HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a cincea)

20 noiembrie 2007

Cauza T‑205/04

Alessandro Ianniello

împotriva

Comisiei Comunităților Europene

„Funcție publică — Funcționari — Raport asupra evoluției carierei — Exercițiul de evaluare 2001/2002 — Acțiune în anulare — Acțiune în despăgubire”

Obiectul: Acțiune având ca obiect, pe de o parte, anularea raportului asupra evoluției carierei întocmit în privința reclamantului referitor la exercițiul 2001/2002, precum și a deciziei autorității împuternicite să facă numiri din 18 februarie 2004 prin care s‑a respins reclamația sa și, pe de altă parte, plata unei despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit

Decizia: Respinge acțiunea. Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

Sumarul hotărârii

1.      Funcționari — Evaluare — Respectarea dreptului la apărare

(Statutul funcționarilor, art. 26 primul și al doilea paragraf și art. 43)

2.      Funcționari — Evaluare — Comitetul paritar de evaluare — Interdicția pentru un membru al comitetului implicat în întocmirea unui raport asupra evoluției carierei de a participa la examinarea pe fond a acestuia

(Statutul funcționarilor, art. 43)

3.      Acțiune în anulare — Motive

(Art. 230 CE și 253 CE)

4.      Funcționari — Evaluare — Raport de evaluare — Evaluare mai puțin favorabilă în raport cu evaluarea anterioară

(Statutul funcționarilor, art. 43)

5.      Funcționari — Evaluare — Raport de evaluare — Control jurisdicțional — Limite (Statutul funcționarilor, art. 43)

6.      Funcționari — Evaluare — Raport de evaluare — Întocmire — Tardivitate

(Statutul funcționarilor, art. 43)

1.      În domeniul evaluării personalului Comunităților Europene, principiul fundamental al respectării dreptului la apărare trebuie să permită persoanei interesate să se apere, în cursul procedurii de evaluare, în raport cu afirmații legate de fapte care pot fi reținute împotriva sa. Acest obiectiv este pus în aplicare, în special, la articolul 26 primul și al doilea paragraf din statut, precum și în Dispozițiile generale de aplicare a articolului 43 din statut adoptate de Comisie, ale căror prevederi asigură respectarea contradictorialității pe întreg parcursul procedurii menționate.

(a se vedea punctul 46)

Trimitere la: Tribunal 8 martie 2005, Vlachaki/Comisia, T‑277/03, RecFP, p. I‑A‑57 și II‑243, punctul 64

2.      Pentru a garanta că nu este compromisă imparțialitatea în exercitarea funcțiilor de membri ai comitetului paritar de evaluare chemat să intervină în procedura de evaluare a funcționarilor, articolul 8 alineatul (6) din Dispozițiile generale de aplicare a articolului 43 din statut adoptate de Comisie prevăd obligația membrilor acestui comitet de a se abține și de a fi înlocuiți de un supleant în cazul în care s‑ar părea că, în calitatea lor de evaluator, de validator sau de evaluator de apel, aceștia au interese incompatibile cu misiunea lor.

Prin urmare, membrii comitetului menționat responsabili cu întocmirea unui raport asupra evoluției carierei nu pot participa la ședințele comitetului atunci când acesta examinează reclamația îndreptată împotriva raportului amintit.

Cu toate acestea, numai împrejurarea că validatorul acestui raport, căruia dispozițiile menționate i‑ar interzice să participe la examinarea aceluiași raport de către comitet, nu s‑a abținut să participe la o ședință a comitetului care a avut ca obiect suspendarea examinării acțiunii funcționarului evaluat nu poate să repună în discuție imparțialitatea comitetului menționat, întrucât niciun aspect legat de fondul acțiunii nu a fost examinat în ședința în cauză.

(a se vedea punctele 70-72)

3.      În ceea ce privește motivele care pot fi invocate în cadrul unei acțiuni în anulare, trebuie să se facă o distincție clară între cel care se întemeiază pe încălcarea obligației de motivare și cel care se întemeiază pe o eroare vădită de apreciere. Astfel, este vorba de două motive distincte, dintre care primul, care vizează o motivare insuficientă sau lipsa motivării, ține de încălcarea normelor fundamentale, în sensul articolului 253 CE, și constituie un motiv de ordine publică care trebuie invocat din oficiu de instanța comunitară, în timp ce al doilea, care se referă la legalitatea pe fond a deciziei atacate, nu poate fi examinat de o instanță comunitară decât dacă este invocat de reclamant.

(a se vedea punctul 92)

Trimitere la: Tribunal 13 iulie 2006, Andrieu/Comisia, T‑285/04, RecFP, p. I‑A‑2‑161, II‑A‑2‑775, punctul 90 și jurisprudența citată

4.      Administrația are obligația de a motiva raportul de evaluare în mod suficient și adaptat circumstanțelor și de a da posibilitatea persoanei interesate să formuleze observații asupra acestei motivări, respectarea acestor cerințe fiind cu atât mai importantă cu cât evaluarea este mai puțin favorabilă în raport cu evaluarea anterioară.

Comentariile de ordin general însoțite de aprecieri analitice trebuie să permită persoanei evaluate să aprecieze temeinicia lor în deplină cunoștință de cauză și, dacă este cazul, Tribunalului să își exercite controlul său jurisdicțional și, în acest scop, trebuie să existe o coerență între aceste aprecieri și comentariile destinate să le justifice.

(a se vedea punctele 94 și 95)

Trimitere la: Tribunal 21 octombrie 1992, Maurissen/Curtea de Conturi, T‑23/91, Rec., p. II‑2377, punctul 41; Tribunal 12 iunie 2002, Mellone/Comisia, T‑187/01, RecFP, p. I‑A‑81 și II‑389, punctul 27 și jurisprudența citată

5.      Tribunalul nu are obligația să substituie aprecierea persoanelor însărcinate cu evaluarea muncii persoanei vizate prin propria sa apreciere. Astfel, instituțiile comunitare dispun de o largă putere de apreciere în privința evaluării muncii funcționarilor lor. Judecățile de valoare referitoare la funcționari cuprinse în rapoartele de evaluare sunt excluse de la controlul jurisdicțional, care se efectuează doar asupra eventualelor nereguli de formă, asupra erorilor vădite de fapt care afectează aprecierile administrației, precum și asupra unui eventual abuz de putere.

(a se vedea punctul 100)

Trimitere la: Andrieu/Comisia, citată anterior, punctul 99 și jurisprudența citată

6.      În afara unor circumstanțe excepționale, un raport de evaluare poate fi anulat numai pentru motivul că a fost întocmit tardiv. Deși întârzierea în întocmirea unui raport de evaluare poate da naștere unui drept de despăgubire în beneficiul funcționarului vizat, aceasta nu poate afecta validitatea raportului de evaluare și, în consecință, nu poate justifica anularea sa.

(a se vedea punctul 139)

Trimitere la: Tribunal 7 mai 2003, den Hamer/Comisia, T‑278/01, RecFP, p. I‑A‑139 și II‑665, punctul 32 și jurisprudența citată