COMUNICAREA COMISIEI

Orientări privind planurile de redresare și reziliență în contextul planului REPowerEU

(2023/C 80/01)

De la adoptarea Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență („MRR”) (1), contextul geopolitic s-a schimbat în mod considerabil. Agresiunea militară neprovocată a Rusiei asupra Ucrainei a dat naștere unor provocări imense pentru uniunea energetică a UE, exacerbând astfel consecințele economice și sociale ale crizei generate de pandemia de COVID-19. Pentru a aborda aceste provocări și la solicitarea Consiliului European, la 18 mai 2022 Comisia a propus consolidarea capacității MRR în cadrul oferit de planul REPowerEU.

Regulamentul privind MRR, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul privind capitolele REPowerEU din planurile de redresare și reziliență, care urmează să intre în vigoare în curând („Regulamentul privind REPowerEU”), va îmbunătăți capacitatea MRR de a aborda în mod eficace obiectivele planului REPowerEU și de a contribui la securitatea energetică, la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, la creșterea eficienței energetice și a gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie, la sporirea capacităților de stocare a energiei și la reducerea necesară a dependenței de combustibilii fosili înainte de 2030. Regulamentul privind REPowerEU oferă cadrul necesar pentru a se asigura că investițiile și reformele care consolidează reziliența energetică a UE sunt puse în aplicare cât mai curând cu putință. În cadrul său, ca parte a capitolelor dedicate planului REPowerEU, se definesc obiectivele REPowerEU pe care ar trebui să le urmărească investițiile și reformele care urmează să fie incluse în planurile de redresare și reziliență („PRR”) existente. În plus, regulamentul prevede surse de finanțare specifice pentru finanțarea măsurilor relevante.

MRR și noua sa componentă REPowerEU vor avea și rolul de a contribui la consolidarea competitivității industriei UE. Mecanismul oferă posibilități de finanțare semnificative, menite să accelereze tranziția industriei UE către tehnologii cu emisii zero sau cu emisii scăzute de carbon pentru a avansa pe drumul spre atingerea neutralității climatice, precum și să impulsioneze investițiile în noi capacități de producție pentru tehnologii curate. Obiectivele de politică enunțate în Regulamentul privind REPowerEU includ în mod explicit ținte cu relevanță directă pentru tranziția industrială accelerată și echitabilă către neutralitatea climatică, printre care decarbonizarea industrială, competențele verzi și dezvoltarea lanțurilor valorice ale tehnologiilor de importanță strategică pentru tranziția verde. Având în vedere necesitatea stringentă de a aborda aceste provocări și ținând seama de menținerea echilibrului general între prioritățile REPowerEU, statele membre sunt invitate să integreze în planurile lor modificate măsuri de sprijinire a competitivității actuale și viitoare a industriilor bazate pe tehnologii curate. Astfel cum s-a subliniat în comunicarea adoptată de Comisie (2), acestea ar trebui să cuprindă în principal măsuri de reglementare menite să accelereze procedurile de autorizare a proiectelor din domeniul tehnologiilor curate, facilități fiscale sau alte forme de sprijin financiar care să stimuleze implementarea proiectelor bazate pe tehnologii curate și reînnoirea eforturilor legate de perfecționarea forței de muncă pentru a lucra cu aceste tehnologii curate.

Regulamentul privind REPowerEU va oferi, de asemenea, flexibilitate suplimentară statelor membre în cadrul politicii de coeziune pentru perioada de programare 2014-2020 prin intermediul măsurilor SAFE (Sprijinirea energiei la prețuri abordabile). Astfel, statele membre vor putea să utilizeze fondurile necheltuite pentru a oferi sprijin direct gospodăriilor vulnerabile și întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a le ajuta să facă față creșterii cheltuielilor cu energia. Aceste măsuri nu fac obiectul prezentelor orientări.

Prezentele orientări explică procesul de modificare a planurilor existente și modalitățile de elaborare a capitolelor dedicate planului REPowerEU. În prima parte se explică temeiurile juridice pentru modificarea PRR-urilor adoptate, iar partea a doua se referă la elaborarea și conținutul capitolului dedicat planului REPowerEU. Tot în această parte se precizează informațiile pe care statele membre trebuie să le prezinte Comisiei cu privire la motivele, obiectivele și natura modificărilor aduse planurilor naționale de redresare și reziliență. Prezentele orientări le înlocuiesc pe cele publicate de Comisie în mai 2022, în timp ce orientările din ianuarie 2021 (3) referitoare la elaborarea PRR-urilor rămân valabile în ansamblu.

La pregătirea modificărilor PRR-urilor care să reflecte includerea capitolelor dedicate planului REPowerEU, este important să se țină seama de următoarele principii:

—

Prioritatea numărul unu rămâne punerea rapidă în aplicare a PRR-urilor. Statele membre ar trebui să depună în continuare toate eforturile posibile pentru a depune în timp util cererile de plată și pentru a asigura realizarea de progrese în ceea ce privește reformele și investițiile, astfel încât fondurile să poată fi plătite la timp.

—

Pentru a asigura o implementare rapidă a măsurilor REPowerEU, statele membre ar trebui să își prezinte PRR-urile modificate cu capitolele dedicate planului REPowerEU până cel târziu la 30 aprilie 2023. Statele membre ar trebui să prezinte fiecare revizuire a PRR-ului în cadrul unui singur act adițional. Capitolele dedicate planului REPowerEU ar trebui să abordeze în mod cuprinzător provocările cu care se confruntă statele membre.

—

Pentru a asigura progrese rapide în direcția îndeplinirii obiectivelor REPowerEU, statele membre ar trebui să acorde prioritate măsurilor a căror punere în aplicare este deja în curs și care pot fi întreprinse până în 2026. De asemenea, statele membre ar trebui să fie conștiente de impactul pe care modificările aduse PRR-ului existent îl pot avea asupra profilului de plată. În ansamblu, statele membre ar trebui, de asemenea, să evalueze calendarul de punere în aplicare a măsurilor existente pentru a se asigura că acestea vor fi realizate în conformitate cu calendarul convenit.

—

Restul împrumuturilor acordate prin MRR oferă finanțare suplimentară pentru reformele și investițiile din capitolele dedicate planului REPowerEU. Pentru a asigura alocarea optimă a acestor împrumuturi, statele membre ar trebui să își manifeste interesul pentru contractarea lor cât mai curând posibil, în cel târziu 30 de zile de la intrarea în vigoare a Regulamentului privind REPowerEU.

—

Modificările aduse PRR-urilor în temeiul articolelor 18 și 21 nu ar trebui să reducă nivelul general de ambiție al acestora, în special în cazul măsurilor care abordează recomandările specifice fiecărei țări și care contribuie la realizarea obiectivelor verzi și digitale. Investițiile și reformele suplimentare incluse în PRR-urile revizuite ar trebui să se axeze pe îndeplinirea obiectivelor REPowerEU.

—	Statele membre sunt invitate, de asemenea, să ia în considerare experiența acumulată până în prezent și să o discute cu Comisia pentru a stabili dacă eventualele modificări ale cadrelor naționale de punere în aplicare pot contribui la o mai bună realizare a reformelor și investițiilor.

Cuprins

PARTEA I

FINANȚAREA SUPLIMENTARĂ ȘI MODIFICAREA PLANURILOR DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

4

I.

Introducere

4

II.

Finanțarea suplimentară

4

III.

Prefinanțarea

9

IV.

Modificarea planului pentru a ține seama de actualizarea noii contribuții financiare maxime

9

V.

Modificarea sau înlocuirea planului în cazul în care acesta nu mai poate fi îndeplinit, în totalitate sau parțial, ca urmare a unor circumstanțe obiective

10

PARTEA II

ORIENTĂRI PRIVIND ELABORAREA ȘI PREZENTAREA ACTELOR ADIȚIONALE

11

I.

Capitolul dedicat planului REPowerEU

13

II.

Orientări generale pentru modificarea PRR-urilor

24

ANEXA I

INSTRUMENTE FINANCIARE

35

ANEXA II

MODEL DE DECLARAȚIE DE INTENȚIE PRIVIND ÎMPRUMUTURILE ACORDATE PRIN MRR

37

ANEXA III

MODEL DE DECLARAȚIE DE INTENȚIE PRIVIND TRANSFERURILE DIN REZERVA DE AJUSTARE LA BREXIT

38

ANEXA IV

MODEL DE ACT ADIȚIONAL LA PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

39

ANEXA V

MODEL DE CAPITOL PRIVIND REPOWER EU

44

PARTEA I

FINANȚAREA SUPLIMENTARĂ ȘI MODIFICAREA PLANURILOR DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

I.   Introducere

Statele membre sunt încurajate să își modifice PRR-urile în funcție de o versiune consolidată a planului lor inițial, care ar trebui să reflecte modificările introduse în etapa de evaluare și să fie în deplină concordanță cu deciziile de punere în aplicare („DPA”) corespunzătoare ale Consiliului. Statele membre care nu și-au consolidat planurile inițiale sunt invitate să le consolideze înainte de a le modifica. Statele membre ar trebui să prezinte planurile modificate sub forma unui act adițional la planurile lor consolidate. Anexa IV la prezentele orientări conține un model specific de astfel de act adițional.

Orice modificare a planurilor va necesita o nouă evaluare din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul privind MRR. Evaluarea pozitivă a planului va trebuie să fie aprobată printr-o DPA a Consiliului, emisă la propunerea Comisiei, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul privind MRR. Aceasta va fi urmată, după caz, de semnarea unui acord de finanțare și/sau de un împrumut nou sau modificat între Comisie și statul membru respectiv, precum și de semnarea unor acorduri de tip operațional înainte de efectuarea oricărei plăți.

Înainte de a-și prezenta PRR-urile modificate, statele membre sunt invitate să se angajeze mai întâi într-un dialog informal cu serviciile Comisiei. Acest dialog, similar celui desfășurat înainte de prezentarea PRR-urilor inițiale, are scopul de a ajuta statele membre să elaboreze modificările PRR-urilor.

Statele membre sunt puternic încurajate să prezinte PRR-urile modificate până cel târziu în aprilie 2023, înainte de termenul legal de 31 august 2023 pentru depunerea PRR-urilor modificate împreună cu cererea de împrumut. Indiferent dacă un stat membru solicită sau nu un împrumut, având în vedere că termenul pentru angajarea sumelor disponibile în cadrul alocării rămase, care reprezintă 30 % din grant, este sfârșitul anului 2023, statele membre sunt încurajate cu insistență să nu depună PRR-uri modificate după luna august 2023, deoarece nu va exista nicio garanție că procesul de evaluare și de adoptare poate fi finalizat la timp pentru semnarea acordurilor de finanțare și/sau de împrumut încă din 2023. În acest caz, statul membru se confruntă cu riscul de a pierde 30 % din grantul alocat și accesul la împrumuturi.

II.   Finanțarea suplimentară

Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului privind REPowerEU, orice PRR modificat pentru care ar urma să se acorde sprijin financiar suplimentar sub formă de împrumuturi, resurse din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (Emissions Trading System – „ETS”) instituit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și/sau transferuri din rezerva de ajustare la Brexit („RAB”) instituită prin Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului ar trebui să includă un capitol dedicat planului REPowerEU, în conformitate cu articolul 21c din Regulamentul privind MRR. Sprijinul financiar suplimentar acordat pentru capitolul dedicat planului REPowerEU va fi plătit împreună cu restul contribuției financiare acordate prin MRR și, după caz, cu sprijinul acordat sub formă de împrumut, în conformitate cu un calendar comun de plată a tranșelor.

Resurse din ETS pentru REPowerEU

Regulamentul privind REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil. Aceste resurse pot fi utilizate doar pentru a finanța reformele și investițiile incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU menționat la articolul 21c alineatul (1) din Regulamentul privind MRR (a se vedea secțiunea specifică din partea II), cu excepția măsurilor care fac obiectul derogării de la principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (do no significant harm – „DNSH”). Accesul la acest sprijin financiar nerambursabil suplimentar presupune atingerea unor jaloane și ținte suplimentare, care urmează să fie integrate în calendarul de plată a tranșelor al fiecărei DPA a Consiliului. Nu se va face nicio distincție între sursele de finanțare pentru profilul de plată.

Astfel cum s-a procedat deja în cazul PRR-urilor inițiale, Comisia va deduce o parte din sprijinul financiar nerambursabil suplimentar provenit din resursele ETS pentru a acoperi cheltuielile administrative, în conformitate cu articolul 21a alineatul (3) din Regulamentul privind MRR.

Tabelul 1

Granturi suplimentare alocate fiecărui stat membru pentru REPowerEU

Stat membru	Procent ( % din total)	Cuantum (în EUR, la prețuri curente)
Belgia	1,41 %	282 138 922
Bulgaria	2,40 %	480 047 020
Cehia	3,41 %	681 564 712
Danemarca	0,65 %	130 911 150
Germania	10,45 %	2 089 555 318
Estonia	0,42 %	83 422 597
Irlanda	0,45 %	89 598 110
Grecia	3,85 %	769 221 929
Spania	12,93 %	2 586 147 350
Franța	11,60 %	2 320 955 407
Croația	1,35 %	269 441 467
Italia	13,80 %	2 760 000 000
Cipru	0,26 %	52 487 457
Letonia	0,62 %	123 982 817
Lituania	0,97 %	194 020 453
Luxemburg	0,15 %	30 000 000
Ungaria	3,51 %	701 565 457
Malta	0,15 %	30 000 000
Țările de Jos	2,28 %	455 041 644
Austria	1,05 %	210 620 057
Polonia	13,80 %	2 760 000 000
Portugalia	3,52 %	704 419 725
România	7,00 %	1 399 326 315
Slovenia	0,58 %	116 909 535
Slovacia	1,83 %	366 959 257
Finlanda	0,56 %	112 935 884
Suedia	0,99 %	198 727 417

Transferuri și alte oportunități de finanțare legate de fondurile UE

Fondurile cu gestiune partajată care intră sub incidența Regulamentului privind dispozițiile comune pentru perioada 2021-2027

Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul privind MRR prevede posibilitatea ca statele membre să transfere către mecanism până la 5 % din alocarea națională inițială a fiecărui fond – cu excepția Fondului pentru o tranziție justă – care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2021/1060 (Regulamentul privind dispozițiile comune pentru perioada 2021-2027, RDC), în conformitate cu condițiile prevăzute în RDC. În conformitate cu articolul 26 din RDC, până la 5 % din fondurile RDC pentru perioada bugetară 2021-2027 pot fi transferate către orice alt instrument al UE care face obiectul gestiunii directe sau indirecte, în beneficiul exclusiv al statului membru în cauză. Se aplică integral normele instrumentului UE către care sunt transferate resursele. Această dispoziție permite unui stat membru să își sporească resursele disponibile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Statele membre pot solicita astfel de transferuri ca parte a modificării unui program. În conformitate cu articolul 26 alineatul (3) din RDC pentru perioada 2021-2027, cererile privind un astfel de transfer prin modificarea programului trebuie să fie justificate în mod corespunzător, având în vedere complementaritățile și impactul scontat.

Această opțiune de a transfera un procent de până la 5 % în temeiul articolului 26 din RDC pentru perioada 2021-2027 poate fi utilizată pentru a compensa reducerea fondurilor alocate prin MRR în legătură cu orice măsură inclusă în PRR-ul existent. Opțiunea poate fi utilizată și pentru reformele și investițiile incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU (4).

În plus, în conformitate cu articolul 26a din RDC, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul privind REPowerEU, statele membre pot utiliza până la 7,5 % din alocarea lor națională inițială din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus și Fondul de coeziune pentru a sprijini obiectivele REPowerEU, în conformitate cu normele specifice fiecărui fond, printr-o modificare a unui program în temeiul articolului 24 din RDC.

Tabelul 2

Sume disponibile pentru transferuri în temeiul articolului 26 din RDC

milioane EUR, cu rotunjire	Cuantumuri potențiale disponibile pentru transferuri în temeiul articolului 26 din RDC pentru 2021-2027 (situația din decembrie 2022) (*1)
BE	134,7
BG	363,4
CZ	910,2
DK	25,9
DE	865,9
EE	153,7
IE	59,9
EL	412,8
ES	1 769,4
FR	842,6
HR	435,4
IT	2 104,9
CY	45,2
LV	214,6
LT	305,1
LU	2,9
HU	1 086,4
MT	24,9
NL	64,9
AT	57,5
PL	3 609,0
PT	1 112,6
RO	1 461,0
SI	152,9
SK	617,9
FI	65,1
SE	96,3

Rezerva de ajustare la Brexit

Un stat membru poate, de asemenea, să transfere, integral sau parțial, către MRR alocarea sa provizorie din rezerva de ajustare la Brexit, pentru a finanța investițiile și reformele din capitolul său dedicat planului REPowerEU, în beneficiul exclusiv al statului membru în cauză. În cadrul rezervei de ajustare la Brexit, 80 % din această alocare provizorie este plătită statelor membre sub formă de prefinanțare, împărțită în trei tranșe: 40 % (în 2021), 30 % (în 2022) și 30 % (în 2023); suma rămasă din alocarea provizorie ar urma să fie plătită în 2025 pe baza documentelor care atestă suficiente cheltuieli eligibile.

Prefinanțarea anuală din RAB pentru anii 2022 și 2023 trebuie plătită până la sfârșitul lunii aprilie. Pentru a putea ține seama de eventualele intenții de transfer înainte de plata tranșei de prefinanțare din RAB pentru 2023, statele membre trebuie să notifice Comisiei, până la 1 martie 2023, orice intenție de a transfera fonduri din rezerva de ajustare la Brexit către MRR. Cererea ar trebui depusă sub forma unui e-mail care să respecte formatul din anexa III. În cerere ar trebui să se includă o explicație generală a obiectivelor comune atât ale rezervei de ajustare la Brexit, cât și ale capitolului dedicat planului REPowerEU, demonstrând că ambele pun accentul pe consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale. Nu este necesar ca statele membre să justifice fiecare măsură în parte. Odată ce Comisia primește informațiile, plata tranșei de prefinanțare pentru 2023 va fi suspendată.

În funcție de suma pe care statul membru alege să o transfere către MRR, se va aplica una dintre următoarele proceduri:

—	în cazul în care suma transferată este mai mică decât suma rămasă din alocarea provizorie care nu a fost încă plătită din RAB (cu titlu de prefinanțare), transferul va avea loc utilizând sumele din cadrul RAB care altfel ar fi fost plătite în 2023 și 2025.

—

În cazul în care suma transferată este mai mare decât partea din alocarea provizorie din RAB care nu a fost plătită, vor fi transferate mai întâi sumele care nu au fost încă plătite din cadrul RAB. Diferența va fi apoi finanțată (parțial sau integral) din sumele deja plătite în 2021 și 2022 cu titlu de prefinanțare din RAB, care ar trebui mai întâi să fie recuperate de la statul membru în cauză. Statele membre vor avea posibilitatea de a-și exprima preferința ca această recuperare să fie, în măsura posibilului, compensată de Comisie printr-o reducere a oricărei plăți viitoare adecvate, inclusiv în cadrul MRR. Tabelul 3 Alocarea din RAB și prefinanțarea plătită din RAB milioane EUR, cu rotunjire Alocare din RAB Prefinanțare plătită din RAB BE 386,6 211,8 BG 15,4 8,4 CZ 54,9   DK 275,0 150,7 DE 646,6 354,2 EE 6,6 3,6 IE 1 165,2 638,3 EL 38,6 21,2 ES 272,4 149,3 FR 735,6 403,0 HR 7,2 3,9 IT 146,8 80,4 CY 52,1 28,5 LV 10,9 6,0 LT 12,2 6,7 LU 128,5 70,4 HU 57,2 31,3 MT 44,3 24,3 NL 886,3 485,5 AT 27,7 15,2 PL 173,6 95,1 PT 81,4 44,6 RO 43,2 23,6 SI 5,3   SK 36,3 19,9 FI 23,2   SE 137,4 75,3 UE-27 5 470,4

Cerere de acordare a unui împrumut în cadrul MRR

Pentru a sprijini noile reforme și investiții prezentate în planurile modificate, statele membre pot beneficia de finanțare în condițiile de finanțare extrem de favorabile ale împrumuturilor acordate prin MRR. Statele membre sunt încurajate în mod deosebit să se bazeze pe această sursă de finanțare, pe care Comisia o poate acorda până la sfârșitul anului 2023, pentru a finanța reforme și investiții suplimentare. Astfel de împrumuturi sunt adecvate îndeosebi pentru a acoperi nevoile financiare mai mari legate de punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor necesare pentru a aborda obiectivele planului REPowerEU.

Termenul final pentru depunerea de către statele membre a cererilor de împrumut, inclusiv pentru împrumuturile alocate în temeiul articolului 14 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR, este 31 august 2023, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Regulamentului privind REPowerEU, statele membre ar trebui să notifice Comisiei intenția lor de a solicita un împrumut, printr-o scrisoare care să respecte modelul din anexa II. Această obligație se aplică și în cazul statelor membre care au beneficiat deja de împrumuturi până la cuantumul maxim indicat la articolul 14 alineatul (5) din Regulamentul privind MRR (6,8 % din VNB) (5). Notificarea respectivă ar trebui, dacă este posibil, să fie transmisă chiar mai devreme și să indice cuantumul sprijinului care urmează să fie solicitat sub formă de împrumut, precum și o listă inițială a investițiilor și a reformelor care ar urma să fie sprijinite prin împrumuturile respective. Scopul este de a crește previzibilitatea bugetară și de a oferi stimulente suplimentare statelor membre pentru a solicita un astfel de sprijin sub formă de împrumut, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței, fără a depăși termenul de 31 august 2023 prevăzut la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR.

Pe baza informațiilor furnizate de toate statele membre, Comisia va prezenta Parlamentului și Consiliului, fără întârzieri nejustificate, o prezentare generală a intențiilor exprimate și va propune o cale de urmat pentru distribuirea resurselor disponibile, ținând seama printre altele de nevoile statelor membre solicitante și de cererile de sprijin sub formă de împrumut deja depuse sau planificate a fi depuse de către alte state membre. În cazul în care cererile de împrumut vor depăși sumele disponibile, Comisia va analiza, în conformitate cu necesitatea de a se asigura că PRR-urile reprezintă un răspuns cuprinzător și suficient de echilibrat la situația economică și socială a statelor membre, dacă finanțarea suplimentară solicitată peste plafonul de 6,8 % contribuie sau nu la capitolele dedicate planului REPowerEU.

În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul privind MRR, sprijinul sub formă de împrumut poate fi acordat până la 31 decembrie 2023. În consecință, toate acordurile de împrumut ar trebui să intre în vigoare până la 31 decembrie 2023. Prin urmare, înainte de această dată, Comisia și statele membre în cauză ar trebui să semneze acordurile de împrumut, iar Comisia ar trebui să primească avizele juridice care atestă că au fost îndeplinite toate cerințele constituționale și juridice pentru intrarea în vigoare a acestor acorduri.

O cerere de sprijin sub formă de împrumut ar trebui să fie motivată cu atenție și să cuprindă în special următoarele:

—	o justificare a nevoilor financiare mai mari;

—	o listă a reformelor și a investițiilor suplimentare, cu jaloanele și țintele corespunzătoare;

—	estimări ale costului planului de redresare și reziliență revizuit.

Nevoile financiare mai mari pot fi determinate de:

—	reforme și investiții suplimentare, în special ca răspuns la recomandările specifice fiecărei țări și la provocările legate de REPowerEU;

—

scăderea contribuției financiare maxime a statului membru în cauză și, în consecință, transferul unora dintre măsuri de la sprijin nerambursabil la împrumuturi, astfel încât să nu scadă nivelul general de ambiție al planului său. Nu ar fi necesare reforme sau investiții suplimentare pentru a justifica astfel de cereri de împrumut;

—	solicitarea unui împrumut pentru finanțarea măsurilor din capitolul dedicat planului REPowerEU.

III.   Prefinanțarea

Pentru a se asigura că sprijinul financiar este concentrat la începutul perioadei și utilizat pentru a răspunde mai rapid la actuala criză energetică, statele membre pot solicita o prefinanțare maximă de până la 20 % din fondurile suplimentare necesare pentru a finanța măsurile din capitolele dedicate planului REPowerEU. Această finanțare suplimentară necesară poate proveni din următoarele surse:

—	noi venituri din ETS, în conformitate cu articolul 21a;

—	resurse transferate din rezerva de ajustare la Brexit, în conformitate cu articolul 21b;

—	resurse transferate din programele politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 7;

—	împrumuturi acordate prin MRR, în conformitate cu articolul 14;

—	sprijin nerambursabil suplimentar, în urma actualizării din iunie 2022, în conformitate cu articolul 18.

Prefinanțarea va fi plătită în cel mult două tranșe; prima plată se va face în termen de două luni de la adoptarea de către Comisie a angajamentului juridic menționat la articolul 23 din Regulamentul privind MRR, iar a doua în termen de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului care aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență care include un capitol dedicat planului REPowerEU.

Plățile corespunzătoare prefinanțării vor depinde de resursele disponibile, în special de disponibilitatea fondurilor din contul NextGenerationEU, de transferul prealabil efectiv de resurse din programele care fac obiectul gestiunii partajate și de creditele aprobate în bugetul anual al UE, precum și de veniturile prevăzute la articolul 21a. Niciuna dintre cele două tranșe de plăți de prefinanțare pentru resursele transferate în temeiul articolului 26 din RDC nu trebuie să depășească în total 1 miliard EUR pentru toate statele membre. Plata prefinanțării se va face după evaluarea tuturor cererilor depuse de statele membre și, dacă este necesar, pe o bază proporțională, pentru a nu se depăși plafonul total de 1 miliard EUR. Contribuția financiară și, după caz, cuantumul sprijinului care urmează să fie plătit sub formă de împrumut vor fi ajustate proporțional pentru a se ține seama de această prefinanțare suplimentară pentru capitolele dedicate planului REPowerEU.

IV.   Modificarea planului pentru a ține seama de actualizarea noii contribuții financiare maxime

În temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR, statele membre pot să își actualizeze PRR-urile pentru a ține seama de contribuția financiară maximă actualizată în urma calculului prevăzut la articolul 11 alineatul (2). La 30 iunie 2022, Comisia a publicat actualizarea contribuției financiare maxime pentru toate statele membre (6).

Este important de precizat că PRR-urile modificate ar trebui să rămână la fel de ambițioase ca planurile inițiale (sau să urmărească un nivel mai ridicat de ambiție) și să îndeplinească în continuare toate criteriile de evaluare din Regulamentul privind MRR. În special, statele membre trebuie să abordeze în continuare în mod eficace toate provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau un subset semnificativ al acestora, precum și prioritățile tranziției verzi și ale celei digitale.

În temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR, statele membre pot propune ajustarea măsurilor, precum și a jaloanelor și țintelor aferente, pentru a ține seama de revizuirea contribuției financiare maxime. La evaluarea acestor modificări (în coroborare cu articolul 14 dacă prezintă relevanță, în cazul măsurilor suplimentare legate de sprijinul sub formă de împrumut), Comisia va lua în considerare:

—	dacă statul membru a demonstrat o legătură între modificările propuse și modificarea contribuției financiare maxime;

—	efectele generale ale tuturor modificărilor propuse în PRR-ul revizuit, inclusiv ale măsurilor noi și amplificate din capitolele dedicate planului REPowerEU, în raport cu toate criteriile de evaluare pe care trebuie să le îndeplinească planul.

Actualizarea planurilor de redresare și reziliență pentru a ține seama de contribuția financiară maximă actualizată, în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR, se poate realiza o singură dată, înainte de sfârșitul anului 2023. Pentru a reflecta contribuția financiară maximă actualizată și pentru a angaja din punct de vedere juridic cuantumul echivalent cu 30 % din contribuția financiară calculată în conformitate cu anexa III la Regulamentul privind MRR, acordul de finanțare ar trebui modificat în 2023. Pentru a optimiza procesul, statele membre sunt puternic încurajate să prezinte un singur plan modificat, care să cuprindă atât modificările prevăzute la articolul 18 alineatul (2), cât și introducerea capitolului dedicat planului REPowerEU până la 30 aprilie 2023.

Printre exemplele de tipuri de modificări care ar putea fi propuse în temeiul articolului 18 alineatul (2), în cadrul considerațiilor de mai sus, se numără:

—	creșterea cuantumului sprijinului sub formă de împrumut sau al transferurilor pentru a compensa o scădere a contribuției financiare;

—	creșterea sau reducerea țintelor sau a unui set coerent de ținte, împreună cu modificarea proporțională a costului estimat al măsurii (măsurilor) în cauză;

—	adăugarea sau eliminarea de măsuri legate de modificarea contribuției financiare;

—	modificarea calendarului jaloanelor și al țintelor sau adaptarea descrierii măsurii și a jalonului/țintei afectate de modificarea contribuției financiare.

Statele membre pot propune inclusiv modificări ale jaloanelor și țintelor asociate mai multor măsuri interconectate, astfel încât să țină seama de modificarea contribuției financiare, de exemplu prin combinarea mai multor măsuri conexe de mică anvergură pentru a forma o singură măsură, în vederea simplificării. Într-un astfel de caz, statul membru ar trebui să înlocuiască anumite jaloane și ținte specifice și să crească în mod corespunzător nivelul de ambiție al altor jaloane și ținte existente sau să adauge unele noi, cu condiția ca costurile globale estimate ale planului să se ridice la nivelul contribuției financiare actualizate sau să îl depășească, iar statul membru să demonstreze legătura dintre modificarea alocării și modificările propuse ale planului. Ar putea fi avută în vedere reducerea sau modificarea contribuției financiare atunci când se justifică reducerea nivelului de ambiție și a costului estimat al unora dintre măsurile din cadrul unei componente, simultan cu creșterea costurilor estimate și a nivelului de ambiție al altor măsuri.

Revizuirea în sens descendent

Chiar dacă contribuția lor financiară maximă finală se reduce, statele membre sunt încurajate să își pună în aplicare în continuare PRR-urile, bazându-se pe surse alternative de finanțare. În cadrul MRR, împrumuturile acordate în temeiul articolului 14 din regulament reprezintă o alternativă semnificativă, la fel ca și transferurile din alte fonduri ale UE sau utilizarea surselor naționale. În conformitate cu articolul 21c alineatul (2), statele membre pot compensa reducerea contribuției financiare maxime și cu finanțarea suplimentară acordată pentru capitolul dedicat planului REPowerEU, prin includerea în capitolele dedicate planului REPowerEU a măsurilor eligibile existente, până la o valoare a costurilor estimate egală cu reducerea contribuției financiare maxime, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2). Această scădere se va calcula prin compararea diferenței dintre contribuția financiară maximă bazată pe PIB-ul estimat pentru 2020 și 2021 (minus cheltuielile administrative) și contribuția financiară maximă finală publicată de Comisie după publicarea datelor finale privind PIB-ul (minus costul administrativ). În practică, pentru a calcula costurile estimate, Comisia va utiliza costurile estimate ale unor părți de măsuri care sunt deja incluse în deciziile de punere în aplicare adoptate de Consiliu și care vor fi transferate către capitolul dedicat planului REPowerEU (cu excepția noilor măsuri, în cazul cărora vor fi necesare noi estimări ale costurilor).

Revizuirea în sens ascendent

Statele membre care, în urma actualizării, au o contribuție financiară maximă mai mare pot utiliza fondurile suplimentare disponibile prin propunerea de reforme și investiții relevante sau prin extinderea celor deja avute în vedere. Aceste state sunt puternic încurajate să aloce integral veniturile suplimentare către obiectivele planului REPowerEU, ținând seama de recomandările specifice fiecărei țări pentru 2022 și, dacă este cazul, de cele pentru 2023. Pentru a beneficia pe deplin de creșterea contribuției financiare maxime, costurile estimate ale planurilor modificate ar trebui să corespundă cel puțin contribuției financiare maxime actualizate.

Statele membre cu o contribuție financiară maximă mai mare pot recurge la articolul 18 din Regulamentul privind MRR pentru a solicita modificarea măsurilor existente, cu condiția ca modificările justificate să fie necesare pentru a putea introduce măsuri noi sau extinse, în special măsurile din capitolele dedicate planului REPowerEU.

V.   Modificarea sau înlocuirea planului în cazul în care acesta nu mai poate fi îndeplinit, în totalitate sau parțial, ca urmare a unor circumstanțe obiective

Conform articolului 21 din Regulamentul privind MRR, statele membre au posibilitatea de a solicita o modificare a planului lor dacă unul sau mai multe jaloane și ținte din PRR nu mai pot fi îndeplinite din cauza unor circumstanțe obiective. Totuși, planul modificat va trebui să abordeze în continuare toate recomandările relevante specifice țării sau un subset semnificativ al acestora, precum și toate celelalte criterii de evaluare prevăzute de Regulamentul privind MRR.

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a afectat drastic prețurile energiei și ale materialelor de construcții și exercită presiuni suplimentare asupra lanțurilor de aprovizionare globale. Gravitatea acestor evoluții nu ar fi putut fi anticipată la momentul instituirii mecanismului și nici la momentul în care majoritatea statelor membre și-au prezentat planurile de redresare și reziliență. Aceste evoluții pot avea un impact direct asupra realizării unora dintre investițiile incluse în planurile de redresare și reziliență și pot fi invocate ca circumstanțe obiective care să justifice o cerere formulată în temeiul articolului 21.

Circumstanțele obiective pot face ca o măsură să nu mai poată fi realizată la nivelul estimat al costurilor sau al eficienței sau pot contribui la identificarea unei alternative mai bune, cu o probabilitate mai mare de îndeplinire a acelorași obiective ale Regulamentului privind MRR sau a celor 11 criterii de evaluare. În astfel de situații, statele membre vor trebui să prezinte elementele obiective care fac ca punerea în aplicare a măsurii, astfel cum a fost planificată, să fie caracterizată de ineficiențe neprevăzute inițial, precum și să demonstreze că alternativa propusă este mai potrivită pentru atingerea obiectivelor urmărite ale măsurii respective. De exemplu, statul membru ar putea prezenta dovezi că măsura alternativă este mai eficientă din punctul de vedere al costurilor sau mai favorabilă realizării obiectivelor de politică ale reformei sau ale investiției.

Având în vedere importanța obiectivelor REPowerEU în abordarea provocărilor actuale, Regulamentul privind MRR modificat menționează în mod explicit că se poate invoca drept circumstanță obiectivă în temeiul articolului 21 și un potențial conflict între o măsură existentă prevăzută în DPA a Consiliului și obiectivele REPowerEU. Comisia va evalua, în fiecare caz în parte, dacă statul membru a demonstrat fapte verificabile în mod obiectiv în această privință.

Atunci când invocă articolul 21 pentru modificarea planului, statele membre au responsabilitatea de a furniza o justificare adecvată pentru a fundamenta modificările propuse și pot alege tipul de dovezi și de informații pe care ar dori să le prezinte pentru a-și susține justificarea pe care au furnizat-o. Volumul de informații care trebuie furnizate va fi determinat de tipul și natura modificărilor, precum și de circumstanțele obiective invocate. De exemplu, statele membre nu trebuie să prezinte dovezi ale apariției unor circumstanțe cunoscute pe scară largă (cum ar fi deficitele din lanțurile de aprovizionare), dar trebuie să furnizeze informații specifice cu privire la impactul acestor evenimente asupra măsurilor și asupra jaloanelor și țintelor concrete.

Următoarele scenarii pot servi drept exemple ale tipurilor de modificări efectuate în temeiul articolului 21 și ale tipului de informații pe care ar trebui să le prezinte statele membre (7):

—

Un stat membru propune modificarea unei ținte legate de numărul de clădiri sau de suprafața utilă care ar trebui renovate, ca urmare a unei creșteri majore a prețurilor materialelor de construcții. În sprijinul cererii sale, statul respectiv furnizează informații cu privire la inflația din sectorul construcțiilor din economia sa și fie își adaptează ținta proporțional cu creșterea costurilor, fie elimină măsura, fie solicită finanțare suplimentară pentru a acoperi costurile crescute estimate (în fiecare caz, furnizând dovezile necesare privind costurile).

—

Un stat membru propune eliminarea unei investiții referitoare la achiziționarea unui supercalculator din cauza deficitelor din lanțul de aprovizionare cu semiconductori. Cererea este însoțită de o prezentare succintă a încercărilor autorităților de a achiziționa produsul relevant și, dacă sunt disponibile, de dovezi privind eșecul procedurii de licitație.

—

Un stat membru propune modificarea termenelor unui jalon legat de înlocuirea cazanelor din gospodării, în vederea excluderii cazanelor pe gaz din domeniul de aplicare al sprijinului, deoarece achiziționarea acestora contravine obiectivelor REPowerEU, lucru care constituie circumstanțe obiective în conformitate cu Regulamentul privind REPowerEU.

—

Un stat membru identifică o modalitate mult mai eficientă din punctul de vedere al costurilor de a construi un nod de transport și ar dori să modifice specificațiile tehnice relevante ale jalonului corespunzător. Cererea sa este însoțită de o notă în care se explică tipul de analiză care a fost efectuată pentru a se stabili dacă noua metodă ar fi mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, conducând în același timp la aceleași rezultate generale.

—

Un stat membru ar dori să modifice caracteristicile unei hidrocentrale, deoarece ar putea asigura o producție de energie semnificativ mai bună în pofida costurilor ușor mai ridicate. Statul membru prezintă o analiză succintă a modului în care noile caracteristici ale hidrocentralei ar îmbunătăți performanța globală a acesteia, precum și o estimare actualizată a costurilor măsurii.

Modificările propuse nu ar trebui să reducă nivelul general de ambiție al PRR-urilor, să asigure faptul că planurile continuă să respecte recomandările specifice fiecărei țări și să nu conducă la o amânare a punerii în aplicare în ultimii ani ai MRR. În plus, măsurile care le înlocuiesc pe cele considerate nerealizabile ar trebui să contribuie, în măsura posibilului, la îndeplinirea obiectivelor planului REPowerEU (de exemplu, trecerea de la cazane pe gaz la pompe de căldură).

Scenariu	Temei juridic
Adăugarea la PRR a unui capitol dedicat planului REPowerEU	Articolul 21c
Ajustarea măsurilor din PRR ca urmare a actualizării contribuției financiare maxime	Articolul 18 alineatul (2)
Modificarea măsurilor din PRR ca urmare a unor circumstanțe obiective care fac ca măsurile respective să nu mai fie realizabile	Articolul 21
Adăugarea de măsuri în PRR pentru a contracta împrumuturi suplimentare în cadrul MRR	Articolul 14
O combinație între oricare dintre scenariile de mai sus	Articolul 14, articolul 18 alineatul (2), articolul 21 sau articolul 21c

PARTEA II

ORIENTĂRI PRIVIND ELABORAREA ȘI PREZENTAREA ACTELOR ADIȚIONALE

Această secțiune oferă orientări generale cu privire la elaborarea și prezentarea actului adițional la un PRR, inclusiv cu privire la elaborarea capitolului dedicat planului REPowerEU. În prezenta parte, termenul „modificare” se referă la toate modificările aduse PRR-ului, indiferent de temeiul juridic. Atunci când își modifică planurile, statele membre ar trebui să furnizeze dovezi legate de îndeplinirea criteriilor de evaluare prevăzute în Regulamentul privind MRR, precum și informațiile actualizate prevăzute la articolele 18 și 21c din Regulamentul privind MRR.

Amploarea noilor informații furnizate ar trebui să fie proporțională cu modificările propuse în actul adițional. Dacă modificările propuse nu au niciun impact asupra unei anumite secțiuni, nu este necesară completarea părții aferente din formular. Prezentarea capitolului dedicat planului REPowerEU ar trebui realizată sub forma prezentării unei componente suplimentare pentru reformele și investițiile specifice respective. Nu este necesar să se restructureze planul deja adoptat, iar repetițiile ar trebui evitate.

Partea II este împărțită în două secțiuni principale: prima secțiune cuprinde orientări privind elaborarea capitolelor dedicate planului REPowerEU, iar a doua secțiune cuprinde orientări privind informațiile care ar trebui transmise ca parte a modificării generale a PRR-urilor.

I.   Capitolul dedicat planului REPowerEU

1.    Reforme și investiții

Măsurile cuprinse în capitolele dedicate planului REPowerEU constau fie în reforme și investiții noi începute nu mai devreme de 1 februarie 2022, fie în partea de extindere a reformelor și a investițiilor incluse în deciziile de punere în aplicare deja adoptate de către Consiliu (a căror dată de începere este 1 februarie 2020). În cazul celor din urmă, în capitolul dedicat planului REPowerEU ar urma să fie inclusă doar partea de extindere a măsurii existente. Statele membre care fac obiectul unei scăderi a contribuției financiare maxime, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2), pot include măsuri din DPA-urile deja adoptate și fără a le extinde, până la o valoare a costurilor estimate egală cu scăderea contribuției financiare maxime. În practică, acest lucru înseamnă că în astfel de cazuri capitolul dedicat planului REPowerEU ar conține părți din măsurile incluse în DPA deja adoptate de către Consiliu ale căror costuri totale sunt mai mici sau egale cu scăderea contribuției financiare maxime.

O măsură extinsă ar trebui să introducă o îmbunătățire substanțială a nivelului de ambiție al măsurii inițiale. Acest lucru ar trebui să se reflecte în conceperea jaloanelor și țintelor corespunzătoare sau în nivelul acestora. De exemplu, un stat membru ar putea menține o măsură în cadrul unei componente existente în PRR, dar ar putea stabili o țintă semnificativ mai ambițioasă în capitolul dedicat planului REPowerEU, pentru a beneficia de noile fonduri disponibile. De exemplu, o creștere a capacității de producere a energiei electrice din surse regenerabile de la 1 000 MW la 1 300 MW ar fi prezentată ca o creștere de 300 MW; creșterea de la 20 000 la 30 000 a numărului de clădiri de locuințe renovate (și realizarea unor economii de energie de peste 30 %) ar fi considerată o extindere a măsurii cu 10 000 de locuințe.

Ar trebui reamintit că reformele și investițiile ar trebui, de asemenea, să contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor sau a unui subset semnificativ dintre provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în recomandările adoptate de Consiliu în cadrul ciclurilor semestrului european 2022, 2023 și ulterioare, înainte ca statul membru să își prezinte planul de redresare și reziliență revizuit. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2022 se referă, printre altele, la provocările legate de energie cu care se confruntă statele membre. Planurile de redresare și reziliență, inclusiv cele cu un capitol dedicat planului REPowerEU, care nu îndeplinesc în mod satisfăcător criteriile de evaluare nu pot fi evaluate pozitiv și nu pot să primească fonduri suplimentare.

Având în vedere caracterul urgent al provocărilor cu care se confruntă UE și calendarul limitat pentru finalizarea măsurilor din cadrul MRR (ultimele jaloane/ținte trebuind să fie atinse până în august 2026), statele membre sunt încurajate să se bazeze cât mai mult posibil pe măsurile deja incluse în DPA adoptate de către Consiliu, pentru a contribui la atingerea în timp util a obiectivelor planului REPowerEU.

2.    Exemple de măsuri care pot fi incluse în capitolele dedicate planului REPowerEU

(a)   Îmbunătățirea infrastructurii și a instalațiilor energetice pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării cu gaze naturale, inclusiv cu GNL, în special pentru a permite diversificarea aprovizionării în interesul Uniunii în ansamblul său

Acest obiectiv se aplică infrastructurii și instalațiilor energetice care fac posibilă diversificarea aprovizionării cu gaze a statelor membre pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării, fără a compromite însă obiectivele pe termen lung ale UE în materie de energie și climă. Printre acestea se regăsesc și terminalele GNL, cum ar fi unitățile plutitoare de stocare și regazeificare a GNL, conductele de gaz și alte componente ale rețelei de gaze, cum ar fi stațiile de contorizare, stațiile de compresoare sau instalațiile de stocare a gazelor.

În plus, măsurile legate de infrastructura petrolieră și instalațiile petroliere necesare pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării pot fi incluse numai în capitolul dedicat planului REPowerEU al statelor membre care depind în mod specific de țițeiul din Rusia din cauza poziției lor geografice și care au beneficiat de o derogare temporară excepțională de la interdicțiile enumerate la articolul 3m alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 833/2014.

Investițiile în infrastructura de gaze, precum și în infrastructura petrolieră a statelor membre în cauză ar trebui să fie aliniate, în măsura posibilului, la rezultatele evaluării nevoilor suplimentare de infrastructură energetică subliniate în Comunicarea Comisiei privind REPowerEU din 8 martie 2022 și la rezultatele discuțiilor cu statele membre din cadrul grupurilor regionale la nivel înalt care își desfășoară activitatea în contextul politicii TEN-E, al căror rezultat a fost reflectat în anexa III la planul REPowerEU din 18 mai 2022.

Având în vedere accentul pus pe nevoile imediate în materie de securitate a aprovizionării și sub rezerva unei evaluări pozitive din partea Comisiei, măsurile de îmbunătățire a infrastructurii energetice și a instalațiilor aferente care sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor în materie de securitate a aprovizionării cu energie vor putea beneficia de o derogare de la principiul DNSH. În acest scop, statele membre vor avea obligația să furnizeze informații relevante pentru a justifica eligibilitatea pentru această derogare (a se vedea punctul B) de mai jos).

În ceea ce privește măsurile care contribuie la securitatea aprovizionării cu energie, statele membre sunt invitate să acorde atenție și dimensiunii de securitate cibernetică a proiectelor, pentru a reduce cât mai mult posibil riscurile potențiale de perturbare a aprovizionării cu energie.

(b)   Creșterea eficienței energetice a clădirilor și a infrastructurii critice de energie, decarbonizarea industriei, creșterea producției și a utilizării biometanului durabil și a hidrogenului din surse regenerabile sau fără combustibili fosili, precum și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și accelerarea utilizării acesteia

1)

Aici se regăsesc măsuri precum renovarea clădirilor în vederea creșterii eficienței energetice, inclusiv măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice sau de integrare a surselor regenerabile de energie sau de decarbonizare a sistemelor de încălzire și răcire, măsuri de eficiență energetică pentru sisteme eficiente de termoficare și răcire centralizată sau îmbunătățiri eficiente din punctul de vedere al costurilor în vederea eficientizării energetice a întreprinderilor, adică măsuri de punere în aplicare a recomandărilor rezultate în urma auditurilor energetice. Astfel de măsuri ar reduce dependența de combustibilii fosili și ar sprijini utilizarea energiei din surse regenerabile. Obiectivul ar fi îndeplinit, de exemplu, prin: — acordarea de sprijin pentru renovare și pentru tehnologii care îmbunătățesc performanța energetică a clădirilor cu o medie de cel puțin 30 %, de exemplu (acordându-se acces preferențial clădirilor cu cele mai slabe performanțe și gospodăriilor cu venituri mici); — decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire pentru eficientizarea acestora, de exemplu prin pompe de căldură (inclusiv pompele de căldură hibride), termoficare și răcire centralizate foarte eficiente din punct de vedere energetic și din surse regenerabile, energie fotovoltaică, stocarea la fața locului a energiei din surse regenerabile, termostate inteligente etc.; — utilizarea unor instrumente financiare specifice sau aducerea unei contribuții la garanția InvestEU pentru a sprijini investițiile în renovarea energetică a clădirilor (de exemplu prin reabilitarea clădirilor rezidențiale și nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe, prin decarbonizarea sistemelor de încălzire și prin instalarea de surse regenerabile de energie la fața locului); — crearea unor facilități naționale sau regionale de asistență tehnică care să sprijine realizarea unei rezerve mari de proiecte solide din punct de vedere financiar în materie de eficiență energetică și de renovare a clădirilor, care să atragă investitori privați; — instituirea sau consolidarea fondurilor naționale existente pentru eficiență energetică, prin instrumente financiare destinate în mod specific eficienței energetice și renovării clădirilor; — actualizarea legislației privind construcțiile și clădirile pentru a impune ca noile construcții și renovări să fie mai eficiente din punct de vedere energetic; — măsuri legislative care să instituie obligativitatea instalării de contoare de energie inteligente în clădiri.

2)	Obiectivul referitor la decarbonizarea industriei este analizat mai detaliat în caseta de mai jos.

3)

Obiectivul de a sprijini utilizarea biometanului durabil și a hidrogenului durabil este legat de investiții care vizează creșterea capacității de producție și a utilizării biometanului durabil (inclusiv racorduri care să facă posibilă amestecarea acestuia în infrastructura de gaze) și creșterea capacității de producție a hidrogenului din surse regenerabile (8) (inclusiv creșterea capacității corespunzătoare de generare a energiei din surse regenerabile necesară pentru producerea acestui hidrogen). Obiectivele vizează, de asemenea, investiții în capacitatea de producție a hidrogenului fără combustibili fosili (9) și în infrastructură specifică pentru hidrogen, de exemplu conducte, stocare și terminale portuare.

Reformele corespunzătoare ar putea consta în stimulente pentru investiții în producția sau utilizarea biometanului durabil și a biogazului durabil (cote, contracte pentru diferență) sau în reforme care să conceapă un cadru legislativ și regimuri de reglementare adecvate pentru producția, utilizarea, transportul și stocarea hidrogenului produs din surse regenerabile sau fără combustibili fosili, cu accent pe sectoarele dificil de decarbonizat, în conformitate cu strategia UE pentru hidrogen.

4)

Obiectivul de a crește ponderea energiei din surse regenerabile și de a accelera implementarea acesteia include măsuri de creștere a capacității de generare a energiei din surse regenerabile, de consolidare sau modernizare a rețelei necesare pentru integrarea surselor regenerabile și a stocării energiei produse, precum și reforme de accelerare a procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele din domeniul energiei regenerabile, inclusiv conectarea acestora la rețea.

Reformele ar trebui să vizeze simplificarea și accelerarea autorizării proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile, de exemplu prin digitalizarea procedurilor sau introducerea unui ghișeu unic pentru autorizațiile de mediu, sau să urmărească îmbunătățirea planificării (spațiale), inclusiv prin desemnarea unor zone deosebit de adecvate pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile. Reformele ar trebui să fie însoțite de perfecționarea personalului administrativ și întărirea capacității acestuia pentru a face față accelerării și creșterii numărului de cereri de autorizare, precum și de alte măsuri de îmbunătățire a capacităților administrative, cum ar fi instrumente mai bune și fluxuri de lucru eficientizate.

În ceea ce privește în mod specific sectorul încălzirii, obiectivul poate fi îndeplinit prin:

—

instrumente financiare specifice sau alte tipuri de sprijin specific, stimulente fiscale sau bazate pe subvenții pentru investiții în încălzirea din surse regenerabile cu grad ridicat de eficiență energetică și în încălzirea centralizată, inclusiv stimulente pentru instalarea de către consumatori a unor pompe de căldură și unități termice solare sau pentru conectarea la sisteme moderne și eficiente de termoficare și răcire centralizată, care folosesc surse regenerabile și recuperarea căldurii reziduale;

—	planificarea unor scheme de înlocuire a sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili cu tehnologii din surse regenerabile (căldură din surse regenerabile, termoficare pe bază de energie din surse regenerabile, utilizarea rețelelor industriale de încălzire și răcire reziduală);

—

modernizarea sistemelor centralizate de termoficare pentru a înlocui combustibilii fosili cu pompe de căldură sau cu surse regenerabile, optimizarea temperaturilor de funcționare, reducerea pierderilor de căldură în rețeaua centralizată, modernizarea punctelor termice, aplicarea controlului inteligent, creșterea opțiunilor de stocare a căldurii.

(ba)   Abordarea problemei sărăciei energetice

În conformitate cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale, capitolele dedicate planului REPowerEU pot să includă și măsuri de abordare structurală a cauzelor profunde ale sărăciei energetice prin investiții și reforme de lungă durată care să vizeze, printre altele, eficiența energetică, măsurile de renovare a clădirilor și măsurile de protecție și de responsabilizare a consumatorilor. Reformele și investițiile respective ar trebui să ofere un nivel suficient de sprijin financiar pentru a reduce structural cererea de energie a gospodăriilor cu venituri mici (până la 100 % din costuri) și a întreprinderilor vulnerabile, inclusiv a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), precum și a întreprinderilor din industriile energointensive, care se confruntă cu dificultăți majore din cauza facturilor mari la energie.

Exemple de măsuri care pot îndeplini aceste obiective (10):

—	sprijin financiar pentru schemele de eficiență energetică, inclusiv prin instrumente financiare specifice;

—	scheme de reducere a necesarului de energie electrică al gospodăriilor și întreprinderilor, inclusiv al IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți din cauza facturilor mari la energie electrică;

—	finanțare suplimentară pentru alte scheme din planurile de redresare și reziliență, pentru a spori intensitatea asistenței acordate gospodăriilor vulnerabile – de exemplu pentru renovările care urmăresc eficiența energetică;

—	scheme de subvenționare a reabilitării energetice sau a instalării de soluții de încălzire;

—	sprijinirea și promovarea comunităților de energie;

—	programe de educare în domeniul energiei destinate publicului pentru a sensibiliza oamenii cu privire la conservarea energiei, adresate în special modelelor de consum energetic ridicat și marilor consumatori;

—	crearea unor ghișee unice care să ofere consiliere și asistență reale (nu numai informații) cu privire la posibilitățile de renovare a clădirilor, certificate de performanță energetică și recomandări privind auditul energetic;

—	reforme care să ia în considerare nivelul de performanță în materie de eficiență energetică în contextul stabilirii chiriilor pentru locuințe și spații comerciale.

(bb)   Stimularea reducerii cererii de energie

Obiectivul de a stimula reducerea cererii de energie se aplică măsurilor care vizează procesele de producție/prestare de servicii de către întreprinderi și este legat de aspectele prezentate pe scurt în secțiunea dedicată de mai jos (Consolidarea bazei industriale a Europei). Un exemplu care combină costurile relevante ale energiei cu măsurile structurale ar putea fi o compensație financiară temporară pentru pierderile de producție care rezultă din scăderea pe termen scurt a cererii de energie electrică, însoțită de cerința de a realiza investiții cu efecte pe termen lung care să îndeplinească obiectivele planului REPowerEU [de exemplu, reducerea intensității emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) asociate producției întreprinderii (11) până la jumătatea anului 2026, prin trecerea la energia din surse regenerabile sau prin măsuri de economisire a energiei].

Investițiile în reducerea cererii de energie ar putea fi completate și de reforme care să ofere stimulente de reglementare pentru îmbunătățiri de lungă durată ale eficienței energetice, și anume:

—	crearea unor ghișee unice care să ofere consiliere și asistență (nu numai informații) cu privire la posibilitățile de renovare a clădirilor, certificate de performanță energetică și recomandări privind auditul energetic;

—	scheme care să stimuleze renovarea energetică a clădirilor sau instalarea soluțiilor de încălzire descrise la punctul 1 litera (b).

(c)   Abordarea blocajelor interne și transfrontaliere din calea transportului și a distribuției de energie, sprijinirea stocării energiei electrice și accelerarea integrării surselor regenerabile de energie, precum și sprijinirea transportului cu emisii zero și a infrastructurii aferente, inclusiv a căilor ferate

Exemple de măsuri legate de transportul, distribuția și stocarea energiei:

—	instalații de stocare a energiei electrice, în special pentru a sprijini utilizarea resurselor regenerabile și/sau pentru a reduce la minimum congestiile;

—	dezvoltarea rețelelor naționale de distribuție și transport al energiei electrice, în special pentru a elimina blocajele și pentru a promova integrarea în continuare a surselor regenerabile de energie;

—	construirea de linii de interconexiune de energie electrică;

—	reforme tarifare și facilitarea proiectelor de conectivitate la rețea;

—	reforme menite să sporească flexibilitatea sistemului energetic;

—	instituirea de calendare transparente pentru modernizarea rețelelor de distribuție și de transport și pentru licitațiile privind energia din surse regenerabile.

Printre exemplele de măsuri legate de transportul cu emisii zero se numără investițiile sau reformele menite să implementeze:

—	vehicule cu zero emisii la țeava de eșapament, cum sunt vehiculele electrice sau pe bază de hidrogen în proporție de 100 % și navele/aeronavele cu emisii zero;

—	reînnoirea activelor de transport cu zero emisii și retehnologizarea vehiculelor și a navelor/aeronavelor cu zero emisii de eșapament astfel încât activele și infrastructura de transport să ajungă la zero emisii la țeava de eșapament;

—

material rulant cu zero emisii pentru transportul feroviar, precum și infrastructură și subsisteme feroviare potrivite pentru materialul rulant cu zero emisii; puncte de încărcare cu energie electrică, modernizarea conexiunilor la rețeaua de energie electrică, stații de alimentare cu hidrogen sau sisteme rutiere electrice;

—

reforme ale cadrului de reglementare pentru a promova retehnologizarea autovehiculelor mici cu ardere internă și transformarea lor în vehicule electrice prin accelerarea procedurii de omologare de tip; oferirea de stimulente industriei de retehnologizare și consumatorilor (stimulente fiscale, credite favorabile sau subvenții pentru investiții inițiale) și realizarea unei campanii de sensibilizare;

—	investiții în producția de combustibili de aviație pe bază de hidrogen din surse regenerabile și reforme pentru a stimula producția acestora.

(d)   Sprijinirea obiectivelor prevăzute la literele (a), (b), (ba), (bb) și (c) printr-o recalificare accelerată a forței de muncă în vederea dobândirii de competențe verzi, precum și sprijinirea lanțurilor valorice ale materiilor prime critice și ale tehnologiilor legate de tranziția verde.

În ceea ce privește competențele verzi și competențele digitale conexe, acest obiectiv contribuie la înzestrarea forței de muncă cu aptitudinile și competențele necesare pentru realizarea obiectivelor privind energia și clima, în special în cazul sectoarelor industriale esențiale pentru tranziția către neutralitatea climatică. Măsurile pot include, de exemplu, următoarele:

—	perfecționarea și recalificarea forței de muncă prin cursuri de formare și instrumente de previzionare, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite grupurilor subreprezentate;

—	ucenicii, stagii și programe de observare directă la locul de muncă, inclusiv în parteneriat cu întreprinderi relevante;

—	adaptarea programelor de educație și formare și furnizarea de orientare educațională și profesională corespunzătoare;

—	stimulente pentru perfecționarea forței de muncă existente și pentru instruirea profesioniștilor calificați în sectorul energiei din surse regenerabile și în sectorul construcțiilor.

În ceea ce privește sprijinirea lanțurilor valorice ale materiilor prime critice și a tehnologiilor legate de tranziția verde, în special a tehnologiilor din industria cu zero emisii nete, acest obiectiv poate fi urmărit prin măsuri de consolidare a capacității bazei tehnologice și de producție a Uniunii pentru materiale și componente tehnologice curate, pentru a spori reziliența și suveranitatea lanțurilor valorice strategice ale UE, inclusiv prin consolidarea economiei circulare (a se vedea caseta dedicată de mai jos).

Consolidarea bazei industriale a Europei în contextul prețurilor ridicate ale energiei În concluziile sale din 15 decembrie 2022, Consiliul European a subliniat importanța protejării bazei economice, industriale și tehnologice a Europei în contextul prețurilor ridicate ale energiei și al intensificării concurenței la nivel mondial. Pentru a aborda aceste provocări și a spori reziliența și competitivitatea economică a Europei, Consiliul European a solicitat un răspuns coordonat care presupune mobilizarea tuturor instrumentelor naționale și ale UE relevante. Regulamentul privind REPowerEU recunoaște rolul jucat de industrie în tranziția Uniunii Europene de la dependența de combustibilii fosili către o aprovizionare cu energie mai diversificată, din surse regenerabile. În primul rând, industria prelucrătoare generează cea mai mare pondere a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE (22 %), motiv pentru care decarbonizarea rapidă a proceselor industriale reprezintă un factor esențial pentru atingerea atât a obiectivelor climatice, cât și a obiectivelor REPowerEU. În al doilea rând, este important ca UE să aibă o bază industrială, tehnologică și de producție puternică și inovatoare în lanțurile valorice esențiale din domeniul tehnologiilor curate pentru a se asigura că, pe măsură ce avansează pe calea de la combustibili fosili la surse regenerabile de energie, UE nu devine excesiv de dependentă de țările terțe în ceea ce privește echipamentele, componentele și materialele esențiale pentru o economie neutră climatic. În acest context, în cadrul punerii în balanță a priorităților REPowerEU în ansamblu, statele membre sunt încurajate să propună în capitolele dedicate planului REPowerEU măsuri și investiții care să sprijine tranziția industriei UE către tehnologii cu emisii zero sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon pe calea către neutralitatea climatică, menținând competitivitatea actuală și viitoare a principalelor industrii ale UE din domeniul tehnologiilor curate, sprijinind extinderea capacității lor de producție și de inovare, inclusiv în cadrul segmentului-cheie reprezentat de lanțurile de aprovizionare și, la un nivel mai general, menținând atractivitatea globală a Uniunii Europene ca loc de investiții în industriile strategice din domeniul tehnologiilor curate. Un astfel de sprijin pentru investiții (care poate îmbrăca forma unor facilități fiscale sau alte forme de sprijin) ar trebui să fie combinat cu reforme suplimentare care să amplifice impactul sprijinului financiar. Merită reamintit și faptul că statele membre pot finanța investițiile în active pe termen lung și, în condiții specifice, unele dintre cheltuielile operaționale temporare asociate proiectelor respective (atât în PRR-urile existente, cât și în capitolele dedicate planului REPowerEU). Pentru a fi eligibile pentru sprijinul acordat prin MRR, aceste costuri de funcționare ar trebui să facă parte integrantă din reforma/investiția care contribuie la îndeplinirea criteriilor de evaluare ale MRR și să fie limitate și proporționale cu obținerea rezultatelor preconizate pe termen lung ale investiției (a se vedea, de exemplu, exemplele practice de mai jos care ar putea fi adecvate pentru abordarea provocărilor identificate de statele membre). În continuare se prezintă câteva exemple ilustrative privind tipurile de măsuri pe care statele membre le-ar putea avea în vedere pentru includerea în capitolele dedicate planului REPowerEU, asociate cu obiectivele REPowerEU. Articolul 21c alineatul (3) litera (b) – decarbonizarea industriei, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și accelerarea utilizării acesteia — Investiții în decarbonizarea producției de oțel, de exemplu prin înlocuirea proceselor de producție bazate pe furnale cu procese de producție cu emisii zero sau cu emisii scăzute, bazate pe electrificare sau pe hidrogen. În acest proiect ar putea fi inclusă și producția de hidrogen din surse regenerabile, fiind acoperite costurile de funcționare legate de această investiție. Ca reformă însoțitoare, s-ar putea acorda facilități fiscale pentru cercetarea și inovarea asociate noilor tehnologii revoluționare cu emisii zero. — Sprijin pentru fabricarea componentelor turbinelor eoliene (palete, radiere, turbine, cabluri). Acesta ar putea fi combinat cu o reformă care să stabilească o țintă națională obligatorie pentru furnizarea de energie eoliană și cu mai multă predictibilitate în planificarea dezvoltării eoliene și a licitațiilor în domeniu. — Sprijin pentru fabricarea de componente pentru sisteme solare fotovoltaice (polisiliciu, lingouri și plachete, celule, module, invertoare), inclusiv pentru cheltuielile de capital. Acesta ar putea fi combinat cu o reformă care să stabilească obligativitatea montării de panouri solare pe acoperișurile clădirilor mari care depășesc o anumită suprafață (de exemplu birouri, supermarketuri, depozite, parcări) sau a montării de panouri solare verticale bifaciale pe autostrăzi. Articolul 21c alineatul (3) litera (d) – stimularea reducerii cererii de energie — Programe de subvenționare a achiziționării și instalării pompelor de căldură, inclusiv a pompelor de căldură industriale. Finanțarea ar putea acoperi, de asemenea, elemente legate de promovarea subvențiilor și de campaniile de sensibilizare adresate IMM-urilor cu privire la auditurile energetice. Investiția ar putea fi completată de o reformă care să presupună stabilirea unei date-limită pentru eliminare treptată a încălzirii pe bază de combustibili fosili în instalațiile industriale sau a unor planuri obligatorii de decarbonizare la nivelul fiecărui sector industrial sau al fiecărei instalații industriale. — Investiții care sprijină dezvoltarea și adoptarea celor mai performante tehnologii privind utilizarea căldurii reziduale în industriile energointensive. Sprijinul s-ar putea extinde, de asemenea, la sprijinul auxiliar legat de instalare (conceperea proiectului, licențele de brevet, formarea personalului) sau ar putea lua forma unor facilități fiscale. Statele membre ar putea combina acest sprijin cu stimulente normative, cum ar fi obligația ca anumite tipuri de instalații să fie echipate cu soluții de generare a energiei electrice din căldură reziduală la temperatură scăzută. Articolul 21c alineatul (3) litera (e) – sprijinirea stocării energiei electrice și accelerarea integrării surselor regenerabile de energie — Un centru energetic care combină producția de energie solară cu o capacitate mare de stocare a energiei la fața locului, ca parte a unei instalații industriale. Sprijinul ar putea acoperi și anumite costuri legate de investiție, cum ar fi furnizarea pieselor de schimb, costurile cu forța de muncă legate de construirea instalațiilor și costurile administrative. Reformele însoțitoare ar putea consta într-o simplificare a procedurilor de autorizare pentru construirea instalațiilor și conectarea acestora la rețea. — Un sistem de stocare a energiei care oferă o nouă viață bateriilor (de exemplu, a celor provenite de la vehiculele electrice). Investiția ar putea să acopere costurile legate de achiziționarea de baterii reutilizate sau reciclate. Această investiție ar putea fi completată de o reformă care să consolideze obligațiile de reciclare ale producătorilor de automobile electrice. Articolul 21c alineatul (3) litera (f) – sprijinirea lanțurilor valorice ale materiilor prime critice și a tehnologiilor legate de tranziția verde — O instalație pentru producția de litiu fără combustibili fosili din apele geotermale sărate (prin procesul de extracție directă a litiului), inclusiv costurile etapei de înființare (de exemplu, licențe pentru brevetele relevante). Aceasta ar putea fi combinată cu o reformă care să stimuleze utilizarea litiului fără combustibili fosili, inclusiv în sectorul autovehiculelor și în cel al energiei din surse regenerabile. — Instalații de producere de catozi și anozi pentru baterii, inclusiv instalații de reutilizare și reciclare a bateriilor și de fabricare a echipamentelor de producție pentru fabricile de baterii. Acestea ar putea fi combinate cu simplificarea procedurilor de autorizare pentru construirea de fabrici și cu ținte ambițioase privind utilizarea de baterii reciclate și privind standardele de utilizare eficientă a resurselor. — Îmbunătățiri tehnologice ale rafinăriilor de cupru care să facă posibilă reciclarea deșeurilor electronice (sau a materialelor electronice) pretratate pentru recuperarea în principal a cuprului, staniului, nichelului și metalelor prețioase necesare în cadrul tranziției verzi. Aici s-ar putea include costuri tranzitorii care să acopere instruirea personalului existent în vederea recalificării, precum și costuri legate de colectarea și transportul deșeurilor electronice. O posibilă reformă complementară ar putea include stabilirea unor obiective mai stricte privind colectarea separată și reutilizarea/reciclarea deșeurilor electronice. Ce model de sprijin pot avea în vedere statele membre? Conceperea unui instrument de sprijin financiar relevant ar trebui să asigure posibilitatea industriilor aflate în dificultate de a absorbi rapid fondurile. În acest context, înainte de a crea noi vehicule financiare ar putea fi avută în vedere extinderea schemelor și proiectelor de sprijin existente. Alianțele industriale existente ale UE (în special cele privind bateriile, energia solară fotovoltaică, materiile prime critice și hidrogenul) includ adesea idei de rezerve de proiecte care ar putea fi avute în vedere pentru finanțare în cadrul unor astfel de scheme de sprijin, dacă este necesar și proporțional. În mod similar, ar putea fi sprijinite și proiecte care au fost evaluate pozitiv în cadrul Fondului pentru inovare, dar care se situau sub pragul de finanțare. În plus, împrumuturile acordate prin MRR oferă condiții de finanțare competitive. Există diverse soluții care ar putea fi utilizate pentru a transfera întreprinderilor aceste costuri avantajoase de capital, de exemplu: — canalizarea împrumuturilor acordate prin MRR prin intermediul instituțiilor financiare internaționale, al băncilor multilaterale de dezvoltare și al băncilor comerciale, pentru a asigura o absorbție rapidă, fără a recurge la resursele administrației publice; — instituirea unor garanții pentru împrumuturi în vederea reducerii riscului pentru creditori și creșterea atractivității perspectivei creditorilor de a finanța proiecte în domeniul tehnologiilor curate; — crearea unui fond care să ofere soluții de finanțare de tip punte pentru a ajuta întreprinderile să facă față perioadei dintre momentul efectuării cheltuielilor și momentul obținerii de venituri din investițiile pe termen mai lung.

3.    Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH)

Aplicarea principiului DNSH în contextul REPowerEU

Principiul de a nu prejudicia în mod semnificativ continuă să se aplice reformelor și investițiilor sprijinite de mecanism, în conformitate cu Regulamentul privind MRR, existând o singură derogare specifică menită să protejeze securitatea energetică imediată a Uniunii Europene.

Măsurile de sprijinire a obiectivelor REPowerEU care au fost deja incluse în planurile de redresare și reziliență adoptate au fost considerate conforme cu principiul DNSH. Prin urmare, nu va fi necesară o nouă evaluare a părților extinse ale măsurilor respective. Ar putea fi necesară o evaluare revizuită numai dacă natura modificărilor aduse măsurilor riscă să afecteze evaluarea referitoare la principiul DNSH. În cazul măsurilor noi, statele membre ar trebui să transmită informații cu privire la modul în care măsurile respectă principiul DNSH.

În acest scop, statele membre ar trebui să prezinte sau să modifice autoevaluarea DNSH pentru măsurile REPowerEU, în conformitate cu secțiunea II punctul 1 litera (D) din prezentele orientări.

Este de preferat să se includă în capitolul dedicat planului REPowerEU numai măsurile care sunt prin natura lor conforme cu principiul DNSH, ceea ce poate fi demonstrat în autoevaluarea DNSH. În cazul măsurilor de acest tip nu va fi necesară includerea de garanții specifice privind respectarea principiului în descrierea măsurilor și/sau în jaloanele și țintele corespunzătoare.

Cu alte cuvinte, natura măsurilor va determina dacă ar putea fi necesare sau nu garanții specifice în temeiul principiului DNSH, pe baza informațiilor transmise de statele membre.

Derogarea de la principiul DNSH în contextul REPowerEU

Sub rezerva unei evaluări pozitive din partea Comisiei, principiul DNSH nu se va aplica în cazul măsurilor care ar trebui să contribuie la îmbunătățirea infrastructurii și a instalațiilor energetice pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării cu energie electrică.

Atunci când evaluează eligibilitatea măsurilor pentru o derogare de la principiul DNSH, Comisia va lua în considerare patru cerințe. Comisia poate solicita informații relevante de la statele membre în sprijinul evaluării sale.

—	Dacă măsura este necesară și proporțională pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării în conformitate cu articolul 21c alineatul (3) litera (a), având în vedere fezabilitatea unor alternative mai curate și riscurile legate de efectele de blocaj tehnologic.

Pentru a evalua necesitatea și proporționalitatea măsurii, Comisia va ține seama de previziunile estimate privind cererea de gaze sau de petrol în statul membru în cauză, de capacitățile de interconectare și de schimburile cu vecinii săi, având în vedere obiectivele privind clima și energia pentru 2030, precum și impactul perturbării importurilor din Rusia. În plus, Comisia va lua în considerare capacitatea suplimentară și volumul de energie generat de măsură, maturitatea acesteia, calendarul și existența unor proiecte complementare, inclusiv în statele membre învecinate.

Statele membre sunt invitate să prezinte toate informațiile relevante pentru a face posibilă realizarea evaluării de către Comisie. Pe baza informațiilor furnizate de statul membru, Comisia va evalua, de asemenea, dacă există alternative mai curate cu aceeași capacitate, cu un interval de timp similar și costuri comparabile, care pot fi fezabile din punct de vedere tehnologic și economic. De exemplu, Comisia poate căuta informații cu privire la soluțiile alternative care au fost luate în considerare de statul membru, cum ar fi construirea de proiecte la scară largă de producere a energiei din surse regenerabile echivalente în ceea ce privește capacitatea energetică. În plus, noua infrastructură legată de gazele naturale ar trebui să fie adaptată exigențelor viitorului în cazul în care este posibil, pentru a facilita sustenabilitatea pe termen lung a acesteia prin reorientarea viitoare către combustibili durabili. De exemplu, statele membre ar trebui să explice dacă infrastructura ar putea să funcționeze cu hidrogen 100 % pur sau cu derivați ai acestuia și, dacă acest lucru nu este posibil, să prezinte motivele relevante.

—

Statul membru în cauză să fi depus eforturi satisfăcătoare pentru a limita prejudicierea potențială a obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, dacă acest lucru este fezabil, și pentru a atenua prejudiciile prin alte măsuri, inclusiv prin măsurile din capitolul dedicat planului REPowerEU.

În evaluarea sa, Comisia va analiza eforturile generale pe care le depune statul membru pentru a limita prejudicierea celor șase obiective de mediu prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 ca urmare a aplicării măsurii, inclusiv prin măsurile prezentate în capitolul dedicat planului REPowerEU.

Măsurile din capitolul dedicat planului REPowerEU ar trebui puse în aplicare în conformitate cu cadrul juridic în materie de mediu, aplicabil la nivelul UE și la nivel național. Acest lucru va contribui la atenuarea daunelor, în special prin prevenirea și controlul poluării și prin protejarea biodiversității și a corpurilor de apă, în principal prin evaluări de mediu. Totuși, eforturile depuse de statele membre ar trebui să includă, acolo unde este posibil, elemente care să limiteze prejudicierea potențială a obiectivelor de mediu. De exemplu, în ceea ce privește obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice, statele membre sunt încurajate să furnizeze informații privind capacitatea planificată și utilizarea preconizată a proiectului, pentru a demonstra că amploarea acestuia nu este mai mare decât ceea ce este necesar pentru a răspunde nevoilor UE în materie de securitate a aprovizionării cu energie pe termen scurt. În ceea ce privește adaptarea, ar putea fi efectuată o evaluare corespunzătoare a riscurilor climatice pentru a limita riscul ca pericolele climatice să afecteze funcționarea proiectului. Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a evita prejudicierea semnificativă a celorlalte obiective de mediu.

—	Măsura nu pune în pericol realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică a UE până în 2050, ținând seama de considerente calitative.

În evaluarea sa, Comisia va analiza capacitatea proiectului și dacă acesta este conceput astfel încât să răspundă nevoilor imediate necesare în materie de securitate a aprovizionării cu energie, având în vedere obiectivul general de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia și de a diversifica sursele de aprovizionare cu energie. Se va analiza, de asemenea, dacă măsura este aliniată la politica mai amplă privind energia și clima stabilită de statul membru în planul său național privind energia și clima. În plus, setul mai larg de măsuri din capitolul dedicat planului REPowerEU și din PRR analizat prin prisma contribuției acestora la realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică a UE până în 2050.

—	Măsura să fie pusă în aplicare, conform planificării, până la 31 decembrie 2026.

Comisia va evalua calendarul oricărui proiect prezentat pentru a se asigura că măsura va fi pusă în aplicare până la 31 decembrie 2026, conform planificării. În acest scop, statele membre sunt încurajate să furnizeze informații referitoare la stadiul punerii în aplicare a proiectului, precum și o foaie de parcurs care să demonstreze că acesta poate deveni operațional până în 2026.

Astfel cum se prevede la articolul 21c alineatul (8), veniturile puse la dispoziție în conformitate cu articolul 10e alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE nu trebuie să contribuie la reforme și investiții care fac obiectul derogării de la principiul DNSH. În acest scop, Comisia se va asigura că costurile estimate ale reformelor și investițiilor care nu fac obiectul derogării de la principiul DNSH corespund cel puțin alocării de către statul membru a sprijinului financiar nerambursabil suplimentar pentru REPowerEU prevăzut la articolul 21a din Regulamentul privind MRR (veniturile ETS).

În plus, costurile totale estimate ale măsurilor care fac obiectul derogării de la principiul DNSH nu pot depăși 30 % din costurile totale estimate ale măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU. Acest prag poate fi calculat împărțind suma costurilor estimate ale măsurilor respective la suma costurilor estimate ale tuturor măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU.

Exemple ilustrative ale tipului de informații pe care le-ar putea furniza statele membre:

Ce va evalua Comisia?	Ce pot oferi statele membre în sprijinul evaluării?
Dacă măsura este necesară și proporțională pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării	— Descrierea impactului generat de perturbarea importurilor de gaze/petrol din Rusia și a capacității și utilizării estimate a măsurii de înlocuire a acestora; — Previziuni privind cererea de gaze/petrol, de exemplu pe baza lucrărilor de actualizare a planurilor naționale privind energia și clima; — Analiza oportunității unor soluții alternative mai curate, comparabile în ceea ce privește calendarul, costurile și capacitatea (de exemplu, proiecte fezabile la scară largă în domeniul energiei din surse regenerabile, compatibilitatea conductelor sau a instalațiilor pentru a funcționa cu hidrogen 100 % pur astfel încât să se evite blocajele tehnologice, caracteristicile de proiectare care permit reorientarea către un alt scop); — O explicație a contribuției la securitatea energetică a Uniunii în ansamblu sau a mai multor state membre. O explicație din care să reiasă că amploarea măsurii nu este mai mare decât ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor măsurii.
Eforturile generale pe care le-a depus statul membru pentru a limita prejudicierea potențială a obiectivelor de mediu	— Dovezi relevante ale eforturilor de limitare a potențialelor efecte nocive ale măsurii asupra mediului (de exemplu, concluziile unei evaluări corespunzătoare a riscurilor climatice, rezultatele unor evaluări de mediu); — O explicație a modului în care alte măsuri, inclusiv cele din capitolul dedicat planului REPowerEU și din PRR, previn prejudicierea obiectivelor de mediu.
Dacă măsura nu pune în pericol realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică a UE până în 2050	— Contribuția altor măsuri, inclusiv a celor din capitolul dedicat planului REPowerEU și din PRR, la atingerea țintelor și a obiectivului privind clima; — Alinierea la obiectivele climatice ale pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” și posibila integrare a măsurii în planurile energetice și climatice naționale inițiale sau actualizate, demonstrând astfel că măsura nu pune în pericol atingerea obiectivelor privind clima și a obiectivului privind neutralitatea climatică a UE până în 2050.
Măsura să fie pusă în aplicare, conform planificării, până la 31 decembrie 2026	— Calendarul și foaia de parcurs a proiectului, inclusiv stadiul operațional preconizat la 31 decembrie 2026 (stadiul procedurilor de contractare și al autorizațiilor pentru proiectele depuse, aprobările și autorizațiile).

4.    Dimensiunea și efectul transfrontalier și multinațional

Infrastructura transfrontalieră și proiectele multinaționale sunt importante pentru atingerea obiectivelor REPowerEU pe termen mediu și sunt încurajate în cadrul REPowerEU. Se consideră că măsurile au o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional dacă fie contribuie la asigurarea aprovizionării cu energie în cadrul Uniunii în ansamblu, fie reduc dependența de combustibilii fosili și/sau cererea de energie.

Regulamentul REPowerEU prevede, la articolul 18 alineatul (4) litera (h), o cerință suplimentară privind proiectele transfrontaliere sau multinaționale. În capitolele dedicate planului REPowerEU, statele membre vor trebui să precizeze care sunt măsurile din capitol, luând în considerare inclusiv măsurile care abordează provocările identificate în cea mai recentă evaluare a nevoilor efectuată de Comisie, despre care consideră că au o dimensiune și un efect transfrontalier sau multinațional. În plus, statele membre trebuie să precizeze dacă costurile totale estimate ale acestor măsuri reprezintă cel puțin 30 % din costurile totale estimate ale măsurilor cuprinse în capitolele dedicate planului REPowerEU. În cazul în care costurile estimate ale măsurilor respective reprezintă mai puțin de 30 %, statele membre ar trebui să furnizeze o explicație a motivelor care au condus la o astfel de situație.

Proiecte de infrastructură transfrontalieră [în temeiul articolului 21c alineatul (1) din Regulamentul privind MRR]

Proiectele transfrontaliere cuprind proiecte de infrastructură (rețele de transport, de distribuție și infrastructură de stocare) care vizează asigurarea aprovizionării cu energie, în vederea eliminării blocajelor existente. În acest scop, Comisia va ține seama de cea mai recentă evaluare a nevoilor, pe care a efectuat-o în mai 2022.

Atunci când efectuează evaluarea, Comisia va lua în considerare și proiectele cu dimensiune multinațională, cum ar fi proiectele care se desfășoară în același timp în diferite state membre, proiectele care fac parte dintr-un coridor mai mare care străbate mai multe state membre sau proiectele derulate la nivel național care au un impact semnificativ asupra statelor membre învecinate.

Pentru a atinge cel mai bine obiectivele planului REPowerEU în intervalul de timp limitat al MRR, Comisia va aplica o abordare proporțională și va lua în considerare situația geografică, precum și provocările imediate și pe termen lung cu care se confruntă fiecare stat membru în domeniul energetic.

Măsuri de reducere a dependenței de combustibilii fosili și a cererii de energie

Efectul transfrontalier sau multinațional al măsurilor din capitolul dedicat planului REPowerEU nu ar trebui înțeles în sens restrâns ca fiind limitat la proiectele care presupun o infrastructură transfrontalieră.

Având în vedere integrarea piețelor energiei între statele membre și celelalte interconexiuni dintre mixurile energetice ale statelor membre, proiectele care au un impact semnificativ asupra cererii și ofertei de energie (în special gaze și energie electrică) pot fi considerate ca având un impact asupra echilibrului dintre cerere și ofertă în mai multe țări și asupra fluxurilor transfrontaliere.

Măsurile care contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili și/sau a cererii de astfel de combustibili, la eliminarea blocajelor din fluxurile interne de energie sau la facilitarea implementării și a integrării proiectelor legate de energia din surse regenerabile (cum ar fi transportul energiei electrice, rețelele de distribuție și activele de stocare) au, de regulă, un efect transfrontalier și ar trebui incluse în calculul pentru stabilirea îndeplinirii țintei de 30 %.

Prin urmare, Comisia va lua în considerare, în scopul evaluării efectelor transfrontaliere sau multinaționale, măsurile legate de eficiența energetică, de utilizarea surselor regenerabile de energie, de instalarea pompelor de căldură, de decarbonizarea industriei, de rețelele de distribuție și de hidrogenul din surse regenerabile/fără combustibili fosili, fără a se limita la acestea.

Pentru fiecare măsură, statul membru va trebui să prezinte o scurtă explicație cu privire la dimensiunea transfrontalieră a investiției, inclusiv cu privire la efectul preconizat asupra fluxurilor transfrontaliere de energie.

5.    Evaluarea capitolului dedicat planului REPowerEU

Reformele și investițiile incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU și finanțate în cadrul MRR vor constitui o parte integrantă a PRR-urilor. Acestea ar trebui să îndeplinească toate condițiile prevăzute la articolul 18 și să facă obiectul criteriilor de evaluare prevăzute la articolul 19 și în anexa V, cu excepția cazului în care se prevede altfel, în special în ceea ce privește marcarea digitală prevăzută la articolul 19 alineatul (3) litera (f) și la punctul 2.6 din anexa V la Regulamentul privind MRR.

Criteriul de evaluare legat de obiectivele planului REPowerEU

Reformele și investițiile incluse în capitolele dedicate planului REPowerEU vor fi evaluate pe baza unui criteriu de evaluare suplimentar, prevăzut la punctul 2.12 din anexa V la Regulamentul privind MRR și referitor la contribuția lor efectivă la îndeplinirea obiectivelor planului REPowerEU. În conformitate cu anexa V la Regulamentul privind MRR, Comisia ia în considerare următoarele elemente în cursul evaluării sale și analizează dacă măsurile:

—

îmbunătățesc infrastructura și instalațiile energetice pentru a răspunde nevoilor imediate de securitate a aprovizionării cu gaze naturale, inclusiv cu gaz natural lichefiat (GNL), în special pentru a permite diversificarea aprovizionării în interesul Uniunii în ansamblul său; în cazul în care se aplică derogarea prevăzută la articolul 21c alineatul (3) litera (a), sunt eligibile, de asemenea, îmbunătățirile infrastructurii și instalațiilor petroliere pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării; sau

—

sporesc eficiența energetică a clădirilor și a infrastructurii critice de energie, decarbonizează industria, intensifică producția și utilizarea biometanului durabil și a hidrogenului din surse regenerabile sau fără combustibili fosili și cresc ponderea energiei din surse regenerabile și accelerarea utilizării acesteia; sau

—	contribuie la abordarea problemei sărăciei energetice și, după caz, acordă o prioritate adecvată nevoilor persoanelor afectate de sărăcia energetică, precum și reducerii vulnerabilităților în iernile următoare; sau

—	stimulează reducerea cererii de energie; sau

—	abordează blocajele interne și transfrontaliere din calea transportului și a distribuției de energie, sprijinind stocarea energiei electrice și accelerând integrarea surselor regenerabile de energie sau sprijină transporturile cu emisii zero și infrastructura aferentă, inclusiv căile ferate; sau

—	sprijină obiectivele enumerate mai sus printr-o recalificare accelerată a forței de muncă pentru dobândirea de competențe verzi, precum și prin sprijinirea lanțurilor valorice ale materiilor prime esențiale și ale tehnologiilor legate de tranziția verde.

În plus, statele membre ar trebui să demonstreze și coerența capitolelor dedicate planului REPowerEU cu celelalte eforturi pe care le depun în vederea realizării obiectivelor REPowerEU. Informațiile furnizate de statele membre în această privință ar trebui să includă o scurtă descriere a reformelor și investițiilor majore care nu sunt finanțate în cadrul MRR și care abordează obiectivele planului REPowerEU respectând calendarul MRR, precum și o explicație a modului în care aceste eforturi se corelează cu obiectivele planului REPowerEU.

Evaluarea dimensiunii sau a efectului transfrontalier și multinațional

În conformitate cu articolul 19 modificat, evaluarea de către Comisie a unui PRR modificat va include un criteriu de evaluare suplimentar privind dimensiunea sau efectul transfrontalier sau multinațional al reformelor și investițiilor din capitolul dedicat planului REPowerEU. În evaluarea sa, Comisia va lua în considerare următoarele elemente, în conformitate cu anexa V:

1)

dacă măsura contribuie la securitatea aprovizionării Uniunii prin abordarea provocărilor identificate în cea mai recentă evaluare a nevoilor efectuată de Comisie și dacă este în conformitate cu obiectivele planului REPowerEU, având în vedere contribuția financiară a statului membru în cauză și poziția sa geografică;

SAU

2)	dacă se preconizează că punerea în aplicare a măsurii avute în vedere va contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili (în ceea ce privește cererea și oferta) și la reducerea cererii de energie (indiferent că este vorba de energie electrică, de gaze, de combustibili fosili etc.).

În conformitate cu articolul 20 alineatul (5) modificat, Comisia va include în evaluarea sa privind PRR-ul modificat, care include un capitol dedicat planului REPowerEU, un rezumat al măsurilor propuse în capitolul respectiv care au o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional. Acest rezumat va fi prezentat în decizia de punere în aplicare a Consiliului.

În cazul în care costurile estimate ale acestor măsuri reprezintă mai puțin de 30 % din costurile estimate ale tuturor măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU, rezumatul va explica de ce nu se atinge acest obiectiv orientativ, de exemplu demonstrând că alte măsuri incluse de statul membru în capitolul dedicat planului REPowerEU abordează mai bine obiectivele acestui plan sau că nu sunt disponibile suficiente proiecte realiste care să aibă o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional, în special având în vedere durata de viață a mecanismului.

Actualizarea criteriului de evaluare referitor la obiectivul climatic de 37 %

Pe lângă obiectivul climatic de cel puțin 37 % din alocarea totală a planului, ar trebui ca și capitolul dedicat planului REPowerEU să atingă un obiectiv climatic de cel puțin 37 %, pe baza costurilor totale estimate ale măsurilor incluse în capitolul respectiv.

Pragul poate fi calculat împărțind suma costurilor estimate ale măsurilor care contribuie la domeniul climei incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU la suma costurilor estimate ale tuturor măsurilor cuprinse în capitolul respectiv.

Exceptarea de la obligația de a contribui la obiectivul digital de 20 %

În conformitate cu articolul 21c alineatul (5) din Regulamentul privind MRR, reformele și investițiile incluse în capitolele dedicate planului REPowerEU care urmează să fie finanțate în cadrul MRR vor face obiectul metodologiei privind marcarea digitală prevăzută la articolul 19 alineatul (3) litera (f) și în anexa VII la Regulamentul privind MRR. Totuși, sprijinul pentru măsurile din cadrul capitolului dedicat planului REPowerEU nu va fi luat în considerare la calculul privind atingerea obiectivului digital de 20 %.

Deși reformele și investițiile prezentate în capitolele dedicate planului REPowerEU sunt exceptate de la calcularea obiectivului digital, statele membre trebuie să ofere o explicație calitativă a modului în care se preconizează că măsurile din planurile lor de redresare și reziliență, inclusiv cele din capitolele dedicate planului REPowerEU, vor contribui la tranziția digitală și la provocările generate de aceasta. Statele membre sunt invitate să prezinte investiții digitale relevante pentru obiectivele REPowerEU. Astfel de investiții ar putea cuprinde, de exemplu:

—	digitalizarea rețelelor energetice, inclusiv a rețelelor inteligente;

—	implementarea de contoare inteligente, sisteme de alimentare inteligentă, sisteme de management inteligent și senzori împreună cu lucrări de renovare care urmăresc eficiența energetică;

—	neutralitatea climatică a centrelor și rețelelor de date și reutilizarea căldurii reziduale generate de acestea;

—	securitatea cibernetică a sistemului energetic, esențială din perspectiva securității aprovizionării;

—	infrastructuri de date care să permită dezvoltarea pe scară largă a răspunsului la cerere (de exemplu, cu ajutorul spațiului european comun al datelor privind energia) și dezvoltarea pe scară largă a soluțiilor de stocare a energiei;

—	măsuri de digitalizare a transporturilor care sunt să fie parțial dedicate reducerii emisiilor de GES;

—	măsuri de digitalizare a prelucrării granturilor destinate renovărilor pentru creșterea eficienței energetice;

—	măsuri de digitalizare a sistemelor de securitate socială care să permită identificarea corectă a gospodăriilor expuse riscului de sărăcie și modularea intensității ajutorului financiar;

—	competențe digitale sau aplicații care să asigure capacitatea de acțiune a consumatorilor de energie.

În sfârșit, pentru a susține ambiția digitală a MRR, marcarea digitală se va aplica în continuare tuturor măsurilor propuse în PRR-urile revizuite care nu intră în domeniul de aplicare al articolului 21c alineatul (1) din Regulamentul privind MRR.

II.   Orientări generale pentru modificarea PRR-urilor

Secțiunile de mai jos oferă o imagine de ansamblu a elementelor pe care statele membre ar trebui să le reflecte în planurile lor de redresare și reziliență modificate. Prezentele orientări abordează întrebările cel mai frecvent adresate de statele membre și oferă îndrumări practice cu privire la modul de structurare a actului adițional la PRR-uri, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 18 din Regulamentul privind MRR. Pentru a asigura coerența între actul adițional prezentat și PRR, structura de mai jos urmează Orientările din ianuarie 2021 privind planurile de redresare și reziliență. Statele membre sunt încurajate să utilizeze în continuare aceeași structură pentru planurile lor de redresare și reziliență și să limiteze modificările aduse secțiunilor existente din respectivele planuri.

1.    Obiectivele modificărilor

Un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială/contribuția la cei șase piloni

PRR-ul modificat ar trebui să reprezinte în continuare un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială și să contribuie în mod corespunzător la cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul privind MRR. Modificările aduse planului inițial ar trebui să mențină acest echilibru sau, în cazul în care îl modifică, să fie justificate prin demonstrarea faptului că acest lucru este în concordanță cu noile provocări întâmpinate și/sau cu noile alocări financiare ale statului membru. În acest scop, statele membre ar trebui să descrie modul în care PRR-ul modificat reprezintă în continuare un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială a statului membru în cauză. În cazul în care modificările aduse planului sunt nesemnificative, statele membre pot pur și simplu să presupună că contribuția la cei șase piloni continuă să fie echilibrată, fără a fi nevoie să se furnizeze explicații suplimentare detaliate.

Statele membre ar trebui să coreleze noile măsuri cu pilonii relevanți, explicând în ce constă contribuția lor corespunzătoare la pilonii respectivi. În cazul în care planul modificat elimină sau reduce anumite măsuri, acesta ar trebui să explice modul în care contribuția globală a planului la pilonii afectați va fi în continuare suficientă. Dacă este cazul, această explicație ar trebui să facă legătura între măsurile eliminate și orice măsură nouă propusă ca înlocuitor al celor dintâi, cu referire la pilonii afectați.

Explicațiile furnizate ar trebui să țină seama în mod corespunzător de orice nouă evoluție din statele membre sau din politicile UE care afectează cei șase piloni. Statele membre sunt încurajate în special să țină seama de modul în care planul transpune impactul celor mai recente evoluții geopolitice într-o contribuție suplimentară la pilonul privind tranziția verde, având în vedere obiectivele planului REPowerEU. În acest context, actele adiționale cu măsuri suplimentare care acoperă doar unul sau doi piloni sunt acceptabile în măsura în care acest lucru este justificat de noile provocări cu care se confruntă statele membre.

Legătura cu recomandările specifice fiecărei țări și cu semestrul european

PRR-urile modificate, care includ reforme și investiții suplimentare și solicită mai multe fonduri, ar trebui să țină seama de toate provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în cele adoptate de Consiliu în ciclurile semestrului european din 2019 și 2020, precum și în ciclurile ulterioare ale semestrului, până la data evaluării PRR-urilor modificate (12). Recomandările specifice fiecărei țări, emise în ciclul 2022 și în ciclul 2023, odată adoptate de Consiliu, vor fi deosebit de relevante, în special pentru pregătirea capitolelor dedicate planului REPowerEU. Rapoartele anuale de țară evaluează progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor incluse în planurile de redresare și reziliență, evidențiind exemple de reforme și investiții importante în ceea ce privește jaloanele atinse în conformitate cu recomandările anterioare specifice fiecărei țări, și identifică principalele provocări nesoluționate sau nou apărute care nu sunt acoperite suficient de PRR-uri, acestea constituind baza pentru noile recomandări specifice fiecărei țări.

Atunci când își revizuiesc planurile, statele membre trebuie să continue să abordeze în mod eficace toate provocările sau un subset semnificativ dintre provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în recomandările adoptate de Consiliu în cadrul ciclurilor semestrului european 2022 și (după caz) 2023, precum și în ciclurile ulterioare, până la data evaluării planului de redresare și reziliență modificat.

Revizuirile în sens descendent ale contribuției financiare maxime nu duc atingere necesității de a aborda toate recomandările relevante specifice fiecărei țări sau un subset semnificativ dintre acestea, deoarece reformele sunt în general necostisitoare. Prin urmare, un PRR modificat care nu necesită finanțare suplimentară ar trebui să mențină același nivel de ambiție ca planul adoptat anterior, în special în ceea ce privește reformele care abordează recomandările specifice fiecărei țări.

Statele membre pentru care contribuția financiară maximă în cadrul MRR a crescut (în mod substanțial) trebuie să țină seama de întregul set de recomandări specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 atunci când fac completări la planurile inițiale. Această obligație se aplică în special în cazul nevoilor suplimentare de reformă și de investiții identificate în cadrul semestrului european 2022, inclusiv celor legate de necesitatea de a reduce dependențele energetice.

În cazul statelor membre care utilizează împrumuturile primite exclusiv în scopuri legate REPowerEU și nu beneficiază de o creștere substanțială a granturilor acordate în cadrul MRR, Comisia va lua în considerare în special recomandările specifice fiecărei țări legate de energie. În cazul în care sunt prezentate adăugiri la plan după adoptarea de către Consiliu a recomandărilor specifice fiecărei țări pentru 2023, acestea vor trebui să fie de asemenea luate în considerare. Prezentarea actelor adiționale reprezintă în egală măsură o oportunitate de a aborda acele provocări identificate în ciclurile anterioare ale semestrului european care nu au fost abordate sau au fost abordate doar parțial în PRR-urile adoptate.

Atunci când elaborează actele adiționale, statele membre ar trebui să se asigure că impactul modificărilor propuse asupra sustenabilității finanțelor publice este în concordanță cu cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări referitoare la aspectele bugetare și bugetar-structurale, astfel cum au fost aprobate de către Consiliu. În plus, statele membre din zona euro ar trebui să se asigure că măsurile actualizate sunt coerente cu prioritățile identificate în cea mai recentă recomandare privind politica economică a zonei euro, în special cu elementele legate de energie, astfel cum au fost adoptate de către Consiliu.

Impactul global al planului de redresare și reziliență

În conformitate cu Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență, statele membre ar trebui să explice în ce măsură se preconizează că modificările propuse vor modifica impactul global al PRR-urilor respective. Această explicație ar trebui să prezinte impactul preconizat al PRR-ului modificat în ansamblu, ținând seama de măsurile adăugate sau eliminate. Explicația ar trebi să reflecte următoarele elemente:

—	perspectiva macroeconomică și socială;

—	o explicație a impactului macroeconomic și social al planului de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul privind MRR;

—	durabilitatea;

—	coeziunea.

Statele membre sunt invitate să furnizeze cifre actualizate cu privire la impactul PRR-urilor modificate, în măsura în care modificările aduse acestor planuri sunt semnificative din punctul de vedere al conținutului și/sau al amplorii. În acest sens, statele membre se pot baza pe informațiile furnizate în cadrul programele naționale de reformă și pot utiliza referințe încrucișate dacă este necesar. Amploarea noilor informații furnizate ar trebui să fie proporțională cu modificările propuse în actele adiționale.

Coerența

Impactul modificărilor propuse asupra coerenței PRR-ului modificat ar trebui prezentat prin explicarea interacțiunilor dintre măsurile noi sau modificate și cele incluse în PRR-ul adoptat anterior, făcându-se referire atât la măsurile păstrate în planul modificat, cât și la cele eliminate. De asemenea, statele membre sunt invitate să explice modul în care se menține echilibrul general între reforme și investiții. Măsurile noi sau modificate nu ar trebui să creeze inconsecvențe și nici să afecteze coerența generală a PRR-ului.

De asemenea, trebuie prezentată pe scurt coerența cu acordurile de parteneriat și cu programele aprobate în cadrul politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3), cu articolul 18 alineatul (4n) și cu considerentul 62 din Regulamentul privind MRR (a se vedea și secțiunile de mai jos).

Egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți

Statele membre ar trebui să descrie modul în care modificările influențează contribuția PRR-urilor modificate la obiectivele privind egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți. În contextul evoluțiilor recente, atenuarea riscurilor de sărăcie energetică este de o importanță vitală, în special pentru grupurile defavorizate.

În acest scop, statele membre ar trebui să urmeze Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență, reflectând totodată evoluțiile recente, de exemplu prin:

—	analizarea modalităților optime de a integra în procesul de punere în aplicare și de monitorizare obiectivele referitoare la egalitatea de gen și la egalitatea de șanse pentru toți, având în vedere experiența acumulată până în prezent în punerea în aplicare a planurilor;

—	asigurarea implicării organismelor de promovare a egalității și de combatere a discriminării în punerea în aplicare a PRR-urilor, de exemplu ca parte a organismelor de monitorizare relevante;

—	o mai bună reflectare a acestor obiective în cadrul jaloanelor și țintelor revizuite, de exemplu prin defalcarea acestora în funcție de gen, vârstă, dizabilitate și origine rasială sau etnică, acolo unde este posibil.

Amploarea noilor informații furnizate ar trebui să fie proporțională cu modificările propuse în actele adiționale.

Ajutoarele de stat

Normele privind ajutoarele de stat se aplică integral reformelor și investițiilor suplimentare sau revizuite. Este responsabilitatea fiecărui stat membru să se asigure că aceste reforme și investiții sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special cu principiul proporționalității, și că respectă procedurile aplicabile în materie de ajutoare de stat.

În acest context, Orientările din 2022 ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie („CEEAG”) (13) oferă informații privind modul în care Comisia va evalua compatibilitatea măsurilor de protecție a mediului, inclusiv de protecție a climei, și a măsurilor de ajutor în domeniul energiei care fac obiectul obligației de notificare în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE. În plus, Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare („RGECA”), aflat în curs de revizuire, declară anumite categorii de ajutoare de stat ca fiind compatibile cu tratatul, cu condiția ca acestea să îndeplinească o serie de condiții clare, și scutește aceste categorii de obligația de a fi notificate în prealabil Comisiei și de a primi aprobarea acesteia. De exemplu, în ceea ce privește măsurile care contribuie la obiectivele planului REPowerEU, statele membre sunt încurajate să ia în considerare dispozițiile secțiunii 4 din RGECA referitoare la ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare și inovare și ale secțiunii 7 privind ajutoarele pentru protecția mediului.

Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 pentru a sprijini economia UE în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, poate fi de asemenea relevant pentru evaluarea măsurilor din cadrul MRR din perspectiva ajutoarelor de stat în anumite situații individuale, în care ajutoarele remediază efectele economice cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, Comisia evaluează posibile actualizări ale Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat și ale RGECA, cum ar fi extinderea domeniului de aplicare al acestora și creșterea pragurilor de notificare, ceea ce ar trebui să înlesnească validarea măsurilor MRR/REPowerEU. În plus, având în vedere că un număr mare de state membre au inclus în PRR investiții legate de proiecte importante de interes european comun („PIIEC”) în planurile lor de redresare și reziliență, aprobarea proiectelor legate de PIIEC va fi raționalizată și simplificată în continuare. Acest lucru este important pentru a asigura punerea în aplicare la timp a acestor investiții și finalizarea lor până la termenul stabilit în Regulamentul de instituire a MRR, și anume 31 august 2026. Reușita și promptitudinea punerii în aplicare a acestor proiecte emblematice va fi esențială pentru contribuția MRR la tranziția verde și digitală și pentru succesul său în general.

În conformitate cu Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență și cu modelul aferent, statele membre sunt invitate să precizeze în PRR-urile actualizate, pentru fiecare reformă și investiție nouă sau revizuită, dacă consideră că măsura necesită o notificare a ajutorului de stat și, în caz afirmativ, să furnizeze o indicație cu privire la momentul notificării prealabile și al notificării propriu-zise. În cazul în care consideră că măsura nu necesită o notificare, statul membru ar trebui să includă o trimitere la decizia existentă de autorizare a ajutorului de stat sau la dispozițiile din RGECA sau din alte regulamente de exceptare pe categorii considerate aplicabile măsurii, cu justificările corespunzătoare sau o descriere a motivelor pentru care măsura nu este considerată ajutor de stat. Atunci când anticipează calendarul pentru îndeplinirea jaloanelor și a țintelor relevante, statele membre trebuie să asigure suficient timp pentru aprobarea de către Comisie a oricărui ajutor de stat care ar putea fi prezent în măsurile de investiții relevante și care necesită o notificare a ajutorului de stat. Comisia este pregătită să ofere orientări preliminare statelor membre cu privire la conformitatea fiecărei investiții prevăzute în planurile lor de redresare și reziliență modificate cu cadrul de reglementare privind ajutoarele de stat. Statele membre sunt încurajate să comunice Comisiei calendarul lor de notificare (prealabilă) pentru a asigura un timp suficient de anticipare.

Pe baza experienței anterioare în ceea ce privește măsurile incluse în PRR-uri și examinate din punctul de vedere al ajutoarelor de stat, comunicarea din timp cu serviciile Comisiei pentru elaborarea planurilor de redresare și reziliență este fundamentală pentru o evaluare rapidă a măsurilor notificate din perspectiva ajutoarelor de stat. Statele membre sunt invitate să se angajeze în discuții cu serviciile Comisiei pentru a beneficia pe deplin de posibilitățile oferite de diferitele cadre privind ajutoarele de stat în vederea conceperii de măsuri în conformitate cu normele aplicabile.

Ajutoarele care reduc cheltuielile zilnice ale întreprinderilor sunt permise numai într-o serie limitată de situații și în condiții stricte. Statele membre care au în vedere o măsură care implică acest tip de ajutor ar trebui să se asigure că aceasta îndeplinește condițiile aplicabile prevăzute în cadrul relevant privind ajutoarele de stat.

Deși normele privind ajutoarele de stat pot evolua până în 2026, ar trebui reamintit faptul că, în conformitate cu aceste norme, momentul relevant pentru evaluarea unei măsuri este momentul în care se acordă ajutorul de stat, și anume momentul în care beneficiarului i se conferă dreptul legal de a primi ajutorul. Atât timp cât cadrul relevant privind ajutoarele de stat prevede o bază de compatibilitate a unei măsuri la momentul respectiv, acesta poate fi pus în aplicare (ajutorul de stat poate fi plătit și investițiile pot fi efectuate) chiar dacă normele privind ajutoarele de stat se modifică ulterior.

2.    Descrierea modificărilor

În conformitate cu Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență și cu modelul aferent, această secțiune ar trebui structurată pe componente. Secțiunea ar trebui inclusă numai pentru acele componente care se modifică. În această secțiune nu ar trebui repetate informațiile furnizate în alte secțiuni, ci ar trebui indicate modificările aduse în comparație cu planul de redresare și reziliență adoptat anterior (cu trimiteri exacte la secțiunile și măsurile relevante). Statele membre se pot baza pe componentele existente atunci când adaugă câteva reforme și investiții pe aceeași temă (de exemplu, o măsură nouă de renovare a clădirilor poate fi adăugată la o componentă existentă privind renovarea energetică). De asemenea, statele membre pot adăuga componente complet noi în cazul unor investiții și reforme noi cu priorități diferite.

Descrierea reformelor și a investițiilor

Pentru fiecare componentă în cadrul căreia se modifică măsurile subiacente, statele membre ar trebui să indice investițiile sau reformele „adăugate”, „eliminate” sau „modificate” în comparație cu planul de redresare și reziliență anterior.

Utilizarea instrumentelor financiare și a garanțiilor bugetare

Măsurile care iau forma unor instrumente financiare și garanții bugetare pot fi o soluție atractivă pentru realizarea investițiilor prevăzute în PRR-uri, din mai multe motive:

—	instrumentele financiare pot integra rambursarea către statul membru a principalului primit de beneficiari, limitând astfel creșterea datoriei publice pe termen lung;

—

ele trebuie să permită reutilizarea fluxurilor, inclusiv rambursarea principalului dacă este cazul (așa cum se întâmplă în situația fondurilor de împrumut și a schemelor de capitaluri proprii), pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026, și/sau rambursarea împrumuturilor acordate în cadrul MRR;

—	ele pot servi la finanțarea multor investiții mici într-un cadru coerent, cum ar fi cel format din garanțiile publice și împrumuturile favorabile pentru eficiența energetică a clădirilor, și pot ajunge mai ușor la potențialii beneficiari prin intermediul unor structuri descentralizate de parteneri;

—	ele pot contribui la mobilizarea de resurse financiare suplimentare sau de co-investiții, în special din partea întreprinderilor private și a instituțiilor financiare private.

Învățând din experiența dobândită din planurile de redresare și reziliență existente, statele membre ar putea lua în considerare următoarele tipuri de instrumente financiare:

—	instrumente de garantare și împrumuturi preferențiale pentru a reduce costurile capitalului împrumutat pentru schemele de renovare care urmăresc eficiența energetică;

—	acorduri public-private pentru investiții în surse regenerabile de energie;

—	refinanțarea societăților de servicii energetice pentru a debloca îmbunătățiri în materie de eficiență energetică în procesele de producție, în clădirile nerezidențiale și în blocurile de apartamente;

—	investiții de capital în întreprinderi sau în fonduri de capital care sprijină tranziția verde (14).

Anexa I oferă informații suplimentare cu privire la utilizarea instrumentelor financiare în cadrul MRR și la posibilitatea de a contribui la garanția InvestEU prin intermediul unui compartiment al statelor membre, pe baza experienței dobândite în cursul pregătirii și punerii în aplicare a PRR-urilor inițiale.

Dimensiunea verde și cea digitală

Statele membre ar trebui să explice în ce măsură planurile lor de redresare și reziliență modificate vor contribui la tranziția verde și la reducerea dependenței energetice a UE, precum și la o tranziție digitală adaptată exigențelor viitorului și la o piață unică digitală solidă sau la abordarea provocărilor generate de aceasta. În acest scop se pot include măsuri legate de cercetare și inovare cu un calendar relevant. Cele două tranziții trebuie considerate elemente care se potențează reciproc, în conformitate cu conceptul dublei tranziții, și vor fi analizate împreună de către Comisie.

Dimensiunea verde a măsurilor cuprinse în PRR va continua să fie evaluată atât printr-o abordare calitativă (legătura dintre aceste măsuri și provocările în materie de energie, climă și mediu ale fiecărui stat membru), cât și printr-o abordare cantitativă (contribuția totală la obiectivele climatice atât a PRR-ului modificat – incluzând capitolul dedicat planului REPowerEU –, cât și a capitolului dedicat planului REPowerEU în mod individual trebuie să reprezinte cel puțin 37 % din alocarea totală a planului).

Statele membre sunt invitate să explice modul în care PRR-urile modificate vor contribui la atingerea obiectivelor climatice ale UE consacrate în Legea climei și țin seama de obiectivele climatice convenite la nivel politic în decembrie 2022, precum și de alte părți ale pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” propus în iulie și în decembrie 2021. Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” stabilește acțiuni legislative menite să asigure politici privind clima, energia, utilizarea terenurilor, transporturile și politicile fiscale adecvate pentru reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și pentru realizarea neutralității climatice, consacrată în Legea europeană a climei.

Dimensiunea digitală a măsurilor prevăzute în PRR va fi de asemenea evaluată în continuare, atât printr-o abordare calitativă, cât și printr-o abordare cantitativă. La 9 martie 2021, Comisia Europeană a prezentat „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, structurată în jurul a patru puncte cardinale: competențe, infrastructuri digitale sigure și durabile, transformarea digitală a întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice. Busola definește obiective ambițioase la nivelul UE pentru fiecare dintre aceste puncte cardinale până în 2030. Aceasta a fost urmată de o propunere de decizie de instituire a programului de politică pentru 2030 „Calea către deceniul digital”, care urmează să intre în vigoare la 9 ianuarie 2023. Programul ar urma să instituie o structură de guvernanță prin care statele membre și Comisia să coopereze într-un mod structurat pentru atingerea obiectivelor și ar facilita punerea în aplicare a proiectelor multinaționale. Statele membre sunt invitate să indice modul în care măsurile suplimentare sau modificate care abordează tranziția digitală sau provocările generate de aceasta vor contribui la cele patru puncte cardinale și la atingerea obiectivelor pentru 2030.

În ceea ce privește abordarea cantitativă, contribuția totală a planului de redresare și reziliență modificat la obiectivele digitale trebuie să reprezinte cel puțin 20 % din alocarea totală a planului, fără a lua în calcul măsurile incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU.

Urmărirea cheltuielilor legate de climă și marcarea digitală

Obiectivul climatic de 37 % și obiectivul digital de 20 % prevăzute la articolul 19 alineatul (3) literele (e) și (f) din Regulamentul privind MRR rămân obligatorii în cazul modificărilor planului de redresare și reziliență, indiferent de motivele care au condus la aceste modificări (excluzând costul măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU referitoare la marcarea digitală; măsurile incluse în capitolele dedicate planului REPowerEU nu se iau în considerare la calcularea obiectivului digital). De aceea, este important ca statele membre să ia în considerare alocarea totală a planului de redresare și reziliență atunci când introduc revizuiri în planul respectiv, inclusiv ori de câte ori contribuția financiară revizuită crește sau scade.

Prin urmare, statele membre ar trebui să explice, pentru fiecare măsură nouă sau modificată, contribuția acesteia la obiectivele climatice și digitale, în conformitate cu Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență. În cazul în care se modifică costul total estimat al planului de redresare și reziliență sau costul oricărei măsuri cu marcaj climatic sau digital, va fi necesară o nouă evaluare a marcării pentru a verifica dacă cele două obiective sunt îndeplinite în continuare. Va trebui să fie efectuată o evaluare a marcării și în cazul oricărei modificări a domeniului de aplicare inițial, a naturii sau a modului de concepere a unei măsuri existente.

Este important de precizat că ambele obiective se calculează pentru PRR modificat în ansamblu, care cuprinde planul de redresare și reziliență adoptat anterior și actul adițional, excluzându-se costurile măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU referitoare la marcajul digital. Contribuțiile la obiectivele climatice și digitale va fi recalculată pentru planul de redresare și reziliență modificat, ținând seama de modificările aduse măsurilor prevăzute în PRR și de costul total estimat modificat, astfel cum este menționat mai sus. Contribuția la obiectivele climatice va fi comparată cu alocarea totală a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului dedicat planului REPowerEU. De asemenea, obiectivul climatic va fi calculat separat pentru capitolul dedicat planului REPowerEU. Contribuția la obiectivul digital va fi comparată cu alocarea totală a planului de redresare și reziliență, excluzând sumele pentru reforme și investiții prevăzute în capitolul dedicat planului REPowerEU.

Pe baza experienței dobândite în urma celor 27 de planuri adoptate, în cazul măsurilor care vizează mai multe domenii, cum este cazul măsurilor orizontale, este necesar să se realizeze urmărirea cheltuielilor legate de climă și marcarea digitală, după caz, la nivel de submăsură (o parte distinctă a unei măsuri referitoare la un anumit domeniu de intervenție), utilizând diferite domenii de intervenție (în temeiul anexelor VI și VII la Regulamentul privind MRR).

În plus, merită reamintit faptul că articolul 19 alineatul (3) literele (e) și (f) din Regulamentul privind MRR și anexele VI și VII la acesta stabilesc coeficienții aplicabili pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor climatice și digitale. În conformitate cu aceste dispoziții, coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor climatice pot fi majorați (până la un cuantum total de 3 % pentru marcarea climatică), cu condiția să fie însoțiți de măsuri care să le sporească impactul. Statele membre ar trebui să justifice în mod suficient utilizarea acestor dispoziții, dacă este cazul.

Statele membre ar trebui să descrie abordarea specifică pe care o propun pentru marcarea unor astfel de măsuri. Comisia poate ajuta statele membre să obțină exemple ale modului în care au fost marcate măsuri similare în planurile de redresare și reziliență adoptate anterior de către Consiliu.

Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH)

Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (JO C 58, 18.2.2021, p. 1.) care stabilesc principiile directoare și modalitățile de aplicare a principiului DNSH în contextul MRR vor continua să fie pe deplin aplicabile, ținând seama de caracteristicile specifice ale acestui principiu. Orientările prevăd și o „listă de verificare” care ar trebui utilizată pentru autoevaluarea privind respectarea principiului DNSH care trebuie inclusă în PRR-ul modificat pentru fiecare măsură. Prezenta secțiune sintetizează elementele-cheie ale orientărilor și explică modul în care se aplică acestea pentru măsurile noi sau revizuite. Tot aici se oferă clarificări suplimentare pe baza experienței dobândite în urma PRR-urilor adoptate anterior.

Cum ar trebui aplicat principiul DNSH în contextul revizuirilor planurilor de redresare și reziliență?

Statele membre trebuie să prezinte o autoevaluare privind respectarea principiului DNSH pentru fiecare măsură nouă sau modificată inclusă în planul de redresare și reziliență modificat, cu excepția cazurilor în care acest principiu nu se aplică (a se vedea și secțiunea 2.1, precum și anexa I la Orientările tehnice privind principiul DNSH). De asemenea, statele membre sunt invitate să furnizeze ori de câte ori este relevant și posibil, ca parte a autoevaluării privind respectarea principiului DNSH, o evaluare cantitativă a impactului reformei sau al investiției asupra mediului. Trebuie să se țină seama de următoarele considerații transversale (a se vedea și anexa cu informații suplimentare privind modul în care se poate respecta principiul DNSH):

—

noile alternative disponibile cu impact scăzut: principiile menționate în secțiunea 2.4, inclusiv în nota de subsol 25 din Orientările tehnice privind principiul DNSH, se aplică în continuare pentru evaluarea măsurilor noi sau revizuite. Evaluarea măsurilor respective prin prisma principiului DNSH ar trebui să reflecte informațiile privind alternativele cu impact scăzut disponibile la momentul transmiterii planului de redresare și reziliență modificat;

—

nicio creștere a impactului asupra mediului în comparație cu măsura inițială: în caz de modificare a unei măsuri existente, modificarea nu ar trebui să cauzeze un impact relativ asupra mediului mai mare decât impactul măsurii inițiale. Acest lucru ar trebui demonstrat de către statul membru. Atunci când impactul este mai mare, statul membru ar trebui să demonstreze că măsura respectă în continuare principiul DNSH, în pofida impactului mai mare asupra mediului.

Cum ar trebui să demonstreze statele membre în planurile lor de redresare și reziliență că măsurile respectă principiul DNSH?

În cazul unor modificări, ar putea fi avute în vedere două scenarii principale cu impact diferit asupra procesului de evaluare a respectării principiului DNSH:

—

introducerea unei măsuri noi: în cazul în care un stat membru alege să adauge o nouă măsură la planul său de redresare și reziliență, ar trebui urmat același proces ca în cazul transmiterii planului de redresare și reziliență inițial. Statele membre ar trebui să completeze lista de verificare din anexa I la Orientările tehnice privind principiul DNSH pentru a fundamenta analizarea eventualului impact al noii măsuri asupra obiectivelor de mediu și a amplorii impactului respectiv;

—

modificarea unei măsuri existente: statele membre au posibilitatea de a modifica structura, natura sau domeniul de aplicare al unei măsuri existente. Statele membre ar trebui să prezinte evaluarea corespunzătoare privind respectarea principiului DNSH, modificând-o în funcție de necesități pentru a reflecta modificările aduse măsurii. Statul membru ar trebui să facă trimitere la secțiunea din planul de redresare și reziliență adoptat anterior în care este inclusă evaluarea inițială privind respectarea principiului DNSH.

3.    Jaloane, ținte și calendar

Atunci când își modifică planurile de redresare și reziliență, statele membre ar trebui să se asigure că fiecare măsură nouă sau modificată care beneficiază de sprijin în cadrul MRR este însoțită de un set corespunzător de jaloane și ținte. Atunci când definesc jaloane și ținte noi sau când propun modificări ale celor existente, statele membre ar trebui să respecte principiile prevăzute în Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență, inclusiv în ceea ce privește specificitatea și robustețea acestora.

Propunerea de către statul membru a unor jaloane sau ținte noi sau modificate este determinată strict de includerea unor măsuri noi sau modificate în planul de redresare și reziliență modificat.

Având în vedere că statele membre sunt încurajate să participe la proiecte transfrontaliere sau multinaționale care sprijină obiectivele planului REPowerEU, ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării unei structuri adecvate a jaloanelor și țintelor aferente. Pe de o parte, acestea ar trebui să fie împărțite în mod clar între diferitele state membre care participă la astfel de proiecte, pentru a evita suprapunerile și întârzierile legate de evaluare și de punerea în aplicare. Finalizarea cu succes a unui PRR ar trebui să fie independentă de finalizarea planului unui alt stat membru. Pe de altă parte, jaloanele și țintele ar trebui să fie concepute într-un mod bine coordonat pentru a se asigura că interdependențele inevitabile dintre statele membre sunt evaluate în mod corespunzător și că sunt stabilite termene de punere în aplicare prudente. Comisia este pregătită să sprijine grupurile de state membre implicate în proiecte transfrontaliere sau multinaționale pentru a se asigura că jaloanele și țintele acestora sunt concepute în mod adecvat.

Perioada de punere în aplicare a unora dintre investițiile naționale care urmăresc obiectivele planului REPowerEU ar putea continua după anul 2026. În astfel de cazuri, jaloanele și țintele aferente incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU ar trebui concepute astfel încât să includă numai acțiunile sprijinite de MRR pe durata de viață a mecanismului, iar la conceperea măsurilor ar trebui să se identifice în mod clar etapele de punere în aplicare care vor fi sprijinite din fonduri naționale sau din alte fonduri ale UE după 2026.

În cazul în care un stat membru propune modificarea planului său de redresare și reziliență pe temeiul articolului 21, jaloanele și țintele existente pot fi modificate dor în măsura în care modificările sunt legate de circumstanțele obiective prezentate pentru a justifica modificarea. Astfel cum se explică în partea 1 din prezentele orientări, ar trebui să existe o legătură de cauzalitate între circumstanțele obiective și modificările propuse.

Erorile materiale identificate în decizia de punere în aplicare a Consiliului pot fi semnalate Comisiei și Consiliului în orice moment al punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență. Acestea vor fi luate în considerare în propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare nouă/revizuită a Consiliului sau într-o rectificare specifică.

4.    Finanțarea și costurile

Măsuri noi: statele membre prezintă costurile totale estimate ale noilor reforme și investiții prezentate într-un act adițional. Această obligație vizează inclusiv reformele și investițiile incluse în capitolele dedicate planului REPowerEU.

Măsuri revizuite: pentru fiecare măsură revizuită, în cazul în care modificările afectează estimările costurilor, statul membru prezintă estimări actualizate ale costurilor. În cazul în care modificarea se referă numai la amploarea măsurii, costurile estimate ar trebui revizuite în mod proporțional.

Metodologie: atunci când elaborează aceste estimări ale costurilor, statele membre ar trebui să urmeze instrucțiunile specifice prevăzute în Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență. Ca regulă generală, nu este necesar ca statele membre să prezinte estimări revizuite ale costurilor pentru măsurile care nu sunt nici noi, nici modificate. Statele membre pot furniza o validare a estimărilor costurilor efectuată de un organism public independent, ceea ce ar putea contribui la o mai mare plauzibilitate a estimărilor.

5.    Complementaritatea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență

Coerența cu alte inițiative

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul privind MRR, toate planurile de redresare și reziliență, inclusiv actele adiționale, trebuie să fie în concordanță cu recomandările relevante specifice fiecărei țări, precum și cu informațiile incluse în programele naționale de reformă, în planurile naționale privind energia și clima (PNEC) și în actualizările acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, în planurile teritoriale pentru o tranziție justă prezentate în Regulamentul privind Fondul pentru o tranziție justă, în planurile de implementare a garanției pentru tineret, în acordurile de parteneriat și în programele operaționale.

—	Pentru a asigura coerența cu recomandările specifice fiecărei țări și cu programele naționale de reformă relevante, vă rugăm să consultați secțiunea referitoare la semestrul european din prezentele orientări.

—	Actele adiționale vor trebui să fie în concordanță și cu activitățile care vizează realizarea unei economii neutre din punct de vedere climatic incluse în planurile teritoriale pentru o tranziție justă.

—

În sfârșit, actele adiționale vor trebui să fie în concordanță cu acordurile de parteneriat și cu programele operaționale adoptate în temeiul RDC pentru perioada 2021-2027 după adoptarea planurilor de redresare și reziliență inițiale. Având în vedere că toate statele membre au adoptat acorduri de parteneriat și aproape toate programele din cadrul politicii de coeziune, statele membre ar trebui să explice modul în care măsurile noi sau modificate din PRR sunt complementare cu punerea în aplicare a programelor adoptate în temeiul RDC pentru perioada 2021-2027 (15).

Complementaritatea finanțării și evitarea dublei finanțări

Statele membre ar trebui să precizeze în planurile de redresare și reziliență modificate dacă modalitățile instituite pentru a asigura complementaritatea finanțării și respectarea articolului 9 din Regulamentul privind MRR s-au schimbat. În această privință, Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență rămân pe deplin aplicabile.

Punerea în aplicare

Cadrul de punere în aplicare a fost evaluat în cadrul planurilor de redresare și reziliență inițiale și se presupune că statele membre se vor baza în continuare pe aceleași modalități de punere în aplicare a planurilor de redresare și reziliență modificate. Totuși, orice modificare propusă a cadrului de punere în aplicare ar trebui explicată.

În cazul în care până în prezent statele membre au întâmpinat dificultăți în punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență (de exemplu din cauza lipsei capacității administrative, a unui sistem informatic nedezvoltat sau a unui mandat insuficient de clar pentru autoritățile responsabile), acestea sunt încurajate să își revizuiască în mod proactiv mecanismele existente pentru a le face mai eficiente. De asemenea, statele membre sunt invitate să discute cu Comisia despre experiența acumulată până în prezent pentru a stabili dacă eventualele modificări ale cadrului de punere în aplicare pot contribui la o mai bună realizare a reformelor și investițiilor.

În cazul în care un stat membru își modifică planul de redresare și reziliență pentru a beneficia de o contribuție financiară mai mare sau de un împrumut, acesta ar trebui să demonstreze că autoritățile responsabile pentru coordonarea și punerea în aplicare a planului dispun de o capacitate administrativă suficientă și de mandatul corespunzător. În sens mai general, statele membre ar trebui să se asigure că dispun de suficientă capacitate administrativă pentru a pune în aplicare investițiile din PRR și, ca atare, au posibilitatea de a include în calculul costurilor investițiilor sau reformelor respective costuri administrative limitate, cu caracter temporar, atât timp cât costurile respective sunt generate de punerea în aplicare a investiției sau a reformei respective.

Statele membre pot utiliza și Instrumentul de sprijin tehnic (IST) pentru a pune în aplicare investițiile și reformele din capitolul dedicat planului REPowerEU, astfel cum se explică în Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență. Statele membre sunt invitate să indice orice intenție de a utiliza articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR în cadrul reformei sau a investiției specifice care ar urma să fie vizată de sprijinul tehnic. Statul membru este invitat să indice în această secțiune dacă a solicitat sau intenționează să solicite sprijin orizontal în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic în legătură cu punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență, de exemplu cu privire la măsurile de comunicare.

Procesul de consultare

Statele membre ar trebui să prezinte un rezumat al procesului de consultare desfășurat în conformitate cu cadrele juridice naționale, în urma căruia a fost transmis planul de redresare și reziliență modificat sau actul adițional la acesta. Procesul de consultare ar trebui să fie proporțional cu amploarea modificărilor introduse în planurile de redresare și reziliență. De exemplu, modificările care reflectă o alocare financiară modificată doar puțin nu necesită același tip de proces de consultare ca solicitarea unui împrumut semnificativ. Întrucât amploarea consultărilor derulate pentru elaborarea planurilor de redresare și reziliență inițiale a variat, având în vedere în special situația de urgență provocată de pandemia de COVID-19, statele membre sunt încurajate să consolideze acest proces în general în cazul modificării planurilor de redresare și reziliență. Statele membre ar trebui să se asigure că părțile interesate, care cuprind autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile neguvernamentale și, după caz, părțile interesate din sectorul agricol sunt implicate în timp util și în mod semnificativ în conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea oricărei măsuri noi sau revizuite, în conformitate cu cadrele juridice naționale.

Pentru punerea în aplicare a măsurilor relevante, ar putea fi oportun ca statele membre să includă condiții legate de considerentele regionale sau locale în jaloanele sau țintele care implică o dimensiune geografică (de exemplu, prin adăugarea unor condiții specifice legate de consultarea autorităților locale și regionale). Se pot include condiții similare și pentru consultarea partenerilor sociali, precum și, după caz, a părților interesate din sectorul agricol legat de implementarea reformelor sau a investițiilor relevante.

În plus, semestrul european va fi un cadru important pentru discutarea cu părțile interesate a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență, în conformitate cu practicile și tradițiile fiecărui stat membru. În plus, statele membre pot utiliza și programele naționale de reformă pentru a descrie consultările desfășurate până în prezent și a prezenta succint consultările avute în vedere pentru viitor. Punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență va avea succes numai dacă va exista o asumare puternică a responsabilității la nivel regional și local, precum și cu sprijin din partea partenerilor sociali și a societății civile.

Cerințele uzuale privind consultările, inclusiv necesitatea de a prezenta un rezumat care să descrie modul în care au fost reflectate contribuțiile părților interesate, se vor aplica și în ceea ce privește întocmirea capitolului dedicat planului REPowerEU. Statele membre ar trebui să prezinte în rezumatele lor modul în care se reflectă rezultatul consultării în capitolele dedicate planului REPowerEU. Ar trebui să existe o descriere a procesului de consultare, cu principalele caracteristici ale acestuia, tipurile de părți interesate și principalele contribuții primite. Aceasta ar trebui să fie urmată de o descriere a modului în care s-a ținut seama de feedbackul primit atunci când au fost concepute măsurile privind REPowerEU, precum și o indicație a modului în care feedbackul va continua să fie luat în considerare în timpul punerii în aplicare.

Va fi important să existe o consultare amplă, în care să fie incluse în special părțile interesate care au expertiză relevantă în domeniul REPowerEU. Durata procesului de consultare ar trebui să fie proporțională cu urgența prezentării capitolelor dedicate planului REPowerEU.

Nu va fi necesară o consultare publică suplimentară în cazurile în care măsurile de extindere ale statelor membre și conținutul măsurilor rămân aceleași și nici în cazul în care statele membre transferă măsurile existente în capitolul dedicat planului REPowerEU ca urmare a reducerii contribuției lor financiare maxime.

Controale și audit

Sistemele de control intern sunt esențiale pentru asigurarea faptului că planurile de redresare și reziliență respectă pe deplin articolul 22 din Regulamentul privind MRR. În acest context și având în vedere modificările rezultate în urma revizuirii unui PRR, este esențial ca statele membre să justifice cu exactitate motivele pentru care structurile de control instituite sunt în continuare adecvate și să precizeze, dacă este cazul, modul în care vor fi consolidate acestea pentru a asigura resurse și structuri corespunzătoare. Principalele cerințe ale sistemelor de control ale statului membru sunt incluse în anexa I la acordul de finanțare și de împrumut semnat între Comisie și statul membru respectiv. În special, în cazul în care planul de redresare și reziliență modificat conține măsuri noi sau revizuite, statul membru ar trebui să explice și să demonstreze că structurile de control sunt în continuare adecvate sau, după caz, să specifice modul în care capacitățile lor, inclusiv personalul și procesele, vor fi consolidate proporțional cu creșterea dimensiunii planului de redresare și reziliență.

În cazul în care actul adițional nu mărește substanțial contribuția financiară, dar aduce alte modificări planului de redresare și reziliență inițial, statelor membre li se solicită să prezinte o explicație actualizată a mecanismelor și sistemelor de control, inclusiv a sistemului în care păstrează datele destinatarului final.

Comunicare

Statele membre ar trebui să aplice în continuare strategia lor de comunicare, actualizând-o dacă este necesar pentru a include reformele și investițiile nou adăugate, astfel încât să aducă la cunoștința publicului finanțarea din partea Uniunii, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul privind MRR și cu articolul 10 din acordurile de finanțare. Atunci când prezintă planurile de redresare și reziliență modificate, statele membre sunt invitate să descrie acțiunile pe care le-au întreprins pentru a respecta aceste obligații, cu scopul de a facilita monitorizarea de către Comisie a respectării dispozițiilor menționate.

Campaniile de comunicare ar trebui să pună accentul pe sensibilizarea cu privire la principalele reforme și investiții care fac part dintr-un răspuns european, în special în contextul REPowerEU, precum și pe îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la planurile de redresare și reziliență și la scopul acestora pentru publicul larg. Statele membre sunt încurajate să își concentreze activitățile de comunicare privind MRR pe următoarele domenii:

—	explicarea și reamintirea obiectivelor planului de redresare și reziliență și a beneficiilor sale pentru statul membru;

—	ilustrarea motivelor pentru care reformele și investițiile sunt benefice pentru societate, pentru redresarea Europei, pentru tranziția verde și cea digitală și pentru securitatea energetică, cu dovezi practice;

—	asigurarea faptului că aprobarea politică la nivel înalt a planului de redresare și reziliență este suficient de vizibilă;

—	comunicarea cu privire la proiectele de referință și atribuirea realizării acestora Mecanismului de redresare și reziliență;

—	încurajarea potențialilor beneficiari să solicite finanțare în cadrul planului de redresare și reziliență;

—	prezentarea progreselor generale înregistrate în ceea ce privește implementarea atât a reformelor, cât și a investițiilor, mai ales în contextul REPowerEU, inclusiv prin schimburi periodice cu partenerii sociali, cu comunitățile vizate și cu societatea civilă în general.

De asemenea, Comisia este disponibilă prin intermediul rețelei Inform UE pentru a ajuta statele membre să își pună în aplicare strategiile naționale de comunicare, inclusiv în ceea ce privește planurile de redresare și reziliență modificate.

Transparența cu privire la destinatarii finali

Transparența în ceea ce privește utilizarea fondurilor MRR a fost sporită prin includerea unei noi obligații de transparență în Regulamentul privind REPowerEU. Statele membre vor trebui să creeze un portal accesibil publicului și ușor de utilizat, pe care să publice date privind cei 100 de destinatari finali care primesc cea mai mare valoare a finanțării pentru punerea în aplicare a măsurilor din cadrul MRR.

Prin destinatar final se înțelege ultima entitate care primește fonduri care nu este contractant sau subcontractant. Destinatarii trebuie diferențiați de beneficiari, care, în cadrul gestiunii directe a instrumentului, sunt statele membre.

Datele respective ar trebui să cuprindă denumirea juridică a destinatarului final, respectiv numele și prenumele în cazul în care destinatarul final este persoană fizică, cuantumul fondurilor primite, precum și măsura sau măsurile asociate din cadrul MRR pentru care a fost primită finanțarea. În scopul stabilirii celor 100 de destinatari care primesc cea mai mare valoare a finanțării, ar trebui luate în considerare numai fondurile din MRR, întrucât unele investiții pot fi finanțate parțial și prin alte fonduri publice.

Pentru a asigura proporționalitatea și respectarea vieții private, în cazul în care destinatarii finali sunt persoane fizice, orice date cu caracter personal ar trebui șterse după doi ani de la sfârșitul exercițiului financiar în care destinatarului final respectiv i s-a plătit ultima finanțare din MRR. În mod similar, prin analogie, câteva excepții de la publicarea datelor, prevăzute la articolul 38 alineatul (3) din Regulamentul financiar, au devenit aplicabile Mecanismului de redresare și reziliență. Acestea se referă la următoarele cazuri:

—	ajutoarele pentru educație plătite persoanelor fizice și orice alt sprijin direct acordat persoanelor fizice care au cea mai mare nevoie de sprijin, cum ar fi șomerii și refugiații [articolul 191 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul financiar];

—

contractele cu valoare foarte scăzută atribuite experților selectați pe baza capacității lor profesionale [articolul 237 alineatul (2) din Regulamentul financiar], precum și contractele cu valoare foarte scăzută, de maximum 15 000 EUR (suma menționată la punctul 14.4 din anexa I la Regulamentul financiar);

—	sprijinul financiar acordat prin intermediul instrumentelor financiare cu un cuantum mai mic de 500 000 EUR;

—	cazurile în care divulgarea riscă să amenințe drepturile și libertățile persoanelor sau entităților vizate, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sau să aducă atingere intereselor comerciale ale destinatarilor.

Având în vedere sumele implicate în cadrul MRR, este puțin probabil ca excepțiile prevăzute la primele trei paragrafe să se aplice celor 100 de destinatari care primesc cea mai mare valoare a finanțării. Este de așteptat ca nici cea de a patra excepție să nu se aplice pe scară largă. Având în vedere că publicarea datelor se referă numai la destinatarii de mari dimensiuni, dintre care majoritatea vor fi probabil persoane juridice, orice preocupare legată de viața privată a persoanelor fizice ar trebui pusă în balanță cu nevoia de transparență în ceea ce privește cheltuirea fondurilor UE. În plus, trebuie precizat că trimiterea la articolul 38 alineatul (3) din Regulamentul financiar va reflecta și orice modificare viitoare a dispoziției respective.

Pe lângă publicarea acestor date pe portalurile statelor membre, Comisia va centraliza aceste date împreună cu linkurile către portalurile statelor membre referitoare la tabloul de bord privind redresarea și reziliența. Datele vor trebui actualizate de două ori pe an, iar Comisia va încerca să coreleze calendarul actualizărilor cu rapoartele bianuale existente din aprilie și octombrie. Primul exercițiu de culegere de informații va avea loc în paralel cu raportarea bianuală din aprilie 2023. De asemenea, Comisia va publica o hartă interactivă în care va prezenta diferitele măsuri și localizarea acestora în statele membre.

---

(1)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(2)  Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, 1 februarie 2023, [COM(2023)62] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX %3A52023DC0062

(3)  https://commission.europa.eu/system/files/2021-01/document_travail_service_part1_v2_en.pdf

(4)  În conformitate cu articolul 26a alineatul (1) din RDC, statele membre care prezintă un capitol dedicat planului REPowerEU pot solicita ca până la 7,5 % din alocarea lor națională inițială din FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune să fie inclusă în prioritățile care contribuie la obiectivele REPowerEU, astfel cum sunt stabilite la articolul 21c din Regulamentul privind MRR, cu condiția ca sprijinul respectiv să contribuie la obiectivele specifice ale fondului în cauză, astfel cum sunt prevăzute în regulamentul specific fiecărui fond. Totuși, procentul de 7,5 % din alocarea națională din RDC utilizată pentru investiții care contribuie la obiectivele planului REPowerEU nu face parte din capitolele dedicate planului REPowerEU și nici din planurile de redresare și reziliență.

(*1)  Pe baza alocărilor pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european Plus, după transferurile efectuate în contextul adoptării acordurilor de parteneriat.

(5)  VNB din 2019, având în vedere data-limită mai 2020 prevăzută în considerentul 48 din Regulamentul privind MRR și în anexa 1 la acesta.

(6)  Nota Comisiei către Consiliu și Parlamentul European din 30 iunie 2022, intitulată „MRR: Actualizarea contribuției financiare maxime”.

(7)  Aceste exemple au scop pur ilustrativ și nu aduc în niciun fel atingere evaluării de către Comisie a justificării prezentate de către statul membru.

(8)  Hidrogen din surse regenerabile înseamnă hidrogen produs din energie din surse regenerabile în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, menționați în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele de punere în aplicare și actele delegate aferente.

(9)  Pentru hidrogenul produs fără combustibili fosili, vă rugăm să consultați ca punct de referință Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (2022/C 426/01). În cadrul obiectivului privind producția și utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile și fără combustibili fosili, nu poate fi sprijinit hidrogenul produs prin piroliza gazelor sau prin reformarea metanului cu abur, însoțit de captarea și stocarea carbonului.

(10)  Pentru alte exemple de măsuri, vă rugăm să consultați documentul „Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei”, COM(2021) 660 final.

(11)  În ceea ce privește sprijinul acordat instalațiilor care fac obiectul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, se vor aplica criteriile stabilite în Orientările tehnice privind principiul DNSH și în anexele la DPA ale Consiliului.

(12)  În cadrul ciclului periodic al semestrului european, recomandările specifice fiecărei țări sunt de obicei propuse de către Comisie la sfârșitul lunii mai/începutul lunii iunie, sunt aprobate de Consiliul European și, în cele din urmă, sunt adoptate de Consiliu la începutul lunii iulie.

(13)  SEC(2022) 70 final - SWD(2022) 19 final - SWD(2022) 20 final.

(14)  În special pentru IMM-uri.

(15)  A se vedea partea 1 privind modalitățile de solicitare a transferurilor între MRR și fondurile politicii de coeziune.