This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52024DC0604
Recommendation for a COUNCIL RECOMMENDATION on the economic, social, employment, structural and budgetary policies of Denmark
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Danemarcei
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Danemarcei
COM/2024/604 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 19.6.2024
COM(2024) 604 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Danemarcei
{SWD(2024) 600 final} - {SWD(2024) 604 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Danemarcei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului 1 , în special articolul 3 alineatul (3),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2)Regulamentul privind REPowerEU 3 , adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia, ceea ce va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării UE cu energie, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Danemarca a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3)La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030” 4 , pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea definește competitivitatea pe baza a nouă factori determinanți care se consolidează reciproc. Printre acești factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și piața unică apar ca priorități de politică esențiale pentru reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a UE și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a prezentat, în urma acestei comunicări, Raportul anual privind piața unică și competitivitatea 5 . Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4)La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024 6 , care marchează începutul ciclului semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European a aprobat prioritățile analizei, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024, în care nu a identificat Danemarca ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 12 aprilie 2024, precum și Propunerea de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 11 martie 2024.
(5)La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al UE. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. Cadrul include, totodată, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind punerea în aplicare a procedurii de deficit excesiv, cu modificările ulterioare, și Directiva 2011/85/UE privind cadrele bugetare ale statelor membre 7 , cu modificările ulterioare. Obiectivele noului cadru sunt asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii printr-o consolidare bugetară treptată și prin realizarea de reforme și investiții. Cadrul promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe politicile pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu conțin angajamentele bugetare, de reformă și de investiții ale statelor membre și acoperă un orizont de planificare de patru sau cinci ani, în funcție de durata obișnuită a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete 8 care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu ar trebui să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv pe cele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din PIB, și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu maximum trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor respective, la [21 iunie] 2024, Comisia urmează să furnizeze statelor membre orientări cu privire la conținutul planurilor și al rapoartelor anuale privind progresele înregistrate pe care acestea vor trebui să le prezinte ulterior și, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2024/1263, le va transmite orientări tehnice privind ajustările bugetare necesare (traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz). Statele membre ar trebui să prezinte planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. Statele membre ar trebui să asigure implicarea parlamentelor lor naționale și consultarea instituțiilor bugetare independente, a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național, după caz.
(6)În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7)La 30 aprilie 2021, Danemarca a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Danemarcei 9 , care a fost modificată la 9 noiembrie 2023 în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU 10 . Eliberarea tranșelor este condiționată de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, conform căreia Danemarca a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(8)Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Danemarca 11 la 19 iunie 2024. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Danemarca a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(9)Pe baza datelor validate de Eurostat 12 , excedentul public al Danemarcei a scăzut de la 3,3 % din PIB în 2022 la 3,1 % în 2023, iar datoria publică guvernamentală a scăzut de la 29,8 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 29,3 % la sfârșitul anului 2023.
(10)La data de 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat 13 Danemarcei să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, concordanța între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și orientarea în ansamblu neutră a politicilor 14 , ținând seama de sprijinul temporar continuu și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. S-a recomandat ca Danemarca să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, s-a recomandat Danemarcei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023 orientarea fiscal-bugetară 15 a fost expansionistă, respectiv 2,4 % din PIB, în contextul unei inflații ridicate. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 1,8 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Creșterea expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a fost determinată de prestațiile sociale mai mari și de creșterile permanente ale salariilor în sectorul public. Creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 nu a fost în concordanță cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE sau ridicat la 0,2 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 3,2 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere cu 0,1 puncte procentuale în comparație cu 2022. Danemarca a finanțat investiții suplimentare din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE. Danemarca a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ca de exemplu extinderea sistemelor centralizate de termoficare care utilizează surse regenerabile de energie, renovarea energetică a clădirilor publice, extinderea conectivității energetice în regiunea Mării Nordului, producerea de hidrogen pe bază de energie electrică verde și furnizarea de conexiuni rapide la internet pentru gospodării.
(11)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024, se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,6 % în 2024 și cu 1,4 % în 2025 și că inflația IAPC va fi de 2,0 % în 2024 și 1,9 % în 2025.
(12)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un excedent public de 2,4 % din PIB pentru 2024 și o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 26,5 % până la sfârșitul anului 2024. Scăderea excedentului în 2024 reflectă în principal consumul public mai ridicat, inclusiv remunerații și alte tipuri de consum. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că, în 2024, orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, și anume de 0,3 % din PIB.
(13)Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se așteaptă ca în 2024 să fie finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”) acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență cheltuieli reprezentând mai puțin 0,1 % din PIB, la fel ca în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără un impact direct asupra soldului bugetului public și a datoriei publice ale Danemarcei.
(14)La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat 16 Danemarcei să mențină o poziție fiscal-bugetară solidă în 2024. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii bugetelor pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, întemeindu-se pe datele privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, soldul structural al Danemarcei este estimat la 2,4 % din PIB în 2024, în 2023 fiind de 3,6 %, și deci peste obiectivul bugetar pe termen mediu al țării, și anume un sold structural de -0,5 % din PIB, ceea ce este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(15)În plus, Consiliul a recomandat Danemarcei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a mai precizat că, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau continuarea celor existente, Danemarca ar trebui să se asigure că astfel de măsuri vizează protejarea gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, că sunt sustenabile din punct de vedere bugetar și că mențin stimulentele pentru realizarea de economii de energie. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net 17 al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,5 % din PIB în 2023, la 0,1 % în 2024 și la 0,1 % în 2025. Se preconizează că măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei vor fi eliminate treptat cât mai curând posibil în 2023 și 2024, ceea ce este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(16)În plus, Consiliul a mai recomandat Danemarcei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor rămâne stabile, la 3,2 % din PIB în 2024, la fel ca valoarea din 2023, de 3,2 % din PIB, ceea ce este în concordanță cu recomandările Consiliului. În schimb, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile UE, inclusiv din granturile acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, vor rămâne la un nivel stabil, de 0,2 % din PIB în 2024.
(17)Având în vedere măsurile de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, excedentul public ar urma să fie de 1,4 % din PIB în 2025. Scăderea excedentului în 2025 reflectă în principal consumul public mai ridicat, inclusiv cheltuielile militare. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 25,1 % până la sfârșitul anului 2025.
(18)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că acestea vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Danemarcei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Danemarca să își poată îndeplini angajamentele asumate în plan până în august 2026, este esențial ca țara să continue punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a responsabilității pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(19)În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Danemarca trebuie să revizuiască fiecare program până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și în Planul său național privind energia și clima. Această revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor UE incluse în fiecare program. Danemarca a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar există în continuare provocări și disparitățile dintre regiunea capitalei și restul țării persistă. Este important să se accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, prioritățile convenite în cadrul programelor fiind în continuare relevante. În special, este necesar să se sprijine în continuare inovarea care contribuie la înverzirea și digitalizarea ulterioară a societății, continuând, în același timp, să se abordeze disparitățile economice și sociale regionale și să se ia în considerare provocările demografice. De asemenea, este în continuare esențial să se promoveze educația și formarea profesională și atractivitatea acesteia, precum și să se îmbunătățească competențele de bază ale populației adulte, inclusiv cele ale migranților. Danemarca ar putea, de asemenea, recurge la inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” pentru a stimula investițiile ulterioare în tehnologiile care sprijină dubla tranziție, precum și investițiile conexe necesare pentru a contribui la abordarea deficitului de competențe și de forță de muncă. Danemarca ar putea avea în vedere punerea accentului pe tehnologiile curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și pe lanțurile valorice conexe, în special în sectorul energetic, precum și pe tehnologiile digitale în beneficiul cetățenilor și al IMM-urilor. Aceste demersuri ar putea completa acțiunile în curs menite să ajute întreprinderile mari să dezvolte tehnologii curate și să crească rata de cofinanțare pentru IMM-uri.
(20)Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale UE, Danemarca se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de decarbonizare și de sustenabilitatea economiei.
(21)Danemarca s-a angajat să atingă obiective ambițioase în materie de decarbonizare. Sectorul agricol danez se numără printre cele mai mari surse de emisii de gaze cu efect de seră ale țării vizate de Regulamentul privind partajarea eforturilor 18 . De asemenea, practicile agricole de tip intensiv cauzează percolarea excesivă a nutrienților și deversările de pe câmpuri, cu repercusiuni grave asupra sănătății solului și asupra ecosistemelor acvatice și marine. Creșterea sustenabilității industriei agroalimentare este, așadar, esențială pentru atingerea obiectivelor climatice, precum și pentru refacerea biodiversității și a ecosistemelor degradate. În 2023, agricultura daneză și industriile conexe au înregistrat exporturi nete de aproximativ 2 % din PIB, activitățile agricole fiind elementul central al ocupării forței de muncă și al competitivității în regiunile mai puțin populate. Discuțiile politice privind introducerea unei taxe pe emisiile de gaze cu efect de seră din acest sector sunt în curs de desfășurare, dar, în conformitate cu Planul strategic PAC al Danemarcei 19 , sunt necesare eforturi suplimentare pentru a accelera tranziția către o agricultură durabilă, asigurând în același timp competitivitatea și echitatea socială. Acest lucru ar putea fi realizat, printre altele, prin continuarea investițiilor în tehnologii verzi, prin stimularea în continuare a reumidificării și scoaterea din producție a solurilor bogate în carbon, prin reducerea efectivelor de animale, prin facilitarea tranziției către practici ecologice și consumul de alimente ecologice și prin extinderea zonelor împădurite și protejate,
RECOMANDĂ ca, în 2024 și în 2025, Danemarca să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să prezinte planul bugetar-structural pe termen mediu în timp util.
2.Să continue punerea în aplicare rapidă și eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026. Să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. În contextul evaluării la jumătatea perioadei, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, luând în considerare, în același timp, oportunitățile oferite de inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” în scopul de a îmbunătăți competitivitatea.
3.Să depună eforturi suplimentare pentru o agricultură durabilă prin intensificarea măsurilor de decarbonizare și a acțiunilor de reducere a pierderilor de nutrienți.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele