeinicia acestuia.

174    În ceea ce privește pertinența comentariului, Tribunalul subliniază că, în pofida faptului că în caietul de sarcini nu se cerea ca ofertanții să aibă experiență în domeniul vamal și al accizelor, comisia de evaluare a dorit numai să sublinieze, prin acest comentariu, existența unei incoerențe în oferta consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria. Această incoerență consta în faptul că, în timp ce acesta din urmă afirma că ofertantul, pentru a fi selectat, trebuia să aibă o experiență în domeniul vamal și al accizelor, oferta sa nu demonstra totuși, în ceea ce o privește, o astfel de experiență. Contrar celor susținute de reclamantă, un astfel de comentariu din partea comisiei de evaluare era de natură să ofere o clarificare utilă autorității contractante.

175    În ceea ce privește temeinicia comentariului, trebuie să se arate că Comisia a precizat că acest comentariu a fost formulat în legătură cu secțiunea 6.3.1 din oferta consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria, unde se arăta că analiștii de afaceri (business analysts) propuși aveau o „experiență atestată în domeniul accizelor/fiscalității/vamal în UE”. Potrivit Comisiei, comisia de evaluare a considerat că curriculum vitae prezentate de reclamantă în privința analiștilor de afaceri nu evidențiau această experiență. Reclamanta nu a fost în măsură să infirme aceste precizări ale Comisiei. În aceste împrejurări, este necesar să se statueze că nu a fost demonstrat caracterul eronat al respectivului comentariu al comisiei de evaluare.

176    În sfârșit, trebuie arătat că reclamanta contestă comentariul comisiei de evaluare referitor la al doilea criteriu de atribuire, care reproșează ofertei consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria includerea unor referințe standard privind, printre altele, arhitectura și instrumentele informatice utilizate, care nu ar fi justificate și nu ar avea nicio legătură cu obiectivele EMCS. Reclamanta respinge și comentariul comisiei de evaluare referitor la al patrulea criteriu de evaluare, privind pretinsul caracter general al ofertei consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria. Cu toate acestea, trebuie să se constate că, din nou, reclamanta recurge la simple afirmații, prezintă argumente cu caracter general și nu oferă nicio probă pentru aceste argumente. Aceste obiecții nu pot, prin urmare, decât să fie înlăturate.

177    Cu titlu suplimentar, Tribunalul consideră că este important să se sublinieze că demersul reclamantei de a critica anumite comentarii specifice ale comisiei de evaluare este inoperant, în măsura în care reclamanta nu demonstrează în niciun fel cum ar fi putut aceste comentarii pretins eronate să conducă la o eroare vădită de apreciere a ofertei consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria. În această privință, reclamanta ar trebui să explice în special cum afectează pretinsul caracter eronat nota obținută de oferta sa. Reclamanta nu a oferit o asemenea explicație.

178    Având în vedere cele expuse mai sus, trebuie să se concluzioneze că reclamanta nu a demonstrat existența unei erori vădite de apreciere comise de autoritatea contractantă în cadrul evaluării ofertei consorțiului Evropaïki Dynamiki‑Steria. În consecință, prezentul motiv trebuie să fie respins.

179    Rezultă că acțiunea trebuie respinsă.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

180    Reclamanta solicită Tribunalului obligarea Comisiei la plata tuturor cheltuielilor de judecată, chiar și în situația respingerii acțiunii sale. Aceasta susține că necomunicarea de către DG interesată a unei motivări suficiente în timp util nu i‑a permis să evalueze pe deplin șansele sale de a contesta decizia atacată și a obligat‑o, prin urmare, să introducă prezenta acțiune pentru a‑și apăra drepturile.

181    Comisia consideră că această cerere nu își poate găsi o justificare în dreptul comunitar.

182    Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.

183    Pe de altă parte, articolul 87 alineatul (3) din regulamentul menționat mai sus prevede:

„Pentru motive excepționale sau în cazul în care părțile cad în pretenții cu privire la unul sau mai multe capete de cerere, Tribunalul poate să repartizeze cheltuielile de judecată sau poate decide ca fiecare parte să suporte propriile cheltuieli.

O parte, chiar dacă a avut câștig de cauză, poate fi obligată să ramburseze celeilalte părți acele cheltuieli de judecată apreciate de Tribunal ca fiind provocate în mod nejustificat sau șicanatoriu.”

184    În speță s‑a constatat, printre altele, că al patrulea motiv, întemeiat pe lipsa unor informații pertinente și pe lipsa motivării, nu era fondat. Pe de altă parte, nu există niciun alt motiv ca Tribunalul să se îndepărteze de la norma prevăzută la articolul 87 alineatul (2) menționat mai sus. Prin urmare, cererea reclamantei trebuie respinsă.

185    Întrucât reclamanta a căzut în pretenții cu privire la toate concluziile sale, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor Comisiei.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a treia)

declară și hotărăște:

1)      Respinge acțiunea.

2)      Obligã Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE sã suporte propriile cheltuieli de judecatã, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană.

Azizi

Cremona

Frimodt Nielsen

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 19 martie 2010.

Semnături

Cuprins

Cadrul juridic

Situația de fapt

I –  Sistemul de informatizare a circulației și a controlului produselor supuse accizelor (EMCS)

II –  Atribuirea contractului în cauză

Procedura și concluziile părților

În drept

I –  Cu privire la admisibilitate

A –  Argumentele părților

B –  Aprecierea Tribunalului

II –  Cu privire la fond

A –  Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea principiului nediscriminării și a principiului liberei concurențe

1.  Argumentele părților

2.  Aprecierea Tribunalului

a)  Cu privire la primul aspect al motivului, referitor la lipsa specificațiilor EMCS

b)  Cu privire la al doilea aspect al motivului, întemeiat pe necomunicarea codului sursă al NSIT

Cu privire la inegalitatea de informare în favoarea ofertantului selectat

Cu privire la utilitatea codului sursă al NSIT pentru elaborarea ofertelor

B –  Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea Regulamentului financiar, a Normelor de aplicare și a Directivelor 92/50 și 2004/18

1.  Argumentele părților

2.  Aprecierea Tribunalului

C –  Cu privire la al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor bunei administrări și diligenței

1.  Argumentele părților

2.  Aprecierea Tribunalului

D –  Cu privire la al patrulea motiv, întemeiat pe lipsa unor informații relevante și pe lipsa motivării

1.  Argumentele părților

2.  Aprecierea Tribunalului

E –  Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere comise de autoritatea contractantă în evaluarea ofertei reclamantei

1.  Argumentele părților

2.  Aprecierea Tribunalului

Cu privire la cheltuielile de judecată

---

* Limba de procedură: engleza.